Japonia-Era Meiji-

Japonia iese din Evul Mediu odat cu perioada Meiji sau a Guvernrii
luminoase (1868-1912); ea marcheaz intrarea Japoniei n epoca modern. Ultimul
ogun, Tokugawa Yoshinobu, a fost rsturnat n anul 1868, iar mpratul Meiji (18671912) a fost repus n drepturile lui de conductor al naiunii.
Dup un secol de contact direct cu Europa, nceput prin naufragiul unor
portughezi pe rmul japonez n anul 1543, Japonia i-a nchis porile n anul 1638,
intrnd ntr-o perioad de izolare aproape total fa de lumea din afar, izolare pe
care avea s o menin timp de mai bine de dou sute de ani.
Pe acel fond general de dezamgire i nemulumire a renscut, ncepnd cu
secolul al XVIII-lea, cultul mpratului i s-a pregtit, astfel, intelectual i ideologic,
calea restaurrii mpratului n rosturile sale politice de care fusese deposedat.
Efectul unor contacte i schimburi comerciale tot mai intense cu Europa i
S.U.A., dei impuse prin violen, a fost rapid i spectaculos, chiar benefic pe diferite
planuri pentru societatea japonez. Sosirea masiv a negustorilor strini, ndeosebi
dup anul 1858, a dus la transformarea portului Yokohama ntr-un nsemnat centru
comercial, din ale crui antrepozite cantiti mari de mrfuri invadau piaa
japonez. ntre anii 1859 i 1868 valoarea comerului exterior japonez a crescut de
la numai 2 milioane la 35 milioane dolari. Strinii cumprau din Japonia mtase,
bumbac, hrtie, ceai, uleiuri, cupru etc. i le vindeau japonezilor nave, arme, maini
i diferite obiecte metalice, stofe de ln, esturi din bumbac i cnep, unelte de
pescuit etc.
Pe de alt parte, s-a constatat apariia, n numr din ce n ce mai mare, a
unor ntreprinderi industriale n ramurile industriei uoare, a arsenalelor i
antierelor navale, a unor ntreprinderi metalurgice etc., ceea ce a nsemnat
constituirea i creterea puterii burgheziei japoneze.
Criza n care se afla regimul shogunatului fiind profund, adversarii cercurilor
conductoare din Edo au profitat de aceast situaie, prin semnarea unor tratate
inegale cu Occidentul (cum ar fi cel de la Kanagawa ncheiat n anul 1854) pentru a
ataca deschis i decisiv regimul existent, acuzndu-l de incapacitatea de rezisten
presiunilor strine.
Opozanii l-au abandonat, pe rnd, pe shogun, i s-au adunat n jurul
mpratului din Kyoto. n acel climat de criz politic s-au intensificat asasinatele cu
caracter xenofob, exaltrilor naionaliste cznd victime rui (1859), francezi i
olandezi (1860), britanici (1861).

Ciocnirile dintre adepii restaurrii puterii imperiale i cei care susineau

regimul shogunal, sporadice un timp, au luat o ntorstur decisiv ncepnd din
martie 1860 cnd a fost asasinat prim-consilierul shogunului, Ii Naosuke. Caracterul
rscoalelor, micrilor i aciunilor din perioada urmtoare acestui eveniment au
purtat o tent att antifeudal, ct i una anticolonialist. n fruntea acestor micri
de mase se aflau samuraii cu vederi reformiste care au reuit s-i alture
burghezia, ranii i intelectualii.
Perioada imediat urmatoare acestor evenimente, pana in zilele noastre este
considerata epoca moderna, fiind impartita in 4 periode, dupa numele purtat de
imparati: Meiji (1868-1912); Taisho (1912-1926); Showa (1926-1989) si Heisei
(1989-...).
n februarie 1867, mpratul Komei moare, urmndu-i la tron fiul su
Matsuhito (Meiji), n vrst de numai 15 ani. Tnrul monarh avea sprijinul forelor
militare ale provinciilor Satsuma i Tosa. Shogunul Tokugawa Yoshinobu (ian. 1867 nov. 1867) ajunsese, practic, lipsit de orice sprijin armat, fapt pentru care, pe data
de 8 noiembrie 1867, a renunat la funciile sale.
Rzboiul Boshin, ntre anii 1867 i 1868 a dus la desfiinarea ogunatului.
Btlia final s-a dat la Toba-Fushimi. Aceast btlie practic ncheie dominaia
familiei Tokugawa, cu toate c alte familii Tokugawa din nord rezist nc mult, iar
flota din portul Hokkaido rezist pn n anul 1869.
La 3 ianuarie 1868, Matsuhito a decretat preluarea puterii precum i abolirea
regimului shogunatului. mpratul i va instala curtea i reedina la Edo, pe data
de 26 noiembrie 1868, ora ce primete numele de Tokyo (Capitala de Est). ncepe o
nou epoc n istoria Japoniei pe care mpratul Matsuhito, la cererea reformatorilor,
a numit-o Meiji (guvernarea luminat). Aceast er s-a dorit a fi, n acelai timp,
un continuum dar i o mare mutaie social i politic n societatea japonez.
Japonia modern a cultivat spiritul subordonrii totale fa de mprat i fa
de instituiile de stat, elemente psihologice care n timpul imediat anterior celui deal doilea rzboi mondial au fost orientate spre formarea mentalitii militariste,
fanatice. De la restauraia Meiji i pn la sfritul celui de-al doilea rzboi mondial
mpratul va fi conductorul guvernului i al armatei.
n epoca Meiji mpratul era divinizat, iar dup moartea acestuia n anul
1912, memoria lui a fost nconjurat de veneraie.
O trstur fundamental a epocii pe care a ilustrat-o acesta a fost c el a
jucat un rol pasiv, lsnd oamenii de stat s acioneze n numele su. Cele trei
decenii de guvernare Meiji transformaser Japonia ntr-un stat capitalist modern att
datorit propriilor eforturi, ct i mprejurrilor internaionale favorabile: marile
puteri europene i Statele Unite fuseser antrenate n conflicte interne i externe
care le-au inut departe de arhipelagul nipon.

Preocuprile conductorilor regimului Meiji vizau modificarea statutului

internaional al Japoniei prin anularea tratatelor inegale care-i fuseser impuse,
ntrirea forelor sale armate terestre i navale, angrenarea rii n competiia
marilor puteri pentru stabilirea de zone de influen i piee de desfacere a
produselor industriale i dobndirea unor resurse de materii prime. Pentru toate
acestea era necesar o puternic baz militar care a fost sistematic creat.
Prin aceasta s-a renuntat la domeniile feudale si privilegii, samurai pierzandusi astfel drepturile si privilegile.
In 1871-1873, o mare parte din persoanele la putere au facut un tur in
America si Europa pentru a invata despre sistemele moderne de administratie si
guvernare. Acest tur poarta denumirea de misiunea Iwakura. In urma acestei
experiente a fost schimbata modalitatea de taxare din procente pe productie (orez)
in procente pe pamantul detinut (3% pentru inceput, iar apoi au redus la 2.5% din
valoarea pamantului aflat in gestiune).
S-au stabilit regulile pentru stabilizarea monezii nationale, a infiintat Banca
Japoniei in 1882, a adoptat standardele internationale cu privire la aur, si a
privatizat primele institutii guvernamentale.
Totodata a fost introdus invatamantul obligatoriu, pentru inceput in 1879 la 4
ani (16 luni), iar in 1907 stacheta a fost ridicata la 6 ani de invatamant obligatorie.
Se noteaza ca in acest an (dupa razboiul ruso-japonez), 97% din tineri urmau cei 6
ani de invatamant obligatoriu.
Guvernul Meiji s-a concentrat pe intarirea traditiilor nationale, cultivand spre
exemplu religia shinto. Odata cu instalarea regimului Meiji, s-a oprit folosirea limbii
chineze in redactarea documentelor oficiale. A aparut astfel un nou stil oficial in
scrierea japoneza a luat nastere, elaborat de Futabatei Shimei.
Okubo Toshimichi, unul din liderii politici ai Japoniei imediat dupa restaurarea
Meiji, crezand ca pentru atingerea stabilitatii interne este necesara concentrarea pe
probleme domestice a realizat urmatoarele reforme sociale: in 1871 a incurajat
oamenii sa-si schimbe frezele si culoarea parului; in 1876 a incurajat oamenii sa nu
mai poarte sabii; a introdus si popularizat servicile telegrafice in 1870, postale in
1871; a introdus calendarul georgian in 1873 si a inceput constructia de cai ferate in
1873.
Schimbarea sistemului militar a condus la pierderea semnificatiei cuvantului
samurai si la desfintarea acestei clase sociale. Chiar si samurai care sustinusera
restaurarea Meiji au fost complet dezamagiti de aceasta decizie, initiand o serie de
revolte pe tot intinsul tarii. Cea mai serioasa a fost cea din provincia Satsuma in
1877, cand armata fostilor samurai a fost infranta de catre noua armata imperiala
dotata cu arme moderne.

A fost abrogata constitutia Japoniei, in 1889, preluata dupa modelul german.

Aceasta constitutie acorda imparatului puterea absoluta (sacru si inviolabil).
Imparatul era comandantul suprem al armatei, putea incheia pace si initia razboi,
putea dizolva guvernul si sa ceara noi alegeri. Dieta era impartita in doua: partea
superioara si cea inferioara (parlament). Parlamentul era responsabil de initierea si
propunerea legilor, dar pentru acestea sa fie puse in practica era necesar acordul
intregii camere. Un consiliu special (Privy Council) a fost infiintat cu rolul de a revizui
si apara constitutia. In 1890 au loc primele alegeri parlamentare.
Aceste reforme au ajutat la transformarea imperiului japonez ntr-o putere
mondial: Japonia a nvins China n primul rzboi sino-japonez (1894-1895) i Rusia,
n rzboiul ruso-japonez (1904-1905). Pn n 1910, Japonia ajunsese s dein
controlul Coreei, Taiwanului i a jumtii sudice a insulei Sahalin.
In perioada Meiji, Japonia a luat parte la doua mari razboaie: primul cu China
(1894-1895), apoi cu Rusia (1904-1905). In 1910 Japonia anexeaza Coreea. Pana in
1911 toate tratatele inegale semnate la sfarsitul perioadei Edo au fost terminate
sau inlocuite. Inca din 1858 au fost conflicte intre Rusia si Japonia in legatura cu
posesia insulelor Sakhalin din nord. La aceea data, s-a semnat un tratat pentru
posesia in comun a acestora, dar acesta a fost refacut in 1875, cand insulele Kurile
au fost oferite in schimbul acestora. In 1878, Japonia anexeaza si insulele Bonins. In
aceasta perioada, Korea se consituia ca un stat slab in interioar, aflat inca sub
suveranitatea Chinei. In 1874, cu toate ca Korea acceptase schimbul de convoaie cu
Japonia, unui convoi i s-a refuzat o audienta imperiala. Doi ani mai tarziu, in urma
demonstratiilor fortei navale nipone, a fost semnat tratatul Kanhwa prin care era
recunoscuta independenta Koreei. Totusi, in perioada imediat ulterioara 1876-1885
in Koreea a izbucnit un razboi rece intre China si Japonia.
Intre 1894 si 1895 are loc razboiul Sino-japonez. Regele Koreei cere asistenta
in terminarea rebelilor Chinei. Japonia insa il captureaza si il forteaza sa ceara
asistenta Japoniei. Aceasta a permis o lupta tacita intre Japonia si China purtata pe
teritoriul Koreei, pretul fiind care dintre acestea doua sa asiste la modernizarea
Koreei. Japonia a distrus capabilitatiile militare ale Chinei din Korea, iar la conferinta
de pace a cerut Taiwan-ul si peninsula Liaodong (din Koreea). Germania, Franta si
Rusia au cerut insa retrocedarea Koreei peninsula Liaodong.
Dupa incheierea acestui conflict, China a fost inlocuita cu Rusia ca inamic al
intereselor Japoniei in Asia continentala de nord-est. Intre 1895 si 1904 influenta
Rusiei a crescut atat in Manciuria cat si in Koreea. Odata cu terminarea constructiei
liniei de cale ferata trans-siberiana, parea inevitabil controlul Rusiei asupra sudului
Manciuriei si Koreei. In 1902 se semneaza pactul intre Anglia si Japonia, care s-a
dovedit extrem de fructuos pentru interesele ambelor parti, iar in 1904-1905 are loc
razboiul ruso-japonez, initiat de cei din urma. Cu toate ca acest razboi s-a dovedit
foarte costisitor pentru Japonia din punctul de vederea finanicar cat si al vietilor
omenesti, prin tratatul de la Portsmouth din 1905, Japoniei i-au fost recunoscutele

interesele in Koreea, eliberand de sub dominatia rusa sudul Manciuriei, Koreea si

partea de sud a arhipeleagului Sakhalin. Totusi Koreea a fost anexata Japoniei de
abia in 1910...
Greselile facute in semnarea tratatelor de la sfarsitul perioadei Edo, au fost
sterse prin semnarea tratatului comercial anglo-japonez (1894), completat ulterior
in 1899, respectiv 1911, cand a Japonia si-a recastigat intreaga putere diplomatica
si comerciala.

Regimul Meiji a inceput ca o alianta intre provinciile Satsuma si Choshu,

sustinute de Tosa si Hizen. Scopul acestei aliante a fost restituirea puterii in mainile
imparatului, considerat conducatorul de drept al Japoniei si eliberarea tarii de
influentele barbare, straine. Acest lucru nu a fost posibil decat dupa dupa un razboi
civil sangeros intre sustinatorii tanarului imparat si cei ai ultimului shogun al
dinastiei Tokugawa.
Marii lorzi feudali, denumiti daimyo, au fost obligati sa renunte la pamanturi,
s-a format un guvern, s-a stabilit un sistem de impozitare centralizat si s-au pus
bazele unei armate de recruti. Desigur, pentru daimyo si unii samurai a fost o
perioada grea, caci societatea reclama un nou tip de om, intreprid, cunoscator al
unor meserii, priceput, specialist, creator de bunuri. Multi samurai vor claca si vor
deveni portari, politisti, factori postali sau vor ingrosa randurile proletariatului
industrial si agricol.
De la Japonia feudala in epoca moderna
In aprilie 1868, la numai 3 luni de la venirea sa pe tron imparatul ajutat de
sfetnicii sai a emis Juramantul Carta. Articolul 5 este cel mai important pentru ca
prevedea inmagazinarea de cunostinte din lumea intreaga menite sa intareasca
patria. Atitudinea Japoniei se schimba radical; acum este pregatita sa invete si sa
asimileze cunostintele adversarului. Tratatele inegale semnate in ultimii ani ai
Shogunatului trebuiau revizuite iar tara trebuia tratata pe picior de egalitate.
La 11 februarie 1889 eforturile de modernizare ale niponilor erau incununate
prin adoptarea primei constitutii depline din afara lumii occidentale.
Modernizarea devenise cuvantul de ordine si in consecinta se copiau
obiceiurile occidentalilor comitindu-se insa si destule excese. La un moment dat se
vorbeste chiar de adoptarea limbii engleze pentru a putea trata pe picior de

egalitate cu ceilalti. Guvernul Meiji a abolit vechiul sistem feudal japonez al

senioriilor inlocuindu-l cu unul aristocratic dupa modelul britanic existent cu baroni,
duci si earli si redesenind literalmente harta Japoniei prin crearea noilor unitati
administrative numite prefecturi.
Inca de la sfarsitul perioadei Meiji , intreaga elita meiji a fost adesea
caracterizata ca o superficiala imitatoare a Occidentului. Casele vestice, impreuna
cu agitatia japonezilor (la nivel de viata sociala) si redingota, in materie de stil
vestimentar, reprezentau simboluri ale unei epoci indraznete din punct de vedere
politic, insa derivata cultural.
Elita artistilor Meiji respingea, trecand in extrema cealalta, tot ce era chinez
sau traditional japonez. Acesti artisti, plimbati prin Europa, incercau sa redea totul
dupa modelele creatiei franceze, engleze, italiene, ruse, considerand ca pentru
omul societatii moderne productiile traditionale nu se mai potrivesc. Cu toate ca in
perioada imediat urmatoare anului 1868, in Europa sculptura si arhitectura treceau
printr-o perioada eclectica, japonezii au copiat fara sa inteleaga in profunzime
diverse curente. Aproape toate lucrarile publice au inceput sa fie construite in stil
occidental, intr-o cladire amestecandu-se mai multe influente. S-a incercat chiar si o
replica a palatului Versailles, la scara mult mai redusa, constructie existenta si
astazi langa vestitul hotel New Otani, reparata si reamenajata in ultimii ani. In
prezent, ea poarta denumirea de Palatul Akasaka si este folosita pentru ceremonii
oficiale importante si ca resedinta pentru cei mai inalti oaspeti ai Japoniei.
In perioada Meiji(1868-1912) ceaiul japonez a inceput sa fie masiv exportat in
afara granitelor tarii.In anul 1884 Kenzo Takahashi a inventat masini pentru
producerea ceaiului ; 15 ani mai tarziu a inventat masina pentru curatare si
stoarcere si adus si foatre multe masinarii utile pentru industrie ceaiului.
Importul de tehnologie performanta, expertii straini si studentii
intorsi de la studii din strainatate, au ajutat la edificarea unei industrii
moderne. Pentru a pune mana pe tehnologia vestica, companiile japoneze
au format societati mixte cu cele nord-americane si europene.
Binecunoscutul gigant de azi, NEC (Nippon Electric Company) a fost fondat
in 1899 ca firma mixta formata dintr-o companie americana, Western
Electric si un agent japonez. Un alt gigant, Toshiba, a pornit ca firma mixta
la inceputul anilor 1900, fiind compusa din General Electric din America si
doua companii japoneze, Tokio Electric si Shibura Electric (parte din grupul
Mitsui).
Devenind primul stat asiatic posesor de colonii, Japonia isi rezolva dintr-o
data o multime de probleme. In primul rand obtinea resurse fara de care economia
sa era practic sugrumata.
Victoria navala, decisiva din stramtoarea Tsushima din razboiul cu Rusia
Tarista din 1904-1905 i-a intarit si mai mult pozitia. Pacea incheiata la Portsmouth,

chiar daca nu i-a adus despagubiri financiare, totusi, faptul ca era prima natiune
asiatica ce zdrobea o putere vestica i-a adus un prestigiu imens. Japonia detinea in
acel moment Taiwanul, o parte din Sahalin, teritorii in Manciuria si recunoasterea
intereselor in Coreea. Peste doar cativa ani, n 1910, Coreea avea sa fie pur si simplu
anexata, Japonia impunindu-si propriile legi.
In 1912, la moartea imparatului Meiji, se incheia una dintre cele mai
importante epoci in istoria Japoniei. Bilantul acestei lungi perioade este
impresionant. In doar 50 de ani, o tara despre a carei existenta se stia atat de putin,
fiind desconsiderata si ignorata a acces la statutul de superputere, cea mai mare
realizare a vreunei natiuni in istoria lumii. In acelasi timp, odata cu restaurarea
cultului imparatului, numit si tennoism, in mentalitatea nipona se va produce o
schimbare cu efecte extrem de nocive in plan politic. Adoratia pentru imparat a fost
folosita de grupurile nationaliste, militarite in scopul promovarii unei politici
expansioniste.