REGIMUL POLITIC DEMOCRATIC DIN 1989 PANA AZI

In ultimul timp, se inmultesc semnele ingrijoratoare cu privire la starea democratiei

romanesti. Incepem sa ne intrebam daca mai traim intr-o democratie sau, mai grav,
daca am trait pana acum intr-un astfel de sistem. Cu toate ca, aparent, suntem
acceptati peste tot in Europa si in lume ca o democratie functionala, in fapt nu suntem.
Cel mult, suntem considerati o democratie tanara, imatura si in curs de consolidare.

Insa realitatea interna nu este atat de roza. Avem o continuitate de practici

antidemocratice in ultimii ani, care ar trebui sa ne puna pe ganduri. Insa orbirea
partizana a analistilor si a mass-media e atat de profunda, incat nimeni nu isi mai ia
ragazul unei priviri de ansamblu, lucida si obiectiva. Fiecare dintre analistii presei se
concentreaza pe greselile reprezentantului taberei adverse: adeptii lui Traian Basescu
au facut o obsesie compulsiva pentru Ponta, pe cand cei ai USL continua sa fie
obsedati de Traian Basescu. Fiecare vede abuzurile antidemocratice savarsite de cel
pe care il detesta, insa le trece cu tandrete in plan secund Tranzitia, un concept care
se afla in stransa legatura cu democratia, presupune, in latura sa politica, trecerea la
democratie, la alegeri libere, pluralism politic, stat de drept. In acest sens, primele
rezultate ale revolutiilor din 1989 in tarile Europei Centrale si de Est au fost de natura
politica. Din punct de vedere politic, tranzitia a inregistrat succese imediate, noile
regimuri fiind intru totul de acord cu instaurarea democratiei.
In Romania, inlaturarea regimului autoritar impus de Nicolae Ceausescu s-a produs in
urma revolutiei din 1989. Aceasta a fost urmata de un lung proces de modernizare in
multe domenii, cel mai important fiind domeniul politic.
Atunci cand vorbim de componenta politica a unei democratii, ne referim, implicit, la
o cultura politica democratica, un sistem multipartidist, alegeri libere, elita politica si
existenta unei Constitutii viabile. In ceea ce priveste cultura politica, aceasta
reprezinta intregul set de orientari, atitudini, convingeri si valori prin care individul se
raporteaza la sistemul politic. In cadrul unei democratii avem de-a face cu o cultura
politica participativa, in care cetatenii detin mijloacele necesare de a influenta luarea
deciziilor, desfasurarea evenimentelor politice care le-ar afecta negativ interesele.
Anul 1990 a fost unul al marilor speranțe pentru România. Odată ce-a căzut regimul
comunist, românii s-au trezit deodată liberi să combine valută, să-și tragă chioșcuri la
scara blocului sau să aducă blugi & marfă din Turcia. Iar în haosul ăla de după
revoluție, țara care tocmai se eliberase de dictatura unui analfabet se bucura de-un val
de simpatie pe plan mondial. Erau vremuri unice: ai noștri încă nu erau găinarii care
să bage Europa-n sperieți, iar dinspre Occident intrau în țară camioane burdușite cu
țoale, haleală și paturi, care să suplinească lipsurile oamenilor.
În celebrul citat al lui Abraham Lincoln (1863), democraţia înseamnă „guvernarea
oamenilor, de către oameni, pentru oameni”; cele trei definiţii pot fi înţelese după cum
urmează:
 „guvernarea oamenilor”: puterea provine de la oameni – oamenii reprezintă
puterea suverană care exercită puterea sau acordă mandat pentru exercitarea puterii şi
oricine face parte din autoritate poate fi considerat răspunzător de către oameni;
 „de către oameni”: puterea este exercitată fie prin reprezentanţi aleşi fie prin
conducere directă de către cetăţeni;
 „pentru oameni”: puterea este exercitată pentru a servi intereselor oamenilor,
adică binele comun.