Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Japonia iese din Evul Mediu odat cu perioada Meiji sau a Guvernrii
luminoase (1868-1912); ea marcheaz intrarea Japoniei n epoca modern. Ultimul
ogun, Tokugawa Yoshinobu, a fost rsturnat n anul 1868, iar mpratul Meiji (18671912) a fost repus n drepturile lui de conductor al naiunii.
Dup un secol de contact direct cu Europa, nceput prin naufragiul unor
portughezi pe rmul japonez n anul 1543, Japonia i-a nchis porile n anul 1638,
intrnd ntr-o perioad de izolare aproape total fa de lumea din afar, izolare pe
care avea s o menin timp de mai bine de dou sute de ani.
Pe acel fond general de dezamgire i nemulumire a renscut, ncepnd cu
secolul al XVIII-lea, cultul mpratului i s-a pregtit, astfel, intelectual i ideologic,
calea restaurrii mpratului n rosturile sale politice de care fusese deposedat.
Efectul unor contacte i schimburi comerciale tot mai intense cu Europa i
S.U.A., dei impuse prin violen, a fost rapid i spectaculos, chiar benefic pe diferite
planuri pentru societatea japonez. Sosirea masiv a negustorilor strini, ndeosebi
dup anul 1858, a dus la transformarea portului Yokohama ntr-un nsemnat centru
comercial, din ale crui antrepozite cantiti mari de mrfuri invadau piaa
japonez. ntre anii 1859 i 1868 valoarea comerului exterior japonez a crescut de
la numai 2 milioane la 35 milioane dolari. Strinii cumprau din Japonia mtase,
bumbac, hrtie, ceai, uleiuri, cupru etc. i le vindeau japonezilor nave, arme, maini
i diferite obiecte metalice, stofe de ln, esturi din bumbac i cnep, unelte de
pescuit etc.
Pe de alt parte, s-a constatat apariia, n numr din ce n ce mai mare, a
unor ntreprinderi industriale n ramurile industriei uoare, a arsenalelor i
antierelor navale, a unor ntreprinderi metalurgice etc., ceea ce a nsemnat
constituirea i creterea puterii burgheziei japoneze.
Criza n care se afla regimul shogunatului fiind profund, adversarii cercurilor
conductoare din Edo au profitat de aceast situaie, prin semnarea unor tratate
inegale cu Occidentul (cum ar fi cel de la Kanagawa ncheiat n anul 1854) pentru a
ataca deschis i decisiv regimul existent, acuzndu-l de incapacitatea de rezisten
presiunilor strine.
Opozanii l-au abandonat, pe rnd, pe shogun, i s-au adunat n jurul
mpratului din Kyoto. n acel climat de criz politic s-au intensificat asasinatele cu
caracter xenofob, exaltrilor naionaliste cznd victime rui (1859), francezi i
olandezi (1860), britanici (1861).
chiar daca nu i-a adus despagubiri financiare, totusi, faptul ca era prima natiune
asiatica ce zdrobea o putere vestica i-a adus un prestigiu imens. Japonia detinea in
acel moment Taiwanul, o parte din Sahalin, teritorii in Manciuria si recunoasterea
intereselor in Coreea. Peste doar cativa ani, n 1910, Coreea avea sa fie pur si simplu
anexata, Japonia impunindu-si propriile legi.
In 1912, la moartea imparatului Meiji, se incheia una dintre cele mai
importante epoci in istoria Japoniei. Bilantul acestei lungi perioade este
impresionant. In doar 50 de ani, o tara despre a carei existenta se stia atat de putin,
fiind desconsiderata si ignorata a acces la statutul de superputere, cea mai mare
realizare a vreunei natiuni in istoria lumii. In acelasi timp, odata cu restaurarea
cultului imparatului, numit si tennoism, in mentalitatea nipona se va produce o
schimbare cu efecte extrem de nocive in plan politic. Adoratia pentru imparat a fost
folosita de grupurile nationaliste, militarite in scopul promovarii unei politici
expansioniste.