Civilizatiile asiatice si

modernitatea
Oloeru Diana
Tucas Adela

Raspunsul Asiei la presiunile occidentului

La sfarsitul secolului al 19-lea, inceputul
secolului al 20-lea, in Europa au inceput sa
apara planuri imperialiste, fapt ce a dus la
acumularea unei presiuni asupra Asiei. Astfel
civilizatiile asiatice au fost nevoite sa formuleze
un raspuns provocarilor lansate de catre
Occident.

China - Dinastia Qing

Dinastia Qing a fost
ultima dinastie imperiala
in China care a guvernat
intre anii 1644-1912 si a
format baza teritoriala
pentru natiunea chineza
moderna.

Razboaiele opiului
Cererea din Europa de bunuri din China, cum ar fi de mtase, ceai i
ceramic putea fi indeplinita daca Europa isi folosea si ultimele resurse de
argint. Totusi europenii au gasit o modalitate de a face rost de argint,
anume vinderea opiului in China. mpratul, ngrijorat att pentru ieirile de
argint din Qing, cat si pentru efectele sociale negative cauzate de opiu, a
ordonat s fie pus capat comerului cu opiu. In anul 1839, au fost
confiscate stocurile de opium, fr a oferi despgubiri. n consecin,
Marea Britanie a declarat rzboi Chinei n anul urmtor.
In urma razboaielor din 1839-1842 si 1856-1860 China pierde
drepturile asupra unor porturi (precum Shanghai) si a insulei Hong Kong in
favoarea Europei si a SUA.

Rebeliunea Taiping
Razboaiele opiului au relevat mai multe imperfeciuni n guvernul Qing i a
provocat revolte pe scar larg mpotriva regimului. Hong Xiuquan, un candidat
respins la examenul de functionar public, a condus Rebeliunea Taiping, n
mijlocul tulburrilor sociale pe scar larg i agravarea foametei existente. n
1851, Hong Xiuquan i alii, au lansat o revolt n provincia Guizhou, fondnd
Regatul Ceresc Taiping cu Hong drept rege, susinnd c a avut de multe ori
viziuni de la Dumnezeu i c el a fost fratele lui Iisus Hristos. Sclavia,
concubinajul, cstoriile aranjate, fumarea opiului, legarea picioarelor fetelor,
tortura judiciar i nchinarea la idoli au fost toate interzise. Trupele franceze si
britanice au venit in ajutorul armatei imperiale Qing, astfel revolta fiind infranta
in 1864.

Razboiul sino-japonez
n 1884, lovitura de stat Gapsin, condusa de
pro-japonezii coreeni, a avut loc n Seul.
Incidentul a dus la tensiuni ntre China i
Japonia, pentru peninsul, dup ce China a
intervenit n a suprima revolta. ntr-un efort de a
atenua tensiunile, cele doua tari au semnat
Convenia de Tientsin, n care China i Japonia
au fost de acord s-i retrag trupele, simultan,
din Peninsula Coreean. Anul 1894 a vzut
izbucnirea Primului rzboiul sino-japonez pentru
Peninsula Coreean. n 1895, Qing-ul nvins si
este forat s semneze Tratatul de la
Shimonoseki, n care China a trebuit s
recunoasc independena Coreei i s cedeze
Taiwanul i arhipelagul Pescadores Japoniei.

Rebeliunea boxerilor
Seceta pe scar larg din China de Nord, combinat cu presiunea
exercitat de expansiunea imperialist i instabilitatea din guvern au creat
condiiile apariiei micrii Pumnii Armonioi i Drepi, numii i boxeri. n
1900 grupuri locale de boxeri, cu susinerea declarat a dinastiei, au ucis
misionari strini i un numr mare de cretini chinezi, apoi au pornit spre
Beijing pentru a asedia Cartierul Legaiilor Strine. O coaliie de armate
europene, japoneze i ruse, au intrat n China fr preaviz diplomatic,
nemaivorbind de permisiune. Cixi, imparateasa din acea perioada, a declarat
rzboi acestor naiuni, astfel pierzand controlul situatiei din Beijing. Aliaii
victorioi au enumerat cereri ctre guvernul Qing, acestea incluznd
despgubiri pentru cheltuielile lor de invazie i executarea funcionarilor
complici.

Incheierea a 2000 de ani de

imperialism
Dupa moartea imparatesei Cixi a urmat o perioada instabila, avand loc
revolte precum revolta Wuchang, de pe 10 octombrie 1911, care a dus la
crearea noului guvern central, Republica China, n Nanjing, cu Sun Yat-sen n
calitate de conductor provizoriu. Multe provincii au nceput s se separe de
controlul Qing-ului. In lipsa unui imparat, generalul Yuan Shikai i comandanii
si au dominat n mod eficient politica Qing-ului. El a raionat c a merge la
rzboi ar fi nerezonabil i costisitor, n special atunci cnd guvernul Qing are ca
scop monarhia constituional. n mod similar, guvernul lui Sun Yat-sen a dorit o
reform constituional republican, att n beneficiul economiei Chinei, ct i
al populaiei. Yuan Shikai a nceput negocierile cu Sun Yat-sen, care a decis c
scopul su a fost atins n formarea unei republici, i c, el i-ar putea permite lui
Yuan s accead la funcia de Preedinte al Republicii China. La 12 februarie
1912 Longyu a emis un edict imperial de abdicare a mpratului copil Puyi.

Japonia
Imparatul Meiji

Era Meiji
Istoria modern a Japoniei ncepe cu epoca Meiji (1867-1912), cnd are loc
restaurarea puterii imperiale, Edo primeste numele de Tokyo si devine capitala statului.
Are loc o puternic dezvoltare a economiei, o perioad de modernizare, depsind rapid
structurile feudale. Devine un stat capitalist dezvoltat, care, pe plan extern, promoveaz
o politic expansionist, ce marcheaz trecerea la imperialism.
Restauratia Meiji nu a fost o revolutie social, ci a fost o revolutie de sus.
Ca urmare, Japonia nu a devenit o democratie ,ci era condus de o elit politic.
mpratul nu mai era doar un simbol al statului, ci lua parte activ la luarea hotrrilor
cu ajutorul unui consiliu imperial, asa-numitul Genrin. n 1902 Japonia semneaz un
tratat de aliant cu Marea Britanie, fapt care i va fi de folos n iminentul rzboi rusojaponez.

Samurai

Reforme
In 1868, imparatul se angajeaza sa preia puterea, sa acorde tuturor cetatenilor
posibilitatea de decizie, precum si sa abandoneze vechile obiceiuri rele.
In 1871 ia nastere sistemul prefectural.Domeniile revin in mana imaratului, acesta
reimpartindu-le in prefecturi. Prin aceasta s-a renuntat la domeniile feudale si privilegii,
samuraii pierzandu-si astfel drepturile si privilegile.
Astfel, se produce o schimbare majora a claselor sociale. In 1873, populatia Japoniei se
ridica la cifra de 33 milioane, iar clasele sociale cele mai predominante fiind: kazoku
(aristocrati); shizoku (samurai - 5.5% impreuna cu aristocratii); heimin (oamenii de rand
- 93,6%) si altii (preoti etc. - 0.9%).
In 1871-1873, o mare parte din persoanele la putere au facut un tur in America si
Europa pentru a invata despre sistemele moderne de administratie si guvernare. Acest
tur poarta denumirea de misiunea Iwakura. In urma acestei experiente a fost
schimbata modalitatea de taxare din procente pe productie (orez) in procente pe
pamantul detinut (3% pentru inceput, iar apoi au redus la 2.5% din valoarea pamantului
aflat in gestiune).

Social
Totodata a fost introdus invatamantul obligatoriu, pentru inceput in 1879 la 4 ani (16
luni), iar in 1907 stacheta a fost ridicata la 6 ani de invatamant obligatorie.
In 1873 a fost introdus un nou sistem militar, cu stagiu militar obligatoriu de 3 ani in
serviciu activ si 4 ani in rezerva. Astfel in 1877, 82.0% din barbatii in varsta de 20 ani
erau racolati in acest sistem.Schimbarea sistemului militar a condus la pierderea
semnificatiei cuvantului samurai si la desfintarea acestei clase sociale.
Politic
Pe fundalul aparitie a numeroase partide politice si directii de guvernare, intr-un final a
fost abrogata constitutia Japoniei, in 1889, preluata dupa modelul german. Aceasta
constitutie acorda imparatului puterea absoluta (sacru si inviolabil). Imparatul era
comandantul suprem al armatei, putea incheia pace si initia razboi, putea dizolva
guvernul si sa ceara noi alegeri. Dieta era impartita in doua: partea superioara si cea
inferioara (parlament). Parlamentul era responsabil de initierea si propunerea legilor,
dar pentru acestea sa fie puse in practica era necesar acordul intregii camere. Un
consiliu special (Privy Council) a fost infiintat cu rolul de a revizui si apara constitutia. In
1890 au loc primele alegeri parlamentare.

Satsuma-samurai-during-boshin-war-period

Relatii Internationale
n 1902 Japonia semneaz un tratat de aliant cu
Marea Britanie, fapt care i va fi de folos n
iminentul rzboi ruso-japonez.
Cstignd rzboaiele cu China (1894-1895, obtine
insulele Formosa si Penghu) si cu Rusia Tarist
(1904-1905, obtine partea de sud a insulei Sahalin)
Japonia devine ncet cu ncet o mare putere care nu
mai putea fi ignorat de puterile occidentale. Dup
instituirea protectoratului asupra Coreei (1905),
Japonia o anexeaz n 1910.

Cultura
Economia Japoniei era deja in crestere. In 1900, agricultura a produs mai putin de
jumatate din produsul intern, iar ponderea industriei (pentru inceput fabricile de textile)
era in continua crestere. Aceasta cresterea a condus la cresterea oraselor si la
nepopularea zonelor rurale. Ferindu-se de liberalismul vestic si radicalism, guvernul Meiji
s-a concentrat pe intarirea traditiilor nationale, cultivand spre exemplu religia shinto.
Odata cu instalarea regimului Meiji, s-a oprit folosirea limbii chineze in redactarea
documentelor oficiale. A aparut astfel un nou stil oficial in scrierea japoneza a luat
nastere, elaborat de Futabatei Shimei. Acesta a aparut deoarece scrisul traditional nipon
s-a dovedit depasit in exprimarea noilor ideei ale epoci, rezultand din incercarea acestuia
de a traduce literatura rusa in japoneza.

A Mirror of Japanese Nobility by Toyohara Chikanobu, August 1887

Okubo Toshimichi, unul din liderii politici ai

Japoniei imediat dupa restaurarea Meiji, crezand ca
pentru atingerea stabilitatii interne este necesara
concentrarea pe probleme domestice a realizat
urmatoarele reforme sociale: in 1871 a incurajat
oamenii sa-si schimbe frezele si culoarea parului; in
1876 a incurajat oamenii sa nu mai poarte sabii; a
introdus si popularizat servicile telegrafice in 1870,
postale in 1871; a introdus calendarul georgian in
1873 si a inceput constructia de cai ferate in 1873.

India

Cea mai de seam colonie a imperiului de peste mri al Angliei era India, perla
coroanei britanice. Stpnirea englez a avut drept rezultat ruinarea
economiei tradiionale indigene de ptrunderea mrfurilor britanice mai ieftine.
S-a nrutit viaa localnicilor, ceea ce a avut ca urmare o puternic rscoal
cunoscut sub numele de Marea Revolt (1857-1858), nbuit cu mare
greutate de britanici. Acetia i-au perfecionat metodele de stpnire i au
atras de partea lor aristocraia indian, cu care au mprit avantajele
conducerii. Dominaia strin a avut i urmri pozitive prin introducerea
tehnologiilor moderne europene (de exemplu, cile ferate i construirea de
fabrici) n scopul unei clase mijlocii indiene cu vederi naionaliste care milita la
nceput pentru o autonomie sporit a coloniei, apoi pentru independen
complet. Micarea naional s-a organizat prin formarea Congresului
Naional (1876).

Marea Revolta din 1857

Pe 10 mai 1857 soldaii Armatei Indiei Britanice (cunoscui ca sepoy (cipai)
din cuvntul urdu sipaahi = soldat), recrutai din cadrul populaiei indiene
hinduse i a celeimusulmane, s-au revoltat mpotriva britanicilor n garnizoana
din Meerut, (la cam 65 de kilometri nord-est de Delhi). n acele vremuri, dintre
cei 238.000 de soldai ai Companiei Indiei Rsritene Britanice, doar 38.000
erau europeni. Soldaii indieni au pornit n mar spre Delhi pentru a-i oferi
serviciile mpratului mogul i, n scurt vreme, toat parte central i de nord a
Indiei a fost cuprins de rzboi. Numeroase regimente ale regatelor i
principatelor indiene s-au alturat insurgenilor, dar au existat i regimente
indiene care au luptat de partea britanicilor.

Sistemul judiciar era nedrept cu indienii, iar britanicii l considerau normal i de la sine n eles. Documentul oficial East
India (Torture) 18551857, care a fost depus la Camera Comunelor n sesiunea 1856 1857, a demonstrat c ofi eri
Companiei Indiei Rsritene Britanice puteau ataca pe diverse ci orice hotrre judectoreasc, care i condamna
pentru brutaliti sau omoruri comise mpotriva indienilor
Politicile economice ale Companiei Indiei Rsritene provocau nemul umiri printre indieni. Cea mai mare parte a
aurului, pietrelor preioase, argintului sau mtsii indiene erau exportate n Regatul Unit cu titlu de taxe i impozite,
unde erau vndute de multe ori n licitaii publice. India a fost sectuit de una dintre marile sale bog ii naturale
pietrele preioase. Pmnturile au fost reorganizate dnd prioritate intereselor marilor proprietari de pmnt, ceea ce
facilita colectarea taxelor i impozitelor. n unele regiuni ale rii, fermierii au fost obliga i s renun e la agricultura
tradiional de subzisten n favoarea unor culturi comericiale precum cea a indigoului, iutei, cafelei sau a ceaiului.
Fermierii au fost obligai astfel s suporte greut i nea teptate generate de cre terea pre urilor la alimente. Industria
local, n special cea a vestiilor estori din Bengal, dar nu numai, a suferit n timpul domina iei britanice. Tarifele de
import erau meninute la un nivel sczut, n felul acesta pia a indian fiind inundat de esturile i hainele ieftine din
Anglia. Industria local indian pur i simplu nu a putut face fa competi iei. Dac la nceput India era sursa principal
a esturilor de lux folosite n Anglia, la un moment dat ea fost redus doar la un simplu cultivator de bumbac, prelucrat
n Regatul Unit, de unde era reimportat n India sub form de esturi ieftine.

Miscarea Khilafat
Micarea Khilafat (19191924) a fost o campanie de proteste politice panislamice lansat
de musulmanii din India Britanic cu scopul influenrii guvernului britanic n sensul
protejrii Imperiului Otoman dup nfrngerea acestuia din urm n
Primul Rzboi Mondial i pentru diminuarea consecinelor acestei nfrngeri. Poziia
califului dup semnarea armistiiului de la Mudros n octombrie 1918,
ocupaia militar a Constantinopolului i pacea de la Versailles din 1919 a devenit
nesigur, iar existena Imperiului Otoman a fost pus la ndoial. Micarea s-a ntrit
dup semnarea Tratatului de la Svres (august 1920), care a impus
partiionarea Imperiului Otoman i cedarea unei importante zone din Antatolia n favoarea
Greciei. Micarea Khilafat s-a stins n 1922, cnd Turcia a obinut o poziie favorabil pe
scena politic international i i-a pierdut obiectivele n momentul cnd Ankara a abolit
rolul sultanului i Califatul.
n India, dei Khilafat a fost n principal o micare religioas, a devenit parte din mai larga
micare pentru independena Indiei. Micarea Khilafat a fost unul dintre punctele de pe
ordinea de zi a Conferinei de la Londra din februarie 1920.