ARTA MEDIEVALA ROMANEASCA

Bibliografie:
1. Virgil Vatasianu, Studii de arta veche romaneasca si universala, ed.Meridiane, 1987
2. Virgil Vatasianu, Istoria artei europene I Epoca medie, ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1967
3. Istoria artelor plastice in Romania, Editura Meridiane, Bucuresti,1968

Arta in tarile romane (sec.X-XIII)

Context istoric
Pe teritoriul tarilor romane se dezvolta treptat, in perioada secolelor X-XIII, societatea feudala. In urma
expansiunii statului arpadian, voievodatele si cnezatele din interiorul lantului carpatic vor fi unite in
voievodatul Transilvaniei, in timp ce formatiunile prestatale de pe teritoriile Tarii Romanesti si
Moldovei se vor inchega in state independente abia in sec. al XIV-lea. Paralel cu aceasta evolutie istorica
are loc aparitia unor manifestari artistice determinate de urmatorii factori: traditia bastinasa si diversele
influentele venite din afara. In Tara Romaneasca si in Transilvania influentele provin in parte din
Peninsula Balcanica (prin Bulgaria); in Transilvania acestor influente li se adauga incepand cu sec. al
XII-lea influentele occidentale (aduse de maghiari si sasi). In Moldova sunt specifice influentele
centrelor slave din Halici si Kiev.

Arhitectura romanica si inceputurile arhitecturii gotice (sec.X-XIII)

Arhitectura bastinasa era reprezentata din case de lemn, bordeie adancite partial in pamant (Dridu,
Bucov), Dobrogea (Garvan), Moldova (Sendreni) iar in Transilvania loc. Moresti. Cetatile din pamant cu
palisade si inconjurate de cu santuri (Biharia, Dabaca, Morisena) datate in sec.X-XI.
Arhitectura religioasa se caracterizeaza prin existenta bisericilor construite din lemn de tip sala
(incapere dreptunghiulara impartita in pronaos si naos, altar patrat). Trecerea de la arhitectura de lemn la
cea de piatra s-a facut treptat si uneori partial. Dintre cele mai vechi vestigii ale arhitecturii de piatra
bisericesti fac parte capelele din Dobrogea, localitatea Basarabi. Aici s-a descoperit un grup de mici
sanctuare crestine sapate in stanca de creta. Unele bisericute se compun din nartex, nava si altar
semicicrcular, iar un grafit pomeneste data 992. Decoratia interioara cuprinde o cruce in relief, incizii
reprezentand figure umane, cai, iepuri, dragoni realizate intr-un stil primitive. Se presupune c-a fost un
complex monahal compus din 6 bisericute, chili si incaperi funerare.
Una dintre cele mai vechi edificii religioase din piatra a fost descoperita la Niculitei, din care a
ramas doar fundatia de piatra. Planul treflat al bisericii dovedeste influenta in jurul anului 1100 a
arhitecturii ecleziastice occidentale (sec.IV-Roma, Santa Sotere). Acest tip de plan, in varianta triconca
va cunoaste o mare raspandire in tarile romane. Sistemul de acoperire era cu siguranta cu stuff, montat
pe o sarpanta usoara de lemn.

Primele biserici din piatra in Tara Romaneasca (din piatra bruta alternate cu randuri de caramizi) au
fost biserici-sala (influenta Bulgariei).
Cea mai importanta biserica din piatra din Tara Romaneasca in aceasta perioada este biserica
Sfantul Nicolae domnesc din Curtea de Arges. Ipoteza ca aici ar fi existat o cladire mai veche decat
cea actuala este controversata, insa cercetarile arheologice au scos la iveala existenta unei capele vechi,
datand din sec. XIII-lea, care a fost distrusa de campania lui Carol Robert impotriva lui Basarab voievod

1
 in 1330. Planul acestei capele: pronaos rectangular, naos in forma de cruce, altar in interior semicircular,
iar in exterior poligonal influente bulgaresti.

In Transilvania se remarca aparitia arhitecturii din piatra in stil romanic, adus de maghiari si sasi.
Bisericile ridicate de maghiari se leaga stilistic de particularitatile tipului bazilical raspandit in Ungaria.
Cea mai importanta catedrala din piatra construita in Transilvania a fost Catedrala de la Alba Iulia (I),
ale carei fundatii asezate deasupra unor constructii romane, se afla sub pavimentul catedralei actuale
(catedrala II). Catedrala romanica fusese o basilica cu trei nave, o absida semicirculara, navele latewrale
terminandu-se la est cu pereti transversali drepti. La fatada de vest, se presupun doua turnuri clopotnita.
Este greu de datat prima catedrala, se face pe baza stilistica. Presupuneri:
- 1100 (datare dupa timpan)
- Cele mai vechi morminte aflata in jurul catedralei provin din 1116 Concluzie: prima catedrala poate
fi datata la inceputul sec.XII.
Alte bazilici in Transilvania au fost construite de ordinele monahale catolice venite din occident. Ex.: 1187
manastirea benedictina din Cluj-Manastur, 1175 manastire cisterciana din Igris iar mai tarziu in 1202 la
Carta. Dar numai la Carta se mai pastreaza din perioada dinainte de invazia tatara cateva detalii
arhitectonice.
Biserici ortodoxe in Transilvania:
Se remarca in Transilvania existenta ctitoriilor cneziale romanesti, de ex. biserica din
Streisingiorgiu. Plan: naos si sanctuar aproximativ patrat. Biserica a fost ridicata la mijlocul sec..XII-lea pe
fundatia unei biserici de lemn mai vechi, datand din sec.XI-lea. Materialul folosit: fundatii din piatra bruta,
randuri de blocuri de calcar si sus, caramida. Asemenea combinatii se intalnesc in zona Hategului. Actualele
bolti de caramida nu sunt cele originale, nu se stie cum a fost sistemul de boltire initial. Biserica ortodoxa
are la fatada de vest o clopotnita cu acoperis de piatra specific german. O alta biserica ortodoxa, care insa
foloseste tipul de plan in cruce greaca este biserica din piatra de la Denus (1280), sau cea in plan patrulob de
la Gurasada (sec.XIII).
Arhitectura ecleziastica de piatra ale sasilor se caracterizeaza prin faptul ca ei au chemat mesteri
pietrari din regiunile germane mai apropiate, de aici influenta romanicului german (Germania de sud-est,
Austria). Cele mai vechi biserici de piatra sasesti s-au construit abia la inceputul sec.XIII-lea. Ele au fost de
tip bazilical, acoperite cu sarpanta. Numai sanctuarul, compus din cor patrat, purta o bolta in cruce, iar
absida semicirculara, o semicalota. Ex. biserica de la Cisnadioara, biserica evanghelica de la Vupar.

O noua si importanta inflorire a arhitecturii se inregistreaza dupa invazia tatara din 1241. Incursiunea
tatara a insemnat, pe plan artistic, o intrerupere a evolutiei dar marcheaza in acelasi timp o etapa noua.
Despre distrugerile provocate de tatari ne vorbesc Rogerius in Carmen miserabile si Insemnarile din
Echternach. In anii care au urmat dezastrului, foarte multe dintre edificiile religioase si civile (castele) au
fost refacute. Edificiile religioase provenind din aceasta perioada sunt mult mai bine pastrate decat cele
civile si mult mai numeroase.
In arhitectura se constata patrunderea unui val de influente eclectice, in special in Transilvania
explicat prin migrarea de mesteri din ambianta germana si austriaca, chemati pentru a reconstrui
stricaciunile provocate de tatari.

Care sunt aceste influente ?

- capelele de cimitir de tip central (Ungaria, Polonia, Austria, etc.). Acestea au plan circular cu elevatie
cilindrica (ex. biserica reformata din Pelisor)
- bazilici de tip benedictin : basilica cu o singura absida centrala, cu perechi de turnuri la vest: biserica
reformata din Acis, bisericile evanghelice din Herina si Sebes. Acest tip de plan provine din centrul
regatului maghiar.

2
 - Folosirea caramizii ca material de constructie: Acas si Herina, dovedesc ca mesterii provin din
strainatate. La Herina, formele stalpilor ce despart navele se modifica de la pereche la pereche
(Saxonia). O alta particularitate a acestei biserici o constituie falsele tribune (false pentru ca defapt
dau in pod).

Dupa 1241 cel mai mare proiect de reconstructie a unui edificiu religios din Transilvania o reprezinta
Catedrala Alba Iulia II. Catedrala s-a reconstruit din temelii.
- noul plan: basilica cu transept, cor
- trei nave bazilicale in sistem legat (unei travee centrale ii corespund doua travee laterale)
- turn peste careu, acesta s-a prabusit in 1277
- trei abside laterale, semicirculare care incadreaza corul. Corul a fost inlocuit cu un cor gotic nou in
sec.XIV-lea (1330)
- In partea de vest doua turnuri (cel din nord-vest a fost distrus ulterior) incadrand un atriu
- Traveele au fost acoperite cu bolti in cruce pe ogive

Ogivele = nervuri de sustinere a muchiilor unei bolti in cruce, este un element constructiv folosit si
raspandit in regiunile sud-est euorpene de catre santierele cisterciene.

Noutatea acestei noi catedrale consta in plan si bogatia decoratiilor sculpturale. Constructia nu a fost
perfect omogena, proiectul a fost initiat de episcopul Gallus (1246-1255). Acest proiect a fost modificat
ulterior si mult amplificat. Constructia catedralei s-a terminat de mesterul Johannes, din orasul Saint Die
(Franta) conform contractului care s-a pastrat in arhiva eparhiei. Planul este de influenta austriaca ale
romanicului tarziu dar si cu inflexiuni gotice. Se remarca influenta santierului palatului regal din
Strigoniu (Ungaria) la portalul de sud. Introducerea arcurilor franta in locul celor semicirculare este in
legatura cu schimbarea echipei de pietrari.
Lucrarile au fost reluate dupa incendiul din 1277, cand patrunde influenta goticului si are loc din nou
schimbarea echipei de pietrari. Acum are loc introducerea unui limbaj gotic, cu elemente decorative
florale modelate plastic, naturalist (decoratia capitelurilor).
Catedrala este un produs de seama al romanicului tarziu, cu influente gotice dar care a ramas un
monument izolat in cadrul arhitecturii transilvanene. Biserica n-a exercitat decat rare si neinsemnate
influente si nu a creat scoala in ambianta transilvaneana. Un asemenea rol i-a revenit, in schimb,
santierului Cistercian de la Carta.

Dupa 1241 patrunde in Transilvania si arhitectura cisterciana; ruinele manastirii din Carta prezinta
forme specific romanice, dar cu certe caracteristici gotice (corul poligonal, arcurile frante). Influenta
santierului de la Carta se resimte in Tara Barsei intr-o serie de bazilici prevazute cu bolti pe ogive
(bis.ev.Prejmer, Sf.Bartolomeu din Brasov).
Manastirea Carta
A fost intemeiata in 1202 de ordinul calugaresc cistercian. Bazilica este o constructie cu trei nave in
sistem legat cu transept, cor principal compus dintr-o travee dreptunghiulara si una pentagonala (acest
detaliu nu este Cistercian, ci gotic !) incadrat cu cate doua capete laterale dreptunghiulare (acestea sunt
insa cirsterciene !). Toate traveele purtau bolti in cruce pe ogive, cele din nava centrala si din transept
fiind sexpartite. Arcurile sunt frante, iar majoritatea capitelurilor sunt variante ale tipului cu crosete. La
corul bisericii sunt vizibile ferestrele circulare cu nuluri saselobe. Alaturi de biserica se afla cladirea
manastirii cu aripa de est alipita transeptului. Manastirea a avut doua etaje la parter incaperi impartite in
doua nave si bolti pe ogive iar la etaj tavan.
Manastirea de la Cra reprezinta trecerea de la stilul romanic la cel gotic.
Ce este gotic ?

3
- corul poligonal
- boltile sexpartite
- marea rozasa din frontonul fatadei de vest
- portalul de vest cu ambrazura treptata si cu capitelurile topite intr-o friza
Manastirea a fost devastata in 1241 iar in 1264 ducele Stefan V acorda privilegii manastirii ce ramasese
dupa invazia tatarilor parasita.