Absolutismul in Austria Si Prusia

prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr.
5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

 Absolutismul sau despotismul luminat a reprezentat
un curent de idei şi practici politice din a doua
jumătate a secolului al XVIII-lea, specifice mai ales
monarhiilor din centrul şi estul Europei. În noua
concepţie de guvernare se îmbinau formele feudale
de guvernare cu noile idei ale filosofiei luminilor.
Din această simbioză a rezultat un ansamblu de
reforme care a ameliorat situaţia popoarelor din
Europa Centrală şi Răsăriteană. Politica reformistă
se caracterizează printr-un ansamblu de măsuri luate
de la nivelul monarhiei, concentrate în domeniul
administraţiei, justiţiei şi finanţelor, pentru a
consolida statul feudal prin înglobarea elementelor
capitaliste.
 În noua concepţie de guvernare, statutul monarhului
apare schimbat. Puterea acestuia nu mai este de
natură divină, ci este o delegare a puterii poporului;
suveranul nu mai apare ca un trimis al lui
Dumnezeu, ci ca un părinte al poporului
prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad
 În ciuda diversităţii formelor de manifestare, noua
concepţie de guvernare are unele trăsături comune: un
absolutism centralizator, o ierarhie a funcţionarilor,
intervenţia statului în economie, învăţământ, religie, o
concepţie unitară de guvernare.
 Gândirea economică a monarhilor luminaţi era
mercantilismul. Se urmărea o balanţă comercială activă,
monarhia sprijinind activitatea manufacturieră şi
comercială. În plan social, statul intervine, din considerente
fiscale şi umanitare, în raporturile dintre ţărani şi nobili,
dorind să facă din fiecare locuitor un contribuabil eficient.
Este creat un aparat administrativ centralizat, având în
frunte suveranul care devine deţinătorul tuturor pârghiilor
statului. Caracterul naţionalist al activităţii de stat face ca
educaţia să devină o problemă de guvernare.
 Cât priveşte religia, importanţa Bisericii este menţinută, dar
ea este subordonată puterii de stat care caută să-i
reglementeze activitatea. Printre cei mai cunoscuţi despoţi
luminaţi au fost Maria Tereza şi Iosif al II-lea (Imperiul
Habsburgic), Frederic al II-lea (Prusia), Ecaterina a II-a
(Rusia)
prof. Juverdeanu . Melania
Aurelia Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad
 Maria Terezia, cunoscută şi ca
Maria Tereza, (n. 13 mai 1717,
Viena; d. 29 noiembrie 1780,
Viena), din Casa de Habsburg, a
fost conducătoarea Ţărilor
Ereditare Austriece între anii
1740-1780, fiica împăratului Carol
al VI-lea (1685–1740), soţia
împăratului Francisc Ştefan şi
mama împăraţilor Iosif al II-lea şi
Leopold al II-lea.
 Francisc Ştefan de Lorena a fost
ales în demnitatea de împărat
romano-german în 1745, purtând
numele de Franz I Stephan. De
atunci încolo Maria Terezia a
purtat titlul de Împărăteasă
Romană
 Regele Frederic al II-lea al
Prusiei a refuzat să recunoasca
pe Maria Tereza ca imparateasa
a Imperiului Habsburgic, ceea
ce a dus la Războiul Austriac de
Succesiune (1740-1748). Maria
Terezia a reuşit să se impună ca
succesoare a tatălui ei, pierzând
însă Silezia în favoarea Prusiei.
 Planul cancelarului Kaunitz de
Monumentul din Sibiu al redobândire a Sileziei a eşuat în
împărătesei Maria Terezia urma Războiului de şapte ani
(1756-1763).
 În plan intern Maria Terezia a iniţiat un amplu program
de reformă, cunoscut sub numele de "Reforma tereziană
de stat". A promovat dezvoltarea industriei textile şi a
comerţului. În 1768 a adoptat un nou cod penal
("Constitutio Criminalis Theresiana"), iar în 1776 a
interzis tortura. A îmbunătăţit situaţia ţăranilor, în
special cea a iobagilor, deschizând drumul spre
desfiinţarea iobăgiei, măsură adoptată în timpul domniei
fiului ei, împăratul Iosif al II-lea (1780-1790). Maria
Terezia a înlăturat scutirea de impozit a nobilimii şi
clerului, impunând totodată limitarea puterilor acestor
categorii. În 1774 a promovat reforma şcolară ("Ratio
educationis"), punând bazele învăţământului secularizat
(de stat) pe tot cuprinsul Monarhiei Habsburgice. A
înlăturat astfel monopolul bisericesc în domeniul
educaţiei.
 În timpul domniei Mariei Terezia cultura a cunoscut un
avânt deosebit, manifestându-se atât în domeniul
arhitecturii, cât şi în cel muzical (Wolfgang Amadeus
Mozart).
Mamă a 16 copii (11 fete şi 5 băieţi):
•Maria Elisabeta (* 5 februarie 1737 - † 7 iulie 1740)
•Maria Ana (* 6 octombrie 1738 - † 19 noiembrie 1789)
•Maria Carolina (* 12 ianuarie 1740 - † 25 ianuarie 1741)
•Iosif al II-lea (* 13 martie 1741 - † 20 februarie 1790), împărat
•Maria Cristina (* 13 mai 1742 - † 24 iunie 1798), căsătorită cu ducele Albert de Sachsen-
Teschen (1738-1822)
•Maria Elisabeta (* 13 august 1743 - † 25 septembrie 1808), stareţă în Innsbruck
•Carol Iosif (* 1 februarie 1745 - † 18 ianuarie 1761)
•Maria Amalia (* 26 februarie 1746 - † 18 iunie 1804), căsătorită cu ducele Ferdinand de
Parma (1751-1802)
•Leopold al II-lea (* 5 mai 1747 - † 1 martie 1792), împărat
•Carolina (*/† 17 septembrie 1748)
•Johanna Gabriela (* 4 februarie 1750 - † 23 decembrie 1762), logodită cu Ferdinand I,
regele Siciliei (1751-1825)
•Josepha (* 19 martie 1751 - † 15 octombrie 1767), logodită cu Ferdinand I, regele Siciliei
•Maria Carolina (* 13 august 1752 - † 7 septembrie 1814), căsătorită în 1768 cu Ferdinand
I, regele Siciliei
•Ferdinand (* 1 iunie 1754 - † 24 decembrie 1806), căsătorit cu Maria Beatrice d'Este,
moştenitiarea ducatului Modena (1750 - 1829)
•Maria Antoaneta (Maria Antonia) (* 2 noiembrie 1755 - † 16 octombrie 1793), căsătorită
(1770) cu Ludovic al XVI-lea, rege al Franţei (1754-1793)
•Maximilian Francisc, (* 8 decembrie 1756 - † 27 iulie 1801), arhiepiscop şi principe
elector de Köln
 Iosif al II-lea din dinastia de
Habsburg-Lothringen (n. 13
martie 1741; d. 20 februarie
1790) a fost împărat roman
între anii 1765 - 1790. Fiind
cel mai în vârstă fiu al
împărătesei Maria Terezia şi
al soţului acesteia, împăratul
Francisc I, a fost cooptat la
conducerea Ţărilor Ereditare
Habsburgice după moartea
tatălui său în anul 1765.
Coregenţa a încetat de-abia
la moartea mamei sale, în
anul 1780.
 În politica externă a intrat adesea în conflict cu mama sa,
Maria Terezia, bunăoară atunci când a impus în ciuda
voinţei acesteia, prima împărţire a Poloniei, în anul 1772.
În 1773 a obţinut Bucovina de la Înalta Poartă.
 A vizitat în mai multe rânduri Banatul şi Transilvania,
primind cu solicitudine petiţiile oamenilor şi intrând de
aceea în conştiinţa colectivă ca "bunul împărat". Hotelul
"Împăratul Romanilor" din Sibiu a fost astfel denumit în
amintirea lui Iosif al II-lea. Tot lui i se datorează numele
comunelor învecinate Salva, Romuli, Parva şi Nepos, în
urma exlamaţiei "Vă salut mici urmaşi (nepoţi) ai
romanilor" (în lb. lat.: "Salva Romuli parva nepos").
 În domeniul politicii religioase, Iosif al II-lea a fost
adeptul iluminismului, secularizând averile Bisericii
Catolice, însă sprijinind emanciparea celorlalte culte.
 A aprobat construirea a numeroase biserici ortodoxe din
piatră în Transilvania, cum ar fi bisericile ortodoxe din
Braşov şi în special din Mărginimea Scoala
prof. Juverdeanu Aurelia Melania
Sibiului.
nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad
A fost căsătorit de două ori, cu:
Isabella, fiica ducelui Filip de Parma, cu care a avut o fiica ce a decedat foarte
mică.Isabella a decedat şi ea, la 27 noiembrie 1763.
Josepha, fiica împăratului roman Carol VII, cu care a avut un mariaj extrem de
nefericit.
Iosif al II-lea a fost unul dintre aşa-numiţii „monarhi luminaţi“. Este cunoscut ca un
protector al artelor şi culturii.
Din cauza presiunilor exercitate asupra lui, cu 3 săptămâni înainte de moarte a
revocat toate reformele pe care le instituise.
A decedat la 20 februarie 1790 şi este înmormântat în Cripta Imperială de la Viena,
în mormântul 42. Deoarece nu a avut moştenitori, i-a urmat la tron fratele său,
Leopold al II-lea.
 Leopold II ( Peter Leopold
Joseph) din dinastia de
Habsburg-Lothringen, (n. 5 mai
1747, Viena; d. 1 martie 1792,
Viena)
 a fost împărat roman între anii
1790 şi 1792 şi mare duce de
Toscana.
 A fost fiul împărătesei Maria
Terezia şi al împăratului
Francisc Ştefan de Lorena, frate
cu Iosif al II lea.
 Leopold al II lea a fost unul
prof. Juverdeanu Aurelia Melania dintre "monarhiiScoala nr. 5luminaţi".
"Principesa Elena Bibescu" Barlad
 Mare duce de Toscana
 Timp de 25 de ani a fost mare duce al Toscanei şi a locuit la Florenţa, în
timp ce fratele său, Iosif al II-lea era împărat roman, la Viena. În perioada
cît şi-a exercitat atribuţiile de suveran al Toscanei, aceasta a cunoscut o
mare înflorire economică şi socială, datorată reformelor judicioase pe care
le-a impus. A înlăturat restricţiile impuse locuitorilor ducatului de către
predecesorii săi din familia Medici. Cea mai importantă reformă, cu
adevarat remarcabilă pentru acel timp, a fost abolirea pedepsei cu moartea
în 1786.
 Împărat roman
 În anul 1790 pleacă la Viena, pentru a ocupa tronul fratelui său, decedat
fără moştenitori. Scurta sa domnie a fost frământată de rivalităţile dintre
marile puteri ale Europei şi de agitaţiile politice din provinciile vastului
său imperiu. A trăit epoca de tulburărilor revoluţionare din Franţa, unde
printre mulţi alţii şi-a pierdut viaţa sora sa, regina Maria-Antoaneta, soţia
regelui Ludovic al XVI-lea. Referitor la Revoluţia franceză, a facut un apel
către capetele încoronate din Europa de a lua măsuri împotriva
evenimentelor care "compromit onoarea tuturor suveranilor şi securitatea
tuturor guvernelor".
 A fost căsătorit cu Maria-Luisa a Spaniei. A avut 16 copii, dintre care cei
mai cunoscuţi sunt:
 Francisc, viitor împărat roman, ulterior primul împărat ereditar al Austriei
 Karl, arhiduce al Austriei, duce de Teschen, care a îmbrăţişat cariera
militară
 A murit subit, dupa doar 2 ani de domnie ca împărat, fiind înmormântat
în Cripta
prof. Juverdeanu AureliaImperială
Melania din Viena. Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad
 Prusia a fost un stat situat pe teritoriul de
astăzi al Poloniei de NV şi Germaniei de E.
Ultima capitală a Prusiei a fost la Berlin. În
anii de prosperitate a fost una din cele mai
mari puteri ale Europei. De asemenea a
cunoscut cea mai mare dezvoltare
tehnologică din Europa acelei vremi. Prusia
devine independentă din secolul XVII până
in 1871 când se creează Imperiul German.
 Numele de Prusia vine de la vechii prusaci, un neam
baltic înrudit cu lituanienii şi letonii. Vechea Prusie a fost
cucerită şi germanizată de Cavalerii Teutoni care au
înfiinţat aici Statul Teuton. Uniunea Brandeburgului cu
Ducatul Prusiei în 1701 a dus la crearea Regatului
Prusiei.
 Pe 18 ianuarie 1701 principele elector Frederick al III-lea
de Brandenburg s-a autoproclamat rege, sub numele
Frederic I. Astfel Regatul Poloniei a pierdut legaturile cu
Ducatul Prusiei. Pentru a nu-l deranja pe Leopold I,
împăratul Sfântului Imperiu Roman, Frederic a luat titlul
de Rege în Prusia şi nu Rege al Prusiei. Frederic I a fost
succedat la tron de fiul sau Frederic Wilhelm I,
supranumit "regele soldat", care şi-a concentrat
activităţile spre organizarea armatei, reuşind să creeze o
armată dintre cele mai puternice ale Europei. Despre
aceasta Voltaire avea să spună mai târziu: "În timp ce
unele state au armată, armata prusacă are un stat!".
 Frederic al II-lea, cel Mare [germ.
Friedrich II., der Große sau der Alte Fritz]
(n. 24 ianuarie 1712, Berlin - †d. 17 august
1786, Potsdam, rege al Prusiei (1740-1786),
din dinastia de Hohenzollern. Fiul lui
Frederic Wilhelm I şi al Sophiei Dorothea
von Hannover, fraţii lui au murit ca şi
copii.
 Friedrich a fost crescut de tatăl său
Friedrich Wilhelm I. (regele soldat) într-un
stil autoritar, dur, milităros. Din anul 1730
începe să ducă împreună cu prietenul său
Hans Hermann von Katte o viaţă
diletantă, încercând să scape de sub
controlul tatălui său printr-o încercare de
a fugi în Anglia care eşuează.
Cei doi prieteni sunt arestaţi fiind închişi
în fortăreaţa Küstrin, unde prietenul, în
prezenţa lui Frederic, este executat.
 Cucerirea Sileziei (1740–1742) în primul
război profitând de slăbiciunea Austriei .
 In războiul de şapte ani trupele prusace
patrund în Saxonia: prin această
manevră determină vecinii să se unească
împotriva Prusiei într-o alianţă alcătuită
din Austria, Franţa, Rusia; raportul
forţelor era de 1:3 în favoarea aliaţilor,
cu toate acestea i-a invins; iscusinţa sa
strategică i-a determinat pe
contemporani să-l numească Frederic cel
Mare.
Numai războiul de şapte ani (1756-1763) a
costat viaţa a unui milion de oameni,
regiuni întregi fiind depopulate, în acest
context regele este numit monstru de
scriitorul german Thomas Mann.
 In 1772, 1793 si 1795 Prusia participa la dezmembrarea
Poloniei, alaturi de Austria si Rusia.
 A atras atenţia regilor şi principilor europeni asupra Prusiei
prin reformela sale: a interzis interogarea prin schingiuire
(iunie 1740), acordă libertatea religiei, lozinca lui era eu sunt
primul supus statului meu, a contribuit la dezvoltarea
principiilor de drept,
In agricultură in timpul său s-a introdus cultura cartofului,
asanarea mlaştinilor , reforme în educaţia militară şi alcătuirea
unei structuri stabile de funcţionari de stat, fiecare cetăţean
indiferent de obârşie fiind tratat la fel.
Prusacii având în vedere avantajele economice printr-o
repopulare a regatului, prezintă toleranţă faţă emigranţi care
erau de religie sau naţionalitate diferită, mai ales francezii
hughenoti.
 Toţi cetăţenii se pot adresa direct cu scrisori regelui.
 Prusia a fost primul regat în Europa unde s-a introdus
libertatea (cu anumite limitări) presei, ceea ce într-un sistem
feudal era până atunci de neconceput.

Absolutismul in Austria Si Prusia

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Absolutismul in Austria Si Prusia

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr.

5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

S-ar putea să vă placă și