Imperiul Francez

Imperiul Colonial Francez

 Franţa a avut posesiuni coloniale în diferite forme, începând cu secolul

al XVII-lea până în deceniul al şaptelea al secolului trecut. În secolele
al al XIX-lea şi al XX-lea, imperiul său colonial era al doilea ca mărime
după cel britanic. În momentul de maximă dezvoltare,
între 1919 şi 1939, al doilea imperiu colonial francez se întindea pe
aproximativ 12.898.000 km². Alături de teritoriile metropolitane,
suprafaţa totală aflată sub suveranitatea franceză atingea 13.000.000
km², adică aproximativ 8,7% din suprafaţa uscatului mondial.
 Primul Imperiu Francez
 Primul Imperiu Francez, cunoscut și cu
denumirile mai obișnuite de Imperiul
Francez ori Imperiul Napoleonian,
acoperă perioada în care Franța a dominat
cea mai mare parte a Europei continentale,
sub conducerea lui Napoleon I. Din punct
de vedere constituțional, Primul Imperiu
Francez se referă atât la perioada dintre
1804 și 1814/1815, de la
sfârșitul Consulatului Francez până
la restaurarea . Imperiul a luat ființă în
momentul în care Napoleon s-a proclamat
împărat al Franței la 18 mai 1804, fiind
încoronat pe 2 decembrie în același an în
catedrala Notre Dame din Paris.
 Existența imperiului a fost amenințată
de a treia coaliție, dar bătălia decisivă
încheiată cu victoria franceză de
la Austerlitz i-a asigurat supraviețuirea.
 Implicarea francezilor în războiul
din Peninsula Iberică a dus la un conflict
sângeros de șase ani care a slăbit foarte
mult Primul Imperiu. În 1809, Franța
și Imperiul Austriac s-au luptat în războiul
celei de-a Cincea Coaliții. Franța a ieșit
din nou triumfătoare și a impus
austriecilor semnarea tratatului de la
Schönbrunn, dar tensiunile diplomatice cu
Rusia au dus la catastrofica invazie din
Rusia din 1812.
 În momentul de maximă extindere teritorială a Imperiului Francez, acesta avea 130
de departamente și putea mobiliza 600.000 de soldați pentru a ataca Rusia, avea o
populație de 44 milioane de supuși, menținea o prezență masivă în
Germania, Italia, Spania și Marele Ducat al Varșoviei și putea considera Prusia și Austria
printre aliații mai mult sau mai puțini stabili.
 Al Doilea Imperiu Francez

 Al Doilea Imperiu Francez sau Al doilea Imperiu, a

fost regimul bonapartist imperial al lui Napoléon al III-lea,
ființând din 1852 până în 1870, între a doua
Republică și a treia Republică Franceză. Deși
Președinte al francezilor, Louis-Napoléon Bonaparte nu
se bucura de sprijinul adunării parlamentare
conservatoare, motiv pentru care organizează lovitura de
stat din 2 decembrie 1851 care îi permite să impună o
nouă constituție și să proclame Imperiul Francez, zis și
al doilea pentru a-l distinge de Imperiul Francez al
unchiului său, Napoléon I. Prima jumătate a acestui al
doilea Imperiu este cunoscută în istorie ca 'Imperiul
autoritar', în vreme ce a doua este numită 'Imperiul
liberal'. Războiul franco-prusac din 1870, prost gestionat
de partea franceză, duce la o înfrângere militară în fața
Germaniei lui Bismarck și la sfârșitul celui de-al doilea
Imperiu francez.