Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Maria Tereza s-a impus ca un lider puternic şi neînfricat. Împărăteasa a apărat Austria în
timpul invaziei prusace şi a iniţiat mai multe proiecte care aveau ca scop îmbunătăţirea
traiului cotian al poporului său.
În istorie, Maria Tereza mai este cunoscută şi pentru faptul că a fost mama regilor
Iosif al II-lea şi Leopold al II-lea, dar şi a controversatei regine a Franţei, Maria Antoaneta.
În dimineaţa zilei de 13 mai 1717, la Palatul Hofburg din Viena se năştea Maria Tereza,
fiica lui Carol al VI-lea, împăratul Sfântului Imperiu Roman. Viitoarea urmaşă la tron nu a fost
primul copil al familiei imperiale, ea având un frate mai mare, arhiducele Leopold, care la puţin
timp înainte ca ea să vadă lumina zilei a murit. Naşterea ei a fost o dezamăgire pentru întregul
imperiu, deoarece legea salică permitea doar urmaşilor de sex masculin să urce pe tron. Având în
vedere faptul că şi următorii copii au fost tot fete, până în 1720 Carol al VI-lea a reuşit cu multe
sacrificii să obţină aprobarea pentru Pragmatica Sancţiune, conform căreia marile puteri ale
Europei o recunoşteau ca moştenitoare la tron pe fiica sa cea mare, Maria Tereza.
Primii sai ani de domnie au fost foarte agitati. Intre anii 1740 si 1748, s-a desfasurat razboiul de
succesiune la tronul Austriei, in conditiile in care drepturile ei de succesiune erau contestate de Carol
Albert al Bavariei, de August al III-lea al Saxoniei si de Filip al V-lea al Spaniei.
Razboiul s-a incheiat prin pacea de la Aachen, prin care Pragmatica Sanctiune era recunoscuta de toti.
Austria trecuse prin momente grele si din cauza faptului ca, in urma razboaielor cu Prusia,
dintre anii 1740-1742 si 1744-1745, a fost nevoita sa cedeze acesteia Silezia. Din anul 1753, Kaunitz a
devenit cancelar al Austriei, el ajutand-o pe imparateasa in conducerea statului si dandu-i sfaturi
intelepte. Kaunitz a fost cel care a promovat in Austria reforme in spiritul absolutismului luminat.
Deoarece românii, care formau majoritatea populaţiei Transilvaniei, erau tot mai nemulţumiţi de
starea în care se găseau, în anul 1759 a fost adoptat edictul prin care a fost restaurată Mitropolia
ortodoxă de aici.
În privinţa reorganizării Transilvaniei, din anul 1765, aceasta a devenit Mare Principat.
Chiar şi în condiţiile adoptării unor reforme
iluministe, a încurajării economiei şi a acordării posibilităţii
celor de confesiune greco-catolică de a studia în diferite şcoli
şi universităţi (de la Viena sau Roma, de exemplu), românii
aflaţi sub stăpânire habsburgică nu erau mulţumiţi cu statutul
lor, mai ales cei din Transilvania, unde erau consideraţi
toleraţi, iar conducerea era exercitată în continuare de
germani şi de maghiari.
Demersurile împărătesei cu privire la soarta românilor, încercarea din anii 1743-1747 de a-i
introduce pe românii uniţi între stări prin propoziţiile făcute dietei, intervenţiile sale în diverse cazuri
particulare spre a acorda unor comunităţi dreptul de a-şi construi biserici, diversele donaţii sau alte
gesturi de bunăvoinţă au fost percepute de români ca acte de graţie pentru fericirea supuşilor săi
români. Mesajul după care împărăteasa a fost plină de bunăvoinţă faţă de români a fost receptat ca atare
în sensibilitatea colectivă.
Maria Tereza a fost mama a 16 copii (11 fete şi 5 băieţi): Maria Elisabeta, Maria Ana, Maria
Carolina, Iosif al II-lea, Maria Cristina, Maria Elisabeta, Carol Iosif, Maria Amalia, Leopold al II-lea,
Carolina, Maria Ioana Gabriela, Maria Josepha, Maria Carolina, Ferdinand, Maria Antoaneta şi
Maximilian Francisc.
Din anul 1765, Maria Tereza l-a asociat la
domnie pe fiul ei, Iosif al II-lea, care avea să preia
tronul în anul 1789, continuând politica de reforme
în spirit luminist începute de mama sa.