Societatea medievala in sec.9-11. Faramitarea politica.

Invaziilor Domeniul feudal - elementul n jurul cruia se constituie ntreaga societate medieval, i nu este doar o valoare economic, ci i una social i juridic. Ca valoare pur economic, domeniul eudal este alctuit din! rezerva eudal "sesia#, ale crei produse revin n ntregime no$ilului. Cuprinde ogoare, vii, livezi, puni etc. %ezerva este lucrat de ctre &ranii dependent. centrul domeniului este reprezentat de castelul puternic ntrit. 'ici se a l curtea eudalului cu locuin&a stp(nului i a slujitorilor, capela, grajdurile, )am$arele etc. gospodriile i loturile &ranilor dependen&i. *omeniul eudal poate apar&ine suveranilor i principilor teritoriali, eudalilor laici "duci, marc)izi, con&i .a.# i eudalilor ecleziastici "episcopi, a$a&i#. Domeniul regal Spre deose$ire de conceptul roman, care considera statul o institutie pu$lica, res publica, si pe locuitorii sai cetateni, cives, conceptul germanic socotea statul o a %egele conducea in primul rand amilia sa, compusa din copii, rude, sclavi de pe domeniile asupra carora isi e+ercita stapanirea. ,ra urmat de insotitori, oameni li$eri, uneori de rang no$il. -isiunea politica a regelui era aceea de .se al poporului/. %egii a irmau c de&in puterea de la *umnezeu. %egele era rspunztor de ordinea lucrurilor, lui i reveneau ndatoriri solemne a& de poporul su! tre$uia s-i apere pe cei sla$i, s protejeze 0iserica, s lupte pentru men&inerea pcii i drept&ii. Domeniul bisericesc 1na din cele mai importante instituii statale din ,uropa 2ccidental a ,vului -ediu a ost 0iserica, ea a avut o mulime de atri$uii apt ce i-a o erit i putere de coerciie, aceasta a cut s ie una nu doar de venerat, dar i de temut. *up legalizarea cretinismului de ctre Constantin cel -are "a.313# aceasta devine religie o icial a Imperiului %oman, n acest sens religia este impus prin lege, adic orat.

Taranii liberi 'veau dreptul de a prsi moia pe care locuiau. 'desea, locuiau n sate "o$ti# li$ere, av(nd conductori proprii. 4uteau lsa motenire averea pe care o deineau. 'veau o$ligaii ctre stat i ctre 0iseric! n $ani - ta+e i redevene5 n munc - la contruirea drumurilor sau a podurilor5 aveau, precum n ara %om(neasc i n -oldova, datoria de a participa la oaste. ranul liber poseda de un teren agricol propriu i n acelai timp putea primi de la senior o $ucat de pm(nt pe care s o cultive n sc)im$ul unor o$liga&ii, iind,

deci, totodat proprietar i colon. 6otul de pm(nt de&inut de &ran se numea precarium sau precaria, adic lucru o$&inut prin rugminte, consider(nduse c eudalul lua su$ 7ocrotirea7 lui pe micul proprietar, la 7rugmintea7 acestuia. 8n virtutea statutului su, &ranul li$er din punct de vedere juridic avea dreptul de a purta arme "la vec)ii germani, omul li$er usese n primul r(nd rz$oinic#, dreptul de a se ntruni periodic n adunri n care se apro$au legi sau se mpr&ea dreptatea, de a e+ploata n comun terenuri necultivate "pduri, puni# i de a )otr primirea sau nu de noi mem$ri n comunitatea steasc. Tarani dependeni nu sunt proprietari, ci doar posesori ai unor $unuri pe care le primesc cu drept de olosin& de la no$il " eudal#! casa, loturi de pm(nt etc. ,i sunt stp(ni numai ai uneltelor i animalelor. 9aranii dependenti nu aveau drept de stramutare si munceau din greu pentru a-i o eri seniorului tot ceea ce acesta isi dorea, ast el multumindu-l. 'tunci cand seniorul avea de platit ta+e mari, taranii tre$uiau sa munceasca de doua ori mai mult pentru a o$tine o cantitate mare de produse pe care seniorul o putea vinde pe piata. *upa legile e+istente in epoca medievala, taranii dependenti nu aveau nici un drept si practice nici macar nu isi apartineau lor insisi. ,i erau nevoiti sa urmeze in totalitate legile seniorului deoarece acesta conlucra cu 0iserica. Tarani serbi :er$ia era pu&in rsp(ndit n secolul al I;-lea. 6a s (ritul secolului al ;I-lea er$ii erau constr(ni la plata mai multor ta+e. "trei ta+e! chevage - mrunt sum de $ani pe care er$ul o ddea seniorului n c)ip de recunoatere a condi&iei sale in erioare5 formariage - ta+ datorat de ctre un er$ stp(nului su atunci c(nd dorea s se cstoreasc cu ata unui er$ apar&in(nd unui alt domeniu dec(t al su5 la mainmorte - un el de drept de succesiune dat seniorului de ctre motenitorii vreunui er$, n caz contrar $unurile de unctului revenind seniorului#. :er$ul medieval nu era un om li$er! i era interzis s devin clugr sau preot, nu putea da n judecat, nici s dispun li$er de $unurile sale, nu era recrutat n serviciul de oaste, cu e+cep&ia <ermaniei unde e+ista o cavalerie servil, nu putea s se mite li$er, iind legat de senior printr-o legtur personal. =ranii er$i nu puteau i v(ndui separat de pm(ntul pe care l lucrau sau l primeau n olosin In epoca medievala, femeia nu juca un rol important in cadrul societatii, fiind in general supusa intretinerii casei. Femeile care faceau parte din categoria taranilor dependenti, erau nevoite pe langa aceste indeletniciri sa se ingrijeasca de curatenie si sa gateasca pentru senior. In ciuda acestui fapt, femeile din acele timpuri aveau voie sa participe si sa lupte in razboi si sa vaneze. Unele femei erau vrajitoare si erau condamnate la spanzuratoare sau la arderea pe rug. Alaturi de ele, multi oameni de stiinta au fost condamnati la moarte in acest mod pentru ideile lor inovatoare sau pentru descoperirile lor care atunci pareau ciudate sau imposibile.