ARTA ROMANIC

Premisele artei romanice: Arta carolingiana

Arta Evului Mediu incepe odata cu prabusirea Imperiului Roman de Apus si se termina odata cu
aparitia Renasterii. Daca in rasarit, Imperiul Bizantin pusese bazele unei iconografii crestine bazata in
intregime glorificarii lui Dumnezeu si a reprezentantului sau pe pamant, imparatul, in Europa occidental
se constata o arta crestina influentata profund de popoarele cu care a venit in contact: triburile germanice,
francii, burgunzii, ostrogotii si vizigotii, popoare ce aveau o art ornamental cu un vocabular de forme
abstracte i zoomorfe.
Renaterea carolingian nu este un stil, ci o etap istoric major a evolu iei culturii europene i
reprezint perioada pre-romanic a artei Evului Mediu.
Pepin cel Scurt a instaurat dinastia crolingienilor n anul 751 iar fiul su, Carol cel Mare a ncercat
s renfiineze Imperiul Roman de Apus cu capitala la Aachen (Germania), Aix-la-Chapelle, considerat
de contemporani, Noua Rom.
El aduce la curtea sa de la Aachen eruditi din intregul imperiu, fiind initiatorul primei reinnoiri
intelectuale a occidentului dup cderea Imperiului Roman i care se manifest in art printr-o intoarcere
la modele antice. Imperiul su se numea Sfntul Imperiu Roman i cuprindea urmtorul teritoriu: Fran a,
Germania, Belgia, Olanda i o parte din Italia exercitnd autoritate i asupra papei. Carol cel Mare a creat
la Aachen un centru de cultur, unde a luat natere coala palatin cu atelierele meterilor venii din
Rsrit i Orient, n special din zona bizantin. Arta carolingian i-a propus astfel, rena terea
clasicismului roman i se manifest
n arhitectur, orfevrrie i arta manuscriselor.
Arhitectura carolingian
Au rmas foarte puine edificii: Capela palatin (Aachen), Poarta monumental de la Lorsch,
bazilicile: Germigny-des-Pres
Arhitectura ecleziastica prezinta monumente precum biserici, cripte, baptisterii. Tipul planimetric
cel mai folosit ramane cel basilical cu absida si tribune laterale ca de exemplu basilica Sf. Petru din
Vienne (sec. V, Galia) sau catedrala din Vaison (sec. VIII).
Alte biserici carolingiene: Sf. Michael din Hildesheim sec. XI, mnstirea din Lorsch, sau Biserica
din Germigny-des-Pres. De asemenea se remarc aparitia criptelor pentru adapostirea moastelor.
In aceasta perioada ia amploare cultul moastelor, existent si in perioada precedenta, care pe langa
atragerea unui numar mare de credinciosi constituie si o sursa de venit suplimentara pentru bisericile
1

unde erau adapostite. Intr-o prima faza, moastele erau adapostite sub prestol intr-un mic cavou
(confessio), odata cu amploarea din sec. IX - X, se impune organizarea unui spatiu mai mare in care sa
poata patrunde credinciosii. Apar in bisericile apusene, sub altar, incaperi subterane, cripte boltite,
importante din punct de vedere constructiv pentru ca aici se experimenteaza sistemul de boltire pentru a
sustine greutatea pavimentului din biserica. Exemple de basilici cu cripte : Sf. Midard din Soisson, sec.
IX, biserica Werden pe Ruhr, cripta de la Petersberg (langa Fulda), unde navele sunt boltite cilindric,
longitudinal, iar cele 2 arcuri largi care incaleca deschiderea dintre nave patrund cu partea superioara in
boltile cilindrice, asemenea bolti mici, tronconice - penetratii.
Cel mai important monument care a supravietuit din perioada carolingiana este Capela palatina din
Aachen, opera lui Odo din Metz, o copie a basilicii San Vitale din Ravenna, acoperita cu o calota in 8
panze, adaptata bazei octogonale, deambulatorul si tribunele fiind boltite in cruce sau in bolti cilindrice.
Ctre sfritul secolului al VIII-lea, Carol cel Mare ntemeiaz capitala Imperiului de la Aachen i
construiete palatul su reprezentativ, Aix-la-Chapelle. Influenat de Biserica San Vitale din Ravenna i
de arhitectura bizantin veche, Capela palatin (805) are o structur octogonal, nconjurat de o nav
lateral surmontat de o tribun, este acoperit de o cupol. Tribuna este rezervat suveranului, al crui
tron, inspirat de cel al lui Solomon, exist nc la mijloc. Aezat n centru, suveranul sttea fa n fa cu
Hristos, reprezentat pe cupol. Capela simbolizeaz puterea acordat direct de Dzeu lui Carol cel Mare.
In ce priveste plastica arhitecturii, se folosesc coloane de la monumentele romane, capiteluri
corintice cu frunzele de acant abia schitate, ca elemente preluate din arta antichitii romane.
Arta orfevrriei, Sculptura
Influenta bizantina si a popoarelor germanice, ce au adus in arta abstractizarile, este evidenta in
domeniul artelor decorative. In timpul lui Carol cel Mare, atelierele ce produceau obiecte de lux se aflau
in curtea sa regala, iar sub fiul sau, Ludovic cel Pios, acestea se raspandesc la manastiri formand
adevarate scoli.
Prelucrarea fildeului i a metalelor are loc la curtea imperial de la Aachen. Alaturi de importuri si
cadouri apar si piese ce apartin obiectelor de cult precum scoare de carti liturgice, relicviare i diferite
obiecte liturgice. Pentru realizarea acestora s-au folosit modeler antice, paleocrestine si bizantine.
Materialele cele mai folosite n arta orfevrriei medievale sunt: lemnul, uneori tratat n culoare i
placat cu aur, argint, email, bronz, pietre semi- sau preioase, cristale, reliefuri din metale pre ioase.
Placajul exterior al relicviarelor avea i rolul de a conferi mai mult rezisten n timp acestuia.
Reprezentrile medievale ale Fecioarei (cele dou de jos) erau adesea fcute dintr-un singur butean de
lemn la care sculptura copilului Isus era adugat separat. Statuile-racle (relicviare) puteau fi i din tabl
suflat cu aur sau argint, cupru, bronz turnat cu interior din lemn. (aa sunt i cele dou de sus). Alte
obiecte de art tratate din punct de vedere material similar: potire, candelabre, crucifixe, ciboriumurin
(recipient n care se pstra anafora), obiecte liturgice. In general, aceste opere erau realizate de me teri
bizantini sau sub influena artei bizantine.
2

Sf. Foy, relicviar, Conques-en-Rouergue,

Frana. Materiale: lemn, aur argint, email
i pietre preioase. 85 cm, anul 1000,
art otonian

Madonna din Essen, Germania, 980,

Relicviar, Materiale: lemn, aur, argint, email

Relicviar = cutie, caset de mari dimensiuni folosit pentru pstrarea unor relicve sfinte, de obicei
fragmente de oseminte. Sunt executate din metale preioase i bogat decorat, un relicviar este adeseori o
important oper de art. Se leag de cultul moatelor. Poate avea i alte forme: ca cele de sus
(Madonne), crucifixe sau pot imita forma moatelor.
Cultul moatelor = n Evul Mediu bogia unei mnstiri provenea din moteniri, donaii i cultul
moatelor. Foarte numeroi erau pelerinii care vizitau sanctuarele (mnstiri, locuri sacre) n care se
pstrau moatele cu proprieti miraculoase. Deinerea unor moate importante asigura n mod inevitabil
un aflux mai mare de pelerini i, prin urmare, un venit mai mare. Dac mnstirea era bogat, i putea
permite s cumpere relicve cu valoare mai mare i astfel s-i mreasc puterea economic. Cu ct
moatele erau mai valoroase i, prin urmare, numrul de pelerini mai mare, cu att mai frecvente erau
furturile. Atenie: acesta este, de altfel, modalitatea prin care abatele de Conques a ajuns n posesia
moatelor Sfintei Foy (imaginea 1). La comanda abatelui au fost montate pe suprafa a statuii de aur
numeroase pietre preioase pentru a sublinia valoarea acestuia.
Sculptura este putin pastrata. Statuia lui Carol cel Mare ecvestra, printre puinele exemple de art
tridimensional pstrat, se simte influenta traditiei imperiale romane, la care proportia nu este bine
redata. Ecvestra, inspirat de modelele antice, are urmtoarele trsturi: doar personajul este din perioada
carolingian, calul a suferit restaurri n perioada romanicului; personajul este minuios realizat, poart o
coroan ornat cu fleuroni, ine n mna stng un glob i sceptrul n cea dreapt. Vemntul este unul
realist cu o tunic i mantie scurt, pantaloni, ciorapi i pantofi specifici epocii.

Statuia ecvestr a lui Carol cel Mare, sec. IX, bronz, Muzeul Luvru
Arta manuscriselor
n perioada Evului Mediu timpuriu s-au nfiinat primele coli monahale n care erau copiate i
decorate textele sacre. Varietatea tehnicilor i stilurilor ntlnite n manuscrisele epocii reflect
numeroasele influene culturale care s-au ntlnit n imperiul lui Carol cel Mare. Primele manuscrise
carolingiene conin cel mai adesea textul Evangheliilor, decorat cu miniaturi reprezentndu-i pe Hristos i
pe cei patru evangheliti. Apoi apar Psalmii i chiar texte din Vechiul i Noul Testament. Stilul decorrii
este foarte variat. Folosirea aurului i a culorilor tempera este caracteristic aa-ziselor scriptoria (ateliere
unde se copiau aceste manuscrise). Pentru alte texte se prefer tehnica desenului n peni, cum este cazul
Psaltirii miniate de la Utrecht, provenind de la Reims i caracterizat de un stil expresionist, cu trsturi
rapide i liniare. Manuscrisele bogat decorate erau foarte cutate de aristocraii amatori de art ai epocii
carolingiene. Dintre colile cele mai celebre ale epocii carolingiene sunt: Reims, Tours, ambele din
Frana. Exemple de manuscrise miniate: Evanghelia de ncoronare (800-810) cu reprezentri ale
evanghelitilor n tog, redai n racursi, iluzia tridimensionalitii; Evanghelia lui Ebbo, Evangheliarul
Ada, Psaltirea de la Utrecht.
Un rol important in perioada carolingiana il avea misionarismul irlandez, acestia raspandind
crestinismul in Anglia, Germania de Nord, Austria, Moravia, Elvetia, intemeind manastiri precum
Lindisforne in Anglia (634), Sankt Gallen in Elvetia (614), manastirea din Bobbio din Italia (614).
Acestia influenteaza arta vremii prin intermediul manuscriselor (miniaturi irlandeze). Evangheliarul din
Durrow (Dublin, Trinity College), prezinta un stil liniar schematic, panglici serpuite formeaza chenarul.
Book of Kells cu influente de arta bizantina in tratarea plastica a figurilor umane, Maica Domnului cu
pruncul fiind tratata in stil grafic. Cel mai vechi manuscris din scriptariul de la Aachen se datoreste
mesterului Grodescalc, scris pe pergament colorat in purpura si impodobit cu Isus tronand, reprezentand
o influenta asupra scriptorilor din Franta si Anglia.
4

Evangheliarul Ada

Evangheliarul Ebbo

Psaltirea de la Utrecht

Arta romanica
In ultimele decenii ale sec. IX, invaziile/cuceririle normande din Franta, invaziile maghiare din
Europa Centrala au provocat stoparea/regresul vietii economice. La mostenirea din perioada carolingiana
se adauga aportul popoarelor cu care venise in contact. Exploatarea cultului moastelor a dus la
intemeierea unor centre de pelerinaj mari, precum Santiago de Compostela din Spania, sau in Franta la
Tours, Toulouse, Conques si Cluny).
Arta romanica are un caracter religios, mistic-transcedental, oglindeste framantarile si aspiratiile
diverselor paturi sociale, aparand variante locale si provinciale.
Termenul de romanic a fost adoptat conventional de catre istoricii de arta din prima jumatate a sec.
XIX (de la filologii vremii) considerand ca aparitia artei romanice ar fi un fenomen analog si dependent
de acela al formarii limbilor si literaturilor romanice, in realitate geneza artei romanice este un rezultat al
evolutiei social economice a societatii feudale din Europa Centrala si Apuseana. Arta romanica cuprinde
urmatoarele faze :
1. preromanic (romanicul timpuriu) de la mijlocul sec. X pana la mijlocul sec. XI ;
2. romanicul matur din a doua jumatate a sec. XI pana in sec. XII ;
3. romanicul tarziu in sec. XIII.
Arhitectura civila/militara pentru populatia de rand era formata din case de lemn sau de piatra in
zona mediteraneana. Cu timpul locuinta feudalului/seniorului se separa fiind mai mare si fortificata. Apar
curtine (imprejmuiri de piatra) cu porti ferecate, in centrul fortificatiei fiind locuinta, donjonul, tipul
castelelor depinzand de configuratia terenurilor, neregulat in regiunile de munte, regulat la campie, pe
5

plan circular, patrat, dreptunghiular, dotate la colturi cu turnuri/bastioane, metereze (pentru trasul cu
arcul), sus - creneluri, pod mobil si masiculi (lichide fierbinti).
De exemplu donjonul fostului castel regal din Londra (Tower), din sec. XI sau castelul contilor de
Flandra din Grand din sec. XII, sau castelele din mediul urban, mai ales in orasele ce-si dobandisera
autonomia comunala, eliberate de seniorii feudal in sec. XII precum San Gimignano din Toscana.
Arhitectura ecleziastica - cea mai tipica expresie a perioadei romanice este manastirea care era
deopotriva centru mestesugaresc si agricol al zonei dar si centru de cultura (biblioteca), precum cele din
Cluny din Franta si Fulda din Elvetia.
Tipul preferat de cldire ecleziastic era cel basilical mai ales pentru catedrale, biserici episcopale,
manastiresti, parohiale din targuri si orase. La bisericile centrelor de pelerinaj precum cea de la Sf. Martin
din Tours, cu cor semicircular, deambulator si cinci altare laterale, biserica Santiago de Compostela si
Cluny cu 5 nave si 2 transepte cu absidiole, deambulator in jurul corului si 5 capele.
Arhitectura romanica se caracterizeaza prin folosirea pietrei, a zidurilor groase, in exterior fiind
decorata cu motive decorative precum: panglica lombarda, siruri in zig-zag, ce delimiteaza pe fatada
impartirea in 3 nave a basilicii, articularea fatadei oglindind dispozitia/structura interiorului.
Motive decorative plastice ce orneaza arhivoltele, cornisele, fiind de influenta antica sau creatii noi:
meandrul, bilele, patratelele si zig-zagul.
-

Despre arhitectur mai vezi la sfrit +

Arta figurativ
In domeniul artelor figurative se constata antiteza dintre 2 curente. Unul sustinut de biserica ce
exprima un punct de vedere mistic-idealist si una neoficial ce se bazau pe o gandire libera, mai pu in
canonic.
Arta plastica romanica reflecta cele 2 tendinte, cea de abstractizare si ceea ce evoca realitatea. Stilul
liniar al artei carolingiene au influentat sculptura romanica in prima faza (decorul lintelului portalului
bisericii Saint Genis des Fontaines). Vezi imaginea in folderul despre sculptur
In sculptura romanica apare o tematica noua, pe langa cea predominant religioasa de pana acum, ca
urmare a prezentei omului simplu in bisericile epocii, influenta artei miniaturale carolingiene si
geometrizarea formelor, mai ales in zonele unde exista o traditie a prelucrarii lemnului (Normandia, in
analogie cu tehnica crestarilor in lemn).
Element subordonat arhitecturii, plastica figurativa romanica s-a adaptat spatiului limitat de pe
lunetele portalurilor si capitelurile sculptate dar si limitelor impuse de biserica, ce dorea reprezentarea
ideii, biserica fiind impotriva reprezentarii figurilor de monstri sau reprezentarii profane si cu tematica
literara, fabule sau poeme epice. Astfel rezulta legea cadrului, care se aplica pe portaluri unde sunt
ilustrate ideile intr-un spatiu mic, rezultand o deformare a proportiilor firesti, o exagerare a gesturilor
6

personajelor (Saint Pierre din Moissac, Saint Lazare din Autun, La Madeleine din Vezelay - toate cu
tematica religioasa si expresie formala tipica). Vezi imaginile !
Stilul linear este reprezentat la Saint Genis des Fontaines pe relieful ce decoreaza intrarea
principal. Scena reprezint pe Isus in mandola inconjurat de apostoli, iar pe portalul de la Vezelay este
prezentata pogorarea Sf. Duh, Isus aparand in mandola, figura profetului Isaia de pe portalul abatiei din
Souillac, scenele din geneza pe portalul catedralei din Modena, scena judecatii de apoi de pe portalul
bisericii Saint Troplime din Arles.
Apar treptat scene profane precum alegorii ale zodiacului. Morfologia artei figurative eclectice se
imbina cu forme antice si forme bizantine cu teme variate, religioase si profane, cu cateva caracteristici :
dispunerea elementelor decorative (impletituri, motive geometrice), volumul tratat schematic, dispunerea
in jurul uei compozitii centrale, ierarhizare a personajelor (supradimensionarea celui central), distributie
pe registre.
In sec. XII apar primii mesteri care isi semneaza lucrarile : Gilabertus, autorul unor figuri de
apostoli de la foisorul catedralei Saint Etienne din Toulouse, Notre Dame din Orcival decorata cu aluzii
satirice, un camatar chinuit de diavol, sau la Saint Benoit sur Loire, un magar acompaniindu-se din lira,
satira impotriva celor nepriceputi. In Languedor influenta bizantina se intalneste pe un altar ce prezinta
Majestas Domini si pe Isus in mandola inconjurat de figurie apocaliptice a celor 4 evanghelisti. La scoala
din Auvergne se intalneste influenta scolii toulousiene cu o tematica fantastica influentata de traditia
pagana germana (abatia din Souillac unde animalele mitice se impletesc cu figuri umane la un stalp,
balauri cu capete de pasari rapitoare). Influenta ambiantei normande se observa la scoala portalurilor din
Burgundia (Madeleine din Vezelay si Saint Lazare din Autun).
In Italia se constata tendinta realista, influenta artei antice si a artei imperiale romane. Adaptate
realitatilor existente in societate, plastica figurativa din Italia se caracterizeaza prin : fatada apuseana a
catedralei din Modena, semnata de mesterul Wiligelmo, cu scene din Geneza, forme simple, logic
modelate ; catedrala din Parma, satira la adresa scolilor calugaresti, un lup si un magar in straie
monahale, lupul fiind un dascal rostind o lectie de gramatica, magarul scolar smerit, semnat de Benedetto
Antelani. Acesta este autorul reliefului luarea de pe cruce ce decorase amvonul catedralei.
Influenta artei antice este vizibila in Provence pe portalurile bisericii Saint Giles si Saint Trophine
din Arles, cu portalurile inspirate din arcele de triumf romane, cu scene din Vechiul si Noul Testament cu
motive ornamentale precum meandrul, si fiare, monstri. La Saint Giles arhanghelul Mihail este prezentat
in lupta cu diavolul (cu cute marunte paralele).
In Germania evolutia sculpturii percurge aceleasi etape, de la stilul linear (cu o schematizare,
influenta artelor aplicate decorative bizantine), la o deplina maturitate in sec. XIII (portalurile catedralei
din Freiberg, Poarta de Aur si Bamberg, carul Sf. Gheorghe, unde apar primele elemente gotice,
personajele sunt insufletite, se renunta la insiruirea personajelor, acesta aparand grupate cate 2). Aceste
7

influente patrund si in Moravia si Austria (catedrala Sf. Stefan din Viena), Ungaria (portalul catedralei
din Jak).
Sculptura funerara se manifesta prin lespezi incastrate in perimetrul bisericilor, sarcofage cu capac,
epitafuri, lespezi incastrate pe perete, lespezi comemorative. Lespezile sunt decorate cu un chenar ce
incadra in relief (basorelief) ce il reprezenta pe defunct.
Din punct de vedere evolutiv in sec. XII, se intalneste tratarea schematica a personajelor, ele sunt
reprezentate culcate pe lespezi, din sec. XIII in Anglia apar primele tratari plastice, personajele sugereaza
volumul prin miscarea unui picior, apogeul fiind piatra de mormant al lui Henric Leul si al sotiei sale
Matilda din catedrala din Brannschmeig (cca. 1227).
Exista in paralel o plastica figurativa in lemn in Germania, mai ales la obiectele de cult (statui ale
Mariei, crucifixe ce ilustreaza un stil hieradic), motivul se schimba din sec. XIII prezentand jertfa,
suferinta si rastignirea traditionala (din punct de vedere iconografic Isus apare cu picioarele separate, apoi
cu picioarele unul peste altul prinse cu un singur cui - biserica Wechselburg). In bronz sunt lucrate
canaturile usii bisericii din Hildesheim, Germania, cu scene din geneza, executate prin turnare (tehnica
cerii pierdute), si la catedrala dun Augsburg. In Italia canaturile din bronz se intalnesc la biserica San
Zeno din Verona, sec. XI, influenta bizantina fiind vizibila la decorarea in tehnica niello, iar canaturile
catedralei din Anolfi fiind importate de la Constantinopol. Un tip de dcor plat policrom apare in Italia
combinat cu mozaic, "arta cosmatesca" la sfarsitul secolului XI. In sec. XIII are loc apogeul influentei
artei bizantino-arabe.
Etapele evolutiei stilistice a picturii romanice sunt mai greu de stabilit pentru ca pictura nu se
pastreaza, doar mozaicurile ce aveau un limbaj plastic ce grupa mostenirea carolingiana cu pictura
realizata in tehnica "al fresco", pe tencuiala umeda, cu adanciri care nu s-au pastrat.
Influenta bizantina in decorul masiv pentru sec. XII, existand monumente ale artei bizantine
propriu-zise:catedrala San Marco din Venetia, mozaicul cu judecata de apoi al catedralei din Toralio,
mozaicurile catedralei din Monreale, din sec. XIII aparand trasaturile romanice tarzii.
Pictura romanica fresc, minituri
n tehnica frescei culorile folosite sunt cele naturale, pamanturi diluate cu apa, apa de var, lapte de
var. Se lucreaza suprafata intr-o zi pana la intarirea tencuielii, ulterior se lustruieste pana ce obtine un
luciu ca al oglinzii si se aplica un strat protector ce confera luminozitate. Peretii laterali ai navei centrale
ai basilicii San Angelo in formis din Capua, in Germania la Sf. Gheorghe din Oberzell, unde apar primele
miscari exprimate inca empiric si incadrarea scenei intr-un fundal arhitectonic, pictura se inspira din
modele bizantine cu tendinta bisericii spre abstractizare.
Exista scoli cu stiluri diferite. Caracteristicile scolii din Franta (Poiton, Tomaine, Berry, Burgundia
si Auvergne) sunt tratarea plata a culorilor, detalii schematice, preferinta pentru fond inchis/alb, galben
brun, caramiziu, verde, fond albastru ca in pictura bizantina.
8

Primele picturi romanice din sec. X se intalnesc la biserica Sf. Gheorghe din Oberzell, pe insula
Reicheman, ce redau sugestiv pentru acea perioada o scena din Judecata din urma pusa in relatie cu frica
de sfarsitul lumii din jurul anului 1000. Picturile murale de la San Angelo in formia si cele de la Monte
Cassino din sec. XI dovedesc influenta mesterilor bizantini in aceasta zona, prezenti in toata Italia, mai
ales la Venetie, Roma, Torcello, unde executa decoruri reusite pentru biserici.
In opozitie cu pictura bizantina desfasurata in paralel ce promova un sistem hieratic, biserica
romanica se detaseaza prin tratarea plastica a decorului (contraste de culori, efecte obtinute prin suprafete
lasate albe).
Cel mai bine s-au pastrat manuscrisele miniate. Pentru perioada romanica pictura acestora apartine
unor zone sau scoli (scriptorii). Cel mai vechi scriptoriu englez, in perioada romanica timpurie, infiintat
de episcopul Aethelwolt, langa catedrala din Winchester ce dezvoltase un stil liniar influentand si alte
scriptorii : St. Albaus (influente franceze si bizantine) care creaza Psaltirea din Westminster (Londra,
British Museum), scriptorii din Franta la Saint Omer in nord, in sud intalnindu-se influenta spaniola din
Castilia (apocalipsul din Grinona - manuscris miniat din sec. X), in Germania pictura manuscriselor
dureaza pana in sec. XIII, la scoala de la Reicheman de la care a ramas Evangheliarul din Bamberg. Din
scriptoriul scolii de pe insula Reicheman (care realizeaza Codex Egberti, 980) deriva si cele de la
Regensburg, Salsburg (influenta bizantina) si Trier (influenta carolingiana, Echternach, Hildesheim). Spre
sfarsitul sec. XII apar si manuscrise cu tematica mixta religioasa si profana : Hortus deliciarum, scrisa de
stareta Herrad de Landsberg, si adaptari ale textelor istorice si poetice antice, cantece ale studentilor
calatori (Carmina Burana) decorate cu miniaturi ce evocau petreceri (stil realist, neingradit de formulari
iconografice, cu scene ce evoca viata omului de rand (scoala din Boemia de manuscrise - Codicele
Vysehrad, scoala din Winchester si scoala din Saint Omer, a manastirii benedictene).
Artele decorative se caracterizeaza prin tapete cu scene istorice (cucerirea Angliei de catre
normanzi, Bayeux, influenta artei miniaturii a scolii din Winchester ce prezinta cucerirea Angliei de catre
William in 1066, tablou viu al epocii, facut din fire de lana pe o panza grosiera menite sa acopere zidul de
deasupra navei catedralei din Bayeux), cutii relicvar (tezaurul guelfilor, atribuit mesterului Fridericus,
1175), si tehnica smaltului pe fond scobit (champlevee).
Caracteristica artei romanice este ca toata decoratia si sistemul structiv este concentrata in interiorul
edificiului, aparitia goticului le va scoate in exterior.
La inceputul sec. XII apar blazoanele si emblemele pe echipamentul militar al cavalerilor nobililor.
Apar cufere, lazi cu picioare, cu manere, ornamentate prin cioplire cu rozete, cu incuietori solide din fier,
ornamentate din fier forjat, tinte, in Spania fiind imbracat chiar in piele de Cordoba. Apare dulapul cu 2-3
usi, rigidizat cu armaturi metalice, si masa formata din scanduri lungi puse pe capre, comesenii sezand pe
o singura latura, cealalta fiind lasata libera pentru servit. Mobilierul liturgic era format din piese din lemn
(strane pentru cler), tehnica decorarii lemnului fiind intarsierea cu esente diferite de lemn, fildes, dinte de
morsa, ornamente aurite.
9

Orfevraria romanica - in prima faza a romanicului decorul este de influenta bizantina, de exemplu
la retablul (perete decorativ asezat in spatele prestalului), un fel de panou de altar daruit de imparatul
Henric II catedralei din Basel. Ca tehnica, aurul este forjat iar ca scene apare Isus in centru, la picioare
imparatul cu sotia, in arcadele laterale 3 arhangheli si Sf. Benedict, fiind atribuita unui atelier din
Regensburg.
In aceasta perioada, ca urmare a dezvoltarii mestesugurilor, apar lucrari tehnice (teoretice) menite
sa indice retetele de executie/materiale. Monahul Theophilus scrie un tratat Schedula Arbusarium Artium
explicand tehnicile artizanale ale perioadei dar include si consideratii personale despre efectele estetice
pe cae operele de arta ar trebui sa le aiba asupra credinciosilor. Apar tot mai multe opere semnate :
tezaurul Gulfilor, un relicvar atribuit mesterului Fridericus (1175) sub forma de basilica in cruce
surmontata de cupola (executata din bronz si cupru, smalt si figuri din dinte de morsa (influenta
bizantina, tipul planimetric al cladirii). Cele mai importante centre ale orfevrariei din sec. XIII sunt
regiunea Moselei si orasul Dinant. In aceste ateliere materialul folosit pe scara larga este bronzul (aliaj de
arama si cositor) si alama (aliaj de arama cu zinc) mai putin oxidabila si mai maleabila. Apar cristelnite
de alama ale bisericii Sf. Bartolomeu din Liege, oprera mesterului Renerus Aurifaber (1112), sau
Godfridus de Claire, care a realizat relicvarul sub forma de cap al Sf. Alexandru, scrinul (sarcofag) de
154 de metri, imbracat in placi de cupru, ornamentat cu placi de bronz, figuri de argint , pe acoperis
discuri smaltuite (scrinul Sfantului Heribert). Un alt autor de mobilier in regiunea Moselei a fost Nicolaus
din Verdun, autorul altarului din Klesternenburg, Austria, 1181, scrinul celor trei regi magi de la catedrale
din Colonia si scrinul Mariei din catedrala din Tournai, 1205, un stil plastic ce foloseste tehnica smaltului.
Un alt centru este Limoges, unde se dezvolta tehnica smaltului, champleve, ca pe placa de mormant a lui
Geoffroi Plantagenet din catedrala din Le Mons, 1160, influentata inca de moda bizantina in redarea
personajului defunct incadrat de un motiv arhitectonic.
stilul romanic - sintez
Caracteristici:
- romanic = operele de arta realizate in Europa occidentala aproximativ intre 1050-1200
- primul stil international, a aparut in Franta la Cluny in sec. X de unde se raspandeste in toata Europa
- stil international = prezinta trasaturi stilistice comune in intreaga Europa
- arcul de triumph este considerat prototipul portii Torhalle (Lorsch) a abatiei din Germania
- elemente preluate din traditie romana: planul bazilical, arcul in plin cintru
- manastirile, si scolile episcola ca si curtile regale din Occident au fost centrele pastrarii traditiei culturii
latine. Obiectivul acesteia era educarea clerului pentru indeplinirea functiei religioase a acestuia
- limba Latina era generalizata si vorbita current
- stilul romanic corespunde cu generalizarea boltirii cu piatra
10

- acoperirea cu bolta semicilindrica, si aboltii in cruce, deasupra avand sarpanta, a devenit forma
reprezentativa a romanicului
- arhitectura ecleziastica a fost arta reprezentativa a epocii, s-a dezvoltat in santierele deschise de
manastiri
- manastirile si bisericile erau centrul ocrotirii refugiatilor in timpul invaziilor, au fost focare de cultura
Arhitectura
- domeniile arhitecturii: castele feudale, manastiri, biserici
Castelul: locuinta feudalilor, fortarete in caz de atac, asezate din acest motiv pe inaltimi
- sunt inconjurate de ziduri groase, inalte, construite din blocuri de piatra, in partea superioara dotate cu
creneluri si turnuri de aparare
- sunt inconjurate de santuri cu apa, peste care trec poduri mobile
- donjonul: elemental central al castelului, turn inalt cu ferestre mici, cu rol de retragere
- castelul reprezinta autoritatea feudalului asupra teritoriului pe care-l domina
- putine au rezistat timpului (Franta sec. XI-XII; Italia sec.XI-San Gimignano)
Biserica romanica
- planul: tip bazilical dupa modelul bazilicilor crestine timpurii. ,nave, transept, absida=cor=altar,
absidiole (capele), deambulatoriu (coridor de comunicare situate in jurul absidei), turn la intersectia
dintre nava si transept
- elevatia (seciune longitudinala): 3 niveluri arcade (despart navele secundare de cea principala),
tribuna (triforium, rezervata femeilor, poate fi si falsa), ferestre
- sistem de acoperire: sarpanta aparenta (lemn), bolta romanica (semicilindrica cu seciunea semicirculara
din piatra, intarite la intervale egale cu centuri denumite arce doubleaux care dublau si sustineau bolta in
punctele ei slabe)
- tipuri de bolti romanice : semicilindrice in plin cintru si bolta in leagan (au arc doubleaux)
- contraforti: preluau la exterior impingerile boltii
- deschiderea ferestrelor a fost in general mica pentru a nu slabi rezistenta zidului care trebuia sa sprijine
bolta grea de piatra = in interiorul bisericii era destul de intunecos
- se remarca prin masivitate
- Plastica fatadelor: vest fatada principala, fiecare nava avand o intrare (3-5 portale de intrare)
- evolueaza diferit: Italia si sudul Frantei cu un singur fronton, sau cu multiple frontoane; Germania,
Spania, nordul Frantei cu doua turnuri
- rozeta
- desfasurare pe orizontala
11

- ziduri masive, groase, austere

- nu exista sculptura in ronde-bosse
- ferestre mici, inguste
- acoperis separate pentru fiecare incapere (delimitare volumetrica)
- portalul: - timpanul (luneta semicirculara sau triunghiular)
- lintel = arhitrava (traversa orizontala)
- arhivolta = arc de descarcare
- stalp central ce sustine lintelul
Sculptura ca ornament architectural
Sculptura romanica a functionat in interdependenta cu arhitectura. Astfel gasim sculpturi pe capitelurile
coloanelor, pe zidurile din preajma usilor si in alte locuri. Deosebit de important era timpanul, pe
suprafata careia sculptorii reproduce scene din Biblie sau din alte surse crestine, arta devenind astfel un
important mijloc de instruire a publicului analfabet.
In anul 1000 biserica anunta Apocalipsa ceea ce determina temele iconografice (biserica prin aceasta
metoda ameninta cu iadul):
Judecata de Apoi
- reprezentare: Isus pe mandorla (sambure de migdala), in stanga si dreapta sa cu figuri umani, ingeri si
demoni
- legea cadrului: cresterea sau descresterea personajelor in functie de cadrul semicircular al timpanului
- frontalitate
- expressionism: groza, cosmar, oroare, spaima, contorsiuni fizice si psihice
- capiteluri decorate cu scene din Biblie: ex. Cina cea de taina
- stilizare
- teme iconografice elaborate conform dogmelor religioase: Apocalipsa, Judecata de Apoi, Crist in
Maiestate, Pacatul original, monstrii, elemente geometrice (influente germane, celtice), decoratii florale
(orient)
- ex de biserici: Sainte Madeleine- Vezelay, Saint Trophimes-Arles, Saint Sernin-Toulouse
Pictura si artele decorative
- se dezvolta in atelierele manastiresti
- este foarte important pictura de manuscris si tesaturile (Bayeux : 63 m lg, 50 cm latime, prezinta
episoade din luptele de cucerire Angliei de catre normanzi, sec. XI
- pictura nu a suferit o transformare radicala fata de traditiile carolingiene si ottoniene
- in biserici se pictau scene narative inspirate din Vechiul i Noul Testament
12

Stilul romanic in afara Frantei

-

Anglia: catedralele Winchester, Durham, urmeaza modelele franceze

Germania: catedrale imperiale Mainz, Worms, Speyer

Spania: Cat.Santiago de Compostela (sec.XI-XIII)

Italia prezinta o viziune noua:

-

in locul structurii romanice massive, a fost folosit sistemul zidariei cu umplutura de pietris si
mortar intre doua placaje (traditie antica)

Pisa: arh.gratioasa a unui stil original care presupune etajarea arcaturilor si decorarea bazei cu
forme geometrice romboidale din marmura (ansamblul architectonic de la Pisa)

13