Evangheliarul de la Humor

17 iunie 1473 - manuscrisul i miniaturile; 20 noiembrie 1487 ferectura

Stiru Iulia Gabriela Istoria Artei, anul II

Evangheliarul de la Humor ( Tetraevangheliarul sau Tetraevanghelul) este una dintre cele mai cunoscute manuscrise miniate romanesti. Aceasta lucrare isi datoreaza insa gloria nu numai calitatilor sale artistice, general recunoscute, ci si fa tului ca in cu rinsul acestuia este zugravit faimosul ortret votiv al Sfantului Stefan cel !are, considerat dre t cea mai veridica imagine a marelui voievod. Dimensiuni" manuscrisul #$ % &' cm.( ferec)tura #' % &* cm. Provenien" scris +i miniat din orunca lui ,tefan cel !are, de c)tre ieromonahul -icodim, la !)n)stirea .utna, entru !)n)stirea Humorului( ferecat, din orunca aceluia+i voievod, /n !)n)stirea Humorului. Istoric: Evangheliarul de la Humor a fost scris si miniat din orunca lui Stefan cel !are, de catre ieromonahul -icodim, la !anastirea .utna, entru !anastirea Humorului, fiind finalizat e 0* iunie 0$*&. 1e altfel, e fila #2' verso este caligrafiat te3tul de danie in limba slavona" 45inecredinciosul si de Hristos iubitorul tar, Io Stefan voievod, domnul Tarii !oldo67lahiei, a dat sa se scrie acest Tetraevanghel cu mana ieromonahului -icodim si l6a daruit manastirii de la Humor, intru omenirea sufletului sau si al arintilor sai si al co iilor sai, egumen fiind aitunci o a Gheorghe, si s6a sfarsit in luna iunie 0*, in anul 2890 (: 0$*&);. .e data de #< noiembrie 0$9* manuscrisul a fost imbracat in ferecatura, din orunca aceluiasi voievod, in !anastirea Humorului. .e rima co erta este batuta, in cate doua randuri sus si doua =os isania ferecaturii in limba slavona" 4Io Stefan 7oievod, cu mila lui 1umnezeu domnul Tarii !oldovei, fiul lui 5ogdan voievod, a ferecat aceasta Evanghelie in manastirea de la Humor, in anul 288' (: 0$9*), noiembrie #<;. !anuscrisul va avea insa o istorie tumultoasa, asemenea cu a veacurilor rin care a trecut. Astfel, in 0'&9, entru a nu cadea rada invaziei lui Soliman !agnificul, este trimis in Transilvania, aflandu6se, tim de trei ani, in gri=a lui .etru >ares, refugiat aici du a infrangerea sa de catre turci. In 0'$0 .etru >ares il ia cu sine la ?onstantino ol, de unde 6 redobandind domnia 6 il aduce, in acelasi an, in cetatea Suceavei iar de aici, tot in acelasi an, il trimite ina oi la !anastirii Humor. In 02'& Evagheliarul a fost luat de cazaci, fiind recu erat de ostasii generalului transilvanean Ioan @emenA, veniti in a=utorul logofatului Gheorghe Stefan, uzur atorul tronului lui 7asile Bu u. A=ungand domn al !oldovei, Gheorghe Stefan rascum ara cartea de la generalul @emenA, restituind6o !anastirii Humorului la #' se tembrie 02'*. 1es re manuscris nu s6a mai stiut nimic, odata cu e3 ro rierea si desfiintarea manastirilor si schiturilor bucovinene de catre im erialii austrieci, in anul 0*9&.

1u a a roa e un veac, in se tembrie 0990, cu rile=ul unei vizite in 5ucovina, e isco ul !elchisedec al >omanului redesco era Evangheliarul redesco era la !itro olia din ?ernauti. Ba cererea e isco ului si a lui Ion Ghica, !itro olia din ?ernauti trimite Academiei >omane, s re cercetare nemi=locita, Evangheliarul, care a=unge mai intai la Iasi, a oi la 5ucuresti, in dimineata zilei de #* noiembrie 0990. In anii 08$< 6 08$9, Evangheliarul a=unge rintre odoarele !anastirii 1ragomirna, iar intre anii 08$9 6 08'*, este e3 us in muzeul aceleeasi manastiri. In 08'*, este adus si e3 us in !uzeul !anastirii .utna. 1in anul manuscrisul este dus la !uzeul de istorie al >. S. >omania, in locul acestui, la .utna, fiind e3 us un facsimil e3ecutat in anul 08*&, de catre graficianul 1. 1anaila. Descriere" Cerecatura este de argint aurit, ce imbraca Evangheliarul de la Humor, este decorata cu reliefuri figurative realizate in tehnica au re ousse ( rin ciocanire). .e rima co erta este infatisata scena .ogorarii lui Iisus la iad. .e a doua co erta este re rezentata scena Adormirii !aicii 1omnului. Evangheliarul de la Humor contine #*9 file de ergament, in folio, scrise in limba slavona, cu e3ce tia rimei si ultimei file, care sunt com let albe. Te3tul este caligrafiat, in litere semiunciale, cu cerneala neagra, alternata e alocuri cu cerneala de aur. .e anumite agini a ar mici frontis icii florale, colorate in rosu, albastru si aur, iar aginile de titlu ale Evangheliilor ro riu6 zise sunt im odobite cu frontis icii som tuoase in decorul carora se combina ingenios cercuri inlantuite, im letituri si stilizari vegetale realizate in aur si cerneluri albastre, rosii, verzi si brune. Titlurile insesi sunt scrise cu litere ca itale de aur, iar initialele ca itolelor sunt bogat ornate cu vre=i im letiti si inflorituri delicate, trasate, de asemenea, in aur si in cerneluri olicrome. Sfintele Evanghelii se gasesc in ordina consacrata de -oul Testament ( adica !atei, !arcu, Buca si Ioan), fiecare Evanghelie fiind recedata de re rezentarea in miniatura a chi ul autorului ei, stand si scriind ori ascultand vocea tainica a 1uhului Sfant. ?henare largi, som tuoase, decorate cu stilizari fitomorfe si geometrice, incadreaza cele atru scene ale caror fonduri de aur otenteaza cromatica lor vie, de o inegalabila ros etime.

.e fila #22 verso este zugravit cunoscutul ortret votiv al lui Stefan cel !are, considerat dre t cea mai veridica imagine a marelui voievod. >e rezentat in ostura de donator, ingenunchiat la icioarele Cecioarei, care troneaza, alaturi de fiul ei, e un =ilt de lemn scul tat, voievodul ii ofera lui Iisus, cu amandoua mainile, Tetraevanghelul e3ecutat din orunca sa. .ortretizat la varsta de linei 6 maturitati, Stefan are chi ul rotund si energic, ochii albastri si ageri, s rancenele groase si arcuite, nasul dre t, mustata lina, letele blonde si ondulate, fruntea inalta si boltita. .oarta e crestet o coroana mareata, de aur, cu cinci fleuroni si cabosoane albastre si rosii. Este invesmantat intr6o mantie larga si scurta, fara maneci, de factura occidentala, confectionata dintr6un brocart rosu resarat cu flori galbene, de aur. .e sub mantie oarta o tunica de catifea, tot rosie, cu maneci lungi si strimte, stransa in talie cu un cordon negru. ?izmele sunt de asemenea rosii, iar antalonii i se muleaza e ul e. Condul scenei este de aur la registrul Cecioarei cu .runcul si de culoare verde6oliv la registrul lui Stefan, iar vizavi de voievod, e o su rafata ceva mai mare decat cea ocu ata de el, ergamentul se rezinta com let alb, lasand im resia ca nu a fost ictat niciodata, intreaga com ozitie este incadrata intr6un chenar dre tunghiular, decorat cu stilizari florale rosii si negre, artial degradate. Observaii" Cigura lui ,tefan cel !are s6a bucurat, ne/ndoielnic, de o im resionant) iconografie, dar vremurile au fost necruD)toare cu cele mai multe dintre ortretele sale. Incendii, =afuri +i cutremure le6au distrus e cele originare din biserica !)n)stirii .utna( )gEnii le6au rofanat +i le6au deteriorat e cele de la .)tr)uDi +i de la FSf. Ilie; din Suceava( ictura original) de la FSf. -icolae; din >)d)uDi a fost afectat) ele intervenDii ulterioare rin su ra uneri, iar biserica din !ili+)uDi 6 5adeuDi, considerat) Funa dintre cele mai izbutite realiz)ri de arhitectur) +i ictur) din vremea marelui voievod;, a fost ur +i sim lu dinamitat) +i aruncat) /n aer de c)tre austrieci /n tim ul rimului r)zboi mondial. Sunt /ns) +i tablouri votive, broderii +i c)rDi manuscrise /n care chi ul lui ,tefan cel !are s6a )strat a+a cum a fost, a+a cum l6au v)zut +i l6au transfigurat arti+tii vremii sale. -e referim /n rimul rEnd la miniatura din acest faimos Evangheliar de la Humor +i la fresca votiv) de la 7oroneD, la basorelieful /n iatr) de la !)n)stirea 7ato ed 6 Athos, din 0$82, la dvera din 0'<< de la .utna +i la e itrahilul de la 1obrov)D G toate contem orane voievodului 6 dar +i la ictura votiv) din aceast) ultim) ctitorie, care, de+i zugr)vit) cu a ro3imativ un sfert de secol mai tErziu, ne6a transmis /ntocmai chi ul s)u.

1e+i a devenit celebr), larg r)s Endit) rin re roduceri, co ios descris), mult comentat) +i unanim admirat), miniatura votiv) din Tetraevanghelul de la Humor rareori a fost analizat) sub ra ort com oziDional 6 istoric +i niciodat), du ) cEte +tim noi, din unct de vedere tehnic, radiologie +i chimic. A roa e toDi cercet)torii, fascinaDi de figura atEt de vie a marelui voievod, au negli=at unele as ecte ale acesteia, care, a+a cum se rezint) /n momentul de faD), la registrul inferior, /ng)duie cEteva i oteze dintre cele mai interesante. Este vorba de zona alb) din artea drea t), de =os, a miniaturii, care, entru echilibrul com oziDiei, reclam) im erios rezenDa unui ersona=. Se une, rin urmare, roblema dac) acest ersona= a fost zugr)vit vreodat) +i a dis )rut ulterior, sau a li sit din ca ul locului. 1ac) a fost, cine utea s) fie acestaH ?hestiunea a suscitat discuDii mai /ntEi /n cadrul +edinDelor din 0990 +i 099# de la Academia >omEn), cEnd s6a conchis /n unanimitate c) locul res ectiv nu a fost ictat niciodat) +i c) acolo urma s) figureze fie !aria de !ango , fie !aria 7oichiDa ori, oate, o inscri Die care, din motive necunoscute, nu a mai fost scris). S6a o inat, a+adar, atunci c) scena votiv) a evangheliarului a r)mas neterminat). 1u ) a roa e un secol de la aceste discuDii, reluEnd roblema, Teodora 7oinescu emite fugitiv rezumDia c) artea alb) a miniaturii ar indica FintenDia artistului de a echilibra com oziDia rin re rezentarea acolo a unui ersona= care s) com leteze ti ul iramidal /n care a fost conce ut) scena;. 1eci, +i du ) o inia sa, zona alb) re rezint) un loc rezervat care nu a mai fost ocu at +i nicidecum un loc ocu at iniDial +i dega=at ulterior dintr6o cauz) ori alta. -u este verosimil /ns) ca /ntr6un manuscris miniat atEt de som tuos, comandat de ,tefan /nsu+i G /n miezul vieDii lui G s) fi r)mas nefinalizat) tocmai com oziDia votiv). Sim la e3aminare cu ochiul liber nu oate conduce la constatarea unor urme de culoare /n orDiunea res ectiv), dar e3istenDa unor su rafeDe de ergament f)r) culoare, /n interiorul zonei ictate din imediata a ro iere a orDiunii albe, atest) un roces de degradare care a /naintat dins re drea ta s re stEnga +i s6a o rit, la un moment dat, din fericire, e3act /n rea=ma voievodului, care a sc) at intact. ?) aceast) zon) a fost ictat) iniDial +i degradat) ulterior, o m)rturise+te +i chenarul com oziDiei, care, a+a cum se rezint) acum e laturile orDiunii albe, trebuie considerat ca un lucru f)cut +i degradat, iar nu ca unul /nce ut +i nefinalizat, deoarece miniaturistul nu avea nici un motiv s)6l lase /n aceast) stare, chiar dac) admitem i oteza c) intenDiona s) introduc) ulterior /n com oziDie un ersona= entru a /ntregi structura sa iramidal). 1ar, nu vedem, /n rimul rEnd, de ce ar fi fost necesar ca acest ersona= s) fie integrat ulterior /n com oziDie, cEnd lucrul era foarte osibil /nc) de la /nce ut, +i, /n al doilea rEnd, se im une s) subliniem c) o asemenea o eraDie, /ntr6o lucrare comandat) de ,tefan cel !are, nu utea r)mEne la discreDia artistului. Intemeiat) nu numai e analiza logic) a com oziDiei +i a /m re=ur)rilor istorice /n care a fost elaborat), ci +i e e3em lele altor imagini votive din e oc), /n zona alb) din aceast) miniatur) a fost zugr)vit din ca ul locului un ersona=, care nu utea s) fie decEt un membru al familiei voievodului +i care s6a +ters cu vremea sub influenDa unor factori de microclimat nefavorabili sau, oate, /n urma unui atac biochimic. Se im une mai ales ultima su oziDie, deoarece rocesul degrad)rii nu a )truns absolut deloc /n su rafeDele ictate cu aur, material, cum bine +tim, insensibil la asemenea atacuri. IntrebEndu6ne acum cine anume utea s) fie ersona=ul cu des)vEr+ire dis )rut, se ivesc mai multe r)s unsuri, desigur, i otetice. 1ac) miniaturile au fost terminate 6 a+a cum se crede 6 o dat) cu manuscrisul, adic) /n 0$*&, ersona=ul res ectiv nu utea fi altul decEt Ale3andru, cel mai mare dintre fiii cunoscuDi +i recunoscuDi ai voievodului, sau, oate, mult mai sigur, soDia sa, !aria de !ango , doamn) din neamul /m )r)tesc al .aleologilor, cu care ,tefan se c)s)tore+te /n se tembrie 0$*#, adic) e3act /n erioada /nce erii lucrului la acest manuscris +i e care, din considerente rotocolare lesne de /nDeles, trebuia s6o includ) /ntr6o asemenea com oziDie votiva. Jn anumit detaliu, /ns), ne6ar ermite s) resu unem c) miniaturile au fost e3ecutate mai tErziu, adic) du ) ferecarea manuscrisului /n 0$9*, deoarece evangheliarul e care /l ofer) ,tefan cel !are lui Iisus, /n com oziDia discutat), este ferecat, /n acest caz, ersona=ul

dis )rut nu utea fi altul decEt !aria 6 7oichiDa, ultima soDie a voievodului, cu care se c)s)tore+te /nc) din vara anului 0$*9. 1ecoraDiile de e ferec)tura c)rDii din miniatur) nu seam)n) /ns) cu cele de e ferec)tura din 0$9*, ceea ce ne face s) credem c) En) la aceast) dat) manuscrisul a fost legat rovizoriu /n scoarDe de argint aurit, /ncrustate cu ietre reDioase +i emailuri colorate, dar f)r) nici un fel de re rezent)ri figurative, cioc)nite sau gravate. In acest caz trebuie s) revenim la rima i otez), /n s ecial la !aria de !ango G c)tre care /nclin)m cel mai mult G +i s) admitem c) ersona=ul dis )rut ea a fost. >econstituirea /ntregii imagini, cu concursul /ndatoritor al graficianului BudKig 1ombrovsLA, ne demonstreaz) c) aceasta se integreaz) organic /n ansamblul com oziDiei, /ntregEndu6i, /ntr6adev)r, structura iramidal) (a se vedea rev. F?ronica;, Ia+i, anul %7, nr. $ (*9#) din #& I 0890). >)mEne, fire+te, ca viitoarele analize, mult mai com le3e, efectuate /n laboratoare s ecializate +i bine dotate cu a aratur) modern), s) confirme sau s) infirme aceasta resu unere.

5I5BIMG>ACIE
0. Teodor 5alan 6 "Mnstirea Humor", /n 4!itro olia !oldovei i Sucevei4, anul %%%III (08'*), nr. 06#, . 0&'60&8. #. 7. 5r)tulescu 6 "Nume de clugri i dieci n grafitele de la Mnstirile Vorone i Humor", /n 4!itro olia !oldovei i Sucevei4, anul %BI (082'), nr. 860<, . '$06''$. &. 1. 7olociuc, T. 5alan 6 "Vechea mnstire a Humorului", /n 4!itro olia !oldovei i Sucevei4, anul %%%7III (082#), nr. '62, . '00.

NE5MG>ACIE htt "OOKKK.crestinortodo3.roOliturgicaOti arulOevangheliarul6la6humor60#2#88.html