Regulamentele Organice din ara Romneasc

n 1828, dup intrarea trupelor ruse i plecarea celor doi domni, administraia
Principatelor a fost preluat de generalii rui, care vor deine titlul de preedinte plenipoteniar
al celor dou Divanuri. Din 1828, aceast funcie va fi deinut de Pavel Kiseleff, cruia i-a
revenit misiunea de a finaliza operaiunea de elaborare a Regulamentelor Organice i de a le
pune n aplicare. Pentru aceasta, s-a constituit o Comisie de reform, format din cte 4 mari
boieri care s reprezinte cele dou Principate, numii de preedintele plenipoteniar i
Adunarea Obteasc. Fiecare subcomisie avea cte un subsecretar, n ara Romneasc acesta
fiind Radu tirbei. Pentru elaborarea proiectului s-a inut cont de raportul consilierului de stat
rus D. B. Dacov, memoriile i proicetele elaborate n 1821 sau rapoartele consulilor ruii.
n mai 1831, Regulamentele Organice sunt adoptate la Bucureti, intrnd n funciune la
1/13 iulie. Regulamentul rii Romneti cuprinde 444 de articole, iar stipulaiile de baz se
nscriu pe linia prevederilor tratatului de la Adrianopol.
Unul dintre principiile constitutionale fundamentale introduse de Regulamentul Organic
este cel al organizarii statului pe baza principiului separatiei puterilor: cea executiva
incredintata Domnului, cea legislativa, exercitata impreuna de Domn si Adunarea Obsteasca
(parlamentul), iar puterea judecatoreasca era detinuta de instantele de judecata, cele judetene,
cele de apel de la Iasi si Bucuresti si Inaltul Divan judecatoresc drept ultima instanta
competenta sa judece pricinile civile, comerciale sau penale. Separarea puterilor in stat face
posibila aparitia sistemului de puteri clasice.
Regulamentele Organice reglementeaza alegerea Domnului, organ constitutional in
jurul caruia se desfasoara viata politica a Tarii. Conform art. 58 din Regulamentul Valahiei,
Domnul este seful functiunii executive.1
Domnul era ales pe viata, din randul marilor familii boieresti pmntene, de catre o
Adunare Obsteasca Extraordinara, apoi trebuia confirmat de Curtea Suzerana. Institutia
domniei era: eligibila, viagera, aristocratica. Domnul conducea Tara conform art. 58 din
Regulamentul Valahiei potrivit cu "vechile intocmiri si obiceiuri ale tari", modificate insa in
privinta administratiei interne. Domnul avea dreptul de a numi si revoca ministrii (termen care
dateaza din aceasta perioada) si functionarii publici; avea dreptul sa acorde si sa ridice, pe
baza procedurii juridice, titlurile nobiliare; avea dreptul sa confirme deciziile Divanului
Suprem, sa le defere Curtii de revizuire; avea dreptul de gratiere si de comutare a pedepselor;
participa impreuna cu Adunarea la intocmirea legilor. El avea initiativa in materie de
legiferare si tot el sanctiona legile.2
Domnul era ajutat de un Sfat Administrativ, "compus din ministri si, la nevoie prezidat
de domn care se ocupa de toate problemele importante de interes administrativ, rezolva
cazurile neprevazute in legi, prepara noile proiecte de legi si masurile care urmeaza sa fie
luate" actionand "ca cel mai puternic organ de coordonare al serviciilor publice".3 Acet Sfat
administrativ era format din ase efi de departament: Interne (mare vornic), Finane (mare
vistier); Secretariatul de stat; Justiie (mare logoft al dreptii); Culte (mare logoft al
1

Mihai T. Oroveanu, Istoria dreptului romanesc si evolutia institutiilor constitutionale, Bucuresti, 1995, p.211
Mihai T. Oroveanu, op. cit., p. 208.
3
Regulamentele Organice ale Valahiei si Moldovei,Editia Paul Negulescu si George Alexianu publicata la
"Intreprinderile Eminescu S.A." ,Bucuresti, 1944, p. 181.
2

credinei); Armat (mare sptar). Odat cu nfiinarea acestor organe, se desfineaz nalta
funcie de ban al Craiovei.
Competenta organelor centrale era generala, ea aplicandu-se intregului teritoriu al tarii.
Marile dregatorii cu competenta teritoriala marginita la o parte a tarii se desfiinteaza. Domnul
avea dreptul de a dizolva Adunarea cu aprobarea in prealabil a Puterii Protectoare (Rusia) si a
Puterii Suzerane (Turcia). In concluzie, Domnul avea dreptul de initiativa si de conducere in
administratia Tarii, detinand atributii din sectoarele tuturor functiilor statului si avand o
pozitie de prioritate politica si juridica, in ordinea constitutionala. Creand servicii publice
specializate, cu atributii bine determinate, si cautand sa le asigure stabilitate, Regulamentele
Organice au facut un pas important spre unitatea administrativa a tarii.
Puterea legislativa era formata din Obicinuita obsteasca Adunare, una pentru fiecare
Principat, alcatuite din reprezentanti ai marii boierimi, ai boierimii "de tara" si din cei ai
clerului care erau numiti de drept (mitropolitul si episcopii eparhioti), care erau chemati sa se
pronunte asupra problemelor de interes obstesc.
Adunarea Obteasc era format din mitropolit i cei trei episcopi, care erau membrii de
drept, de 20 de membri alei din rndul boierilor pmnteni i de 18 boieri delegai ai
judeelor, plus un reprezentant al Craiovei (n total 43 de membri). Presedinte era de drept
Mitropolitul Tarii. Durata Adunarilor era de 5 ani. La sedintele Adunarii puteau lua parte si
ministri pentru explicatii, cu rol consultativ; ei nu aveau drept de vot si nu puteau fi membri ai
Adunarilor.
Regulamentele Organice reglementeaza procedura de lucru a Adunarilor. Astfel, potrivit
art. 48 lit.c din Regulamentul Organic al Tarii Romanesti, domnul avea initiativa legilor si
trimetea Adunarilor proiectele de legi. Acestea erau votate in intregime sau cu anumite
modificari. Exista si posibilitatea ca Adunarea sa respinga proiectul. Pentru a dobandi putere
de lege, hotararile Adunarii trebuiau sanctionate de catre domni "fara aratarea de motive".4
Adunarea nu avea initiativa legilor. Nici o lege nu putea intra in vigoare fara sanctiune
domneasca. Sanctiunea este un act indeplinit de Domn in cadrul functiunii legiuitoare.
Hotararile Adunarilor obstesti erau subordonate tratatelor si hatiserifurilor care se aflau in
vigoare, cu respectarea "drepturilor Curtei suzerane si ale Curtei aparatoare".
Organizarea justitiei. Conform Regulamentelor Organice instantele de judecata au fost
reorganizate pe baza unor principii moderne: separarea activitatii juridice de cea
administrativa (art. 212 din Regulamentul Organic al Valahiei); recunoasterea autoritatii
lucrului judecat a hotararilor ramase definitive; organizarea ierarhica a instantelor
judecatoresti. Art. 212 din Regulamentul Valahiei consemna "despartirea puterilor
ocarmuitoare si judecatoreasca, fiind cunoscuta ca este neaparat de trebuinta pentru buna
orenduiala in pricini de judecata si pentru paza dreptatilor particularilor, aceste doua ramuri
de ocarmuire vor fi de acum inainte cu totul deosebite".5
Stabilitatea rezulta din coroborarea art. 214 si 215 din Regulamentul Valahiei, conform
carora cei ce administrau justitia in numele Domnului aveau sa fie numiti la nivelul Divanului
cel mare si al celorlalte judecatorii, pe o durata de trei ani. Domnul in acord cu Obsteasca
Adunare, in termen de 10 ani de la intrarea in vigoare a Regulamentelor Organice, putea
4

Nicolae Iorga, Istoricul Constitutiei Romanesti, in Constitutia din 1923 in dezbaterea contemporanilor,
Bucuresti, 1990, p. 52.
5
Ibidem.

atribui inamovibilitatea judecatorilor care erau deja in functie: "toti judecatorii, oranduindu-se
odata de catre Domn, vor ramanea neschimbati pentru totdeauna, afara numai cand vor cadea
intru invinovatire, ori se vor inalta la alte dregatorii mai mari ori se vor lepada de buna voie".
Apar acum i instituia avocailor i procurorilor (pentru paza legilor i a ordinei), precum i
eliminarea din sistemul penal i de procedur a s pedepselor anacronice (mutilarea i tortura).
n domeniul administraiei, se menine mprirea tradiional n judee, mprite n
pli i conduse de ocrmuitori. De asemenea, se nfiineaz Sfaturi oreneti, cu 3-5
membri, ca organe de conducere alese de oreni. Regulamentele Organice cuprindeau
prevederi favorabile urbanizrii: canalizare, iluminat, pavare etc. Satele erau conduse
de prclabi.
Sub aspect fiscal, s-au desfiinat numeroasele dri directe i indirecte i au fost introduse
dou impozite: capitaia pentru rani i patenta pentru negustori i meseriai. Sunt desfiinate
i anumite categorii de scutii (poslunicii i scutelnicii). Din pcate au rmas scutite de la
plata impozitelor boierimea, neamurile, clerul i militarii, precum i sudiii persoane aflate
sub autoritatea unor state strine, cel mai dinamic n aceast privin fiind Imperiul
Habsburgic. Sunt desfiinate vmile interne, se introduce principiul modern al Bugetului de
stat. Sunt i alte msuri n sensul modernizrii cu efecte majore n societate: organizarea
sanitar, a instruciei publice, exploatarea bogiilor minerale, organizarea ntreprinderilor
industriale i ale domeniului agricol, reglementarea statutului principalelor categorii sociale:
boieri, cler, rani etc. Nu se rezolva ns problema agrara, mentinandu-se claca si nartul.
Ia fiin acum i miliia naional, cu trei regimente n ara Romneasc, care numrau
aproape 5000 de soldai. Au fost introduse garanii pentru libertatea persoanei, au fost
reorganizate nchisorile.
Cu privire la nvmnt, se nfiineaz coli primare n toate reedinele de jude i se
reorganizaeaz colegiul superior de nvmnt de la Bucureti. Sistemul de nvmnt era
organizate pe 4 trepte (primar, umanior, complementar i superior), detaliile legate de acesta
urmnd s fie stipulate n regulamentele colare elaborate n 1833. De asemenea, se
nfiineaz Arhivele Statului.
n privina Bisericii, se stipuleaz principiul dup care mitropolitul i episcopii nu pot fi
alei dect numai dintre clericii pmnteni.
Domnia lui Alexandru Dimitrie Ghica (1834-1842) a nclcat ns flagrant
Regulamentele. Astfel, domnul a fost numit, i nu ales. Pe de alt parte, influena ruseasc a
crescut i mai mult prin introducerea n Regulamente, n ciuda opoziiei Adunrilor Obteti, a
aa-numitului articol adiional care interzicea principatelor s fac reforme interne dac
acestea ar fi fost n defavoarea Rusiei i Turciei. Aceast tirbire a autonomiei principatelor a
avut o puternic influen asupra politicii purtate n timpul domniilor regulamentare, aflate
mereu sub dubla presiune a boierilor liberali i aconsulilor rui.
Regulamentele au accelerat modernizarea statului i societii, prin caracterul lor unic n
amndou principatele a participat la pregtirea unirii din 1859, au limitat suzeranitatea
otoman dei au favorizat poziia Rusiei, au eliminat practicile medievale i instituii
anacronice nlocuindu-le cu instituii moderne dar au pstrat poziia privilegiat a boierimii.
Caracteristica lor rmne caracterul contradictoriu.