MONARHIA

ABSOLUTISTA
LUMINATA

Prof. Juverdeanu Aurelia Melania

• Absolutismul sau despotismul luminat a
reprezentat un curent de idei şi practici
politice din a doua jumătate a secolului al
XVIII-lea, specifice mai ales monarhiilor din
centrul şi estul Europei.
• În noua concepţie de guvernare se îmbinau
formele feudale de guvernare cu noile idei ale
filosofiei luminilor.
• Din această simbioză a rezultat un ansamblu
de reforme care a ameliorat situaţia popoarelor
din Europa Centrală şi Răsăriteană.
• Politica reformistă se caracterizează printr-un
ansamblu de măsuri luate de la nivelul
monarhiei, pentru a consolida statul feudal
prin înglobarea elementelor capitaliste.
 În noua concepţie de guvernare, statutul
monarhului apare schimbat. Puterea acestuia
nu mai este de natură divină, ci este o delegare
a puterii poporului; suveranul nu mai apare ca
un trimis al lui Dumnezeu, ci ca un părinte al
poporului
 MĂSURI SPECIFICE
DESPOTISMULUI LUMINAT
• Susţinerea dezvoltării economice
prin măsuri fiscale şi prin
investiţiile făcute de stat;

• Organizarea eficientă a aparatului

birocratic şi, în general, a acti -vităţii
administrative;
• Modernizarea legislaţiei;
 MĂSURI SPECIFICE
DESPOTISMULUI LUMINAT
• Instituirea unui sistem de
asistenţă socială;
• Măsuri pentru ameliorarea
situaţiei ţărănimii;
Toleranţă religioasă; biserică
subordo- nată monarhului;
Dezvoltarea învăţământului şi
promovarea unui cadru larg de
activităţi culturale.
 Maria Tereza, din Casa de
Habsburg, a fost
conducătoarea Ţărilor
Ereditare Austriece între anii
1740-1780.
 Francisc Ştefan de Lorena a
fost ales în demnitatea de
împărat romano-german în
1745. De atunci încolo Maria
Terezia a purtat titlul de
Împărăteasă Romană
 • Regele Frederic al II-lea al
Prusiei a refuzat să recunoasca pe
Maria Tereza ca imparateasa a
Imperiului Habsburgic, ceea ce a
dus la Războiul Austriac de
Succesiune (1740-1748). Maria
Terezia a reuşit să se impună ca
succesoare a tatălui ei, pierzând
Monumentul din Sibiu al însă Silezia în favoarea Prusiei.
împărătesei Maria Terezia
• Planul cancelarului Kaunitz de
redobândire a Sileziei a eşuat în
urma Războiului de şapte ani
(1756-1763).
 În plan intern Maria Terezia a iniţiat un amplu program de
reformă, cunoscut sub numele de "Reforma tereziană de stat".
 A promovat dezvoltarea industriei textile şi a comerţului.
 În 1768 a adoptat un nou cod penal ("Constitutio Criminalis
Theresiana"), iar în 1776 a interzis tortura.
 A îmbunătăţit situaţia ţăranilor, în special cea a iobagilor,
deschizând drumul spre desfiinţarea iobăgiei, măsură
adoptată în timpul domniei fiului ei, împăratul Iosif al II-lea
(1780-1790).
 Maria Terezia a înlăturat scutirea de impozit a nobilimii şi
clerului, impunând totodată limitarea puterilor acestor
categorii.
 În 1774 a promovat reforma şcolară ("Ratio
educationis"), punând bazele învăţământului
secularizat (de stat) pe tot cuprinsul Monarhiei
Habsburgice. A înlăturat astfel monopolul bisericesc
în domeniul educaţiei.
 În timpul domniei Mariei Terezia cultura a cunoscut
un avânt deosebit, manifestându-se atât în domeniul
arhitecturii, cât şi în cel muzical (Wolfgang
Amadeus Mozart).
 Mamă a 16 copii (11 fete şi 5 băieţi):
 Iosif al II-lea împărat
 Leopold al II-lea împărat
 Maria Antoaneta , căsătorită (1770) cu Ludovic al
XVI-lea, rege al Franţei (1754-1793)
• Iosif al II-lea din dinastia de
Habsburg-Lothringen a fost
împărat roman între anii 1765 -
1790.
• Fiind cel mai în vârstă fiu al
împărătesei Maria Terezia a fost
cooptat la conducerea Ţărilor
Ereditare Habsburgice după
moartea tatălui său în anul 1765.
• Coregenţa a încetat de-abia la
moartea mamei sale, în anul
1780.
•
 În 1773 a obţinut Bucovina de la Înalta Poartă.
 În domeniul politicii religioase, Iosif al II-lea a fost
adeptul iluminismului, secularizând averile
Bisericii Catolice, însă sprijinind emanciparea
celorlalte culte.
 A aprobat construirea a numeroase biserici
ortodoxe din piatră în Transilvania, cum ar fi
bisericile ortodoxe din Braşov şi în special din
Mărginimea Sibiului.
 IOSIF al II-lea
Măsuri:
• Susţine dezvoltarea
economiei; încurajează
exportul şi descurajează
importul;
• Desfiinţează taxele vamale
interne ( cu excepţia celor
cu Ungaria)
• Reorgaizează administraţia,
punând-o sub semnul unui
centralism accentuat;
IOSIF al II-lea

Măsuri:
• Înfiinţează un aparat
birocratic disciplinat;
• Desfiinţează şerbia pe
domeniile imperiale;
• Adoptă măsuri de
protecţie socială
(orfelinate, azile de
bătrâni);
 IOSIF al II-lea

Măsuri:
• Dezvoltă învăţământul;
introduce obligativitate
învăţământului primar;
• Manifestă toleranţă
religioasă; biserica este
subordonată statului;
• Susţine dezvoltarea
culturii, combate
superstiţiile.
• Leopold II din dinastia de
Habsburg-Lothringen, a fost
împărat roman între anii 1790 şi
1792 şi mare duce de Toscana.
• A fost fiul împărătesei Maria
Terezia, frate cu Iosif al II lea.
• Leopold al II lea a fost unul
dintre "monarhii luminaţi".
 Cea mai importantă reformă, cu adevarat remarcabilă
pentru acel timp, a fost abolirea pedepsei cu moartea
în 1786.
 A trăit epoca de tulburărilor revoluţionare din Franţa,
unde printre mulţi alţii şi-a pierdut viaţa sora sa, regina
Maria-Antoaneta, soţia regelui Ludovic al XVI-lea.
Referitor la Revoluţia franceză, a facut un apel către
capetele încoronate din Europa de a lua măsuri
împotriva evenimentelor care "compromit onoarea
tuturor suveranilor şi securitatea tuturor guvernelor".
 A fost căsătorit cu Maria-Luisa a Spaniei. A avut 16
copii, dintre care cei mai cunoscuţi sunt:
 Francisc, viitor împărat roman, ulterior primul împărat
ereditar al Austriei
 A murit subit, dupa doar 2 ani de domnie ca împărat,
fiind înmormântat în Cripta Imperială din Viena.
 PRUSIA
• Prusia a fost un stat situat pe teritoriul de astăzi al Poloniei de
NV şi Germaniei de E. Ultima capitală a Prusiei a fost la
Berlin.
• În anii de prosperitate a fost una din cele mai mari puteri ale
Europei. De asemenea a cunoscut cea mai mare dezvoltare
tehnologică din Europa acelei vremi.
• Prusia devine independentă din secolul XVII până in 1871 când
se creează Imperiul German.
• Vechea Prusie a fost cucerită şi germanizată de Cavalerii
Teutoni care au înfiinţat aici Statul Teuton.
• Uniunea Brandeburgului cu Ducatul Prusiei în 1701 a dus la
crearea Regatului Prusiei.
• Pe 18 ianuarie 1701 principele elector Frederick al III-lea de
Brandenburg s-a autoproclamat rege, sub numele Frederic I.
 Frederic I a fost succedat la tron de fiul sau
Frederic Wilhelm I, supranumit "regele
soldat", care şi-a concentrat activităţile spre
organizarea armatei, reuşind să creeze o armată
dintre cele mai puternice ale Europei.
 Despre aceasta Voltaire avea să spună mai
târziu: "În timp ce unele state au armată,
armata prusacă are un stat!".
 Frederic al II-lea, cel Mare
rege al Prusiei (1740-1786),
din dinastia de Hohenzollern.
 Fiul lui Frederic Wilhelm I
 Sub domnia sa devine Prusia
una dintre cele 5 puteri din
Europa.
 Cucerirea Sileziei (1740–1742) în
primul război profitând de
slăbiciunea Austriei .
 In războiul de şapte ani trupele
prusace patrund în Saxonia:
 Numai războiul de şapte ani
(1756-1763) a costat viaţa a unui
milion de oameni, regiuni întregi
fiind depopulate, în acest context
regele este numit monstru de
scriitorul german Thomas Mann.
• In 1772, 1793 si 1795 Prusia participa la
dezmembrarea Poloniei, alaturi de Austria si Rusia.
 A atras atenţia regilor şi principilor europeni asupra
Prusiei prin reformela sale: a interzis interogarea
prin schingiuire (iunie 1740), acordă libertatea
religiei, lozinca lui era eu sunt primul supus statului
meu, a contribuit la dezvoltarea principiilor de drept,
 Prusia a fost primul regat în Europa unde s-a introdus
libertatea (cu anumite limitări) presei,
• In agricultură in timpul său s-a introdus cultura
cartofului, asanarea mlaştinilor ,
 reforme în educaţia militară şi alcătuirea unei structuri
stabile de funcţionari de stat,
 fiecare cetăţean indiferent de obârşie fiind tratat la fel.
 Prusacii prezintă toleranţă faţă emigranţi care erau de
religie sau naţionalitate diferită, mai ales francezii
hughenoti.
 Toţi cetăţenii se pot adresa direct cu scrisori regelui.
 In timpul domniei lui fost clădite sute de şcoli, fiind
lipsă de cadre didactice de multe ori erau aduşi suplinitori din
rândul subofiţerilor trecuţi în rezervă.
Friedrich moare pe scaunul său la data de 17 august
1786 în palatul Sanssouci, fiind înmormântat în Potsdam.
 ECATERINA a II-a ( cea Mare)
(1762-1796)
Măsuri:
• Urmăreşte dezvoltarea
economiei, aplicând
principiile liber-schimbismului;
• Încurajează imigraţia calificată;
• Întăreşte aparatul birocratic pe
care îl ţine sub control;
ECATERINA a II-a

Măsuri:
• Conservă privilegiile nobililor;
• Permite pedepsirea şerbilor, cu
condiţia de a se evita tortura şi
moartea;
• Practică toleranţa religioasă şi
ţine biserica sub controlul
statului;
 ECATERINA a II-a

Măsuri:
• Susţine dezvoltarea
învăţământului rusesc
(primul Colegiu de
Medicină, reactivează
Academia de Ştiinţe,
reformează Academia
Militară, înfiinţează
prima şcoală de fete).
DOMNITORI LUMINAŢI ÎN ŢĂRILE
ROMÂNE
 PARADOXURILE “DESPOTISMULUI
LUMINAT” ÎN ŢĂRILE ROMÂNE

• Cvasi-plenitudinea
puterii domnului în
plan intern;
• tratarea lui ca un umil
funcţionar în
raporturile cu sultanul şi
înalţii demnitari ai
Porţii;
PARADOXURILE “DESPOTISMULUI
LUMINAT” ÎN ŢĂRILE ROMÂNE

• Eforturi de reformare
a societăţii româneşti;
agravarea dominaţiei
otomane şi
pauperizarea populaţiei;
• Importante pierderi
teritoriale, în
favoarea imperiilor
învecinate.
 DOMNITORI LUMINAŢI

CONSTANTIN MAVROCORDAT NICOLAE MAVROCORDAT

(1730-1769) (1709-1730)

ALEXANDRU IPSILANTI CONSTANTIN IPSILANTI

(1774-1788) (1799-1806)
REFORMELE LUI CONSTANTIN
MAVROCORDAT
 REFORMA FISCALĂ :
• introducerea unui impozit unic, plătibil
în patru rate.
 REFORMA ADMINISTRATIVĂ:
• instituie salarizarea dregătorilor.
 REFORMA JUSTIŢIEI:
• separarea atribuţiilor judecătoreşti de
cele administrative.
 REFORMA SOCIALĂ :
• desfiinţarea şerbiei (servituţii personale).