Curs 1 – 26 februarie 2018

Taranimea

- Stefan Luchian – La impartirea porumbului: un tablou in care este reprezentata o masa de tarani
nemultumiti, iarna, chemati de autoritati pentru a primi cota de porumb pentru ca anul
precedent fusese o recolta slaba, de aceea statul ii ajuta pe tarani
- Reforma lui Cuza dinn agricultura nu a rezolvat problema rurala, iar aceasta problema a devenit
o problema nationala
- Ramane o constanta faptul ca 85% dintre exporturi erau din produse agricole (cereale)
- La inceputul secolului XIX ocupam locul 4 in lume la exportul de grau, dar agricultura isi pastra
aceeasi structura (sfarsitul secolului XIX-inceputul secolului XX), avem cantitati mari de produse
agricole pentru ca avem suprafete arabile din ce in ce mai mari (defrisari, asanari, desteleniri)
- Agriculltura avea caracter extensiv, nu intensiv
- Un mare proprietar funciar nu era interesat sa importe utilaje agricole din strainitate pentru ca
erau scumpe, trebuia sa fie adus si un specialist care sa le repare si care, la randul lui, trebuia
platit, iar pe langa, trebuiau aduse piese de schimb
- Aceste utilaje erau folosite doar pe terenurile familiei domnitoare (din a doua jumatate a
secolului XIX)
- Erau multi tarani care voiau sa munceasca ca sa primeasca un lot de pamant, iar boierii prefera
sa ii foloseasca pe ei la munca
- Apare si se identifica arendasia – arendasul este un intermediar intre mosier si taran. El ia in
administrare mosiile, negociind o suma cu mosierul, el dorind sa aiba si un profit (care se obtine
pe seama taranului)
- Fostii clacasi, dupa 1864, au primit mult mai putin pamant decat trebuia
- Ei nu avea suficient teren si trebuiau sa supravietuiasca -> legea tocmelii agricole = ei isi
negociaza forta de munca cu arendasul
- Marii proprietari funciari intra in viata politica de la oras si nu mai trec pe la mosiile de la tara,
pe care le lasa in seama arendasului
- Arendasul complica viata rurala pentru ca el este un strain care ii vede pe tarani ca pe
instrumente de munca si profita de ei
- Taranii au o situatie dificila si se rascoala
- Pana la sfarsitul secolului XIX arendasii sunt romani, dar la inceputul secolului XX apar si
minoritari, cu precadere evrei
- Intre 1870-1906, sumele pe care taranii trebuie sa le achite arendasului cresc intre 150-500%
- Taranul primea un lot de pamant in folosinta de la arendas
- Din ceea ca taranul obtine de pe acest pamant trebuie sa dea 10% arendasului, care alegea ce si
cat pamant sa le dea, iar taranii trebuiau sa asigure transportul produselor
- Arendasul le spunea ce sa faca si cand sa faca, iar daca refuzau li se lua pamantul
- Taranii sunt posesori ai animalelor, dar aveau acces la locul de pasunat doar acceptand conditiile
proprietarului lotului
- Pestele este singura carne pe care taranul o consuma cu oarecare frecventa. Vitele erau folosite
pentru munca de la camp, pasarile rau duse la targ, iar porcii erau sacrificati de ignat
- Casele taranilor erau acoperite cu trestiee, material important pentru ei, dar trebuiau sa dea
ceva in schimb pentru ea
 - Taranul era la dispozitia arendasului
- Contractele de ivoiala agricola devin o constanta dupa 1866. La inceput aveau o valabilitate de 5
ani si se baza pe solidaritatea intre tarani, iar proprietarul ii forta pe tarani sa iasa la munca in
camp, amenintand cu soldati
- Taranii isi dadeau seama ca in contracte erau clauze abuzive si se revolta, iar clasa politica
reactioneaza -> la inceputul secolului XX, contractele se incheie pe un an, obligatiile taranilor
sunt bine precizate, iar taranii isi negociaza direct forta de munca cu arendasul
- Cand anul agricol era prost si foametea ameninta, taranii se rasculau
- Rascoalele izbucneau in martie-aprilie, cand rezerva de hrana se termina, dar plantele necesare
hranii nu apareau inca
- Doua mari rascoale ale taranilor au loc in 1888 si 1907
- Taranii taiau firele de telegraf, ii bateau pe arendasi, pe functionari si pe primari si distrugeau
drumurile si contractele
- Cauze ale rascoalelor:
- 1) Cauze generale: viata prea grea a taranilor, cauzata de lipsa de pamant si de abuzurile
autoritatilor)
- 2) Mortalitatea crescuta (mai ales cea infantila), dar moartea era ceva obisnuit pentru tarani si
aproape ca nici nu mai sufereau. In functie de sex, copilul era o povara sau o usurare
- 3) Cauze imediate (recolta slaba si foamete), iar in 1888 se incheie guvernarea liberalilor,
condusi de Ion Bratianu, care se consfrunta cu acuzatiile onservatorilor, dar si proteste
impotriva sa venite din partea unor liberali. I. C. Bratianu distribuie in primarii un document prin
care cei care il semnau isi aratau sustinerea fata de el si fata de liberali. Taranii semneaza pentru
ca au fost mintiti ca, daca semnau acel document, vor primi mai mult pamant de la Rege. Taranii
afla si se rascoala, condusi de lideri locali, batandu-i pe primari, arendasi si functionari,
devastand conacele si luand proviziile mosierilor. Autoritatile intervin in forta, armata ii ataca pe
tarani, iar liberalii se retrag, lasandu-i pe conservatori sa gestioneze problema. Soldatii erau
tarani, iar autoritatile aveau grija sa nu ii trimita in interventie in locul de provenienta
- In 1907, cauzele rascoalei raman in mare parte aceleasi, adica cele generale, iar in ceea ce
priveste cauzele imeadiate, avem o confruntare intre un arendas din Botosani si tarani, care se
extinde in toata tara
- Autoritatile ii stimuleaza pe preceptori, prin marirea salariilor, sa fie mai atenti la strangerea
taxelor
- 1888-1907 -> manifestarea in rascoala a taranilor si autoritatilor este aceeasi, dar in 1888
conservatorii gestioneaza rascoala, iar in 1907, liberalii gestioneaza rascoala
- Consecinte: autoritatile, dupa cele doua mari rascoale, isi dau seama ca rascoalele se pot repeta
si incearca sa amelioreze conditia taranilor. Dupa Primul Razboi Mondial, taranii sunt
improprietariti cu terenuri late de la particulari. Clasa politica, in 1889, scoate la vanzare loturi,
dar taranii nu aveau bani sa le cumpere, au aparut banci care au fost gandite pentru ca taranii,
prin imprumuturi, sa cumpere pamant, dar aceasta solutie nu a functionat. Taranii isi dau seama
ca prin acest credit aveau mai mult de pierdut. Ei erau pusi sa garanteze cu recolta sau cu
ingrasamintele

Curs Gudin 2 – 5 martie 2018

Credinte si obiceiuri populare. Momente de trecere

- Botez, nunta si inmormantare
- Concubinajul era des intalnit din cauza taxelor ridicate care se puneau la oficierea casatoriei
civile
- Taranii nu isi oficializau relatiile ca sa evite platirea taxelor
- Casatoria trebuia sa aduca copii
- Relatia trebuia sa fie recunoscuta de biserica si de autoritati
- Obiectivul suprem al casatoriei era procreerea
- Dragostea nu era un criteriu prioritar in casatoria dintre doi oameni
- Nici cinstea nu era des intalnita pentru ca erau multe adulteruri
- Vilenta domestica era foarte prezenta
- In urma unor conflicte, sotii decideau sa se desparta
- Casatoriile nu se pot face in post, dar daca unul dintre soti este pe moarte, atunci se fac exceptii
- La incep. Sec XIX, varsta este foarte redusa (fete si baieti de 12-14 ani), dar varsta creste pe
parcursul secolului
- Gradul de rudenie conta: rudele spirituale nu se puteau incheiata, iar cu rudele nu putea fi
oficiate casatorii pana la gradul al 7-lea
- Se incerca insotirea a doua persoane care aveau o stare ecoomica asemanatoare pentru ca
atunci cand erau diferente de statut apareau conflicte
- In cele mai multe cazuri, in mediul rural, casatoriile se inchie intre persoane din aceeasi
comunitate pentru a nu se instraina averea
- Diferentele de varsta intre parteneri sunt mai mici in mediul rural
- Implicarea afectiva era mai des intalnita in mediul urban
- Etapele nuntii:
- PETITUL: se apela la persoane specializate in petit care trebuia sa aiba darul vorbirii, trebuia sa
fie un om de lume, capabil sa evite tensiunile, sa poarte negocieri. Petitull se termina cu acordul
ambelor parti. Acordul parintilor era cel cu adevarat important, iar cel al mirilor era doar de
forma. Fara acordul parintilor porneai de la 0 in plan economic.
- In perioada moderna, lipsa acordului parintilor ducea la marginalizarea tinerilor casatoriti
- Dupa acest acord urma LOGODNA, care era o institutie economica avantajoasa. Fata incepea sa
fie asimilata femeilor maritate si dobandea statut in comunitate, ea considerandu-se implinita
dupa casatorie si dupa nastere. Altfel, era marginalizata. Fetele voiau sa se casatoreasca cat mai
repede pentru ca familia ei scapa de o povara economica, fetele fiind considerate greutati in
familie pentru ca fata aducea mai multe responsabilitati, ele fiind considerate firi slabe,
sensibile, capricioase si dominate de instinctul sexual, deci trebuiau maritate cat mai repede.
Daca fata incepea sa aiba aventuri, reputatia familiei avea de suferit.
- Logodna era avantajoasa pentru ambele familii. Dupa logodna, fata era asociata cu barbatul ales
si putea sa stea cu el si sa aiba relatii intime. Logodna era un paravan
- Logodna se incheia cu prezenta tinerilor si parintilor lor, iar mai apoi venea preotul.
- Tinerii schimbau inelele in vazul celor prezenti, sau fata era sarutata in public daca nu avea inele
- Logodna putea sa dureze luni sau ani, iar comunitatea se scandaliza cand o logodna se rupea, iar
fata era cea care avea de pierdut. Fata nu mai putea spera sa se casatoreasca
- Tinerii voiau sa aiba partenere virgine
- Logodna avea ca scop cunoasterea partenerului
- Daca logodna decurgea bine, atunci se organiza nunta
- Invitatii erau chemati prin colindarea din poarta in poarta. Tineri aratosi cu darul vorbirii invitau
oamenii si le dadeau si vin.
- Durata nuntii varia dupa posibilitatile materiale si se organiza sambata sau duminica
- Pana la altar, mirii trebuiau pregatiti. Fata era aranjata ( cununa era aranjata si primea un brad
aranjat de la mire). Cu o zi inainte de nunta se facea schimbul de daruri (fata ii deada o camasa
viitorului sot pe care sa o poarte la nunta, iar mirele ii cumpara viitoarei sotii o pereche de
pantofi)
- Mireleui i se punea un ban sub talpa, iar el trebuia sa aiba grija ca banul sa nu fie luat
- Dupa aranjare, se pornea cu alaiul prin comunitate pana la biserica si se opreau de trei ori pe
drum, iar mirii erau stropiti cu apa din fantana
- Slujba religioasa avea loc la biserica, era tinuta de preot, erau puse lumanari pentru fiecare miri.
De asemenea, nasii erau prezenti. Ei trebuiau sa fie casatoriti religios si sa fie ortodocsi
- Urma apoi noaptea nuntii cu proba cearsafului
- Daca fata nu era vigina, familia fetei avea de suferit. Mirele isi aduna prietenii si le spunea ca si-a
gasit mireasa spurcata. Ea era urcata intr-o caruta urata si facuta de ras. Pentru a fi iertata,
parintii fetei trebuiau sa suplimenteze zestrea.
- Daca proba cearsafului era trecuta, atunci se bucurau
- Cam 30% dintre mirese erau gravide cand ajungeau in fata altarului
- Era o problema mare daca o tanara insarcinata nu era logodita
- Femeile casatorite trebuiau sa isi acopere capul. Dupa nunta, nasa trebuia sa ii faca cadou
miresei o naframa
- Dupa casatorie urma nasterea pentru ca doar asa femeia isi dovedea utilitatea
- Daca ea era infertila, atunci era batuta de sot sau inselate
- Cand ramaneau insarcinate, fetele trebuiau sa respecte anumite reguli. Ea nu trebuia sa ascunda
sarcina pentru ca altfel copilul urma sa devina mut. Femeia insarcinata nu avea voie sa vina la
inmormantari, sa se uite intr-o groapa si sa nu iasa din casa in fata mortului pentru ca altfel i-ar
fi murit copilul. Nu avea voie sa stea in pragul casei sau pe sac pentru ca va avea o nasterea
grea. Ii era interzis sa se uite la oameni cu defecte fizice, nu avea voie sa fure. Nu trebuiau sa i se
refuze poftele, mai ales cele alimentare.
- Dupa cele 9 luni de sarcina, cand femeia tot trebuia sa munceasca, urma nasterea care aducea
alte reguli.
- Nasterea trebuia sa aiba loc pe paie luate din grajd, dupa modelul de nastere al lui Isus. Era un
mediu insalubru si femeia trebuia sa nasca in picioare ca sa isi usureze nasterea. Femeile
trebuiau sa bea apa din mana barbatului sau din opinca lui pentru a naste mai usor.
- Usile si ferestrele casei se incuiau pentru ca spiritele rele sa fie tinute la distanta pentru a
proteja mama si copilul
- Cordonul ombilical era taiat cu orice obiect ascutit care nu era sterlizat. Copilul era spalat cu apa
rece sau zapada. Cu sangele de la nastere era frecat pe fata sau in gura copilul.
- Daca nasterea se producea in conditii bune, in primele trei zile, copilul nu era alaptat de mama
care astepta ursitoarele. Copilul era hranit cu lapte de vaca.
- La nastere, femeia era inconjurata cu obiecte cu rol protector: icoane sau cruciulite, busuioc,
trifoi cu patru foi, bani de aur sau argint
- Placenta era ingropata sub un copac roditor daca se nastea un baiat, iar daca era o fata, atunci
se ingropa sub flori
- Asteptarea ursitoarelor era pregatita cu grija. Ursitoarelor le era pus la dispozitie un pahar cu
vin, miere sau biscuiti si un ban de aur si unul de argint
- Erau urari diferite penru fete si baieti: baietii trebuiau sa aiba noroc si bani, iar fetele trebuiau sa
fie frumoase, sa aiba o fire placuta si sanatoasa
- Nasii de botez nu erau obligati sa fie casatoriti, dar trebuiau sa fei spovediti, sa fie persoane
morale si serioase in comunitate si sa cunoasca crezul
- Cand cineva iti propunea sa ii botezi copilul, atunci erai onorat si iti spalai din pacate
- Ursitoarele trebuiau imbunate si rugate
- Prima apa cu care se spalau copiii, dupa cea rece cu zapada, se umplea cu lucruri care urmau sa
ajute copilul in viata: lapte (pentru un ten alb), miere (firea placuta a copilului), bani de aur sau
argint (prosperitate), petale de trandafiri (ca sa fie rumen in obraji), corzi de vioara (ca sa cante
frumos), paine si slanina (pentru a creste si pentru a se ingrasa)
- Protectia divina: dupa botez, copilul devenea parte a comunitatii crestine si dobandea protectie
divina. Se lepada de pacatul originar si avea un inger care urma sa il insoteasca pe viata pentru
a-l proteja
- Se putea ca intr-o familie sa aiba loc evenimente nefericite pana in asterea copilului: copii
decedati, iar atunci cand se nastea un copil sanatos care avea sanse sa supravietuiasca, acestuia
i se schimba numele initial pentru a pacali spiritele rele sau se „vindea” copilul.
- Un copil nu putea fi pus in leaganul in care a stat alt copil pentru ca se facea schimb de soarta cu
un copil decedat
- Numele copiilor erau vechi, inspirate de la numele sfintilor care epareau in calendar in ziua
nasterii sau botezului, nasul sau tatal aveau prententia de a numi copilul
- Moartea: inmormantarea presupunea un intreg spectacol
- Cauza decesului nu conta si era greu de stabilit, fiind neglijata
- Oamenii care intrau in moarte clinica si se trezeau, iar comunitatea era speriata si erau
considerati strigoi cei care inviau
- Inmormantarea se facea dupa 3 zile de la deces ca o masura de precautie, pentru ca oamenii sa
fie siguri ca omul respectiv este mort
- Mortul era spalat si imbracat cu hainele cele mai bune, adica acelea de casatorie. Apoi mortul
era pus in sicriu cu picioarele spre usa, iar apoi veneau bocitoarele. Mortul trebuia sa fie plans,
dar nu se plangea oricand si oricat. Nu se plangea inainte de ultima suflare a muribundului
pentru ca era inors si i se prelungea agonia. Nu trebuia sa se planga prea putin pentru ca asta
insemna ca persoana moarta nu a fost destul de apreciata in timpul vietii
- Dupa se mergea la cimitir, iar in alai erau toti oamenii din comunitate care erau curiosi si
asteptau pomana
- La priveghi multi oameni se distrau si vorbeau de bine de cel mort, rememorandu-i calitatile, iar
la priveghi se dadeau bautura si mancare
- Dupa priveghi, se mergea la biserica unde se oficia slujba de inmormantare, iar pe drum se lua,
pe capacul cosciugului, prima masa (pomana)
- Odata cu baia ritualica se taiau unghiile mortului, care se puneau intr-o batista si se puneau la
geam pentru a spori bunastarea casei
- La moarte se acopereau aglinzile si de deschideu toate usile si ferestrele
- Autoritatile au impus reguli de igiena la inmormantari. Mortul nu puteai fi carat cu caruta cu
care se carau alimente
 - Mortii erau pusi in gropi sapate superficial, iar dupa, oamenii mergeau acasa, unde se facea
pomana
- Coliva simboliza destinul sufletului raposat. Cum bobul de grau putrezea in pamant ca sa
rodeasca, asa si omul putrezea in pamant pentru a invia. Bradul facea legatura dintre lumea de
apoi si lumea celor vii. Sufletul se folosea de brad ca de o punte pentru a trece in lumea vesnica
- Daca trupul nu putea fi inmormantat ( in caz de razboi cand nu i se putea recupera trupul), intr-
un sicriu se punea un brad care se imbraca cu hainele raposatului
- Dupa 40 de zile se spunea ca sufletul paraseste aceasta lumea
- Copiii, dupa 40 de zile de la nastere, aveau numele fixat
- Proaspetele mame aveau voie sa paraseasca casa dupa 40 de zile

Seminar Gudin 1 – 3 martie 2018

Constitutia din 1866 (izvoarele constitutiei, continut, legea electorala si modificarile constitutiei)

- Este prima constitutie a romanilor

- Sursele secundare pe care se bazeaza constitutia din 1866 : constitutia belgiana din 1831,
regulamentele organice, statutul dezvoltator al conventiei de la Paris, mermoriile boierilor de
dupa 1821
- Principala sursa este proiectul de constitutie din 1859, elaborat de comisia de la Focsani
- De ce este considerata prima constitutie a romanilor?
- O consititutie trebuie sa fie expresia viziunii si doorintelor poporului pe care il deserveste.
Regulamentele organice nu au indeplinit aceste cerinte pentru ca au fost introduse din initiativa
rusilor, iar romanii nu au avut un rol prea important in elaborarea lor. Ele sunt acte cu caracter
constitutional.
- Constitutia carvunarilor era doar un proiect de reforme elaborat de un boier
- In 1866, romanii nu au dat dovata de originalitate si au preluat din strainatate
- Constitutia belgiana a fost o sursa secundara de inspiratie pentru ca noi gaseam elemente
comune cu Belgia (dimensiunea, populatie, eram francofoni ca ei), dar noi am preluat ca model
aceasta constitutie pentru ca era cea mai liberala constitutie din sec. XIX
- Noi nu am incercat sa ne obtinem independenta prin constitutie
- Noi voiam sa copiem statutul Belgiei
- Ne-am facut constitutie in urma abdicarii lui Cuza
- Imperiul Otoman si Imperiul Habsburgic au atras atentia pe care au pus-o pentru a recunoaste
independenta doar pe timpul domniei lui Cuza in februarie 1866
- Ele au cerut celorlalte puteri garante sa se adune pentru a discuta situatia Principatelor, iar noi
cautam sa ne adapostim de consecinte
- In primavara anului 1866, noi am fost deranjati de aparitia variantei desfacerii Principatelor de
catre habsburgi si otomani, care au spus ca se hazardau daca sustineau unirea celor doua
Principate pentru ca nu se stia daca toti romanii vor Unirea
- Ne temeam de separarea Principatelor si de aplicarea prevederilor Conventiti de la Paris care ar
fi dus la anularea reformelor luat in cei 7 ani de domnie ai lui Cuza, ceea ce ar fi dus la un regres
al societatii romanesti
- Noi ne doream sa ajungem la nivelul Occidentului, iar inlaturarea reformelor lui Cuza ar fi deus
la decalarea acestui progresoccident pentru
- Romanii au analizat care sunt personajele cu cea mai mare trecere in Occident si le-au trimis in
Occident pentru a sustine Unirea. Unii ne-au sustinut, alti s-au abtinut, iar altii au fot impotriva
Unirii. Franta, Prusia si Sardinia ne-au sustinut, iar englezii si rusii au ramas in expectativa.
Austriecii si turcii erau impotriva Unirii.
- Noi speram sa reglam lucrurile si sa castigam simpatia puterilor
- Romanii au cautat sa isi faca clara optiunea referitoare la propriul viiitor, care a aparut in
constitutia din 1866, unde se incepe cu denumirea statutului statului roman
- Ei precizeaza insusirile statutlui nostru: indivizibil, inalienabil
- S-a spus ca a noastra constitutie ar fi fost o traducere exacta a constitutiei belgiene, deoarece,
timp de o luna, membrii adunarii constituante au scris doar o singura luna la constitutie
- Constitutia se modifica in functie de evenimente: de ezemplu, in 1881 Romania a devenit regat,
iar constitutia trebuia sa reflecte acest statut politic
- Cele doua constitutii sunt destul de diferite
- La capitolul drepturilor si obligatiilor cetatenesti, cele doua constitutii se aseamana
- Drepturile cetatenilor prin constitutia din 1866: drepturl la proprietate (statul putea sa ia un
teren doar in caz de nevoie publica); accesul la educatia primara, care era gratuita si obligatorie;
libertatea presei si libertatea de exprimare (dar era interzis sa afectezi imaginea casei regale,
caci altfel erai pedepsit); libertatea credintei; egalitatea in fata legii (cu exceptia regelui); dreptul
la munca etc.
- Noi am facut educatia primara gratuita si obligatorie, am garantat terenuri fostilor clacasi, inaltii
prelati sunt membri de drept ai Senatului
- Constitutia din 1866 nu este o copie a pentru ca exista diferente care au aparut in decursul celor
7 ani. In 1859 avem referiri la adunarea de la Focsani, iar foorma de guvernare din Principate era
monarhia electiva. In 1866 avem monarhie reditara si constitutionala. In 1866, senatul are
structura bicamerala. In 1859, Adunarea legislativa avea structura unicamerala.
- Proiectul de constitutie din 1859 este principala sursa a constitutiei din 1866, dar acesta a fost
adaptat la relatitatile din 1866.
- CONTINUTUL CONSTITUTIEI:
- Orice strain poate sa devina cetateam al statului Roman doar daca e crestin (articolul 7)
- Principiul separarii puterilor in stat. Puterea este impartita in trei parti, iar monarhol avea
atributii in toate sferele puterii. Monarhul avea drept de veto absolut, iar atributiile sale sunt
bine precizate: este conducatorul suprem al armatei, poate sa bata moneda, drept de amnistie
si gratiere, numestii ministrii si functionari, in numele sau sunt emise toate deciziile
judecatoresti si nu poate sa intervina in procesul judecatoresc, dar poate sa conteste decizia,
putea sa dizolve parlamentu, drept de a incheia tratate si conventii cu caracter comercial, dar nu
si politico-militar, acestea depinzand de Imperiul Otoman
- In textul constitutiei, separarea puterilor in stat este urmatoarea: puterea executiva (guvernul),
puterea judecatoreasca (inalta curte de justitie si casatie, tribunaluri judetene si comerciale
etc.), se preia prevederea referitoare la caracterul definitiv al unei instante juecatoresti, care
provenea din Regulamentele Organice; puterea legislativa (parlamentul, care era bicameral -
cele doua camere au atributii diferite: senatorii trebuiau sa aiba peste 40 de ani si un venit anual
de peste 2000 de galbeni, aveau madat de 8 ani, iar deputatii aveau mandat de 4 ani)
 - Monarhul era peste lege, iar ministrul de resort era raspunzator de functionarea legilor in stat
- Adunarea deputatilor discuta de buget si armata
- Colegiile electorale (in numar de 4)erau pentru camera deputatilor: primele doua colegii erau
formate din marii proprietari funciari si desemnau la nivelul fiecarui judet cata un deputat; al
treilea colegiu era cel al orasenilor unde intrau locuitori ai comunelor urbane care reuseau sa
plateasca un impozit de 80 de lei; in al patrulea colegoiu intrau locuitorii mediului rural care
platea un impozit mic. Daca pmembrii primelor 3 colegii votau direct, cei din colegiul al patrulea
voteaza indirect printr-un reprezentat al judetului, iar toti reprezentatii de judet se aduna si aleg
un singur deputat
- Doar barbatii, cetateni prin nastere sau naturalizati, peste 21 de ani si care plateau un impozit
statului aveau drept de vot. Dei care indeplineau aceste conditii, dar tot nu aveau drept de vot
erau magistratii si cei care sunt condamnati definitiv pe motiv de crima, escrocherie, cei
falimentati, patronii de bordeluri si cazinouri, servitorii si cersetorii
- MODIFICARILE ADUSE CONSTITUTIEI:
- 1879, dupa sfarsitul primului Razboi de indepententa, cand articolul 7 este modificat, pentru ca
noua ne-a fost recunoscuta independenta, dar conditionat prin rascumpararea cailor ferate
(afacerea Stroussberg) si modificare articolului 7, astfel incat religia nu mai era un impediment
in obtinerea cetateniei, dar doar in teorie, pentru ca romanii nu au respectat inlaturarea
articolulu 7. Strainul trebuia sa fi locuit permanent timp de 7 ani(daca se casatorea cu o
romanca) sau 10 ani pe teritoriul romanesc, sa nu fi actionat impotriva statului roman, sa aiba
venituri bune, sa fi avut un comportament ireprosabil inainte. Mai putin de 1000 de evrei au
primit cetatenia.
- A doua modificare vine din parte noastra (1884) - se reduc colegiile electorale. C. A. Rosetti
dorea doar un colegiu in care sa intre doar persoanele alfabetizate, dar populatia continua sa
ramana, in mare parte, analfabeta. Propunerea lui Rosetti a fost considerata exagerata chiar si
de catre I. C. Bratianu, Rosetti iesind din PNL. Raman doar 3 colegii
- Se modifica censul electoral chiar si de 3 ori, iar numarul de alegatori creste
- Se extinde nummarul celor exceptati de la plata censului electoral
- Din 1884, senatorii platesc diurna, adica sunt remunerati
- Se modifica criteriile de eligibilitate pentru senatori, scade venitul pe care trebuiau sa il
desmonstreze de 3 ori
- Se modifica statutul statului, care devine regat
- Dupa Razboiul de Independenta, populatia musulmana din Dobrogea se retrage, iar noi ii fortam
pe tarani se se mute aici pentru a popula zona
- In 1917 se face ultima modificare, cand sufeream dupa razboi (foamete, epidemii, prostitutie,
pierderi umane). Ferdinand isi da seama ca soldatii nostri, proveniti din mediul rural nu erau
motivati sa lupte pentru patrie, asa ca le spune ca dupa razboi vor fi improprietariti si vor avea
drept de vot
- Problema rurala era o chestiune foarte importanta in societatea romaneasca
- Politicienii au avut grija sa isi protejeze pamanturile de aceasta noua lege, de pe urma careia
taranii urmau sa primeasca pamat

Curs 3 – Mentalitati si moravuri la nivelul elitei 12 martie 2018

- Tranzitia de la portul oriental la cel occidental
- Elita romana copia Occidentul, iar membrii aristocratiei colectionau obiecte si carti pe care le
luat cu greu din Occident
- Aveau biblioteca doar pentru ca dadea bine, dar nu citeau
- O alta pasiune de import a fost aceea de a colectiona obiecte antice, care erau scumpe, iar elita
romana cumpara obiecte noi invechite, falsuri pe care le prezentau doar pentru a impresiona
- Tablourile erau colectionate si ele, dar erau foarte scumpe
- Elita de dupa 1858
- In 1858 titlurile nobiliare au fost desfiintate, fapt confirmat si de constitutia din 1866
- S-a continuat obiceiul de a atribui titluri nobiliare persoanelor ceva mai importatne, iar dupa
1858 se constata o transformare a vechilor titluri boieresti cu titluri din Occident
- Avem titluri de conte/contesa, duce/ducesa si boier/boieroaica, dar acete titluri nu mai aveau o
functie care sa ii confirme titlul
- In prima jumatate a sec. XIX, avem multe cazuri in care titlurile sunt formale, fara a fi insotite de
functii sau mosii. A fost o inflatie de titluri boieresti, care a scazut si valoarea titlului de boier
- In randul maselor, titlui de boier se pastreaza dupa 1858, desemnand o persoana cu un anumit
loc in societate sau cu o anumita stare economica superioara maselor
- Chiar daca, in fapt, dupa 1858 nu mai vorbim de boierime, titlurile aristocratice se pastreaza
- Dupa 1858 boierimea devine mosierime, fiind varful ierarhiei sociale, ea detinand cea mai
importanta parte din pamanturile tarii si ei se impun ca stare economica, nivel de cultura, viata
politica
- Diferenta dintre boierime si mosierime este data de paltirea impozitelor. Mosierimea platea
impozite, fata de boieri, care erau scutiti
- In sec. XIX, barbatii si femeile nu au un statut ecal care se reflecta si in Codul Caragea, care
dadea dreptul doar barbatilor sa aiba titluri nobiliare in mod direct si nici sa ocupe functii
importante, precum functia de judecator sau administrator local si nu puteau participa la viata
politica in mod oficial, dar in mod neoficial sunt destul de influente
- Exista cateva femei care au reusit sa inflenteze deciziile politice. Zoe Golescu si-a orientat fiii in
activitatea revolutionara de la 1848. Alte femei: Elena Cuza, care a reusit sa obtina eliberarea lui
Cuza, insitand pe langa unii barbati care o puteau ajuta; Maria Rosetti; Ana Ipatescu
- Femeile participa la viata politica in mod neoficial prin saloanele politice pe care le organizeaza
acasa la ele
- Barbatul era considerat cel responsabil, intretinea familia, iar femeia era superficiala, adultera si
limitata, ea acupandu-se doar cu facutul mancarii si aranjandu-se
- Femeia era devalorizata in tot sec. XIX, fiind considerata capricioasa, cu prea mult timp liber,
superficiala, imorala (avea amant/amanti), neajutorata, nerecunoscatoare
- Apetenta pentru farduri era o realitate in Principate, fata era spalata in mod regulat, iar fardurile
erau folosite in mod exagerat, in straturi groase, iar fardurile erau toxice
- Unele femei, pentru a face pielea mai fina si mai alba, isi frecau foarte mult pielea pana la rani,
crezand ca dupa ce se va vindeca va fi mult mai alba si mai fina
- Femeile se fardau in orice moment al zilei, orice situatie fiind o ocazie pentru ele
- Barbatul este cel de care raspunde bunastarea familiei, dar este o exagerare si de multe ori este
fals. Multi barbati erau dominati de vicii (alcool, femei, jocuri de noroc)
- Existau si femei responsabile care se apropiau de idealul de comportament masculin
- Pe timp de razboi, cand barbatii luptau, femeile se ocupau de administrarea finantelor familiei si
au avut un rol important in sustinerea economiei
- In timpul Primului Razboi Mondial femeile demonstreaza ca si ele pot sa faca ceea ce fac barbatii
- In secolul XIX, o femeie nu putea sa isi demontreze priceperea in domenii considerate onorabile
de catre societate, dar nu existau posturi pentru ele
- Totusi, ele puteau sa fie profesoare, educatoare si medici
- Ulysse de Marsillac a fost un gazetar francez care a luptat cu romanii in revolutia de la 1848 si a
avut cetatenie romana. El a luat contact cu elita. A fost profesor particular si destat. El le-a
cunoscut pe femeile din familiile bune. Le considera interesate de filosofie, vorbeau multe limbi
straine si erau interesate de politica.
- Femeile din elita supravegheau munca din gospodarie si erau invatate in scoli speciale cum sa
faca toarte aceste lucruri. Ele invatau alte lucruri fata de barbati, pentru ca ele eveau alt rol in
societate. Trebuiau sa stie sa se aranjeze, sa poarte conversatii agreabile in franceza, invatau sa
cante si dobandeau cunostinte de menaj, invatau care erau felurile de mancare mai sofisticate,
dobandeau cunostinte de igiena si medicina, erau invatate cum sa se comporte in societate, in
familii si cu sotul. Tot ceea ce tinea de gospodarie era responsabilitatea femeii, iar atunci cand
ceva nu mergea bine ele erau considerate vinovate.
- Existau reviste pentru femei care le invatau pe femei cum sa se poarte, cum sa se immbrace si
cum sa atraga atentia sotului
- Conform gazetarului francez, femeile noastre erau informate in domeniul filosofiei si politicii, si
nu vorbeau doar pentru ca asa era la moda
- Femeile aristocrate se instruiau. In profilul aristocratilor se produce o schimbare care vizeaza
ambele sexe. Aristocratii trebuiau sa fie alfabetizati, nu doar sa aiba multe pamanturi. De
asemenea, nu se mai apreciau barbatii grasi (se spunea ca fiecare strat de grasime corespunea
unei functii). Nici femeile nu trebuiau sa fie grase ca in prima jumatate a secolului XIX.
- Aristocratii trebuiau sa stie cat mai mult despre cat mai multe, sa fie poligloti ( in special sa stie
franceza foarte bine ), trebuiau sa aiba o cultura generala vasta.
- Educatia muzicala la nivelul elitelor era foarte importanta pentru ca le demonstra statutul.
Trebuiau sa recunoasca operele muzicale si compozitorii, trebuiau sa stie sa cante fie cu vocea,
fie la pian sau harpa, care erau foarte scumpe. Vioara era asociata lautarilor tigani.
- Danusl de societate era un moment in care doi parteneri se puteau apropia inainte de casatorie,
dar oamenii trebuiau sa stie sa danseze foarte bine, elegant si gratios. In fiecare zi alocau cateva
ore ca sa invete sa danseze si erau instruiti de profesori
- Cand te duceai la bal, trebuia sa ai o atitudine relaxata, sa emani siguranta de sine pentru a
putea atrage o persoana de sex opus
- Trebuiau sa supravegheze servitorii, sa confectioneze lucruri pe care le faceau cadou mai apoi,
sau obiecte de interior pentru infrumusetarea caminului
- Cresterea si educarea copiilor. Aristocratele preferau sa lase pe seama bonelor si guvernantelor
educatia copiilor. Guvernantele trebuiau sa fie vorbitoare native de franceza sau germana.
- In secolul XIX, femeile, fiind percepute ca persoane firave, iresponsabile si trebuiau sa fie mereu
supravegheate de un barbat caci eltfel era pierduta.
- Femeile erau asemuite minorilor din punct de vedere juridic
- Pentru partile corpului unei femei se foloseau doar diminutive atunci cand se vorbea despre ele
- Femeile nu erau complimentate astfel, ci devalorizate
- Femeile sunt supuse capriciilor barbatilor
- Idealul estetic feminin era clepsidra, asa ca femeia trebuia sa poarte ani la rand corset pentru a-
si modela talia, care trebuia sa fie foarte fina, iar fetitele erau fortate sa poarte corset de mici.
Sanii, soldurile si fundul trebuiau sa fie bine dezvoltate.
- Muschii spatelui se atrofiau in timp, din cauza purtarii corestului
- Cand erau copii, femeile purtau corset din obligatie, la maturitate din placere, iar la batranete
din nevoie
- Purtau pantofi cu cateva numere mai mici
- Femeia trebuia sa fie cat mai inocenta si nu trebuia sa fie experimentata din punce de vedere
sexual
- Femeile onorabile nu trebuiau sa fie foarte pricepute in sfera sexualitatii
- Inocenta trebuia sa fie demostrata mereu prin lesinuri in inrosiri, atunci cand auzeau cuvinte mai
deocheate sau glume
- Aceste lesinuri si inrosiri erau cauzate de corset
- Aveau un flacon cu saruri mereu la ele (amoniac, otet si alte substante cu miros intepator)
- Se spalau cu apa de ploaie pe cap pentru a face parul sa arate cat mai frumos si foloseau tot
felul de sapunuri, dar se spalau destul de rar
- Nu se facea baie pentru igiena sau confort, ci doar la indicatia medicului. Se credea ca daca te
spalai prea des puteai sa te imbolnavesti. Cand te spalai o data pe saptamana, erai considerat
foarte cosmopolit
- Se spalau odata la doua luni pe cap
- Cei care nuu aveau prea mult par foloseau extensii
- Femeile se incaltau iarna cu pantofi de matase si decolteu foarte mare
- Manierele erau foarte importante si elitele trebuiau sa cunoasca toate normele de buna purtare
- Barbatii aristocrati din secolul XIX isi schimba tinutele
- In prima jumatate a secolului se purtau hainele de tip oriental, iar in a doua jumatate a secolului
se trece la moda occidentala si trebuiau sa aiba o talie foarte subtire si sa fie inalti si slabi
- Si ei trebuiau sa aiba forma de clepsidra si purtau corset sau isi umflau umerii sacolului, sau se
apucau de sport pentru a avea un corp ideal
- Luau lectii de tir, scrima, calarie, gimnastica
- Barbatii devin mai activi in a doua jumatate a secolului XIX
- Se deplasau doar cu trasura si nu voiau sa mearga pe jos
- Erau sustinutinuti de subrat de persoane de incredere ca sa nu se murdareasca cand megeau pe
jos
- Aristocratii devin zvelti
- Barbatii de dadeau cu mult parfum, dar nu se spalau. Schimbau hainele cu unele curate si se
considerau curati, dar nici de haine nu se schimbau foarte des pentru ca nu aveau destule
costume. Eveau grija foarte mare de costumele pe care le aveau si le lasau chiar mostenire
- Avem un aristocrat care reprezenta idealul din epoca, fiind spalat, sportiv, distind si cu secces la
femei, anume Alexandru Marghiloman
- In timpul liber, barbatii aristocrati vanau sau se duelau
- Vanatoarea era un prilej de a demonstra faptul ca stiai sa folosesti armele, dar si de a petrece un
timp agreabil cu alti barbati
- Mergeau pe jos la vanatoare cu caini
- Existau sezoane speciale de vanat si se vanau doar anumite animale in functie de sezon
- Duelul era o modalitate de a-ti demostra curajul si de a-ti spala onoarea, sau pentru a te
razbuna din gelozie
- Cuza a incurajat duelul intre ofiteri pentru a-i face sa se familiarizeze cu folosirea armelor
- Duelurile nu se soldau cu victime, dar daca se intampla sa iti omori adversarul, nu erai pedespit
- Era doar o chestie formala, dar curajul de a te prezenta era cel care conta cu adevarat pentru a
demostra ca esti curajos
- Totusi, te supuneai riscului de a fi omorat pentru ca nu iti cunoasteai partenerul
- Jocul de carti este o alta modalitate de a-ti pentrece timpul liber
- A fost introdus de ofiterii rusi
- Se faceau pariuri, iar cand miza era foarte ridicata, atunci jocul era foarte tensionat
- Cei care pierdeau totul ajungeau sa se sinucida
- Anul bucurestean: cand erai un aristocrat in capitala, nu aveai cum sa te pplictisesti. La inceputul
anului de organiza balul domnescu, unde nu toata lumea era invitata (1 ianuarie). Femeile erau
foarte doritoare sa fie invitate pentru ca aceasta invitatie demonstra ca erai foarte placuta in
societate.
- Se faceau speculatii in ceea ce priveste invitatii. Daca nu erai invitat, etrai barfit de ceilalti
aristocrati
- In ianuarie si februarie se organizau mai multe baluri si un carnaval. Balurile publice aveau un
scop bine precizat ( se srangeau bani pentru saraci, soldati etc.). Se intra pe baza de bilet, care
asigura accesul, mancarea, muzica si participarea la tombola, unde se castigau obiecte simbolice
puse la bataie de doamnele din comitetul de organizare
- Balurile mascate erau baluri publice si erau cele mai pestrite baluri in ceea ce priveste originea
sociala a participantilor. La adapostul mastilor se stabileau diverse relatii
- In martie-iunie oamenii se interesau de politica
- Pe 10 mai era ziua nationala si se sarbatorea in toate orasele
- Vara, orasele se depopulau, iar aristocratii plecau in statiuni montane sau balneare. Sinaia era o
statiune foarte importanta pentru ca acolo se gasea familia regala
- Multi arisocrati isi faceau case in Sinaia pentru a fi mai aproape de familia regala
- Toamna se intorceau in oras, pentru ca incepeau scolile, se relua activitatea politica, iar iarna se
apropia si trebuiau sa se ocupe de organizarea sarbatorilor
- O alta modalitate de petreceere a timpului liber era frecventarea cafenelelor sau cofetariilor,
acestea apartinand strainilor. Aici se tineau discutii politice sau cercuri literare. Aici veneau
politicieni activi sau scriitori cunoscuti. Aici veneau oamenii ca sa fie vazuti si ca sa se faca
cunoscuti. Cafenelele erau folosite mai mult pentru socializare
- In a doua jumateate a secolului se schimba situatia cafenelelor si coffetariilor, pentru ca in prima
jumatate, boierii si boieroaicele nu voiau sa coboare din trasura si voiau sa fie serviti acolo, iar in
cafenele era mare inghesuiala
- Casatoria, in prima jumatate, indica parteneri de varste foarte mici (12-13 ani)
- Situatia se modifica in a doua jumatate a secolului, cand fetele se casatoresc la minim 17 ani, iar
la baietii mai tarziu pentru ca trebuiau sa se implice in afaceri si sa isi termine educatia
- Varsta legala minima pentru fete era de 16 ani, iar pentru baieti la 18 ani, dar ambii erau minori
pentru ca majoratul se facea la 12 ani
 - Acceptul partilor era obligatoriu, dar era unul formal, pentru ca parintii erau cei care decideau in
functie de statut si avere, la nivelul elitelor primele casatorii erau de convenienta
- Trebuia ca barbatul sa fie cu 20 de ani mai mare ca partenera sa si astfel se nasteau
incompatibilitati pentru ca partenerii erau foarte diferiti si divortau doar dupa cateva luni
- Aceasta deiferenta de 20 de ani era considerata ideala pentru ca un barbat mai mare ca
partenera sa era mai matur ca acesta si putea sa aiba grija de sotia sa si urma sa o formeze asa
cum doarea el. De asemenea, un partener mai mare ca sotia sa are un statut bine stabilit si o
situatie economica mai buna, iar un partener mai batran era mult mai putin susceptibil sa isi
insele nevasta
- La fete contau statutul social, zestrea, frumusetea, virginitatea si sanatatea
- La baieti contau ascendenta sociala, averea, sanatatea, aspectul fizic, varsta, convingerile sociale
si politice
- Diferentele de perspectiva ppolitica duceau la divorturi
- Concubinajul era prost vazut in epoca, dar era practicat
- Biserica era impotriva divortului, dar oamenii tot divortau
- Exista o rezerva alimentata de perceptia comunitatii legata de divort, oamenii judecand
persoanle divortate, mai ales femeile, care erau considerate vinovate pentru divort
- Multe femei alegeau sa isi faca un amant
- Atunci cand vorbim de persoane proaspat divortate sau vaduve, atunci concubinajul era des
intalnit
- Cau cat o femeie avea unn statut social mai bun, cu atat era mai predispusa sa aiba amanti
- Tinerii voiau sa fie intretinuti de femei bogate care sa ii ajute sa isi imbunatateasca statutul
social

Curs 5 – 26 martie 2018

Imaginea evreului in cultura romana

- Diferenta dintre realitate si perceptia generala

- Foarte multe clisee din secolul XIX sunt inca actuale
- Unele clisee au prins foarte bine la populatia romana
- Din anul 1831, rusii tocmai ne ocupasera Principatele si erau interesati sa vada cam care sunt
resursele financiare din Principate au facut un recensamant pentru a afla numarul de
contribuabili
- In Tara Romaneasca erau cam 6000 de everi, iar in Moldova erau cam 21000, aici evrei au avut
avantaje economice acordate de diferiti domnitori, au fost invitati sa se aseze aici. Ei veneau din
Galitia si Imperiul Tarist. Ei faceau comert si produceau marfuri
- Dupa 1829 am inceput noi sa consideram comertul profitabil, dar pana atunci evreii erau cei mai
activi din punct de vedere comercial in Principate. Ei trebuiau sa suplineasca o lipsa
- In timpul lui Cuza, dupa un alt recensamant, in Moldova evreii au ajuns la 124000, iar in Tara
Romaneaca avem 9000 de evrei
- La sfarsitul secolului XIX, 266000 de evrei existau pe treritoriul Romaniei, adica 4,5%, dar erau
mai importanti din punct de vedere economic si comercial
- Autoritatile clericale, pana la jumatatea secolului XIX, au fost ostile evreilor pentru ca evreii erau
acuzati de ucidearea lui Iisus Hristos. Aveau dreptul sa isi exercite cultul si sa isi deschida
sinagogi, dar nu erau bine primiti. Dupa laicizarea statului, discursul bisericii pierde din impact
- Autoritatile laice erau si ele ostile evreilor, nu permiteau ca sinagogile sa fie deschise in centrul
orasilor. Evreii aveau voie sa isi deschida scoli, dar nu in centrul oraselor. Din 1864, evreii au fost
atrasi in scolile publice, pentru ca autoritatile voiau sa ii asimileze pe evrei. Se voia asimilarea lor
pentru ca nu trebuia sa se faca nota discordanta. Tache Ionescu limiteaza drastic prezenta
copiilor evrei in scolile publice, pentru ca autoritatile au observat ca in scolile publice, in loc sa se
gaseasca copii romani, se gaseau mai multi copii evrei pentru ca ei se raportau altfel la cultura si
invatatura. Romanii erau greu de convins ca scoala nu este o pierdere de timp. Evreii abia
asteptau sa isi poata inscrie copiii la scolile publice pentru ca le dadeau sansa sa se dezvolte.
Tache Ionescu a constatat ca in urma acelei campanii de integrare a copiilor evrei in scoli, a fost
faptul ca evreii sunt prezenti in scolile de stat mai mult decat erau in societate, adica depaseau
20-25%. El a impus restrictii si din 1993, evreii puteu sa vina la scolile publice doar daca mai
ramaneau locuri libere dupa ce se termina inscreirea copiilor romani, dar chiar si asa, evreii
trebuiau sa achite taxe. Multi elevi evrei nu au mai putut sa vina la scoala din cauza texellor
- Procesul de asimilare a evreilor capata mai multe forme
- O alta cale de asimilare era fortarea evreilor de a trece la portul occidental. Kogalinceanu a
trimis rabinilor o circulara prin care le recomanda sa ii sfatuiasca pe enoriasi sa treaca la portul
occidental.
- Cadrul legislativ s-a intins si asupra evreilor. Pana la jumatatea sec. XIX, evreii, in calitatea lor de
suditi (nu plateau impozit, nu erau cetateni ai Statului Roman si nici nu puteau deveni, conform
Regulamentelor Organice, care permiteau doar strainilor crestini sa devina cetateni romani).
Romanii impreuneaza dobandirea cetateniei pentru stranini, dar mai ales pentru evrei.... Se
incearca si se reuseste ca evreii sa plateasca impozite, asemenea comerciantilor romani. In
secolul XIX, exista o atitudine ostila argumentata economic fata de evrei, ci nu de antisemitism,
dar exista si accente antisemite. Mihai Eminescu incerca sa combata prezenta evreilor in tarile
romane pentru ca ii afectau industrial si comercial pe romani.
- In 1877, pe cand I. C. Bratianu erau ministru, el a emis o circulara careia i-au cazut victime cativa
evrei care nu aveau acte care sa le confirme identitate si nici domiciliu stabil, au fost scosi din
tara si aruncati din Dunare. Acesti evrei nu au avut in sfarsit tragic pentru ca au fost salvati de un
vas otoman. Guvernul lui Bratianu a suferit de pe urma acestui eveniment
- In 1892, in urma congresului economic de la Iasi, s-a emis un act prin care se incerca lovirea
economica a evreilor si stimularea productiei autohtone
- Cand scolile publice s-au inchis pentru evrei, acestia si-au deschis scoli din taxe pe care le
plateau doar ei pentru acest lucru
- La inceputul secolului XX, Corneliu Zelea Codreanu a initiat o campanie care avea la baza nevoia
de aplicare a prinicipiului numerus clausus. Studentimea ieseana a constatat ca evreii depaseau
cele 5% pe care ei le reprezentau in societate. La medicina erau 20% studenti evrei. Medicii evrei
erau acuzati ca pun diagnostice gresite si in mod intentionat le dau tratamente proaste
romanilor pentru ca voiau sa ii omoare. Se cerea ca in facultatile in care prezenta evreilor era
suparatore, evreii sa poata fi reprezentati doar 5%. La facultatea din Iasi nu li s-a mai permis
studentilor evrei sa intre in sala de disectie ca sa faca disectie pe cadavrele crestinilor. Aceasta
campanie nu a luat amploare.
- In cel de-al doilea Razboi Mondial, in 1940, la initiativa lui Hitler, s-a emis obligatia ca evreii sa
poarte Steaua lui David, iar noi am adoptat aceasta practice. In 1941, dupa modelul german, i-
am exclus pe evrei din armata. Evreii nu aveau acces, in secolul XIX, la domeniul militar,
 domeniul juridic, domeniul invatamantului public, domeniul administrativ. Ii gasim
suprareprezentati pe evrei in zona comerciala, industriala, financiara, medicala si a productiei de
marfuri. Ei erau prezenti doar in zonele in care li se permitea
- In ceea ce priveste locuintele evreilor, ei nu aveau voie sa se stabileasca in comunele rurale in
secolul XIX nu aveau voie sa fie proprietari funciari, sa arendeze pamant si sa practice
agricultura, asa ca eu vin in orase. Exista centre urbane, mai mult in Moldova, unde evreii sunt
prezenti in proportie de 50%.
- La sfarsitul secolului XIX, romanii aveau locul 3 in Europa si la nivel modial locul 4 ca numar de
evrei
- Cea mai importanta communitate evreiasca din Statul Roman este in Bucuresti (peste 40%)
- Masurile luate immpotriva evreilor au avut efecte negative, 53000 de mii de evrei au parasit
Romania, plecand in SUA, Canada si Argentina
- Totusi, nu putem vorbi de antisemitism, dar avem discursuri antisemitiste, precum cele ale lui
Nicolae Iorga pentru ca evreii ne faceau concurenta in anumite domenii si erau si experimentati
- Noi nu i-am devalorizat doar pe evrei, ci si pe rusi, turci, greci. Ii palceam doar pe occidentali
- Clisee in care tin de felul in care se prezinta evreii. Portretul standard al evreului era acela al
unui barbaat cu perciuni traditionali, barba care nu era tunsa sau aranjata, naul coroiau, ochi
iesiti din orbite, pistrui, par roscat si miros sulfuros. Era o generalizare care nu era confirmata de
realitate. La inceputul secolului XX, dupa niste cercetari antropologice care i-au analizat pe evrei,
s-a constatat ca nasul coroiat era prezent doar la 14% dintre evrei. In saptamana mare, evreii,
atasati de portul traditional si purtatori de barba si perciuni, circulau pe strazi cu multa prudenta
pentru ca erau in pericol sa fie atacati de crestini care atentau la barba si perciunii evreilor. Era o
incercare de stergere a diferentelor culturale. De la jumatatea secolului XIX, barbatii se
prezentau rasi. Evreilor li se rupeau barbile. Evreii nu ripostau pentru ca erau in mai mare
pericol. Pe strada , evreii trebuiau sa se confunde cu ceilalti si sa fie evrei acasa.
- Romanii erau deranjati de fatul ca evreii erau exclusivisti, se casatoreau intre ei, refuzau sa
invete romana si vorbeau doar limba lor, aveau un anumit fel de a se imbraca. Traiau in
comunitati foarte inchegate. In zona Vacaresti-Dudesti evreii locuiau. Cartierele evreiesti aratau
altfel si din punct de vedere arhitectural, iar strazile erau in panta.
- In literatura, evreii erau prezentati conform cliseelor. Parul roscat era pus pe seama diavolului,
omul roscat fiind considerat viclean si cu ganduri ascunse. Basmele reflecatu un set de
prejudecati dintr-o anumita perioada. Evreii aveau parul roscat pentru ca purtau un blestem
pentru ca l-au ucis pe Iisus. Se spunea ca aveau o boala de piele, niste bube care sangerau
dadeau culoarea rosie a parului. Maica Domnului plangea la picioarele lui Iisus pe cruce, iar
acolo erau niste evrei care isi faceau o ciorba de cocos. Ei au jignit-o, spunand ca Iisus va invia
cand cocosul pe care ei in gateau va reveni la viata. Cocosul a inviat si a inceput sa dea din aripi,
stropindu-i pe evrei si de aceea ei au pistrui.
- Evreii erau asemanati cu oile sau cu caprele
- Evreii erau asemanati cu murdaria si mirosul neplacut. Ei mancau multa ceapa si usturoi, la fel ca
romanii. S-a constat in istoria omenirii ca ceea ce este perceput ca un strain este asemanat cu un
anumit miros. Anticii spuneau ca murdaria lor mirosea frumos, iar murdaria lor mirosea frumos.
- Romanii nu erau nici ei curati
- Evreii stiau ca usturoiul si ceapa aveau beneficii asupra sanatatii. Ceapa si usturoiul dadeau
stralucire pielii, omorau parazitii, cresteau libidoul
- Romanii erau nedrepti cand venea vorba de baie, de spalat. Evreii erau conditionati de religie sa
isi spele corpul macar o data pe saptamana. Romanii se spalau foarte rar. Evreii trebuiau sa se
spele pe fata, pe picioare si pe maini inainte si dupa masa. Evreii credeau foarte mult ca exista o
corelatie intre curatenia fizica si cea spirituala. Evreilor le era interzis sa se aseze intr-o localitate
care nu avea baie publica
- Casele evreilor erau periodic curatate. Se varuia casa, se spala mobila cu sapun si apa, iar
covoarele erau scuturate
- Evreii erau mai curati ca majoritarii, conform unor studii medicale. Victor Babes a facut cercetari
comparand date din Romania, Rusia, Polonia si alte tari unde erau evrei, a constatat ca speranta
de viata a evreilor era de 49 de ani, iar la crestini era de 37 de ani. Evreii cunoasteau si admirau
regulile igienice de baza. Aplicau aceste reguli si la prepararea mancarii
- Stigmatizarea evreilor reprezinta o realitate. Stigma (gr.)
- Evreii au fost diferentiati de restul populatiei inca din prima jumatate a secolului VII, cand un
calif i-a pus pe evrei sa poarte o centura galbena, iar pe crestini albastru. Culoarea galbena a fost
pusa in legatura cu episodul vanzarii lui Iisus pe cei 30 de arginti, iar galbenul a fost asociat cu
banii.
- Monopolul pus pe anumite culori nu e iesita din comun
- Un alt stereotip tine de asocierea evreului cu porcul. Evreii nu consuma carne de porc, din
considerente religioase. Se spunea ca, legat de uciderea lui Iisus, Maica Domnului de duce la
picioarele fiului ei, se intalneste cu niste evrei. Evreii se temeau de ea pentru ca putea sa ii
pedepseasca. O evreica s-a ascuns cu cei doi copii sub o albie cand a vazut-o. Unii au ironizat-o
pe Maica Domnului si au supus-o unui test. Ea trebuia sa spuna ce se alfa sub albie. Ea a spus o
scroafa si doi purcei, iar femeia si cei doi copii s-au trasnformat in porcii. Se spunea ca evreii
numananca porc ca sa nu ii manance pe alti evrei.
- Cand vine vorba despre profesii, cateva profesii sunt puse pe seama evreilor: camatar sau
carciumar. Camataria nu a luat amploare la noi, pentru ca societatea romaneasca era una
traditionala si nu practica schimbul de bani. Noi schimbam produs contra produs. Camatarul
facea profit folosind banul, el primid dobanda pentru suma imprumutata. Ochiul diavolului era
banul. Se considera imoral sa obtii profit pe seama timpului, care era al lui Dumnezeu. Camatarii
asteptau sa treaca timpul ca sa primeasca banii inapoi.
- Se spuneau ca evreii se bazau pe alcool, care era considerat sangele diavolului. Se spunea ca
evreiii otraveau bauturile ca sa ii oamoare pe crestini. Desi s-a impus imaginea evreului
carciumar, statisticile ne arata ca mai putin de 20% dintre carciumari sunt evrei. Otravirea nu
este confirmata de documente. Se puteau intampla accidente, din cauzza solutiilor folosite
pentru curatearea butoaielor.
- Acidul sulfuric era foarte scump si greu de procurat, asa ca nu era usor pentru comercianti sa il
cumpere. Piatra acra era folosita pentru a sigura claritatea vinului si pentru a-l conserva pentru
o perioada cat mai mare de timp. Era o practica specifica tuturor carciumarilor
- Potrivit statisticilor, evreii din statul roman se ocupa in mod prioritar cu mestesugurile. Erau
producatori de bunuri 40% dintre ei, iar 20% erau comercianti
- Iniferent de mesria evreului, acesta era considerat necinstit si disperat dupa profit, fiind gata sa
faca orice pentru a face rost de bani
- Despre evrei se spunea ca sunt vicleni, foarte inteligenti si necinstiti
- In secolul XIX, se considera ca munca cinstita era asociata cu munca fizica foarte grea. Evreii,
care faceau comert aveau o munca usoara, fiind considerati necinstiti. Iorga facea exagerari in
ceea ce ii privea pe straini. El a facut campanie printre studentii sai, care erau multi, ca sa ia
atitudine in fata punerii in scena a unei piese in limba franceza. Studentii, sub influenta sa, au
inconjurat cladirea si au scandat diverse lucruri. Au smuls piatra cubica din asfalt si au aruncat in
ferestrele teatrului
- Iorga spunea ca evreii sunt inteligenti, dar vicleni, promovand prejudecatile. Noi eram influentati
negativ de evrei. Liberalismul si nationalismul au stat la baza statului nostru
- In realitate, statisticile ne artata ca evreii se erau croitori, cismari, ceasornicari etc. (meserii
curate)
- Evreii erau mult mai alfabetizati decat romanii. Ei stiam ca, pentru a tinge un anumit statut
social si economic, au nevoie de scoala. Trebuiau sa fie muncitori si sa cunoasca bine o meserie
- Erau considerati familisti, solidari intre ei, foarte religiosi, lacomi, inteligenti, vicleni, insetati de
putere, harinici si buni afaceristi. Evreii, pana in secolul XIX si dupa, din cauza situatiei lor politice
incerte si din cauza pericolului reprezentat de autoritati, au incercat sa faca fata acestei
instabilitati prin strangerea de bani si bijuterii. Erau constienti ca averea lor trebuia sa aiba o
forma usor transportabila. Din cauza nesigurantei, ei strangeau bani, nu aveau voie sa aiba
pamant
- Evreii buni afaceristi. Pana la jumatatea seclului XIX, avem evrei suditi, care nu plateau impozite,
deci comercianti si mestesugarii evrei aduceau pe piata produse cu preturi mult mai mici fata de
majoritari pentru ce ei nu platea u impozite. Marfurile lor aveau mai multa cautare si aveau
profit. Ei activau in domenii economice pe care pe romani nu ii interesau pana la jumatatea
secolului XIX. Cand romanii au intrat in aceste domenii, i-au gasit acolo pe evrei, care aveau
experienta.
- Un alt cliseu este cel conform caruia evreii stiu sa faca bani. In tinerete, cand un barbat este
interesat de dragoste, trebuia sa aiba o tiganca. Cand voia sa faca bani, trebuia sa aiba o evreica.
Apoi, cand voia mancare buna, trebuia sa aiba o unguroaica, iar cand ajungeau batrani trebuiau
sa aiba o romanca pentru ca se pricepea la cele sfante
- Femeile evreice erau considerate frumoase si elegante. Acesta exagerare vine de la
atractivitatea pe care tot ce e oprit o manifesta. Pana la 1865 nu se permitea oficializarea unei
relatii dintre un crestin si o evreica pentru ca oamenii se temeau de amestecarea sangelui. Daca
totusi se intampla ca un crestin si o evreica voiau sa aiba o relatie, proaspatul cuplu era
dezaprobat de comunitate, iar cuplul trebuia sa plece din comunitate
- Se considera ca meseriile tipice ale evreilor sunt cele de negustor, carciumar sau camatar. Evreul
mestesugar era o imagine atipica, dar lucrurile stau exact invers in realitate
- Evreul de bun augur. Se credea in seolul XIX, ca atunci cand plecai la drum lung sau incepeai un
proiect, trebuia sa te intersectezi cu un evreu, iar o parte din norocul si priceperea lui se va
rasfrange asupra ta. Daca te intalneai cu un preot se credea ca nu vei mai putea realiza
proiectul, sau ca te vei intoarce acasa. Se credea ca diavolul sta prin preajma si asteapta sa intre
intr-un om. Crestinul era protejat de divinitate, iar evreul nu avea si era ales de diavol. Daca un
crestin se intersecta cu un preot, el se afla intr-o relatie privilegiata cu divinitatea. Diavolul nu il
alegea pe preot, ci pe crestin. La inceput de an se spunea ca e bine sa te intalnesti cu un evreu.
La nunta era bine sa inviti un evreu sau un tigan, care nu erau bine vazuti pentru ca acea
 casatorie sa fie incununata de belsug. Tiganii si evreii, in mentalul colectiv, erau murdari, iar
murdaria era asociata cu prosperitatea
- Despre evrei se spuean ca sunt fricosi si lasi si pe seama lor se punea teama de caini si de lupi
- Alte clisee puse pe seama evreilor: se tem de arme si nu stiu sa le maniuiasca, dar ei nu avut
avut voie mult timp sa intre in armata. Cand au primit dreptul sa intre in armata, ei au participat
la multe razboaie.
- Evreii invatau usor germana pentru ca era apropiata de limba lor si o invatau inn scoala
- Erau acuzati de deicid, de hagiocid, iconocid (se spunea ca scot ochii sfintilor pictati in biserica ca
sa ii foloseasca la vraji), infanticid ritual ( se spunea ca nu se pot vindeca de bubele care le
faceau parul roscat decat daca folosesc sange de baiat crestin, pe care il omorau si se spalau pe
fata cu sangele lui), vrajitorie (se spunea ca sunt solomonari sau vrajitori, ucenici ai diavolului; ei
invatau de la diavol sa stapaneasca fenomenele meteorologice si erau fugariti de oameni)

Seminar 2 – 26 martie 2018

Partidul National Liberal

- Care au fost etapele ce au dus la aparitia partidului

- Cine erau liberalii?
- Cine ii vota pe liberali?
- Cum se intelegeau liberalii intre ei?
- Ce idei promovau liberalii si cu ce idei s-au impus la guvernare
- Intre ideologie si practice era o mare diferenta
- A aparut in 24 mai 1875
- 3 februarie 1821 apar conservatorii
- In secolul XIX, la guvernare au fost 3 partide politicce la guvernare (PNL, Partidul Conservator si
Partidul Conservator Democrat)
- Pana in 1875, cand apare primul partid politic, avem organizari politice numite grupari
(partida/e la singular, prin care se intelegeau grupari politice)
- Ce partide avem pana la 1875 (de la partida!) ? Vorbim despre existenta pe scena politica a mai
multor grupari de orientare liberala si conservatoare. Unii liberali sunt mai dornici sa introduca
reforme (liberalii radicali, C. A Rosetii si I. C. Bratianu) si liberalii moderati. In sec. XIX avem cate
o culoare pentru piecare partid. Liberalii aveau culoarea rosie, iar conservatorii avea culoarea
alb. Liberalii radicali au impus culoarea partidului si organizarea partidului.
- Conservatorii democrati nu au avut guvern
- Sageata este a liberalilor si reprezinta aspiratie spre evolutie
- PNL a aparut in urma unor incercari de asociere a liberalilor, care au reusit in 1875
- Intelegerea de la Concordia a fost o intelegere dintre liberalii de diferite nuante, fiind o incercare
de strangere a randurilor intre liberali, de anulare a diferentelor. Instabilitatea politica a
determinat aceasta intalnire. Aveam 7 ani de domnie a lui Cuza, iar clasa politica astepta ca noi
sa continuam planul reformator, care urma sa asigure evolutia tarii. In secolul XIX, elitele erau
preocupate sa limiteze/ elimine diferenta de civilizatie dintre noi si Occident. Oada cu instalarea
domnitorului starin, programul de reforme va fi continuat, dar inceputul domniei lui Carol I a
adus instabilitate politica. Liberalii s-au intalnit pentru a propune un program de reforme. S-au
 succedat multe cabinete ministeriale in fruntea statului. Se schimbau foarte des guvernele si
erau amestecate, iar prezenta foarte scurta in fruntea statului nu permitea introducerea de
reforme.
- Aceasta intabilitate politica era stimulata de Carol I. Primii 5 ani de domnie se caracterizeaza de
instabilitate politica (avea efecte negative asupra statului) pe care el o alimenta pentru ca el nu
se cunnostea foarte bine cu liderii politici. El nu stia cat de capabili sunt, care le sunt
particularitatile. Carol nu se lasa influentat de parerile pe care i le livrau altii despre anumite
persoane. Nu i-a ascultat pe politicieni si a vrut sa ii cunoasca singuri. Toti liderii politici se
laudau ca aveau solutii, dar cand ajungeau la guvernare nu erau capabili. Carol stia ca trebuia sa
treaca prin aceasta etapa de instabilitate pentru a putea sa ii evalueze corect pe liderii politici.
Parlamentul nu avea o coloratura politica clara si era dezorganizat, iar guvernul putea sa aiba o
coloratura diferita si existau conflicte intre executiv si legislativ.
- La inceputul anului 1877, liberalii se intalnesc si considera ca trebuie sa se puna de acord pe
ceea ce vor sa faca, adica sa livreze tarii un guvern solid, sustinute de o majoritate parlamentara
si sa introduce reforme puternice. In plan intern se urmarea impulsionarea economiei si
construirea de drumuri si in plan extern urmareau obtinerea independentei
- Carol a fost primul care le-a atras atentia politicienilor sa urmareasca cu atentie ceea ce se
intampla in zona si sa profite de primul prilej pentru a obtine independenta. Politicienii nu l-au
luat in serios pe Carol. El sustinea dobandirea independentei pe cale militara, ceea ce era
necesar. Politicienii doreau sa obtine independenta pe cale diplomatica. Carol avea dreptate
- La inceputu; anului 1877,liberalii ajung la guvernare, dar de obiectivele lor se alege praful. Pana
in noiembrie 1878 au propus 3 guverne. Cei care au condus cele 3 guverne au fost conduse de
Nicolae si Stefan Golescu si C. A. Cretzulescu
- Ion Bratianu a fost un element disturbator si comun in cele trei guverne. Cretulescu a emis o
circulara impotriva strainilor si strainii au cerut demiterea lui Bratianu, precum si a celor care ii
sustineau opinia. In 1868, cand noi ne gandeam cum sa ne dobandim independenta, i-am primit
in tara pe niste bulgari care doreau sa se inarmeze si sa provoace probleme in Imperiul Otoman,
pentru ca acesta sa aiba probleme si sa ne usuram munca de dobandire a independentei. Turcii
au inceput sa traga semnale de alarma si sa ii acuze pe romani. I. C. Bratianu era considerat un
element agitator, revolutionar, subversiv si le-a raspuns turcilor ca romanii nu sunt vinovati, ci
turcii. Bratianu le-a spus ca sunt vinovati pentru ca ei au fixat efectivele armatei romane si noi
nu puteam sa ne pazim bine granitele. Deci turcii erau vinovati ca noi nu aveam armata ca sa ne
aparam granitele. Bratianu a fost demis si si a slabit puterea guvernului pentru ca si-a liat si
adeptii
- In 1871, in contextul in care conservatorii erau la putere, liberalii erau in opozitie si aveau un
avantaj si puteau sa aiba un discurs virulent, adica vanau greselile celor de la putere. Dar aveau
si un dezavantaj: ei nu aveau acces la resurse si erau scosi din toate structurile. Liberalii au
castigat la nivel de imagine cand au intrat in opozitie, dar au pierdut resurse
- Liberalii, pana atunci, in diferite forme, au fost la guvernare
- Ei au incercat sa schimbe situatia si au cautat sa participe pe liste comune
- Liberalii au fost receptati ca politicieni obisnuiti si au ppierdut alegerile parlamentare. Ei au
cautat o ocazie ca sa ajunga la putere. In 1875, conservatorii a facut o greseala care le-a permis
liberalilor sa ajunga la putere, unde au stat timp de 12 ani si s-au coagulat puternic ca partid.
- Conservatorii au incheiat o conventie comerciala cu Austro-Ungaria. Marfurile venite de acolo
avea preturi mai mici decat produsele venite de la autohtoni. Austro-ungarii nu plateau taxe, iar
produsele lor erau mai bune. Producatorii romani nu mai aveau vanzare. Romanii preferau sa
cumpere de la austro-ungari. Productia autohtona de marfuri a inregistrat o stagnare. Nimeni nu
ne mai cumpara marfurile. Conservatorii aveau interese politice. Ei au facut in mod constient
aceasta conventie, impunand tarii un sacrificiu economic, pentru ca se gandeau ca atunci cand
problema orientala se va redeschide si noi vom putea dobandi independenta. Conservatorii
sperau ca prin acest sacrificiu in favoarea Austro-Ungariei, Imperiul sa ne sustina independenta
- Liberalii au ajuns in fruntea tarii si au fost o formatiune politica bine legata
- Intelegerea de la Mazar-Pasa a fost momentul constituirii partidului liberal. Era locuinta unui
ofiter englez care a luptat in armata otomana. Aici s-au intalnit Kogalniceanu, Bratianu, Ghica,
Nicolae Fleva, Al. G. Golescu, tache Protopopescu, George Popescu etc.
- Cei care conduceau partidul erau C. A. Rosetti, I. C. Bratianu care s-au certat pe constitutie si de
la 1883 ramane Bratianu, iar din 1891 vine Dimitrie Bratianu, care ramane pana in 1892. I. C.
Bratianu a renuntat la conducerea partidului pentru ca a murit. Dimitrie Bratianu a renuntat
pentru ca a murit si el. L-a succedat Dimitrie A. Sturdza, care a stat pana in 1908, pentru ca a
innebunit. A ajuns presedinte Ionel Bratianu pana in 1927, cand a murit
- Membrii partidului erau proprietari funciari in mare parte. De aceaa, nici liberalii si nici
conservatorii nu au agreat ideea de improprietarire a taranilor. Printre ei mai erau si
reprezentanti ai burgheziei, dar liderii erau din randurile mosierilor. Principalii liberali aveau
studii in strainatate, liberalii erau francofili si avocati de meserie, aveau studii juridice, care erau
la moda in secolul XIX, pentru ca, cu ajutorul lor, puteai avea mai multe cariere. Bratienii erau
ingineri in domeniul podurilor si soselelor.
- Cei care ii votau pe liberali erau burghezii, libra-taranime,
- Conservatorii considerau ca nu au nevoie de voturile maselor, ale taranilor, pentru ca ei nu erau
informati
- Alegatorii erau mituiti si atunci, dar de multe ori mituirea nu lua forme concrete. Mituirea lua
forma promisiunii de procurare a unui post
- Liberalii nu se intelegeau bine intre ei. Multi s-a desprins din partid. Partidul liberal radical este
format de C. A. Rosetti care se desprinde din PNL in urma disputei cu I. C. Bratianu. Alte grupari
care se desprind sunt: Tinerii liberali, condusi de Nicolae Fleva; in 1878 avem gruparea
Liberalilor Sinceri, condusi de George Vernescu, dar ei s-au unit cu conservatorii si electoratul i-a
taxat, iar aceasta factiune a disparut de pe scena politica. Multe dintre aceste grupari nu au
rezistat foarte mult pe scena politica. Alte grupari au fost gruparea Drapelista 1897, numita
dupa ziarul partidului, fondat de Petre S. Aurelia si a impus legea repausului duminical.
- Ideile liberalilor: impunerea ordinii legilor, drepturi, libertati extinse pentru cetateni, evolutia
tarii, dezvoltare economica prin liberalism in economie, statul trebuia sa asigure cadru
institutional pentru economie si sa supravegheze acel cadru, dar fara a se implica in economie,
promovau libera concurenta. „Prin noi insine” era doctrina liberala, adica dezvoltarea economiei
prin capital autohton. Nu aveam industrie, dar liberalii au vrut sa dezvolte si industria usoara,
dar si pe cea grea pentru a impulsiona agricultura, care trebuia sa devina intensiva. Principiul
liberalilor nu se putea aplica pentru ca nu aveam fonduri suficiente, si dezvoltarea prin noi insine
nu se putea dezvolta. Ne-am deschis capitalului strain, iar noi aveam 51% capital disponibli, dar
noi abia ocupam cateva procente
- Problema rurala urma sa se rezolve prin crearea de institutii creditoare.
- Invatamantul profesional trebuia sa se dezvolte, pentru ca in mediul rural oamenii erau convinsi
sa aiba o meserie ca sa isi asigure supravietuirea, altfel decat prin agricultura
- Mediul urban trebuia sa devina un spatiu atractiv, municitorilor li se dadeau locuinte, se
amenajeaza spitale, se fixeaza un pret maximal pentru alimentele de baza, muncitrii se puteau
organiza in bresle si corporatii pentru a-si proteja drepturile
- Cand vine vorba despre vot, liberalii doreau extinderea dreptului de vot. Ei sunt singurii care
pledeaza pentru introducerea votului universal. Ei acordau atentie taranilor
- Forma de guvernare agreata de liberali era monarhia constitutionala
- Pe liberali ii avem la guvernare intre 1876-1888 de cand si-au format partidul. Este marea
guvernare liberala. Nu a fost un singur guvern liberal, au fost 5 – 4 conduse de I. C. Cratianu si
unul condus de Dimitrie Bratianu. El a ajuns in fruntea guvernului pentru ca I. C. Bratianu, care
era autoritar, reusise sa ii nemultumeasca pe liberali si avea opizitie si in sanul propriului partid.
I. C. Bratianu s-a retras si l-a propus pe fratele sau, care a fost acceptat. E; a fos timpus la
guvernare de I. C. Bratianu care stia ca fratele sau nu era un om politic potrivit pentru ca liberalii
sa creada ca doar el era capabil sa conduca partidul. Si-a sacrificat fratele pentru a-si salva
imaginea
- Liberalii au proclamat independenta, au modificat constitutia in 1884, 1883 au iesit din izolarea
diplomatica, in 1880 aparitia bancii nationale, 1886 au anulat conventia cu Austro-Ungaria si au
pus capat razboiului vamal
- Au iesit de la guvernare in 1888 in urma rascoalei care a fost generata de foamete si
nemultumire a populatiei rurale, precum si de pretentia lui I. C. Bratianu care dorea adeziunea
taranilor pentru a-si mentine funcita. El i-a pacalit pe tarani sa semneze
- Petre S. Aurelian si Dimitrie A. Sturdza au dat cateva legi legate de invatamint. Spiru Haret si
reformarea bacalaureatului. In 1898 avem legeam invatamantului. Elevii erau evaluati la toate
disciplinele si provoca o invatare superficiala. Spiru Haret a contrazis aceasta practica si a spus
ca elevii trebuie sa aiba o pregatire diferentiata liceenilor, pe 3 domenii, pentru ca elevii urmau
sa aiba cariere diferite. Tot el a introdus si reforma bacalaureatului. Evaluarea se va face la
disciplinele determinante pentru profil, cu materia din ultimul an de liceu. Se urmarea intelegere
informatiei si folosirea ei in alt context fata de cel in care ti-a fost prezentata. A mai introdus si
scolile profesionale de 4 tipuri.
- O alta prezenta la guvernare intre 1901-1904, cand Dimitrie Sturdza scoata tara din criza
economica prin diminuarea numarului de bugetari, a crescut cota de impozitare a pensiilor, a
crescut teaxele si impozitele directe si impozitul funciar. Avem limite bugetare, economisirea
banilor si cresterea veniturilor. S-a deteriorat imaginea liberalilor in urma acestor decizii, care au
fost continuate de conservatori pentru ca si-au dat seama ca doar asa pputeau mentine tara pe
liniea de plutire. Rascoala din 1907 a readus guvernarea liberala, care a stat pana in 1910,
impunand reforme
- Intre 1914-1918, liberalii pregatesc armata romana pentru razboi, aleg sa lupte de partea
Antantei
Curs 6 – 2 aprilie 2018

Arhitectura si Urbanism

- Modernizarea urbana: starea strazilor/pavajul-proasta spre foarte proasta. Deplasarea calare

sau cu trasura era impusa de starea proasta a drumurlor. In prima jumatate a secolului XIX, nu
erau amenajate trotuare, iar pietonii circula pe partea carosabila. Marile artere nu erau intalnite
decat in centrul oraselor, in zona cea mai circulat. Spre jumatatea secolului XIX, in marile centre
urbane, constatam ca incepe folosirea bolovanilor in locul barnelor de lem, care erau scumpe si
se deteriorau usor. Alte materiale folosite pentru drumuri: piatra cubica, cuburi de lemn pe
fundatie de beton, beton si pietris din rau
- In mare parte, oamenii circulau pe drumuri batatorie, care deveneau immposibil de parcurs
atunci cand ploua
- Bolovanii de rau nu erau asezati la acelasi nivel
- Un alt material folosit a fost piatra cubica importata. Deplasarea pe acest tip de drum era mai
usoara, dar era foarte zgomotoasa. De aceea s-a recurs la asternerea unui strat gros de paie in
fata institutiilor publice si in fata caselor oamenilor bogati
- Cuburile de lemn puse pe suprafata de beton
- Spre sfarsitul secolului, drumurile au fost modernizate prin folosirea betonului si a pietrisului de
rau
- Drumurile, in secolul XIX, au suferit transformari importante
- Trasarea marilor bulevarde se face in contextul urbanizarii
- Un alt element care tine de modernizare oraselor este aparitia turnurilor de observatie, care
erau si depozite de apa ( Turnul Coltei (1714) si Foisorul de Foc (1890) ). S-a constatat ca din
cauza felului in care erau construite casele (care erau facute din lemn) si amplasate foarte
apropiat unele de altele, au avut loc multe incendii care au distrus parti importante din orase,
astfel ca s-a construit turnurile de observatie care asigurau o privire panoramica asupra asezarii,
ele fiind mai inalte decat celelalte cladiri
- Accesul la apa, in secolul XIX, era o problema. In peisajul urban, vanzatorii de apa erau des
intalniti. Locuitorii erau destul de certati cu apa, pentru ca erau obligati sa o foloseasca cu
zgarcenie din cauza faptului ca trebuia platita
- Pasi importanti in directia modernizarii oraselor se fac la inceputul perioadei regulamentare.
Pavel Kiseleff, in 1830, a infiintat Comisia de infrumusetare a orasului, prin care s-a realizat
delimitarea orasului prin 10 bariere care se ridicau doar la platirea unei taxe. Autoritatile aveau
evidenta celor care intrau in oras. Aceasta comisie a realizat primul plan al orasului, trasand
arterele de circulatie cele mai importante, a initiat numerotarea caselor si numirea strazilor,
infiinteaza diverse servicii pentru intretinerea orasului (tulumbagii, serviciul de salubrizare, care
strangea gunoiul si il ducea innafara orasului, dar locuitorii orasuli aveau sarcina de a curata
drumurile, fiecare in dreptul casei sale – gunoiul era o mare problema din lipsa educatiei -,
serviciul sanitar – ciuma, holera - ). Tot ce insemna meserie murdara, trebuia orientata spre
partea perifierica a orasului
- Apele menajere erau aruncate pe strada, la fel ca gunoaiele, in ciuda recomandarilor primariei,
care ii indemna pe locuitori sa faca curat. Se gaseau pe strazi si cadavre de animale
- Regulamente pentru constructii si alinieri. Autoritatile sunt ppreocupate de felul in care arata
orasele. In 1880, latimea strazilor se facea in functie de intensitatea traficului din zona.
 Autoritatile au fixat inaltimea constructiilor, culorile lor si materiale din care erau facute. Nu mai
era voie sa construiesti in orase decat in baza unei autorizatii, care se emitea dupa o analiza
facuta de autoritati. De la jumatatea secolului, devine perisculos sa construiesti fara autorizatie,
pentru ca riscai sa fii amendat si cladirea sa fie distrusa
- Inlatimea construcctiilor, la jumatatea secolului erau permise cladirrri cu 2-3 etaje si mansarda,
la sfarsitul secolului cladirile au voie sa aiba 4 etaje
- Cand cladirea era amplasata in centru orasului, acestea trebuiau sa fie construita din piatra sau
beton, iar la periferie se acceptau caramizile si lemnul acoperit cu beton. Cladirile ridicate in
centru, fatada trebuia sa fie din beton sau piatra. Ce se vedea trebuia sa fie de calitate
- Autoritatile au impus ca anexele sa nu aiba geamuri sau intrare spre fatada
- Gardurile nu puteau fi construite ddin orice material. Pentru zona centrala erau permise doar
garduri din fier forjat pe beton sau piatra, iar la periferie se acceptau si gardurile de lemn
- Curtile trebuiau amenajate. In centru, cea mai modesta forma de amenajare tinea de pavarea cu
caramida su cu bolovani de rau, sau cu beton, in cel mai bun caz
- Fiecare cladire trbuia construita pe un fundament de beton
- Nu mai era permisa dusumeau de pamant. In secolul XIX, taranii veniti la oras isi faceau aici case
dupa modelul casei batranesti, pentru ca ei nu aveau un alt reper si aceste case erau considerate
ideale de catre ei.
- Terenurile din centru erau cele mai scumpe, pretul lor scazand pe masura ce se apropiau de
periferie.
- Curtea trebuia sa reprezinte cel putin o treime din suprafata teritoriului unei locuinte
- In cel mai rau caz, casele trebuiau sa aiba podele din lemn
- La periferie, trebuia turnata o suprafata de beton
- In functie de specificul orasului, avem o dispunere de tip deschis sau inchis a casei. In orasele de
la munte, unde perimetrul urbei era destul de mic, dezvoltarea cladirilor se face pe verticala
(case inalte, nu intinse) si construite una langa alta. In orasele de campie, casele sunt
imprejmuite de curti amenajate precum parcurile sau gradinile
- In zonele urbane foarte active economic, ambele tipuri de dispunere a caselor. In zona centrala,
avem casele lipite intre ele, prelungite cu curti mici
- Spre sfarsitul secolului, in marile orase intalnim case care au spatele catre un vecin si fatada
catre altul si au curti mici
- Culorile pe care trebuie sa le aiba cladirile sunt reglementate de catre autoritati. Culorile
cladirilor trebuiau sa fie identice cu cele ale materialelor de constructie pentru a se realiza o
asemanare cromatica
- Un alt indiciu al modernizarii tine de modificarea denumirii strazilor, reflectand evolutia Statului
Roman. Razboiul de independenta a transformat puternic numele strazilor (sa transcriu din
poza)
- Mijloacele de transport. Transportul particular, in seclolul XIX, se reduce la trasurile pe care
oamenii le au in posesie sau la cai de calarit. Carutele apar si ele in orase. In secolul XIX apare si
transportul in comun, contra cost. Inca de la 1828 apare acest tip de transport, pentru ca ofiterii
rusi au considerat ca nu trebuie sa isi cumpere trasuri pentru ca puteau forta autoritatile sa faca
acest lucru, iar ei inchiriau birjele cand aveau nevoie. In functie de calitatea birjei, pretul crestea
sau scadea
- O alta forma a transportului in comun din oras este omnibusul, care era o trasura trasa de cai si
nu avea un traseu bine stabilit, oprirea facandu-se unde voia clientul
- La 1870 apare tramvaiul cu cai si tramcarul ( tramvaiul era o trasura trasa de cai care se deplasa
pe sine si avea un traseu bine delimitat, calatorii trebuind sa poarte anumite haine si sa aiba un
comportament politicos). Tramcarul nu circula pe sine, iar calatoria era neplacuta din cauza
starii proaste a drumurilor. Orice tip de transport in comun se facea contra cost, fiind un criteriu
de selectare a clientilor. Omnibusul, trancarul si tramvaiul cu cai au existat pana la inceputul
secolului XX
- Iluminatul public reprezinta o alta coordonata a modernizarii oraselor. In prima jumatate a
secolului, iluminatul public exista din initiativa particularilor. Fiecare isi lumina drumul pe cont
propriu
- Din a doua jumatate a secolului, autoritatile se implica in iluminarea drumurilor. Zonele centrale
au fost primele care au fost luminate, iar in periferie nu s-a facut nimic pana la inceputul
secolului XX, unde era recomandat sa nu circuli pe intuneric din cauza pericolelor.
- In 1859 s-a introdus ilumiatul cu petrol, iar in 1882 se introduce iluminatul electric. Existau si
lampagii care intretineau lamplie
- In acest secole, s-au intreprins, in orase, actiuni pentru asanarea unor balti si pentru
regularizarea curtilor raurilor. 1882-1888 – canalizarea Dambovitei. 1890 – introducerea
telefonului (abontii erau aristocratii si institutiile publice)
- Parcurile si gradinile incep sa se amenajeze in orase, fiindca se constatase ca sunt multe
beneficii care decurg din amenajarea lor, argumentele fiind de difertie tipuri: erau considerate
spatii de relaxare, de socializare, locuri pentru practicarea unor sporturi. Valoarea terenurilor
din jurul parcurilor creste.
- Elemntele determinante pentru un parc/gradina: spatiul verde, ronduri cu flori de diferite specii,
foisoare unde se dadeau concerte, lac in mijloc, spartiu de promenada care trebuia sa prezinte
diferente de nivel, banci, elemente speciale (copaci foarte vechi, grupuri statuare etc.)
- Gradina este mai mica decat un parc si reuseste sa concentreze, pe o suprafata mica, o mai
mare varietate de flori, arbusti, copaci etc.
- Hanurile erau si ele prezente in orae. Existau hanuri infiintate din initiativa domnitorilor, cu
biserici in interior. Mai exista si hanuri particulare care gazduiau mestesugari si chiar spioni
- Cameerele erau luate contra cost si pretul varia in functie de conditiile din camera
- Unele hanuri erau frecventate doar de tarani si erau cele mai modeste si mai mizere
- Hanul lui Maniuc era organizat astfel: la etaj erau camere de locuit, in mijlocul curtii se afla un
spatiu se lasat carutele si de adapat animalele. Hanurile nu au ferestre catre strada si se
transforma, noaptea, in fortificatii pentru ca usile se inchis. Impotanta economica fiinda ca aici
vin mestesugari si comercianti si strategica pentru ca, in caz de pericol, locuitorii se puteau
adaposti aici
- Primarul Protopopescu a incercat sa modernizeze aprovizionarea cu apa in capitala, dar si
modernizarea canalizarilor
- Filtrarea apei devine o necesitate, pentru ca apa din Dambovita era foarte murdara. Se lua apa
din panza freatica sau din alte judete
- Constructiile nu erau facute cu gust. Stilul de construire era un amalgam, o amestecatura se
stiluri chiar in aceeasi cladire (Palatul Sutu)
 - In secolul XIX, arhitectura este dominata de stilul romantic, care aduce aminte de constructiile
de factura militara (arcadele ferestrelor, turnuletele de la colt, creneluri, drumuri de caramida si
beton)
- Se intensifica ritmul de construire in toate orasele. In 1886, in Bucuresti se ridicau 520/an; 1890-
1300/an; 1912- peste 2000/an. Orasul devine aglomerat si se extinde. In Bucuresti, planul este
ca o panza de paianjan (pozitie circulara si radiala a strazilor). Alte orase sunt mai alungite
- Autoritatile fac eforturi pentru sporirea atractivitatii oraselor pentru locuitorii din mediul rural
pentru ce se incerca detensionarea zonei rurale, unde avem suprapopulare si tensiuni din cauza
pamantului. Autoritatile, la in ceputul secolului XX au incercat sa lle demonstreze satenilor ca nu
e rau sa locuiesti in oras
- S-a incercat modificare perceptiei, s-au fixat preturi de maxime pentru alimente de baza, se fac
spitale, se organizeaza brasle, dar se infiinteaza si o asociatie care ajuta la construirea caselor
(Societatea Comunala pentru locuinte ieftine). Aceasta societate subventionna in proportie de
50% construirea unei case. Cei care cereau ajutorul trebuia sa aiba maxim 50 de ani, sa fie
angajat cu salariu de minim 250 lei. Dupa ridicarea casei benficiai si de sccutiri: pentru 10 ani nu
plateai impozit pentru casa. Apoi aveai reducere la impozit. A avut rolul de a atrage la orase
locuitorii din mediul rural care trebuiau sa lucreze in industrie. Oamenii erau reticenti si nu
doreau sa lucreze in industrie pentru ca erau de parere ca este un domeniu riscant
- Pnetru secolul XIX se constata faptul ca in orase, chiriasii detin majoritatea, ci nu proprietarii
care reprezentau o treime. Aceasta situatie ne explica de ce, in marile aglomerari umrbane, se
impun locuintele de tip vagon (aveau holul comun, din care se facea intrarea in fiecare camera).
Erau avantaje si dezavantaje (pereti subtiri, camerele erau mici, vecini, murdarie si igiena
precara, promiscuitate, greu de incalzit, prost iluminate si prost aerisite
- La 1931, 66% din locuinte au 1-2 camere; 24%- 3/camere; 10% - peste 5 camere
- In secolul XIX, in perimetrul oraselor apar si institutiile publice, cu cladiri impozante, rezultate
ale unor concursuri de proiecte (primarii, teatre, licee etc.)
- 1869 Gara Filaret – prima gara din Bucuresti
- Ateneul roman, Muzeul militar, Fundatia universitara Carol I, Palatul Parlamentului
- Pentru sfarsitul secolului, constatam conturarea stilului romanesc in arhitectura. Pridvoarele si
balustrdele din lemn, stresinile pronuntate, butonii de ceramica din partea superiara a
contructiei care contrasteaza cu restul fatadei
- Culele din zona Olteniei aveau intrarea in pivnita
- Se inregistreaza preocupare autoritatilor de ridicare a culturii locuitorilor. Se fac statui ale
personalitatilor politice si culturale ale neamului. Unele statui apar datorita particularilor, iar
altele apar in urma unor campanii publice. C. A. Rosetti, Lascar Catargiu (li se fac statui)

Curs 16 aprilie 2018

Sculptura romaneasca in secolul XIX

- Din cauza razboaielor in care Principatele erau implicate, boierii au preferat sa nu investeasca in
locuintele lor
- Existau imitatii ieftine ale obiectelor de lux, pentru a crea impresia de bogatie
- Elementele care contribuiau la decorarea cladirilor sau gradinillor erau preferate de boieri
- Se foloseau statui de femei imbracate in stil clasic pentru decorarea cladirilor sau barbati neo-
atlanti. Se folosea si frize zoomorfe etc.
- Materialele din care sunt facute aceste decoratii sunt ieftine, ipsosul fiind des folosit. Artistii
care le faceau erau straini
- Unele decoratiuni erau importate, mai ales din Italia care furniza decoratii pentru Orient
- Artistii straini vin din Italia, Germania si Franta si sunt apreciati de boierii romani
- Si in secolul XIX, elita dadea dovada de mare interes pentru toate obiectele venite din
strainatate
- Sculptura din parcuri si gradini: fantani in care sunt prezente personaje antice, grupuri statuare
- De la jumatatea secolului XIX, pentru infrumusetarea interiorului se folosesc busturi. In aceasta
perioada au loc unele schimbari. Revolutia de 1848 a adus o scchimbare in modul de raportare
la arta. Pana atunci, arta nu era facuta doar de dragul ei, rolul ei fiind acela de a impresiona si de
a sublinia statutul social. Acest mesaj transmitea faptul ca proprietarul isi permite sa cumpere
opere de arta scumpe, dar ca are si gust. Dupa revolutie, arta dobandeste un alt obiectiv, devine
un instrument de culturalizare a maselor, care era foarte scazut. De asemenea, arta va dobandi
un rol important in educarea estetica si patriotica a maselor. Esteticul si patrioticul ajung in
competitie. Arta capata un accent popagandist. Sculptura si pictura, in secolul XIX, pictura a fost
ccea care s-a dezvoltat pentru ca sculpturile erau mult mai scumpe
- Sa te faci sculptor era un act de curaj in secolul XIX, pentru ca era greu sa traiesti doar din
sculptura. Ei faceau un compromis, anume practicau ,in paralel cu munca din atelier,
profesoratul.
- Sculptorii depindeau si de intrarea in gratiile marilor arhitecti. Comenzile veneau din partea
elitelor. Sculpturile facute pentru biserica nu se plateau, fiind considerate un act de caritate fata
de biserica. Sculptorii contau pe comenzile venite de la stat, ascociatii sau particulari.
- De la jumatatea secolului XIX, apar institutii publice sau diverse sedii care trebuie infrumusetate.
Tot acum apar si comitete, asociatii care organizeaza actiuni pentru strangerea de bani care
urmau a fi donati pentru realizarea de sculpturi. Apare sculptura publica
- Cei multi erau educati prin amplasarea de statui prin orase, iar oamenii isi faceau educatia
plimbandu-se prin oras
- De la jumatatea secolului XIX, putem vorbi de un proces de selectare a personajelor care aveau
dreptul sa aiba statui publice (Kogalniceanu, I. C. Bratianu, C. A. Rosetti, dar si personalitati
culturale, precum Vasile Alecsandrescu). Stefan cel Mare avea statui pentru ca apara dreapta
credinta, Mihai Viteazul pentru ca a realizat prima „unire a romanilor”, Tudor Vladimirescu care
a scos strainii din tara si i-a ajutat pe romani.
- La jumatatea secolului XIX, interesul pentru sculptura se manifeste prin aparitia de catedre de
sculptura, un cadru institutionalizati. Pana atunci, viitorii sculpptori se pregateau in ateliere. In
preasa vremii se vorbeste despre sculptura
- Piatra sau marmura sunt preferate, iar bronzul este rar pentru ca nu pana in secolul XIX nu
existau turnatorii artistice. La sfarsitul secolului XIX apare o turnatorie artistica, turnatorie care
nu raspundea comenzilor particulare, ci doar celor de la stat. Dar in 1905 apa prima turnatorie
particulara, iar lucrurile evolueaza.
- Bronzul era considerat un material ceva mai valoros
- Sculptori importanti: Karl Stork, un german care a ajuns in Principate in prima jumatate a
secolului XIX. Nu parea ca el se va dedica sculpturii, el urmand sa devina bijutier, dar a devenit
 pasionat de sculptura monummentala de care a fost foarte pasionat. El era un profesor foarte
bun, instruind multi elevi, printre care si Brancusi. Karl era extrem de atent la elevii sai, nu
manifesta tendinta de a-si inhiba elevii, ci ii ajuta sa se descopere. Ii invata totul despre
sculptura cu orice material. El a realizat sculpturi valoroase, spre deosebire de cei care copiau
realitatea, fiind fotografii ale modelului ( se considera ca maiestria era dovedita de copia fidela a
vesmintelor si de exactitatea cu care era relizat parul), pe care Stork ii considera falsi artisti si a
spus ca trebuie retinute doar elementele care particularizau personajul
- Wladimir Hegel a fost un important sculptor polonez, care s-a stabilit in principate la invitatia
unui profesor roman. El a dobandit cetatenia romana si a obtinut-o
- Dumitru Paciurea a fost un sculptor care a fost un artist neinteles, acuzat de originalitatea lui,
fiind considerat prea original, de neinteles
- Regulamentele organice stau la baza modernizarii Principatelor
- Multi sculptori au luat lectii de disectie si anatomie, dar erau si buni desenatori
- Era obligatoriu pentru artisti sa faca stadii de 4-5 ani in Occident pentru a se perfectiona
- Monumentele funerare nu ne ofera prea multe variatii. Sunt reprezentati ingeri, arhangheli,
personaje feminine indurerate, urne care trimiteau la obiceiul incinerarii din anticitate. Cele mai
multe au autori al caror nume s-a pierdut. Cele mai multe sunt in cimitirul Bellu
- A doua jumatate a secolului XIX, arta este in directa legatura cu evenimentele interesante
pentru contemporani. Atentia artistilor este captata de problematica rurala, asa ca apar serii de
lucrari inspirate din realitatile rurale. In preajma anului 1864, cand se discuta proiectul de lege
rurala, intreaga societate a devenit preocupata de acest subiect
- Spre finele secolului, incep sa apara, ca dovada a schimbarii profilului economic, lucrarile
inspirate din realitatile industriale, dar si din mediul universitar. Sunt sculpturi care infrumusetat
intrarea in minister.
- Ctin Brancusi pleaca din familie la 11 ani, a ajuns la Craiova, unde a intrat in atelierul unui
tamplar pentru ca voia sa invete o meserie. Cativa ani mai tarziu, pentru ca talentul i-a fost
remarcat, s0a inscris la scoala de arta si meserii din Craiova, iar mai apoi la Bucuresti, dar a
simtit nevoia sa plece in Occident pentru a se perfectiona. Pleaca pe jos la Paris, unde ajunge
peste doi ani. Era apreciat in Occident, iar acasa era acuzat de exces de originalitate
- Ctin Ganescu a realizat lucrari foarte reduse ca dimensiune, dar extrem de expresive. El se
remarca prin criticismul asupra clerului. El incerca sa reflecte caracterul personajului prin
trasaturile lor faciale
- Stefan Ionescu- Valbudea a realizat sculturi care reflectau o buna cunoastere a anatomiei si
psihologiei umane

Pictura

- Pana la jumatatea secolului XVII avea doar sculptura religioasa, dar de la jumatatea secolului XIX
apar elemente laice chiar si in picturile religioase
- Ctitorii bisericilor sau manastirilor sunt reprezentati, dar si personaje negative
- Portretele votive: sunt imortalizati sateni care contribuie la construirea bisericii
- Aceste picturi trimit la mediul spiritual. Ochi expresivi si mari, fete trase, figuri suple
- De la jumatatea secolului XIX, portretele ctitorilor incep sa semene cu cele ale modelelor
- Caracteristici ale artei bizantine sunt pastrate
- Cand vine vorba de pictura laica, in secolul XIX apare pictura de sevalet, realizata de straini.
Tablourile erau usor de mutat si de pus in locurile in care ar fi fost cel mai vizibile in casa
- In prima jumatate a secolului XIX, pictura este monopolul elitei, pentru ca un tablou era scump,
doarece artistii sunt straini si impun preturi mari. Boierii care isi comanda tablouri doresc sa
impresioneze, sa isi arate statutul social preosper etc.
- In aceasta perioada, se impune o caractericare a portretelor conventionale, in care atentia
artistului cade pe vesmintele si accesoriile vesmintelor. Toate personajele stau in aceeasi
pozitie, figura nu este redata corect, dar detaliile cad pe vesminte si accesorii pentru ca ele
subliniau mult mai bine fugura. Atunci candd oamenii pozau in fata pictorului, oamenii se
constumau in cele mai bune haine si isi puneau cele mai bogate accesorii. Pictorii profitau de
lipsa de gust a clientilor si se intreceau in portretizare cat mai inflorita a accesoriilor si
vesmintelor
- Calimara cu pana si biblioteca apareau in tablouri pentru a reflecta procuparile intelectuale ale
personajelor
- In Principate, artistii straini nu aveau concurenta si preferau sa stea aici
- Anul 1848 a produs o schimbare de directie in pictura fiinda portretul conventional va fi inlocuit
cu portretul psihologic, unde accentul cade pe trairile interioare ale celui mortalizat. Primii care
au portrete psihologie sunt liderii pasoptisti. Pictorii realizeaza un catalog cu portretele
revolutinarilor de seama, catalog ce urma sa fie multiplicat si trimis in scoli
- Nicolae Balcescu are un portret psihologic, alaturi de Avram Iancu, Nicolae Golescu, Nicolae
Solomon, Nita Magheru, Simion Balint, Aga Iancu Manu (sef al politiei)- portret facut de Ion
Negulici
- Barbu Iscovescu realizeaza o pictura a revolutiuonarilor de la 1848, unde apare si el in frunte,
tinand steagul. A facut parte din delegatia care s-a dus la Gheorghe Bibescu cu Proclamatia de la
Islaz
- Ctin Rosenthal a fost trmis in intampinarea armatei otomane condusa de Suleyman Pasa, caruia
trebuia sa ii faca portretul pentru a-i castiga increderea, dar a trebuit sa realizeze si un arc de
triumf la intrare in Bucuresti, pe unde trebuia sa treaca Suleyman Pasa
- In 1848 apar primele alegorii in pictura. Rosenthal este primul realizator de picturi alegorice de
la noi, dar era austraic. Romania rupandu-si catusele pe campia libertatii. Femeia reprezentata
este tanara, frumoasa, sanatoasa si tine in mana o ramura de maslin. In fata avem o pereche de
catuse deschise (simbol al eliberarii). Femeia sta cu piciorul pe textul regulamentelor organice
care trimiteau cu gandul la vechiul regim
- Romania revolutionara, Maria Rosetti este model
- Gheorghe Tattarescu realizeaza o alegorie a Romaniei
- Cei trei pictori, Ion Negulici si Barbu Ispavesc au plecat in exil si au realizat portretele
revolutionarilor pentru album
- Exilul nu a fost confortabil. Oamenii au plecat rapid, fara sa isi ia multe obiecte sau bani cu ei.
Cei doi pictorri au ajuns in Imperiul Otoman
- Ctin Rosenthal a fost predat autoritatilor austriece si a murit in inchisoare
- Theodor Aman – Surorile, unde sunt reprezentate cele doua Principate, sub forma a doua femei
- In a doua jumatate a secolului XIX, cand arta este folosita ca propaganda patriotica, apare
pictura istorica
- In secolul XIX, artististii care devin decoratori de biserici pe langa munca lor din atelier
 - Apar si fotografi
- Avem pictori care, in lipsa comenzilor, decorau oua de Paste sau vindeau cereale
- Multe dintre picturile istorice, care au rolul de a evidentia personaje sau evenimente pozitive
din trecutul nostru, nu reflecta realitatea istorica
- Solii turci erau prelungiri ale sultanului, iar domnitorii romani nu stateau niciodata in fata lor,
asa ca astfel de reprezentari din picturi sunt false
- Se urmarea promovarea natiunii, mandria de a fi romani
- Nici decornul si nici vesmintele nu erau adecvate realitatii
- In a doua jumatate a secolului XIX avem picturi inspirate din razboaie, iar primul razboi
reprezentat in pictura romana este Razboiul Crimeei
- Arta, in legatura cu evenimentele istorice, este o realitate a secolului XIX
- Razboiul de Independeta a retiunut atentia artistilor, care au avut misiune oficiala de a asista la
Razboi pentru a picta ceea ce vad, realizand schite la fata locului

Seminar 16 aprilie 2018

Conservatorii

- Partidul conservator s-a format pe 3 februarie 1880 si este al doilea mare partid din Romania
- Partidul conservator democrat s-a format pe 3 februarie 1880
- Lideri conservatori: Titu Maiorescu, lascar Catargiu, Teodor Rosetti, Alexandru Marghiloman,
Costache Manuleanu Cureanu, P. P. Carp, Mihail Cantacuzino
- Conducatorii partidului: in 1880, Costache Epureanu este presedinte si este succedat de Lascar
Catargiu pana in 1889, urmat de Ioan Emanuel Florescu, dar dupa putin timp a fost inlaturat
fiindca nu isi atinsese obiectivul. Titu Maiorescu sta la putere pana in 1913, ii urmeaza Alexandru
Marghiloman care sta un an
- Partidul conservator isi schimba denumirea dupa reforma electorala din 1920, cand au loc
alegeri. Conservatorii au constatat ca votul universal are efecte si trebuiau sa atraga electoratul,
asa ca in 1920 s-au numit Partid Conservator Progresist, dar au esuat, pentru ca electoratul a
sesizat si sanctionat eceasta incercare
- Ca orgine sociala si pregatire profesionala, liderii partiduli sunt mari proprietari funciari, mosieri,
elita, marea burghezie, dar si Titu Maiorescu care venea dinntr-o familie de razesi
- Conservatorii nu au agreat reforma improprietarirea taranilor pentru cca ar fi pierdut din teren
- Spre deosebire de liberali, conservatorii s-au scolit in spatiul german, alegand studiile juridice, in
conformitate cu moda timpului
- Presa partidului: Timpul, Conservatorul si Epoca
- Sciziuni la nivelul partidului: Partidul Constitutional National. Nu au fost foarte multe desprinderi
in acest partid, spiritul de solidaritate fiind mult mai accentuat decat la liberali
- Ideologia partidului conservator: sustineau si ei modernizarea, sustineau proprietatea
particulara si doreau respectarea legii pentru ca astfel isi aparau interesele si observau ca taranii
improprietariti nu respecta principiul de a nu instraina pamantul pe o perioada de 30 de ani,
ceea ce ducea la tensiuni
- Mosierii aveau de suferit de pe urma revoltelor rurale
- Ei doreau reforme constante produse intr-un ritm lent. Voiau mereu modernizarea, dar intr-un
ritm lent care sa coincida cu ritmul de evolutie din societate
- Liberalii au guvernat mai mult decat conservatorii
- Conservatorii au inteles ca trebuie continuate reformele liberalilor
- In 1904, conservatorii au inteles ca daca nu continua ce au facut liberalii tot ce se ralizase va
cadea
- Nu avem alternanta la guvernare
- La inceput de secol XX avem doua guverne conservatoare consecutive
- Resping complet votul univeresal si il doresc pe cel censitar
- Sunt monarhisti in totalitate, liberalii agreau si ideea republicii, chiar daca destul de formal
- Au continuat ceea ce au initiat liberalii
- Industria trebuia sa se dezvolte doar pe cateva paliere, necesara fiind dezvoltarea remurilor
industriale care produceau materia prima. Liberalii doreau si dezvoltarea industriei grele, penru
ca asa reuseam sa economisim banii pe care altfel i-am fi cheltuit pe produse aduse din
strainatate
- Conservatorii doreau sa rezolve problema rurala prin incheierea anuala de contracte intre taran
si mosier, norma de munca si de produse este reglementata
- Pe langa reglementarile din lege, conservatorii
- Dupa rascoala din 1888, conservatorii au pus in practica scoaterea la vanzare a unor terenuri de
la stat
- Tot ei infiinteaza institutiile de creditare, pentru a le furniza taranilor bani pentru cumpararea
loturilor. Taranii nu mai reuseau sa plateasca datoriile, dar multi nici nu reuseau sa se
imprumute pentru ca nu aveau cu ce sa garanteze
- Garantarea cu recolta nu era o solutie pentru ca nu era sigura
- Taranii erau saraci si neinstruiti
- Dezvoltarea invatamantului profesional (scoli profesionale)
- Masuri pentru atragerea taranilor in industrie, la oras. Au dat o lege in 1911 pentru plafonarea
preturilor pentru produsele de baza, iar in 1912 se da o lege pentru reintroducerea breslelor.
Breslele se ocupau doar cu o singura meserie
- Liderii de la 1848 au constatat ca se gandea in frantuzeste si scriau in romaneste
- Conservatorii considerau ca societatea romaneasca avea 2 paliere sociale. Mosierimea era
palierul de mijloc, iar taranimea era ultima. Ei gaseau un element comun intre tarani si mosieri,
aceea ca ambii depindeau de pamant si de exploatarea acestuia
- Burghezia nu intra in calculele conservatorilor pentru ca este formata doar din straini si isi
urmaresc doar interesele lor si ca afecteaza statul. Burghezia nu era considerata o categorie
sociala pentru ca era formata din elemente parazitare, adica functionari care afecteaza bugetul
de stat
- Ce au facut conservatorii cand au fost la guvernare? Au contribuit la instalarea lui Carol I in
fruntea Romaniei, infiinteaza banca agricola, fac cai ferate, semneaza protocolul cu Cpol prin
care Carol este vazut ca domn al romanilor, dupa episodul cu republica de la Ploiesti, in 1870
Carol era asaltat de critici din partea liberalilor, ceea ce a dus la instalarea conservatorilor la
putere pentru ca nu contestau monarhia
- In 1872 au modificat legea invoirilor agricole, in 1875 au icieat conventia comerciala cu Austro-
Ungaria care a dus la inlaturarea lor de la guvernare
 - Conservatorii mai vin la guvernare intre 1888-1865, Rosetti, Lascar Catargiu, P. P. Carp au avut
guverne
- Avem particulari care sunt coproprietarii unor terenuri sub care se gaseau zacaminte pe care
proprietarii nu voiau sa le exploateze. Conservatorii spun ca subsolul apartine statului, iar
proprietarul nu se putea opune si primea despagubiri si o parte din zacamant. Nu toate
zacamintele nu erau cuprinse in aceasta lege, ca de exemplu petrolul
- In 1893 avem multe legi date de Take Ionescu. El a gandit 3 tipuri de scoala rurala in functie de
gradul de populare a localitatilor si fost acuzat ca ii discrimina pe copii.
- Primariile erau indiferente fata de scoli
- Se introduce iluminatul in Bucuresti
- Conservatorii au dat dovada de imaginatie cand vine vorba de introducerea de impozite. Liberalii
au crescut ceea ce au introdus conservatorii
- In 1907 are loc o rascoala
- Ei au introdus si un impozit pe porumb care ar fi contribuit la cumpararea de produse agricole in
cazul unei foamente
- Abuzurile autoritatilor, seceta, foametea au dus la revolta
- 1912 legea pentru industria nationala, se acordau avantaje pe 20-30 de ani pentri cei care
infiintau prioiecte

Curs 24 aprilie 2018

- Unii artisiti aleg sa picteze anumite peisaje, fie ca ele provin din Occident (Gh. Tattarascu), iar
altii prefera spatiile cu care sunt familiarizati
- Publicul si artistii isi schimba ferceptia fata de tabloruile care surprind colturi din natura, pentru
ca aceste peisaje transmit informatii despre starea de spirit a artistului
- Junimea si junimismul: junimismul a fost un curesnt de idei care a avut consecinte asupra mai
multor domenii (cultura, politica, societate, economie). Formele de manifestare predilecte sunt
cele culturale
- Titu Maiorescu spunea ca originile junimismului se pierd in negura timpului
- 1863-1864 a fost fondata junimea, de tineri oameni de cultura ieseni, printre care Titu
Maiorescu, Negruzzi, Vasile Pogor, Nae Enescu
- Junimea este importanta pentru noi pentru ca a stimulat produtia literara autohtona (accentul
pe national este intens), in a doua jumatate a secolului XIX vrem sa avem o cultura autohtona
- Ajungem sa propulsam realitatile rurale in topul a ceea ce ar fi trebuit sa stea la baza culturii
noastre, pentru ca satul era inapoiat
- Junmiea a avut ca obiectiv stimularea scriitorilor romani, si-au infiintat o tipografie prin care sa
publice toate lucrarile de valoare, au vrut sa schimbe peisajul in ceea ce priveste manualele
scolare, care erau de proaste calitate culturala (selectia se facea in functie de pret si de relatii)
- Un alt obiectiv important a fost uniformizarea regulilor ortografice ale limbii romane, lucru care
s-a si realizat
- Junimistii au vrut sa realizeze o antologie a literaturii romane de pana atunci. Au analizat, critic,
tot ceea ce timpul selectase ca fiind important in literatura noastra. Toti cei care au trecut de
proba timpului urmau sa fie consemnati in antologie. Junimistii isi puneau probleme cum vor
 tipari un volum asa mare, dar cand s-au apucat sa cerceteze si-au dat seama ca multe lucruri nu
erau bune, iar, la sfarsit, au avut foarte putin materil
- Au combatat excesele latiniste ale Scolii Ardelene
- Junimistii i-au combatut pe cei din Scoala Ardeleana si animozitatea dintre latinistii excesivi si
junimisti a fost facuta publica
- In viata politica, junimistii erau fondatorii partidului conservator. Au inceput in gruparea „Juna
dreapta”. Initial, ei considerau ca politca este o ocupatie murdara, care presupune
compromisuri. Isi dau seama ca trebuie sa ia parte la decizii. P. P. Carp, Theodor Rosetti si Titu
Maiorescu au ocupat functia de prim-ministru.
- Junimistii, in plan politic, sunt mai apropiati de conservatori, ei diszolvandu-se in Partidul
conservator, pe care voiau sa il conduca. Dar, pentru ca erau putini, s-au lasat asimilati.
Conservatorii si-au dat seama ca nu pot sa conteze pe junimisti, care profitau de ei. Se criticau
reciproc fata de revolutia din 1848, toti se formasera in spatiul german si erau membri in Steau
Romaniei, o loja masonica.
- Din anii 1870, junimistii sunt o prezenta constanta pe scena politica. Au fost membri ai
„Monstroasei Coalitii”. Au contribuit la redactarea constitutiei din 1866.junimistii se rup de
conservatori in 1884, cand junimistii se declara nemultumiti de neparticiparea conservatorilor la
ceremonia de incoronare a lui Carol I. Junimistii au dorit sa preia controlul Partidului National
Liberal, de care erau departe din punct de vedere ideologic, dar s-au simtit apropiati de liberalii
moderati, reprezentati de Kogaliniceanu. 12 junimisti ajung parlamentari si se intrec in atacarea
liberarilor care i-au ajutat sa dobandeasca acele functii
- Liberalii s-au gandit la atragerea junimistilor in partidul lor, cand la sfrasitul marii guvernari
liberale, partidul national liberal pierde din populritate. Ei considerau ca junimistii le pot
reimprospata imaginea, pentru ca erau tineri si populari, dar junimistii voiau ca functionarii
bratienisti compromisi sa fie destituiti din posturi, ca nicio decizie a liberalilor sa nu se ia fara
acordul junimistilor si atribuirea de posturi importante pentru junimisti. Liberalii voiau sa ii
asimileze pe junimisti iar junimistii doreau sa conduca partidul national liberal
- Junumistii s-au apropiat de conservatori, ajuntandu-i sa isi precizeze ideologia
- Etape in activitatea Junimii: etapa ieseana (1863-1874) cand se remarca interesul acordat limbrii
si culturii romane, cand junimistii au un discurs virulent, iar realizarile sunt infiintarea unei
tipografii, a unei reviste, a unei librarii si organizarea de conferinte in care tinerii intelectuali
incercau sa se faca cunoscuti, care se constau in mai multe comunicari dde un nivel stiintific
extrem de ridicat. A doua etapa (1874-1885) este una in care in activitatea junimii intervine si
Bucurestiul pentru ca unii dintre liderii junimisti se muta la Bucuresti pentru a se implica in viata
politica. Titu Maiorescu continuea sa scrie articole literare si sa caute colaboratori din randul
studentilor sai, carora le facea plan de lecturi pentru a-i asculta mai apoi. Eminescu, Creanga,
Slavici si Caragiale. Se punne accent pe stimularea prozei si poeziei romanesti. A treia etapa ( din
1885), cand intreaga societate junimista se muta la Bucuresti. Junimistii se ocupa de filosofie,
istorie si geografie. Sunt promovati Xenopol si Vasile Conta. Revista „Convorbiri literale” a fost
denimita de Iacob Negruzzi, care a devenit redactorul acestei publicatii. Au fost discutii legate si
de numele acestei societati culturale, fiind luate in calcul mai multe variante printre care „Ulpia
Traiana”, dar a fost aleasa denumirea „Junimea”, pentru ca toti membrii erau foarte tineri la
momentul infiintarii societatii.
- Vasile Pogor era cel mai in varsta si a fost cel care a fosrumlat principiul de functionare a junimii:
Intra cine vrea, ramane cine poate. Doar nu orcine putea intra, pentru ca trebuia sa ai un anumit
nivel cultural si sa fii dispus la discutii. Trebuia sa achiti 4 galbeni pe an, pentru sustinerea
societatii si pentru derularea de proiecte. Cei care participa la sedintele Junimii sunt tineri
intelectuali (cadre didactice, juristi, avocati), toti trebuind sa aiba procupari intelectuale. Se
exculdeau subiectele legate de politica sau cazurile din justitite. Erau abordate doar suboecte
cuturale
- Vinerea era considerata ziua zeitei Venus, adica zeita artelor si a fost aleasa zi in care se tineau
sedintele. Apoi, sedintele s-au mutat sambata in caselel lui Titu Maiorescu, Vasile Pogor si Iacob
Negruzzi
- La sedintele Juimii, femeile erau prezente doar in cazuri exceptionale, doar daca erau invitate.
Ele erau excluse pentru ca in secolul XIX un barbat nu putea sa fumeze in prezenta femeilor, sa
bea, trebuiau sa fie atenti la postura.. tot ei spuneau ca sedintele lor nu aveau ca scop
socializarea si fermecarea femeilor
- Ion Negruzzi da o dovada a felului in care se de sfasurau activitaile societatii. Fiecare junimist
putea sa aduca la sedinte taieturi din ziare si carti, unde se gaseau greseli care erau stranse in
Dosarul Junimii. Se comuica Posta Redactiunii, adica tot ceea ce ajungea de la o saptamana la
alta la Iacob Negruzii, el aducandu-le la sedinte unde se selecta ceea ce urma sa fie publicat.
- Junimistii au introdus standardele de calitate in cultura romana
- Atmosfera de la sedinte era foarte destinsa, chiar si atunci cand se discutau subiecte serioase
- Cand se citeau lucrarile originale, autorul nu putea sa intervina pentru a-si apara creatia, un alt
junimist fiind desemnat sa citeasca. Dupa ce se citea o poezie, eea era apoi analizata (se
eliminau parti, se inlocuiau cuvinte etc.pentru a le creste valoarea). Daca o poezie le placea
foarte mult, ei renuntau la ea pentru ca o considerau suspecta. Cand venea vorba de proza,
autorii puteau sa intervina. Critica era una exterm de dura, iar multi plecau deranjati de
comentariile celorlalti junimisti. Printre cei care se suparau se numara si Eminescu. Erau juimisti
care nu isi citeau creatiile pentru ca nu puteau sa faca fata criticilor si erau inactivi.

Seminar 23 aprilie 2018

Evolutia Institutie Monarhice

- Carol, Ferdinand, Elisabeta si Maria

- Rolul monarhiei in viata politica, revolutia economica a tarii, evolutia culturii, personalitatile
celor patru
- Dupa 1857 se vorbeste despre aducerea unui Principe strain
- Din februarie 1866, dupa conferinta, Marile Puteri Europene discuta destinele Principatelor si se
reia chestiunea domniei din Principate, care suferise, in practica, modificari fata de textul
Conventiei de la Paris
- Romanii au profiat de faptul ca in textul conventiei nu scria ca domnia trebuie sa fie luata de
doua persoane diferite, dupa modelul Austro-Ungariei
- In februarie 1866, doua dintre cele sapte puteri garante s-au opus deciziilor luate: Imperiul
Otoman si Imperiul Habsburgic. Ei sunt de acord ca Unirea Principatelor sa fie valabila doar in
timpul domniei lui Cuza, cand urma sa se revina la textul Conventiei
- Cele sapte puteri garante: Rusia si Imperiul Otoman se opuneau alegerii unui Principe strain.
Romanii, cand au vazut caparerile sunt impartite, s-au apucat sa trimita, in maraile capitale
europene, personalitati care aveau relatii personale cu mari poliiticieni ai Europei. Ei trebuiau sa
ii convinga pe acesti mari politicieni sa accepte numirea unui Principe strain. Acest principe ar fi
conferit un statut mai important Principatelor Romane in relatiile internationale. Instabilitatea
interna, care era proprie schimbarii domnitorilor, a fost un argument puternic. Un principe
strain nu trebuia sa provina din tarile cu care ne invecinam, pentru ca am fi riscat sa fi asimilati
de aceste tari. Eram deja sub sfera de influenta a rusilor si turcilor
- Domnia trebuie impartita in etape, nu privita pe ansamblu
- Carol a domnit 48 de ani. Doua etape: prima etapa(primii cinci ani) este cea de acomodare, de
instabilitate politica, cand Carol a cautat politicieni pe care sa ii aiba alaturi. Carol nu era
increzator si prefera sa vada cu ochii lui pe cine alegea. In aceasta perioada avem zeci de
guvernari si nu se iau decizii importante. De la 1871-1914 este a doua etapa, perioada marilor
reforme, cand statul se consolideaza si modernizeaza, avand stabilitate.
- Carol Ludovic. Filip de Flandra era membru al familiei D’Orleans din Belgia s fost prima optiune a
politicienilor romani, intr-o perioada in care Belgia era o sursa de inspiratie pentru romani. Se
creeaza un mit belgian la nivelul elitei romane, care tine de francofonia noastra, de un numar
aproximativ la fel de locuitori si asemanatoare ca dimesiune geografica. In 1866 dorim sa
realizam idealul de a aduce un Principe Strain in fruntea statului roman. Napoleon III, care ne
era protector, nu l-a acceptat pe Filip si nici Filip nu a acceptat propunerea romanilor, el avand o
parere proasta despre statul roman, fara a cunoaste realitatile statului pe care il considera
barbar. Cand romanii au aflat acest lucru, Bratianu este trimis sa ii propuna lui Carol sa devina
principe al statului roman. El era ofiter in armata prusaca, si provenea din casa hohenzoller-
Singmarinen, fiind prusac. Carol Ludovic a acceptat oferta romanilor si avea un spirit pputernic
de aventura. Familia lui Carol a fost de acord cu aceasta decizie a sa. Era convenabil pentru
aceasta familie sa aiba autoritate si in aceasta parte a Europei. Carol a calatorit deghizat si cu
acte false ca sa ajunga in Romania. i. C. Bratianu este pus de locotentna domneasca care asigura
tranzitul vremelnic conducerii statului. Aceasta locotenenta il desemneaza pe Carol ca posibil
domnitor, iar pe Bratianu mesager. Bratianu aatepta raspunsul lui Carol, care nu decidea singur.
Trebuia sa parcurga niste etape care necesitau timp, timp pe care Bratianu nu il prea avea. El se
autorizeaza autoritatilor romane si organizeaza un plebiscit intre 6-8 aprilie, cand populatia va
decida in ceea ce priveste aducerea principelui strain. Au loc manifestari impotriva aducerii
principelui strain si doreau revenirea lui Cuza. Ei se temeau ca principele strain ii va forta sa
treaca la religia lui si le va lua pamanturile
- A existat si o miscare separatista in Moldova, care urmarea separarea Moldovei de Tara
Romaneasca
- Autoritatile, pentru a-l impresiona pe Carol asupra rezultatului plebiscitului, i-au spus ca romanii
il doresc, iar el a fost foarte bucuros
- Carol si-a luat niste precautii cand a plecat spre statul roman. Aceste precautii erau necesare ca
sa nu fie prins de austrieci si sa fie transformat intr-un element de santaj. Aceste precautii nu au
fost suficiente. Carol a facut tot drumul in apropierea lui Bratianu. A fost vazut in gara si
recunoscut de doi colegi din armata, doi ofiteri, si s-a ascuns in spatele unui ziar. In tren,
controlorul i-a cerut actele de identitate si l-a intrebat unde se duce, cat sta etc. cand a fost
intrebat de nume, el nu a stiu sa raspunda, dar a fost salvat de Bratianu care i-a distras atentia
 controlorului. In timpul calatoriei cu vaporul, pe un vas austriac la clasa a doua. Carol juca rolul
de servittor al lui Bratianu. El si-a jucat prost rolul si a fost prins, luand-o tot timpul inaintea lui
Bratianu, nu ii cara bagajele, se ducea la cabinele de clasa I. Comandantul vasului si-a dat seama
ca el este un personaj important, dar si-a dat seama prea tarziu, cand Carol a coborat pe pamant
romanesc, unde comandantul vasului nu mai avea nicio autoritate.
- Cand a ajuns in statul roman, lucrurile s-au derulat fara probleme. Carol a fost intampinat de
multimea de locuitori si autoritati. Carol a avut un traseu fixat, chiar daca autoritatile au incercat
sa repare drumurile si cladirile. Carol si-a dat seama, totusi , ca tara era foarte saraca
- In ziua in care Caro a venit a plouat, iar oamenii au crezut ca era un semn bun. Autoritatile au
venit si ele impreuna cu un sobor de preoti, drumuri proaste etc
- liberalii doreau reforme multe, substantiale, intr-un timp scurt, iar instabilitatea din prima parte
a domniei lui Carol i-a deranjat
- au adus reforme necesare, care s-au pastrat si aplicat indiferent de orientarea politica a
guvernului. Nu faceau reforme doar ca sa intre in istorie
- instabilitatea politica a fost cauza criticilor aduse lui Acrol de liberalii radicali, care spuneau ca
primii cinci ani de domnie ai lui Carol au fost cinci ani pierduti pentru Romania. Carol era acuzat
se de implicarea in afaceerea Strousberg
- liberalii l-au mai crticiat pentru atitudinea fata de conflictul francoprosac din 1870-1871, cand
Carol, spre deosebire de politicieni, era de partea Prusiei
- carol u isi permitea sa renunte la tronul Romaniei pentru ca alta optiune de a conduce alt popor
nu mai avea pentru ca nu era primul nascut in familia sa. Cea mai buna optiunea era evolutia in
cariera militara
- carol ameninta cu abdicarea ca sa ii potoleasca pe politicieni
- noi nu permiteam sa il lasam pe Carol sa abdice, iar Lascar Catargiu sia dat seama de acest lucru.
Lui i s-a oferit guvernarea pana in 1886, prima perioada de stabilitate politica din timpul domniei
lui Carol cand se aduc reforme importante. Lascar trebuia sa opreasca toate criticile la adresa lui
carol, sa plateasca toate salariile militarilor pentru a avea armata de partea sa. Conditiile au fost
indeplinite.
- De la 1871 nu aveam o deplina armonie intre monarh si liderii politici. La sfrasitul anilor 80 avem
un articol numit „Omul periculos”, scris de presedintele partidului radical, acesta fiind Carol. Era
interzis sa denigrezi conducatorul statului sau pe cineva din familia sa

Curs 7 mai 2018

- Sãmãnãtorismul si poporanismul, adica doua curente traditionaliste

- Semanifesta in cultura romaneasca si nu numai, influentand cultura, politica, societatea
- Se manifesta la sfarsitul sec IX si inceputul secolului XX
- Samanatorism 1885-1905
- Poporanismul este o contrareactie la samanatorism. In anul 1893 a fost folosit cuvantul pentru
prima data. Se manifesta pana in 1914-1915
- Cele doua curente au avut o poblicatie in care ideile lor au aparut
- Samanatorism - revista Samanatorul, aparuta in 1901
- Poporanismul – revista Viata romaneasca aparuta in 196, Constantin Sterea fiind redactor
- Cele doua curente sau surpapus ca perioade de manifestare si prezinta anumite trasaturi
comune, particularitatile fiind greu de gasit
- Cele doua curente nu sunt identice!
- Fondul comun al celor doua curente: ambele sunt curente agrariene, indreptate catre lumea
satului. Contextul in care au aparut este unul identic, cand subiectele fierbinti in societatea
romaneasca erau situatia romanilor din Transilvania si chestiunea rurala
- 1848, chetiunea rurala figura in documente intr-o forma inprecisa
- Chestiunea rurala nu s-a finalizat prin reforma de la 1864, cand prevederile s-au aplicat in mod
defectuos
- Clasa politica a simtit nevoia sa dea Legea invoirilor agricole, cand taranii puteau lua in folosinta
un lot din mosie
- S-au infiintat diverse institutii de creditare, s-a dezvoltat invatamantul profesional, dar
chestiunea rurala nu a fost rezolvata
- A fost o adevarata provocare pentru societatea romaneasca si a dus la rascoale in 1887 si 1907
- Se gasesc niste intelectuali care discuta despre problema taranilor la sfarsitul secolului XIX si
inceputul secolului XX
- Problema rurala nu atingea un numar restrans de locuitori. Taranii reprezentau majoritatea
populatiei in societatea romaneasca si aveau probleme economice si sociale din lipsa
pamantului. Era o provocare sa incerci sa rezolvi aceaste problema
- Preocuparea pentru situatia romanilor din Ardeal supusi maghiarizarii si problema taranilor din
societatea romaneasca
- Un alt eleement comun este critica pe care samanatoristii si poporanistii il aduc capitalismului,
noul tip de societatea care avea drept coordonate dezvoltarea industriei, extinderea mediului
urban si schimbarea profilului cetateanului. Ei sunt atasati de societatea de tip agrarian,
societatea traditionalista. Ei considerau ca Romania trebuie sa ramana o tara agrariana, unde
taranii trebuia sau isi pastreze vechile ocupatii
- Un alt numitor comun al celor doua curente il reprezinta paseismul, valorizarea trecutului caruia
i se opunea prezentul, un prezent profund afectat de influentele occidentale si de elementele
capitaliste
- Inainte de aparitia revistei Samanatorul, un grup de intelectuali au publicat idei samanatoriste in
diverse reviste precum Vieata, Vatra, Albina, Epoca, Floarea albastra, Curierul literar
- In anul 1901, in primul numar al Samanatorului, Al. Vlahuta a lansat un apel catre
intelectualitate pe care o considera responsabila de soarta patriei, ei trebuind ssa protejeze
mostenirea trecutului
- Potrivit samanatoristilor, intelectualii aveau datoria de a ridica nivelul cultural al maselor (este
trasatura esentiala a curentului). Ei gaseau doar solutii cu caracter cultural pentru rezolvarea
problemelor, dar solutiile lor nu se pliau pe realitatea din societatea romaneasca (lipsa
pamantului, bolile, promiscuitatea etc.). Chiar daca taranii ar fi devenit mai instruiti, ei tot s-au fi
confruntat cu foamea sau boala
- Intelectualii pusi in slujba poporului trebuiau sa aiba o mare simpatie fata de popor. Aceasta
simpatie trebuia sa se bazeze pe originea comuna a intelectualilor si taranilor, intelectualii
ridicandu-se din tarani. Samanatoristii nu erau de acord cu influentele occidentale si promovau
valorile nationale
- O alta idee importanta care este specifica samanatorismului este izolationismul cultural. Cultura
noastra trebuia sa iasa de sub influenta occidentala. N. Iorga a spus ca, pentru a ne asigura ca nu
mai cadem sub influenta occidentala, sa suprataxam toate cartile si publicatiile occidentale care
patrundeau in tara, pentru a nu mai fi cumparate de multe persoane. Tot Iorga a propus taxarea
tinerilor care isi doreau sa isi faca studiile in Ociident, dar era ipocrit pentru ca el studiase la
marile Universitati occidentale. El spunea ca si noi avem universitati carre dobandisera anumite
calificari, reusind sa isi creasca numarul de studenti. Iorga a vut ideea de a nu mai fi recunoscute
diplomele obtinute de tineri in Occident pentru a-i descuraja sa mai studieze in Occident
- Samanatorismul a reprezentat un moment de criza in cultura romaneasca, pentru ca in perioada
sa de manifestare, cultura romaneasca si-a intrerupt legatura cu cultura universala
- Cu referire la revolutia de la 1848, samanatoristii spuneau ca un singur lucru era pozitiv, anume
accela ca pasoptistii au pledat pentru formarea si consolidarea culturii nationale. Ei respingeau si
contitutia de la 1866, pe care o considerau o influenta straina.
- Samanatorismul are legatura cu junimismul si conservatorismul, pentru ca junimmistii au fost
ideologii partidului conservator. Are lagatura cu junimismul pentru ca si samanatoristii
considerau ca progresul este de dorit, dar acesta nu trebuie sa presupuna importul de legislatie,
institutie, societate din Occident. Ei voiau sa evoluam in ritm propriu, foarte lent.
- Exista o preocupare pentru tot ce tine de lumea satului, dar samanatoristii si poporanistii au
moduri diferite de abordare
- Samanatoristii nu voiau schimbari bruste si modernizare in ritm rapid pentru ca o considerau
superficiala. Nu voiau sa progresam foarte repende pentru nu a avea un progres de suprafata.
Noi am evoluat prin arderea etapelor, iar istoria a dat castig de cauza liberalilor. Daca am fi
urmat ideologia samanatorista, am fi fost mult mai inapoiati. Modernizarea s-a facut prin
intermediul elitei, a fost motorul modernizarii, nu masele. Acea elita era foarte mica, iar
modernizarea s-a facut in mod fortat, iar restul populatiei a fost fortata sa aplice reformele.
Avem o majoritate care executa ideile elitei
- Constitutia din 1866 era considerata o pacoste, dar samanatoristii, la fel ca junismistii si
conservatorii, au criticat constitutia, dar nu au cerut renuntarea la ea. Cuprindea prevederi pe
care majoritatea populatiei nu le intelegea. Samanatoristii s-au intrebat daca oamenii isi inteleg
drepturile si obligatiile. Se temea de moartea constitutie, de a nu avea aplicabilitate
- Ei spuneau ca stat a fost facut de elite educate in Occident, elite ce nu cunoasteau
caracteristicile societatii romanesti si faceau o modernizare superficiala
- Liberalii erau vinovati de importarea civilizatiei occidentale
- Respingerea industrializarii, ei respingand orice element care tinea de societatea capitalista.
Iorga a fost redactor al revistei Samanatorul si a folosit revista in scopuri egoiste, dorind ca cei
care il deranjeaza sa plateasca polite. El spunea ca oamenii isi pierdeau umanitatea si se dadeau
uneltirilor. Industrializarea era aceea care strica societatea romaneasca. Industrializare a fost un
proces indelungat, realizat mult prea incet pentru nevoile economice ale tarii. Iorga spunea ca
industrializarea presupunea depopularea satelor si aglomerarea urbana. Exportul nostru avea la
baza materie prima. Vindeam marfuri in cantitati mari la valoare mica. Trebuia sa vindem marfa
prelucrata
- Scriitori samanatoristi: N. Iorga, Al. Vlahuta, Octavian Goga, St. O. Iosif, Sextil Puscariu, Ilarie
Chendi, Ioan Scurtu
- 13 martie 1906, trebuia sa aiba loc o premiera a unei piese de teatru in limba franceza, Iorga si-a
pus studentii sa boicoteze teatrul, protestand impotriva piesei in limba franceza. Studentii au
inceput sa vandalizeze pentru a sustine cultura nationala. N. Iorga a iesit foarte bine din aceasta
poveste pentru ca la acuzarea de instigare de violenta au raspuns intelectuali care il sustineau
pe Iorga si s-au organizat intalniri in tara unde Iorga si intelectualii sai sustineau promovarea
culturii nationale
- Teme samanatoriste in literatura: antinomia trecut-prezent (trecutul era momentul de bine
extrem pentru romani, in trecut isi aveau originea in trecut; prezentul era catastrofal-proletariat,
capitalism, industrie. Trecutul era timp de inspiratie.), antinomia sat-oras ( satul era singurul
mediu in care tot ce era mai bun la poporul roman se regasea- dragoste de munca, moralitate,
patriotism, iar tot ce era rau se gasea la oras, care era un mediu al pierzaniei. Satul este
idealizat. Samanatoristii, atunci cand arunca o privire asupra satului, aleg sa vada doar ce este
pozitiv, spre deosebire de poporanisti care puneau accentul pe mizeria, pe realitatea din mediul
rural.), disparitia boierimii de neam ( se face diferenta dintre vechiul boier care ii ajuta pe tarani
si tinea la ei si ciocoii, adica falsii boieri, care era impostori si parveniti si ii exploatau pe tarani.
Arendasul strain era un exploatator, iar taranul era omul bun, obligat sa isi accepte soarta grea),
dezradacianarea ( o resimteau fiii satului care, fortati de imprejurari, pleaca la oras si isi pierd
originea si erau ca o frunza in vant, tanarul ajungad pe calea pierzaniei)
- Samanatoristii spuneau ca arta trebuie facuta pentru arta. Nu trebuia facuta mijloc de
propaganda. Poporanistii spuneau ca arta care nu este angajata unui scop nu isi are rostul
- Poporanismul. Ctin. Stere a lansat curentul la noi, un descendet al unei familii boieresti, a fost
parlamentar pana la Primul Razboi Mondial, cand s-a decredibilizat si a fost acuzant de
colaborationism cu ocupantii. El provenea din Basarabia si ca urmare a conflictului cu
autoritatile din Basarabia, a trecut si prin experienta condamnarii la munca intr-un lagar din
Siberi. A luat contact cu miscarea socialista din Rusia si a dus in Romania, dupa ce si-a terminat
pedeapsa, poporanismul. Narodnicestvo vine de la narod, iar poporanism vine de la popor. Totul
pentru popor, nimic pentru noi – motto-ul lui Ctin. Stere.
- Prima data, cuvantul poporanism a fost folosit in 1883 de catre Ctin. Stere, in articolul Notitele
unei observator ipohondric. Ctin. Stere dorea ca fiecare individ sa fie educat, culturalizat si
independent economic, avand astfel sansa sa fie activ in plan politic. Poporanistii sunt pentru
introducerea votului universal, iar samanatoristii sustineau votul censitar.
- Miscarea poporanista a avut mai multe forme. Publicare de studii si articole in Lumea Noua,
Evenimentul Literar, Adevarul Literar, Momentul, Viata Romaneasca. Aceste reviste selectau
poezii, nuvele, care erau puse la dispozitia cititorului care, parcurgand aceste reviste, intra in
contact cu publicatiile momentului si ale trecutului. Erau selectate anumite fragmente. Tot in
aceste reviste se mai realiza si o revista a revistelor, adica o analiza a ceea ce se publica in alte
reviste; se facea si o critica a acelora care doreau sa isi faca un nume in domeniul literar, operele
care urmau sa fie publicate fiind selectate.
- Activitatea politica: poporanistii, spre deosebire de samanatoristi, spun ca trebuie sa fie activi si
ii regasim, din 1888, intre liberali. Ei s-au orientat catre liberali pentru ca poporanistii considerau
ca problemele grave ale societatii trebuiau sa isi gaseasca urmatoarele solutii: taranii trebuiau
improprietariti si sa ai drept de vot universal, iar liberalii erau cei care puteau sa faca acest lucru.
In fruntea partidului se aflau elemente radicale si s-au apropiat de liberali pentru ca ii
considerau capabili sa faca acest lucru. Liberalii au adoptat variante de compromis.
- In 1907, cand a avut loc rascoala, unii poporanisti sunt elemente importante in administratia
liberala. Ctin. Stere a fost prefectul Iasiului, dar nu a putut sa ii critice pe liberali pentru
interventia in forta asupra populatiei pentru ca nu se putea ridica impotriva guvernului care l-a
propus
- Scoli de adulti cu rolul de a asigura baza de cultura generala. Se invata scrissul, cititul, socotitul,
religie, geografie – educatie la nivel elementar. Cursantii mai aveau prilejul de a afla cum pot sa
isi organizeze nunta, gospodariile, cum sa aiba grija de copii, cum sa gateasca
- Bancile populare au fost infintate de Spiru Harent si facilita accesul la creditare, pentru ca doar
asa taranii isi pot cumpara terenuri
- Sfaturile satesti erau niste claci, unde oamenii invatau cum sa aiba grija de aimale, cum sa
lucreze pamantul, cum sa roteasca culturile etc. Se livrau informatii cu valoare practica pentru
tarani, dar si informatii legate de cultura[
- Ctin. Stere le spunea celor pe care doarea sa ii convinga, ca el observase ca Romania progresase
din punct de vedere demografic pe timp de 30 de ani, ca in urma cantitatii de produse agricole,
Romania exporta de 6 ori mai multe cereale decat inainte pentru ca a introdus suprafete din ce
in ce mai mari de teren arabil prin defrisari. Cu toate acestea, Ctin. Stere a observat ca romanii
primesc cu 10% mai putine cereale, in ciuda faptului ca aveam o productie mare. El a ajuns la
concluzia ca oamenii munceau mai mult si traiau mai prost. El se gandea la improprietarire
taranilor prin terenuri de la privat. Liberalii i-au respins propunerea si au dat doar un milion de
hectare taranilor, iar Ctin. Stere a fost foarte dezamagit si a trecut in randul taranistilor.
- Idealul poporanist a fost formulat de Garabet Ibraileanu. Taranul imbracat dupa moda europei,
ei dorind ca civilizatia romaneasca sa suporte importul de civilizatie europeana, care stie carte,
care voteaza, care beneficiaza de curent electric, care lucreaza la fabricile de langa sat. Ei au in
vedere si chiar doresc o transformare a satului un sat care sa fie in contact cu civilizatia si nu se
opun industrializarii, dar ceva mai moderat decat liberalii. Ei doresc doar ca industria care tine
de agricultura sa se dezvolte.
- Ctin. Stere doorea dezvoltarea invatamantului la sat, un invatamant aplicat, nu doar teoretic
- Poporanistii doresc sa ii informeze si pe oraseni de problemele cu care se confrunta taranii
- Scriitori poporanisti: Bratescu-Voinesti, M. Sadoveanu, G. Toparceanu, Oct. Goga, Jean Bart,
Calistrat Hogas, St. O. Iosif, Agarbiceanu. Ei au migrat la foarte multe reviste, chiar si la cele
samanatoriste
- Avem o intrepatrundere de curente
- Literatura taraneasca e cea creata de o mentalitate taranseaca, adica romaneasca – G.
Ibraileanu. El gandea ca legaturile dintre cultura romaneasca si cea occidentala nu trebuiau
intrerupta, iar cultura romaneasca sa devina parte a culturii universale
- Contestatarii poporanismului au fost socialistii, samanatoristii si simbolistii
- Faptul ca samanatoristii aveau iin minte arta pentru arta, iar poporanistii doreau o arta angajata;
samanatoristii gaseau doar solutii culturarle la problemele agrare, iar poporanistii doareau
improprietarire, vot si cultura; samanatoristii- conservatori, iar poporanistii – liberali;
poporanistii considera ca toti mosierii si arendasii sunt vinovati de abuzurile la care sunt supusi
taranii, spre deosebire de samanatoristi care ii apreciau; poporanistii doresc industrializarea tarii
doar prin sectoarele care erau in legatura cu arhitectura; samanatoristii idealizeaza satul si au o
viziune statica asupra sa, iar poporanistii au o privire realista si se gandesc ca satul trebuie sa se
transforme
Seminar 7 martie 2018

- Carol era o persoana rece si calculata, era riguros, in mintea lui era prioritara datoria care
trebuia indeeplinita, era distant cu ceilalti, statea mereu in picioare la adunari pentru a-l oblica
pe cel cu care vorbeste sa faca la fel, prefera descutiile clare si la obiect, se comporta destul de
rece si cu oamenii pe care ii simpatiza, dorea sa isi pastreze intact respectul, la masa, mereu,
indiferent unde se afla, avea invitati si era respectata cu rigurozitate punctualitatea, iar atunci
cand un invitat intarzia primea felul care se servea atunci. Carol oferea un ceas celui care intarzia
pentru a le transimte sa nu mai intarzie. Carol era prea riguros si punctual pentru gustul
politicienilor romani.
- Carol a facut o greseala in raportul cu Strusberg, pe care il recomanda autoritatilor romane.
Constata ca a gresit si isi atrage criticile liberalilor. Autoritatile romane trebuiau sa verifice, nu sa
asculte orbeste de Carol. Ele incercau sa faca din Carol un tap ispasitor
- Dupa venirea lui Carol, se invata germana in scoli
- Din punct de vedere cultural ne luam modele din spatiul german, doarece Germania avea relatii
cu Rusia
- Prusia devenise cea mai importanta putere europeana si sa ne orientam catre ea era cel mai bun
lucru pe care il puteam face
- Franta avea un interes variat fata de noi. Uneori ne-a sustinut, iar alteori ne-a negociat destinul.
- Caro s-a inteles cel mai bine cu I. C. Bratianu. Pe conservatori i-a adus Carol la guvernare cand a
vrut sa stabilizeze politic tara. Liberalii voiau sa modernizeze mai repede tara. Carol a constatat
ca „totul este de facut”. Liberalii doreau o modernizare rapida prin arderea etapelor. Carol
dorea ca prezenta lui in fruntea statului sa aduca o schimbare, iar liberalii au fost cei mai buni
parteneri, dar i-a apreciat si pe conservatori, care au continuat politicile liberalilor. Cele doua
guverne se completau
- Conservatorii au vrut ca Austro-Ungaria sa ne recunoasca independenta si au facut sacrificii
economice in acest sens
- Carol s-a casatorit in 1869. Bratianu a vrut sa se casatoreasca cu fiinca lui Alexandu II. Carol se
casatoreste cu Elisabeta care devina, la 26 de ani, principesa Romaniei. Era ultima ei sansa de a
avea o buna casatorie. Nu era foarte frumoasa, dar era culta. A refuzat multi pretendenti.
Elisabeta vorbea 7 limbi si era foarte educata. Avea pasiuni fine. Elisabeta a fost atrasa de Carol
pentru ca era increzator in sine si avea simtul datoriei. Dupa o anumita perioada nu s-au mai
inteles. Dupa moartea fiicei lor, de scarlatina, la 4 ani, ei incep sa nu se mai inteleaga si s-au
instrainat. Dar, pe langa aceasta drama, a mai fost un factor care a dus la indepartarea lor. Ea
era o fire visatoare, iar el era foarte realist. Ratiunile politice au contat. Afacerea Vacarescu a
contribuit la racirea dintre cei doi.
- Carol era aproape de a o insela pe Elisabeta. A avut o simpatie puternica pentru o romanca si
urma sa se intalneasca cu ea, dar in ziua in care urmau sa se vada a inceput sa ploua si si-a
pierdut un galos inscriptionat cu initialele sale si nu s-a mai dus de frica sa nu fie descoperit.
- Elisabeta a avut un barbat fidel
- A fost mai mult o casatorie de convenienta
- Carol si Ferdinand. Ferdinand era foarte timid si facea o proasta impresie publica, chiar daca era
foarte cultivat. Ferdinand a lucrat ca sa invinga acest defect si a depus mari eforturi. Carol il
tinea departe de treburile statului pe Ferdinand, chiar daca el urma sa devina rege.
- Carol voia sa reformeze sistemul pentru Ferdinand, ca sa nu il obisnuiasca cu un sistem
defectuos. Aceasta timiditate exagerata a lui Ferdinand il enerva pe Carol.
- Carol s-a apropiat de Maria pentru ca o considera ca era mai capabila sa faca politica, chiar daca,
la inceput, o condamna pentru stilul ei de viata.
- Carol i-a supravegheat pe Ferdinand si Maria la inceputul casatoriei si de aceea a construit
Pelisorul
- Carol a castigat razboiul de independenta, a facut podul de la Cernavoda, a creat sistemul
national de aparare, adica a planificat fortificatiile din jurul Bucurestiului, in timpul domniei sale
s-au construit cladiri administrative si a fost ctitor de biserici, a fost membru de onoare al
Academiei, a introdus reforma monetara si au fost batute primii lei (noi nu aveam o moneda
stabila), a incurajat industria, el avand actiuni la toate fabricile importante, a deschis un depozit
de vinuri, a avut actiuni ca sa incurajeze investitiile. In plan cultural, Elisabeta s-a inconjurat de
foarte multi artisti pe care ii promova si ii finanta, iar la Peles si-a facut un spatiu pentru muzica,
a fost scriitoare. Tot in timpul lui Carol, scolile au primit numele membrilor familiei regale, s-a
infiintat si o scoala filarmonica. Din banii proprii, Carol face donatii pentru a intregi zestrea
materiala a scolilor (s-au cumparat globuri geografice pentru toate scolile din tara), a infiintat o
fundatie universitara
- Statul roman a incercat sa fidelizeze familia regala prin oferirea de proprietati. 1884 - legea
dommeniilor coroanei, cand guvernul a pus la dispozitia familiei regale terenuri. Nu era date in
proprietate, ci doar in folosinta. Pe domeniile coarenei are loc o premiera pentru agricultura
romana – se folosesc masini agricole.
- In 1914, Carol a invocat alianta din 1883 cu Puterile Centrale si obliga Consiliul Coroanei sa intre
alaturi de Puterile Centrale, invocand pactul de aderare la tripla alianta (Austro-Ungaria,
Germania si Italia) si era o alianta cu caracter defensiv. Carol nu dorea sa tensioneze situatia
politica romaneasca. Tripla alianta avea un caracter defensiv si secret, iar daca un membru al
aliantei ar fi fost atacat, ceilalti il ajutau. Rusia era pericolul cel mai mare, fiind cea mai agresiva
putere europeana. Acest tratat a fost invocat in 1914 de catre Carol pentru a forta participarea
Romaniei la razboi alaturi de puterile centrale, dar politicienii romani nu au acceptat acest lucru
pentru ca Austro-Ungaria a fost cea carea a atacat, iar Romania nu era obligata sa ii ofere ajutor.
In plus, Romania nu avea resurse ca sa intre in conflict
- In a doua jumatate a secolului XIX noi am avut ca scop principal obtinerea independentei. Clasa
politica a vrut sa atinga acest obiectiv perin cumparare, razboi, sau obtinere pasnica.
- Ion Campineanu dorea strangerea unei sume prin care Romania sa isi rascumpere independenta
- Romania participa la razboi alaturi de o putere si urma sa isi obtina independenta
- In timpul domniei lui Carol, nicio varianta nu era considerata potrivita. Cumpararea era o
varianta copilaroasa, iar varianta razboiului nu era posibila pentru ca statul roman se temea ca
va iesi din razboi cu repercusiuni, iar puterea alaturi de care a luptat ar fi cerut pamanturi la
schimb. Noi doream sa scapam de Imperiul Otoman, dar riscam sa schimbam un stapan cu alt
stapan. Acea putere europeana, invingatoare, ne va forta sa intram in sfera ei de influenta. Noi
doream sa fim independenti.
- Totusi, nu puteam lupta singuri impotriva turcilor si s-a incercat un sistem de aliante cu sarbii,
bulgarii si grecii, dar aceasta alianta nu a mers din cauza disesiunilor dintre bulgari, sarbi si greci
care proveneau din revendicari teritoriale. Balcanicii, chiar daca depindeau de imperiul otoman
 si aveau ca obiectiv comun ruperea sau slabirea legaturilor cu imperiul otoman. Alinta nu a mers
pentru ca balcanicii voiau teritorii unii de la altii
- 1868 – o conventie cu sarbii, care erau mai slabi din punct de vedere militar decat noi. Noi am
vrut sa aducem balcanicii de partea noastra si am negociat 2-3 ani cu bulgarii si grecii
- Planul colaborarii cu balcanicii nu a mers
- Romanii au mai luat in calcul obtinerea independentei pe cale diplomatica, negociind cu turcii.
Am trimis memorii prin care ne cream diverse drepturi care ar fi echivalat cu obtinerea
independentei. Turcii au respins aceste memorii, dar noiu am continuat pana in 1876. Carol, inca
din 1873 s-a adresat politicienilor spunandu-le sa fie atenti la situatia din zona pentru a intra in
orice conflict impotriva imperiului otoman. Carol era constient ca putem obtine independenta
doar pe cale armata, dar politicienii au ras de el. Ei credeau ca regele voia doar sa paticipe la un
conflict si il combateau spunand ca avem sanse sa obtinem independenta pe cale diplomatica
- In 1875, in Bosnia si Hertegovina izbucneste un conflict din cauze financiare. Imperiul otoman
avea probleme financiare si nu isi putea permite sa isi intretina armata si a introdus un impozit
pentru crestinii din Imperiul Otoman, iar acest impozit a dus la explodarea revoltelor.
- Crestinii balcanici s-au simtit abuzati, iar in 1876 muntenegrenii, bulgarii si sarbii se latura
Bosniei si Hertegovinei. Rusii intervin si ei si isi aduc aminte ca ei sunt protectorii crestinilor din
Balcani. Ei doreau sa ajunga la Bosfor si Dardanele. Ei nu aveau acces la Dunare, dar il vor obtine
dupa razboiul Ruso-Turc
- In prima instanta, Romania s-a declarat neutra, avand in plan ca dupa ce se vor rezolva
problemele in Balcani, turcii ne vor fi recunoscatori pentru ca nu le-am sporit problemele.
Nutralitatea noastra ar fi fost rasplatita cu oferirea independetiei. In decembrie 1876, marile
puteri se intalnesc la Cpol unde le spun turcilor ca ei sunt vinovati, ca sunt refractari la reforme
si au avut o politica excesiva. Singura solutie era ca turcii sa demonstreze ca erau deschisi la
modernizare, iar turcii si-au facut contitutie in care vorbeau despre infiintarea unui parlament in
care toate popoarele din imperiu sa aiba reprezentanti, au acordat drepturi si libertati. Articolele
7 si 8, principatele erau provincii privilegiate ale imperiului, Carol era supus direct al sultanului,
iar cetatenii era supusi ai sultanului
- La in ceputul anului 1877, politicienii romani ii dau dreptate lui Carol
- In 1876 a avut loc o intalnire in Crimeea, la care a participat si I. C. Bratianu, unde s-a vorbit
despre pozitia Romaniei in conflictul cu turcii. Rusii ne-au spus ca nu au nevoie de noi. Rusii ne-
au refuzat ajutorul pentru ca si-au dat seama ca noi vizam independenta si se gandeau ca nu
cumva romanii sa nu emita aceasta pretentie la momentul in care se purtau negocierile de pace.
Doreau sa trecem de la influenta turcilor la influenta lor.
- In 1877, in primavara, romanii sunt in situata in care un razboi intre Rusia si Turcia avea sa
izbucneasca, iar noi nu puteam participa si, deci, nu ne puteam atinge independenta
- Armata tarista avea sa tranziteze pe teritoriul Romaniei, iar rusii ne-au prommis ca vor ocoli
toate centrele urbane, vor plati tot ce vor lua si nu se vor bate de la drumul stabilit
- Rusii au declarat razboi Turciei inainte de a ajunge la linia Dunarii, adica inainte de a ajunge in
situatie de a se lupta cu trucii, iar turcii ne-au cerut sa luam atitudine si sa nu ii lasam pe rusi sa
intre in tara. Cand au vazut ca noi nu suntem dispusi sa ii oprim pe rusi, turcii au inceput sa ne
bombardeze pe linia Duanarii. Noi am inceput sa ii bombardam pe turci si a aparut o stare de
beligeranta fara ca razboiul sa fie declarat.
 - Rusii au intrat in imperiul otoman si au avut dificultati la Plevna, pe care au asaltat-o. Si-au
amintit de existenta romanilor, iar Carol a simtit ca rusii au simtit ca rusii sunt la nevoie si ca au
nevoie de ajutor. Carol, orgolios fiind, l-a lasat pe marele duce Nicolae, fratele tarului, sa fiarba
in suc propriu si i-a raspuns abia la a treia telegrama si i-a cerut dreptul de a conduce armata
rusa. Noi am taiat aprovizionaruile turcilor, iar ei au capitulat in fata ofiterilor rusi
- Romanii au luptat alaturi de rusi, iar in momentul in care razboiul s-a sfarsit, rusii urmau sa atace
Cpolul. A avut loc un congres de pace la San Stefano, unde nu au permis accesul romanilor si
doreau cele trei judete din sudul Basarabiei.
- Au recunoscut independenta si au incercat sa isi extinda influenta asupra Bulgariei pe care o
voiau transformata in Mare Ducat.
- Marile puteri europene, cand au sesizat ca puterea Rusiei creste nejustificat, in vara anului 1878
au organizat un congres la Berlin, unde Otto von Bismark a avut un cuvant greu de spus.
- Noi castigam Dobrgea si Insula Serpilor, iar Rusia nu pierdea nimic
- Independenta noastra este recunoscuta in mod fortat, cu pretul rascumparatii cailor ferate si
acordarea dreptului de cetatenie strainilor. Am platit un pret de noua ori mai mare pentru caile
ferate
- Razboiul de independenta

Curs 14 martie 2018

- SUBIECTE:
- Junimea si junimismul
- Modificarile constitutiei din 1866
- Evolutia picturii in epoca moderna
- Modernizarea oraselor
- Obtinerea independentei (nu razboiul de independenta!!) – modalitatile prin care am incercat sa
ne obtinem independenta inante de razboiul ruso-turc
- Rascoalele taranesti
- Primul razboi mondial din perspectiva romanilor (cei doi ani si perioada de neutralitate)
- Sculptura in epoca moderna (etape, reprezentanti, dificultati in dezvoltarea sculpturii)
- Partidul conservator (program politic, membri, ideologie, guvernarea si realizarile)
- Asemanari si deosebiri ideologice intre liberali si conservatori
- Asemanari si deosebiri intre samanatorism si poporanism
- Origini, continut – constitutia din 1866
- Samanatorismul
- Unnirea Basarabiei cu Romania
- Poporanismul (ce sustineau, reprezentanti, reviste, ce solutii gaseau pt probleme din statul
roman)
- Traditii si superstitii in Statul Roman (nasterea, nunta, moartea)
- Biserica si statul in epoca moderna
- Modernizarea satelor
- Modernizarea oraselor
- Unirea Bucovineai cu Romania
- Unirea Transilvaniei cu Romania
- Evolutia institutiei monarhice
- Problema rurala intre 1866-1918 (legi, intitutii de creditare, masuri luate dupa rascoala din
1907)
- Chestiunea evreiasca
- PNL
- Emanciparea femeii in epoca moderna
- Politica externa a Romaniei pana la primul razboi mondial
- Loazirul elitei in epoca moderna (petrecerea timpului)
- Putem schimba cinci bilete, dar fiecare schimbare scade un punct
- Puncte pentru activitatea de la seminar
- Sala 201, de la ora 9:00, in prima zi grupa a-m
- CURS: relatiile stat-biserica
- De-a lungul epocii, aceasta relatie sta sub semnul secularizarii. Relatiile au fost modelate de
secularizare
- Secularizarea inseamna nu doar un transfer de proprietatea. Ea inseamna tate demersurile
reusite ale statului prin care acesta incearca sa isi extinda autoritatea pe seama bisericii. Este o
confruntare stat-biserica carea are ca miza limitarea influentei bisericii in societate
- La noi, secularizarea a avut un caracter moderat, spre deosebire de occident, unde secularizarea
a avut forme puternice
- Secularizarea nu este un proces ireversibil si prezinta destul de multe anulari ale initiativelor
statului. Aceste anulari se produc pe seama protestelor inaltului cler
- Biserica, la noi, a fost mai putin capabila de opozitie din cauza faptului ca cei care slujeau in BOR
formau un grup profesional care se caracterizeaza prin orice, dar nu prin solidaritate. Preotii nu
au reusit sa se uneasca pentru a actiona impotriva statului, pentru ca nu toti erau la fel. Clerul
superior si clerul de la tara se diferentiau prin originea sociala, inaltii prelati venind din randul
elitelor, au cultura, sunt instruiti, depun juramant de celibat, inainte de a obtine posturi inalte
au trait experienta calugariei, se folosesc de relatii pentru a obtine posturile pe care si le doresc
si sunt foarte capabaili sa isi formuleze opinia in spatiul politic si sunt membri de drept ai
Adunarii Obstesti; in perioada pre-moderna, ei faceau parte din Sfatul Domnesc), au atributii
legislative si judecatoresti, ei fiind cei care realizau anchetele care vizau alti preoti. Au atributii
judecatoresti si fata de membri comunitatii.
- Biserica intervine in raporturile dintre parteneri (cupluri, mostenire, parinti-copii).
- Clerul de tara si calugarii. Avem si oameni foarte bine instruiti, analfabeti sau cu pregatire
medie. Cartile bisericesti erau folosite in scop decorativ de catre preotii analfabeti, ei dorind
doar sa ii impresioneze pe tarani. Avem, in perioada fanariota si in cea regulamentara, initiative
ale domnitorilor de eliminare a preotilor analfabeti, ei trebuind sa invete sa citeasca. Domnitorii
aveau grijja sa angajeze spioni care ii raportau domnitorului ce au vazut in biserici
- Din copilarie, tineri ce proveneau din familii nevoiase se atasau de biserica si asistau la slujbe pe
care la retineau, isi cultivau vocea si il ajutau pe preot la treburi
- Preotii de tara proveneau din randurile taranimii. Nu au o situatie economica buna, ea
confundandu-se cu cea a taranilor, mai ales dupa 1863, cand, dupa secularizare, bisericile se vad
lipsite de pamant si ajung sa depinda de enoriasi. Preotii de la tara nu faceau eforturi pentru
dezvoltarea lor intelectuala si profesionala
- Clerul de la tara nu ddepuneau juramand de celibat si au voie sa aiba nevasta si copii. Ei nu
vizeaza functii, nu se implica in politica si nu au relatii pentru a ajunge in pozitii mai inalte. Ei
traiau la fel ca taranii, iar serviciul lor religios lasa de dorit
- Din aceasta cauza, nu putem vorbi de o solidaritate si de o pozitie constanta in randurile
clericilor
- Clericii inalti nu doreau ca, in alegerea lor, sa se implice si preotii de rand
- In perioada fanariota, asupra bisericii se rasfrang realitatile din societatea romaneasca. Perioada
fanariota: coruptie, vanzarea functiei, obtinerea functiilor pe baza mitei, relatiilor si originii
sociale. Meritul nu era un criteriu. Era o nevoie de procurare a unor sume mari de bani pentru
titlurile boieresti, ceea ce a dus la inflatie. In perioada fanariota, aparatul adnimistrativ avea
foarte multi functionari si titluri boieresti fara functie.
- La fel era si in biserica. Avem posturi inalte care se cumpara pe bani multi, care sunt
tranzactionate chiar de domnitori, postruile inferioare din cler sunt tranzactionate de catre
mitropoliti si episcopi. Principatele, in perioada fanariota, sunt conduse de domnitori care nu
sunt romani, acelasi lucru este si in biserica. Mitropolitii si episcopii erau greci, iar situatie se
incheie in 1819, cand se reia seria mitropolitilor romani, prin succesul lui Dionisie Lupul in Tara
Romaneasca, care si-a cumparat tronul cu multi bani. Pana in 1819, in toata perioada fanariota,
noi avem mitropoliti greci.
- Coruptia este reala si in biserica. Ocuparea functiilor fara a se tine cont de nivelul de pregatire al
candidatilor. Mitropolitul si episcopii ofereau posturi in ierarhia eclesiastica.
- Asa cum domnitorii fanarioti erau interesati sa isi amortizeze investitia facuta pentru obtinerea
tronului si sa isi mareasca averile, asa faceau si mitropolitii si episcopii, care faceau orice ca sa
obtina profit in acea functie pentru a-si reluta functia. Romanii aveau de suferit de pe urma
acestei situatii
- Odata cu regulamentele organice, care reprezinta prima incercare de reglementare a relatiilor
stat-biserica din epoca moderna, acestea marcheaza o prima etapa in ceea ce priveste laicizarea
statului roman. Interdependenta caracterizeaza relatiile stat-biserica (depindeau unii de altii).
Biserica influenta statul, dar si statul influenta biserica
- Biserica era pastratoarea actelor de evidenta a populatiei si era cel mai bun instrument de
difuzare a informatiei, pentru ca doar de ea asculta populatia, doar prin ea se difuza informatia.
Biserica era indispensabila, din acest punct de vedere, pentru stat, clerul inalt are rol activ in
luarea deciziilor din stat, adica inaltii prelati participau la intocmirea legilor, au rol in aprobarea
acestora, participa la desemnarea candidatilor la domniei, iar, cand acesta este recunoscut ca
domn, autoritatea sa este intarita prin biecuvantarea mitropolitului. Domnitorii voiau sa fie in
relatii bune cu clerul inalt pentru a-si spori autoritatea. Noi nu avea monarhie de drept divin, iar
influenta bisericii in statul roman la alegerea domnilor nu era la fel de importanta ca in occident.
Clerul inalt era un instrument al lui Dumnezeu si se considera ca preotii nu pot sa greseasca.
- Clerul avea tiografii si puteau sa difuzeze informatiile pe care iluministii laici le aveau
- Monarhia de drept divin nu a mers la noi pentru ca domnitorul era impus de sultan
- Elemntele care fac ca statul sa fie indispensabil bisericii, putem spune ca domnitorul este parte
activa in desemnarea mitropolitilot si episcopilor, iar mai apoi, clerul inalt trebuia sa fie aprobat
de guvern, care era adus in fruntea statului de catre monarh (in perioada lui Carol), influenta
domnitorului manifestandu-se, indirect, prin guvern. Statul investea in cresterea numarului de
biserici (domnitorii voiau sa isi lege numele de anuite manastiri sau vor sa ataseze momente din
 domnia lor de aparitia unui lacas de cult. Statul asigura salariile preotilor, grila de salarizare pana
la 1863 a fost neclara. Prin regulamentele organice se mentiona intentia de a fi stabilite salariile
preotilor, dar aceasta intentie era exprimata foarte general si vag. Protilor nu li se dadeau
sumele din bugetul primariei si ii exploatau pe enoriasi. Inalta preotime nu platea impozite
statului, dar prdeotimea de la tara trebuia sa plateasca un impozit care asigura participarea la
viata politica. Abia in 1884 preotii pot sa voteze fara sa plateasca impozit
- In 1823 s-a luat decizia de a fi inlaturati egumenii greci pentru ca ei au fost scosi si din aparatul
administrativ. In anul 1828, Rusia a impus revenirea eguemenilor greci in fruntea manastirilor
inchinate, ele fiind o sursa constanta de tensiuni in societatea romaneasca pana la 1863
- 1863 – legea secularizarii averilor manstiresti
- 1863 – decret de impunere a serviciului divin in limba romana
- 1864 – lege pentru inmormantari, legea comunala, codul civil, legea calugariei, legea sinodala
- 1865 – lege pentru numirea mitropolitilor si episcopilor eparhioti
- Regulementele organice se decide ca anumite atributii traditionale ale bisericii sa treaca in
responsabilitatea statului (pastrarea actelor despre populatie – Arhivele Statului), biserica
pierde dreptul de a reglementa raporturile la nivelul familiei ( devine facultativa cununia
religioasa, dar cea civila este obligatorie), un individ devine membru in comunitate atunci cand
parintii il declara la primarie (certificatul de nastere dat de autoritatile civile), statul incepe sa
pretinda implicarea in invatamantul religios pentru ca investeau bani in acest invatamant (era
parcursa prima etapa in diminuarea monopolului cultural al bisericii), se generalizeaza limba
romana in invatamantul religios si la slujbe
- Preocuparile pentru starea preotimii a fost una reala, dar pentru preoti avem mentionata
intentia de a fi imbunatatita starea materiala si culturala a preotimii (proclamatia de la Islaz)
- Domnia lui Cuza este o noua etapa in procesul de secularizare/laicizare. Cuza a lovit in biserica
prin legislatie, statul devenind mai puterinc pe seama bisericii (vezi notitele de mai sus cu anii).
Abuzurile egumenilor manastirilor inchinate sunt stopate, in 1835, Mihail Sturdza a impus ca
averile manastirilor inchinate sa fie controlate de stat, iar in 1842 el a dor ca averile episcopilor
si mitropolitului sa fie controlate de stat, in 1844 le cere sa isi elibereze robii tigani, in 1847 s-a
decis ca manstirile inchinate sa dea statului bani, iar din 1852 toate mosiile manastirilor fiind
arendate sub supravegherea statului. Nu doar Cuza a dorit sa sporeasca autoritatea statului pe
seama bisericii, dar el a fost cel mai sistematic. In 1863 a fost elaborat un decret de impunere a
servicilui religios in limba romana, dovedind ca situatia din teren contrazicea regulamentele
organice. In 1864 se da o lege care facea referire la obligativitatea amenajarii cimitirelor inafara
localitatilor, se stabilea adancimea gropilor. Legea comunala este o lege prin care primmarii
trebuie sa asigure salariile preotilor din bugetul local, iar autoritatile civile trebuie sa ia
responsabilitatea actelor referitoare la populatie. Codul civil reglementeaza relatiile dintre
oameni. Legea calugariei a facut ca multe manstiri sa se depopuleze fiindca se spunea ca barbatii
puteau deveni calugari dupa 60 de ani, iar femeile dupa 50 de ani. Pentru fiecare calugar/
calugarita se dadea o suma de subzistenta, dar Cuza a constat ca bugetul ministerului era afectat
de existenta prea multor calugari si calugarite. Statul avea nevoie de oameni care sa munceasca
si sa plateasca taxe. Sinodul central asigura unitatea conducerii BOR. Legea din 1865 prevedea
ca mitropolitii si episcopii erau numiti de domnitor si aveau nevoie de intarirea partriarhului de
la Cpol
 - In timul lui Carol I avem legea din 1872 referitoare la organizarea BOR, sinodul central se
transforma in Sfantul Sinod, adaugandu-se toti parlamentarii ortodocsi in functie, majoritatea
fiind reprezentata de laici care dobandesc drept de interventie in conducerea bisericii. In 1885 a
fost dobandita, de la patriarhul Cpolului, independenta BOR. In 18893 a fost elaborata legea
clerului mirean si a seminariilor, care erau reorganizate si controlate de stat. Prin aceasta lege se
introduce prevederea potrivit careia preotii beneficiaza de salarii bine determinate, fixate in
functie de gradul de pregatire si de locul de desfasurare a activitatii. In 1902 apare casa bisericii,
care era institutia insarcinata cu centralizarea banilor proveniti din donatii, mosteniri, ea
gestionand fonndruile (reparea/ridicare de biserici etc.). in 1909 apare consistoriul spuerior
bisericesc in care se regasesc atat reprezentatnii celrului inalt, dar si reprezentanti ai calugarilor,
ai seminariilor, ai corpurilor didactice din facultatile de teologie
- In timpul domniei lui Carol, baza de selectie pentru sefii bisericii este una foarte limitata,
confirmarea numirilor se facea prin aprobarea parlamentului (puterea laica o intrece pe cea
religioasa)
- Exista publicatii de profil care promoveaza interesele clerului si problemele sale: Candela,
Biserica Ortodoxa romana, Ortodoxul, Candela, Revista teologica
- In 1925 apare Patriarhia Romana, condusa de Miron Cristea (1925-1939) care a intrat in conflict
cu Nae Ionescu.
- Dupa marea unire avem 5 mitropolii
- Inaltii prelati se implicau politic

Seminar 21 mai 2018

- Marea unire
- Unirea Basarabiei cu Romania: Basarabia facea parte din imperiul rus si revolutia bolsevica a
facilitat unirea Basarabiei cu Romania
- Fiecare popor avea dreptul de a se autodetermina – W. Wilson
- Unirea venea cu un pachet de drepturi pentru popoare
- Atat basarabenii, bucovinenii si transilvanenii, atunci cand au ales sa se uneasca cu Romania au
avut grija sa negocieze aspecte legate de dezvoltarea si statutul lor. Reprezentanti in parlament,
garantarea autonomiei pentru provincie, votul universal, toate drepturile si libertatile
- Unirea Basarabiei cu Romania a intampinat dificultati: Al. Marghiloman nu era de acord cu
reforma agrara, nici ucrainienii nu doreau aceasta unire, liderii basarabeni fac apel la armata
romana pentru a interveni si pentru a securiza ..., slaba constiinta nationala a elitei din
Basarabia, incapacitatea de a gandi un viitor al Basarabiei altfel decat in cadrul unei republici
federative rusesti, prezenta soldatilor rusi in Basarabia, presiunile Ucrainei asupra Basarabiei.
- Armata romana a avut rolul de a ridica moralul civililor si de a inspira incredere autoritatilor, de
a-i neutraliza pe soldatii rusi care aveau arme in dotare si erau un factor de risc, acesti soldati
abuzand civilii (crime, violuri, jafuri etc.)
- In timpul primului razboi mondial, noi am avut probleme cu rusii pe care nu stiam cum sa ii
indepartam. Rusii erau mari consumatori de alcool si deveneau periculosi, ei amestecau bauturi
si se supuneau unui test in care trebuiau sa descopere compozitia cocktailului
- Ion Inculet, Iancu Feodor si Ctin. Stere au jucat un rol important in unirea cu Basarabia
- Congresul ostasilor moldoveni a existat alaturi de congresul taranilor, cel al invatatorilor, unde
liderii miscarii nationale isi prezentau programul si la aceste conflicte se validau programele
politice. Liderii incercau sa ii convinga pe civili sa accepte unriea
- Dupa realizarea marii uniri, autoritatile au dorit extinderea constitutiei asupra tuturor
provinciilor, extinderea aparatului administrativ in aceste provincii pentru a se asigura ca legile
statului roman sunt bine puse in practica. Se dorea uniformizarea, nu respectarea drepturilor
provinciale
- 27 martie 1918, Basarabia se uneste cu Romania
- 28 noiembrie 1918, Bucovina se uneste cu Romania. Bucovina era o provincie cu multe
nationalitati si ucrainienii si romanii se luptau pentru influenta. Aici s-a infiintat consiliul national
roman central. Armata romana a intervenit pentru a calma situatia, deoarece printre cei care
sustineau unirea cu Ucraina si cei care sustineau unirea cu Romania erau conflicte. S-a
proclamat autonomia si s-a infiintat unirea.
- Lideri bucovineni: Sextil Puscariu,
- Primul razboi mondial a creat contextul favorabil pentru unire
- Armata romana a intervenit doar la apelor populatiei din provincii
- In Transilvania, populatia germana a ales sa se uneasca cu Romania in defavoarea Iugoslaviei,
dar maghiarii voiau sa faca parte din Ungaria
-