Relatia dintre colectie si colectionar

Studiu de caz Colectia de Arta Ligia si Pompiliu Macovei

Cine sunt colectionarii

Din ce obiecte este alcatuita colectia
Cum s-a format aceasta colectie de arta si ce spune ea despre detinatorii ei

(povestioare despre cum au ajuns unele obiecte sa faca parte din colectie)
Ce si-au dorit colectionarii prin aceasta colectie. Care a fost scopul acesteia
Cat de importante au fost calatoriile in afara tarii pentru completarea colectiei
De ce a fost donata colectia
Cum o administreaza/promoveaza Muzeul Bucuresti? Cat de accesibila ii este
publicului?

Colecia de art Ligia i Pompiliu Macovei se afl n reedina particular a donatorilor,

ntr-un imobil ridicat la nceputul secolului XX, n stil eclectic francez, pe strada 11 iunie din
Bucureti, n apropierea Parcului Carol I. Colecia de art Ligia i Pompiliu Macovei este ultima
intrat n patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureti (1992) i reprezint viziunea de
ambientare estetic a doi oameni de formaie artistic.
Familia Macovei a achizitionat casa in anul 1952 de la un negustor evreu care avea pe
aceastra strada un magazine de palarii. Despre anul construirii casei nu se stie nimic si nici
despre architect, insa pare a fi ridicata la sfarsitul secolului al XIX-lea sau inainte de Primul
Razboi Mondial de un negustor bogat. Atunci cand s-au mutat au locuit doar in doua dintre
camerele casei, restul fiind folosita drept camin pentru ucenicii unei fabrici din apropiere. Dupa
plecarea ucenicilor, casa a ramas in intregime familiei Macovei, care in timp a reusit sa o
restaureze, pastrand, insa, caracterul cladirii.
Pompiliu Macovei (1911-2009) a fost diplomat al Institutului de Arhitectur Ion Mincu
din Bucureti n 1939 iar dup 1960 a ocupat numeroase funcii n diplomaie i guvern: consilier
la legaia romn din Paris, ef al misiunii diplomatice la Roma, ministru adjunct al Ministerului
Afacerilor Externe, Preedinte al Comitetului de Stat pentru Cultur i Art, ambasador
UNESCO.

Ligia Macovei (1916-1998), soia lui Pompiliu Macovei, a frecventat ntre 1934-1939
cursurile seciei de art decorativ la coala de Belle-Arte din Bucureti, avnd printre profesori
pe Cecilia Cuescu Storck, J.Al. Steriadi, Corneliu Medrea i arh. Horia Teodoru.
E cunoscuta publicului prin ilustratiile volumelor lui Mihai Eminescu si Tudor Arghezi.
Colecia de art Ligia i Pompiliu Macovei reprezint o incursiune cultural original n
epoci i locuri diferite, colecia fiind format din: lucrri de art plastic reprezentat prin lucrri
semnate de Theodor Pallady, Lucian Grigorescu, Al. Ciucurencu, Dimitrie Ghia, Gheorghe
Petracu, Ioan Andreescu, J. Al. Steriadi, Iosef Iser, Nicolae Tonitza, Ion uculescu, Marcel
Iancu i M.H. Maxy; sticl, ceramic, metal, mobilier i textile decorative din diverse perioade i
zone culturale; un important fond al lucrrilor de pictur ale Ligiei Macovei dar i o important
bibliotec de art.
Colecia cuprinde n special lucrri de pictur i grafic romneasc, dar i lucrri de art
decorativ european, sud-american i asiatic. Biblioteca cuprinde numeroase cri de istoria
arhitecturii i artei. n salonul de primire pot fi admirate picturi purtnd semntura lui Theodor
Pallady, Lucian Grigorescu, Alexandru Ciucurencu, Dimitrie Ghia, Ligia Macovei dar i un
dulap de sacristie n stil romanic (din secolul al XIII-lea) sau oglinda de Bohemia (1740). Un vas
ce aparine dinastiei Shang (1711-1066 .Ch) reprezint un alt punct de atracie. Sufrageria deine
piese de mobilier precum Credenza florentin din sec. XVI-XVII, bufet stil Renatere baroc,
mas spaniol din sec. al XVII-lea din mahon masiv, mese stil Henri IV - Renaterea francez
timpurie. Vitrine cu ceramic islamic i chinezeasc, precum i obiecte de sticl i cristal
romane completeaz n mod fericit interiorul sufrageriei. Atelierul artistei Ligia Macovei
cuprinde diverse lucrri, printre care i un autoportret, i piese rare de mobilier. n interior mai
pot fi vzute tablouri aparinnd lui Gheorghe Petracu, Ioan Andreeescu, Ion Al. Steriadi, Iosif
Iser, Nicolae Tonitza, Marcel Iancu, Wanda Sachelarie Vladimirescu

Donatii:
1976 - oferta de donatie catre statul roman, prin Muzeul National de Arta, a 1200 de lucrari de
arta plastica, arta decorative, arta populara si a 6000 de volume despre asrta si estetica
1982 donatie catre Institutul de Arhitectura a 3550 de volume si a 4000 de reviste din domeniul
arhitecturii

1988 donatie catre muzeul satului a 350 de obiecte de arta populara romaneasca
1989 donatie, prin Primaria Bucuresti, a 1756 de lucrari de arta plastica, arta decorative, piese
de mobilier si 8000 de voume de arhitectura, istoria artei, filosofie, pe vaza carora in anul 1992 sa infiintat Colactia de Arta Ligia si Pompiliu Macovei (str. 11 iunie)
1990 donatie catre Muzeul National de Arta a 686 de lucrari de arta (grafica, gravura)
Pompiliu Macovei: Am observant la multi dintre prietenii mei teama de a se desparti de lucrurile
pe care le au. Viata are totusi un sfarsit, ori daca tii cu adevarat la lucrurile pe care le ai, le
consideri de valoare si folositoare pentru altii, este obligatoriu sa te gandesti ce se intampla cu
ele dupa ce nu vei mai fi Din mai multe considerente am luat masuri din timp, pregatind un
testament prin care lasam statului toate lucrurile noastre care au o valoare artistica, literara sau de
alt interes.
Cum devin doi oameni care au calatorit foarte mult colectionari?
Noi nu ne-am propus de la inceput sa fim colectionari. Am vrut doar sa avem lucruri frumoase in
jurul nostru, indiferene de originea lor. A fost o perioada in care am achizitionat lucruri cu care sa
convietuim, cu care sa ne formam ochiul. La inceput am luat grafica, apoi arta populara
romaneasca.
Nu am avut niciodata un plan de concepere a unei colectii. Principiul a fost sa luam lucruri care
ne fac placere sa le vedem in casa si care sa contribuie la formarea profesionala a Ligiei.
Eu cred ca a colectiona est eun lucru permanent valabil. In orice conditii omului ii place sa se
inconjoare de lucruri frumoase, unii din dragoste, altii sa se laude, dar lucrul acesta este droit sa
se faca de catre oameni cu cunoastere, de intelectuali. Eu cred ca aceasta trasatura este foarte
nobila pentru un intelectual.
Vasta cultura a colectionarului si importanta documentarii asupra a tot cee ace urmeaza sa fie
achizitionat.

Valoarea unei colectii de arta o constituie tocmai faptul de a fi cat mai contemporana. O colectie
facuta in aceasta perioada trebuie sa se refere tocmai la aceasta perioada.
In 1940, cu 40000 in buzunar, sotii cautau mobile pentru sufragerie. Intrand, insa, la ultima mare
expozitie a lui Theodor Pallady, au folosit o mare parte din bani pentru a cumpara unul dintre
tablourile expuse. Tabloul era imaginea unei femei pe jumatate dezgolita, sezand visatoare pe un
fotoliu. Pallady a fost surprins pentru ca nu prea voia sa vanda tabloul. Le-a cerut 36000, o suma
imensa, insa sotii Macovei au acceptat pe loc. Pictorul a incercat sa le indrepte atentia spre alte
lucrari, insa cei doi au refuzat. Apoi au aflat ca tabloul o infatisa pe una dintre iubitele lui
Pallady, frantuzoaica Yvonne Cusynne, la care tinea foarte mult.

Toate mobilele sunt de folosit

o colectie se diferentiaza fata de un muzeu prin faptul ca est eintima si creeaza o anumita
atmosfera.
Cnd vine vorba de art, criteriile sunt de multe ori subiective. n aglomeraia artitilor care apar
constant pe piaa de art, colecionarul intervine cu un fler specific, dar i cu capacitatea de a
vedea dincolo de aparentele succese sau eecuri. Colecionarul de art, n acest caz, Daniel Ioan,
trebuie s intuiasc azi opera care mine va deveni legend. Dincolo de viziune, munca ncepe
atunci cnd se depesc etichetele ataate artei contemporane pentru a reui, cu responsabilitate
i coeren, realizarea unui sistem unitar de cot. Colecionarii de art ar trebui ncurajai n
primul rnd prin informare corect, abundent i la timp.
n primul rnd prin informare corect, abundent i la timp. Eu cred c noi, colecionarii, avem
un rol esenial n dezvoltarea fenomenului artistic. Nu este clar ctre ce fel de societate ne
ndreptm, spre una n care comenzile publice vor juca un rol mai important dect cele private,
cum se ntmpl n Frana, sau ctre una n care situaia este invers, ca n Germania. Indiferent
de alternativ, colecionarul personalizeaz relaia ntre artist i publicul su, dnd sens creaiei.
Fr colecionari, creaia artistic tinde s devin n mod natural oficial, iar n timp inutil.

n final, pentru cei care doresc s devin colecionari: Care sunt calitile pe care trebuie s le
aib un colecionar de art i ce reguli trebuie s respecte?
Depinde ce fel de colecionar vrea s fie. Este foarte important s-i defineasc obiectivul ct mai
clar. n arta viitorului, n care unicitatea operei nu pare s mai fie esenial, v putei imagina
uor colecionari de imagini (opere de art virtuale). Acest tip de colecie poate satisface
instinctul primitiv de colecionar.
n fond colecionarul este curatorul propriei colecii, deci trebuie s aib cultur i gust artistic,
altfel dezamgirea va fi amar. ntr-o pia n care sunt oferite mii sau chiar zeci de mii de opere,
selecia devine aproape un act de creaie, reprezint fr dubiu mplinirea, validarea creaiei. n
schimb, pentru cei pentru care colecia este o investiie, intuiia privind evoluia ulterioar a
valorilor gusturilor este important.
Investiia n art facut fr gust este mai riscant dect cea de la burs. Nu sftuiesc niciun
colecionar s achiziioneze doar dup prima impresie, o documentare asupra universului plastic
artistului este absolut necesar. Nu vreau s dau lecii, pentru c oricum noii colecionari vor
grei pe cont propriu, aa cum am fcut cu toii. Oricum, a fi colecionar este un act ce i
mbogete incredibil de mult viaa.