Sunteți pe pagina 1din 4

.

In secolele 11 ~i 12, Europa


Cre~tina a dat na~tere unei
noi ~i prolifice forme de arta
-arta romanica. In A aceasta

perioada, marile biserici ~i


catedralele au devenit un
tezaur adapostind sculpturi
splendide, picturi murale ~i
manuscrise iluminate.

p ina in secolul al 11-lea Biserica achizi-

tionase multe terenuri provenite mai

ales din donatii ~i, ca urmare, bogatia ei


crescuse enorm. Se spune ca in acesta
peri9ada Biserica detinea peste un sfert din
teritoriul Frantei.
Donatiile provenite de la credincio~ii care
vizitau raclele care contineau moa~tele sfmtilor
au adus Bisericii un venit substantial. Intr-
adevar, pelerinajele, efectuate cu scopul de a
vedea relicvele sfinte, au devenit at;!t de
frecvente inc;!t a fost necesar:l construirea unor
cladiri care sa adaposteasca in siguranta arti-
,

O St. Neclaire, colele nepretuite ~i care s~ permit~ expunerea


in Auvergne, cu lor cat mai atractiv posibil. Astfel, Biserica a
absida ~i capelele ei devenit un patron semnificativ al artelor acelor
radiante este o vremuri, comandand nu doar lucr~ri noi de
construc1ie caracte- arhitectur~ ci ~i alte lucrari de arta, cu teme
ristica arhitecturii predominant religioase -printre care picturi
romanice franceze. sau icoane. Cea mai mare parte a lucrarilor de
sculptura ~i de arhitectura realizate in aceasta
perioada medievala timpurie au fost executate
intr-un stil care aminte~tede Roma antica.

O Calitatea artei Arta monahal3


romanice spaniole in Anglia monahismul a atins apogeul in tim-
poate fi admirata in pul domniei regelui Henry I (1100-1135)~i s-
aceasta fresca din au construit abatii, atat material cat ~i spiritu-
biserica San al, in marile centre ale religiei, cum ar fi
Clemente de Tahull Canterbury, Winchester sau Durham, unde au
din Catalonia. luat fiint~ ~i ~coli de caligrafie ~i ilustrare a
Hristos, in calitate manuscriselor. Tendinta a continuat ~i in tim-
de Judecator, pul domniei regelui Stefan (1135-1154) cand
impunand respect, a au fost create ~i numeroase manastiri.
reprezentat una din in secolul aI12-lea, Biserica era foarte stric-
temele favorite ale ta in ceea ce prive~te subiectele care puteau fi
epocii. reprezentate in pictura iar stilul utilizat era ~i
ARTA ROMANICA

el cenzurat. De exemplu, exista marturii care tinismul mai u~or de Inteles ~i de a-i familiariza
atestaca Sf. Bernard din Clairvaux (1090-1153) pe profani cu continutul biblic. in fresce,
a criticat anumite imagini pentru ca ar fi fost culoarea era aplicata direct pe tencuiala ume-
prea ostentative, reamintindu-le confratilor lui ~ cu care fuziona pentru a forma una dintre
juramintele de saracie pe care le facusera. cele mai durabile forme de pictura murala.
Picturile din afara bisericii erau supuse ~i ele Acest gen de arta poate fi Intalnit In Intrea-
acelora~i standarde. De~i au supravietuit ga Europa. De exemplu, cavoullui SaintSavin- Q
sur-Gartempe, din Franta, este decorat cu pic- -
putine picturi laice (non-religioase), din anu-
mite surse literare exacte se ~tie ca existau turi care redau vizual atat martiriul Sf. Savin cit
castele ai caror pereti erau bogat impodobiti ~i pe cel al Sf. Ciprian. in pridvor exista scene
cu picturile comandate de nobili. care Infati~eaza Sfar~itul Lumii ~i Judecata de
Calugarii lucrau ~i ei la unele lucrari laice Apoi; pe bolta naosului sunt reprezentate
pentru decorareacastelelor.Unele rnanastiriau episoade din pentateuh (primele cinci carti ale
fost adevarate ateliere de lucru pentru arti~tii Vechiului Testament); chiar ~i galeria situata
patronatide stapanulregiunii. Aceastas-apetre- deasupra pridvorului relateaza prin picturi
cutin intreaga Europa occidentala,cel mai viz- despre trecerea lui Hristos, ca o aducere
ibil insa in Germania. in mod traditional, aminte a modului de izbavire al omenirii, prin
imparatii din Germaniaerau patroni genero~iai sacrificiul crucificarii.
tuturor artelor ~i regiunea a atrasnumero~i pic- Catedraladin Canterbury a fost decorata ~i
tori monahali din Anglia, Olanda ~i Frantadar a ea, In decursul secolului al 12-lea, cu picturi
~i produs cativa pictori locali foarte talentati. murale. Primele se afla In absida din St.
Regula monahala de a sta intr-un singur loc a Gabriel Chapel, In cavou, ~i s-au pastrat In
fost, din aceasta cauza, adesea incalcata. bune conditii. Alte exemple stralucite ale artei
Lucrarile erau foarte rar sernnate,astfel incat se care a caracterizat aceasta perioad.l includ
cunosc foarte putine date despre creatorii lor, capela din Berze-la-Ville, din Franta, sau inte-
ca indivizi. Daca erau totu~i sernnate,ele purtau riorul bisericii Sf. Angelo din Formis, langa
localitatea Capua, In Italia. .
doar prenumele artistului, urmat de numele
o~ului in care lucrarea fuseseexecutata. O Un manuscris O O pagina decara- Ca ~i cele anterioare, alte exemple care au
ta dintr-a Carte de supravietuit trecerii tiinpului aduc dovezi
pregatit pentru
Pictura murala Henry a! 1!1-lea, Psalmi. Artistul a graitoare asupra diferitelor stiluri care au luat
Pictura a fost considerata o cale eficienta in care prezinta cate- fast un calugar fiinta In acea perioa~ In Europa. Se cunoa~te
invatarea principiilor religioase de catre popu- drala din Speyer . benedictin, numit faptul ca atunci multe carti cu modele, idei ~i
latie, ilustrand Biblia sau ca11ilede Rugaciuni Rege!e este Ruadprecht. Funda- desene au circulat de la o tara la alta. in bise-
~i dedicand interiorul bisericilor gloriei lui reprezentat oferind lul este de inspira~ie rica catolica spaniola din San Clemente de
Durnnezeu. in acea vreme existau foarte puti- manuscrisul angla-saxana in timp Tahull, din Catalonia, exista un "Hristos In
ne persoane care ~tiau sa citeasca; din acest Fecioarei Maria, in ce marginea este de Maretie" foarte Indraznet, clar influentat de
fa\a catedralei.
bogatia ~i culorile stralucitoare ale artei bizan- "~,,"
motiv, scopul frescelorera acela de a face cre~- inspira~ie greaca.

14
O O pictura Maestrul Cifrelor Bisecte, Maestrul Amelekite,
reprezentand-o pe Maestrul Morganatic ~i Maestrul Misterului
Madona cu Pruncul, Gotic.
realizata la mijlocul
secolului all 3-lea Rena~terea sculpturii
de artistul italian Una dintre cele mai mari realizari ale perioad-
Coppo di ei romanice este rena~tereasculpturii monu-
Marcovaldo. De~i mentale care nu mai fusese Intftlnita In
puternic influen1at Europa dupa prabu~irea Imperiului Roman,
de arta bizantina in cu aproximativ 600 de ani In urma. La fel ca
utilizarea fundalului picturile, sculpturile aveau menirea de a de-
auriu ~i a contururi- cora bisericile ~i de a consolida spiritual dar ~i
lor foarte precise, de a instrui congregatiile, prezentand subiecte
pictura denota mult cum ar fi inaltarea lui Hristos sau Judecata de
realism prin modul Apoi. in piatra, sculptura a luat forma basore-
de reprezentare al liefurilor fie pe capitelurile din partea supe-
membrelor. rioara a columnelor, fie In jurul intrarilor.
Siliti sa lucreze forme deseori dificile, In
pozitii incomode, sculptorii romanici au
O La inceputul raspuns acestei provocari Intr-un mod demn
secolului al 11-lea. de toata lauda: cftteva dintre compozitiile cu
sculptura monumen- mare efect dramatic ~i ingeniozitate uluitoare,
tala in piatra abia erau plasate In timpan -suprafata semicircu-
exista; un secol mai lara sau triunghiulara formata Intre partea
tarziu. o jumatate de superioara a inWrii ~i arcada de deasupra. A
duzina de biserici renascut ~i sculptura In bronz, mai ales sub
franceze etalau forma reliefurilor aplicate pe u~ile bisericilor.
portaluri enorme. in general, personajele sculpturii romanice.
bogat incrustate ~i erau foarte alungite ~i erau aranjate In com-
pictate care pot fi pozitii tipice; In ceea ce prive~te pictura, te-
considerate printre matica ei nu se inspira din viata de toate zilele,
cele mai mari ea urmarind sa-i insufle privitorului un simt de
capodopere ale artei devotiune cu caracterreligios. Printre celelalte
medievale. dupa arte care au cunoscut o mare Inflorire In epoca
cum este exempli- romanica se numara ~i arta crearii tapiseriilor,
-"' ficat ~i in detaliul de a copertelor de carte ~i a artefactelor religiose,
l3 ..
"' mal Jos. lucrate In email ~i metale pretioase.

tine a Constantinopolului, readus~ In urma


Cruciadelor. Fiecare figurn este Inconjura~ de
linii proeminente; ~i, In acest sens, efectul este
foarte asem~n~tor cu cel al vitraliilor. Picturile
din St. Savin prezint~, Intr-o oarecare m~surn,
un mai bunsimt al mi~c~rii, culori mai blande
~i fizionomii mai expresive, chiar dac~ dateaz~
cam din aceea~i perioad~.

Manuscrise iluminate
in general, lucrnrile mai mici pot fi g~site doar
1n ilustratiile manuscriselor; ~i, din nou, majus-
culele 1mpodobite sunt des utilizate 1n lucrnrile
cu teme religioase. intr-adev~r, Biblia ~i C~rtile
de Rug~ciuni erau foarte bogat ilustrate, ca act
de adanc~ devotiune din partea c~lug~rului ce
le executa, ~i ele reflectau adesea vanitatea
patronului care era dispus s~-~i etaleze bog~tia,
comandand lucrnri atat de elaborate.
Cel mai-renumit manuscris englez din seco-
lul al12-lea a fost executat In Winchester ~ise
g~se~te as~zi la Cathedral Library .Originalul
acestei superbe Biblii avea doar dou~ volume,
Ins~ continutul lucr~rii a fost redistribuit m
patru ~i a reprezentat rezultatul colabor~rii,
probabil, a cel putin ~ase arti~ti. Ace~ti arti~ti
au fost denumiti: Maestrul Scrierilor Apocrife,

15
ARTA ROMANICA

O Planul bisericii
ff~ St. Sernin din
C\~D g~, arcada
Toulouse prezinta
}.7 <>o01:)- « aranjamentul ti pic
J'\
&-' cf) ~ C racla
unei biserici de
O + O pelerinaj. Forma de
()~l7~ (J~f)~ ] [J [J CJ (J~ r!J~ baza, cea de crucifix,
cu absida semicircu-
O[JCCCC DD[JD[JO
,J"1, [J ab5ida t ab5ida [J ,...,.,
lara, de la capatul
'"L.f ..recere
altarului este o trim-

d
..\.J"
nordlca
5U
Ica
~DC[JDC DDOO[JD itere la bazilicile
00 Bolta in forma cre~tinismului tim-
de butoi a naosu!ui OOQJ1[J[J+C[J~OO puriu. Extinderea
bisericii St. Sernin. ~[Jc [J[JU intervalurilor laterale
,..t"1 galerie
Bo!ta in forma de "-.J c C C c O din jurul bisericii
butoi sau tune! este c;:?c C c cO este special proiec-
cea mai simp!a ~C c c cO
tat pentru a permite
forma de bo!ta ~i ea accesul facil al pele-
O
.c era conso!idata cu Oc[J [JcO rinilor in biserica.
0.
~ arcade transversa!e. O ;c ;c C ~c ~O
.2
O "C .2
~ ~
naO5 --~ ~
O Foarte diferit de
"0 O "C "Q
stilul romanic
GCC CCO francez, complexul
din Pisa, Italia, are o
OCC CCO
bazilica lunga, in
OCC CCO forma de hangar, cu
rJFL~' -
celebrul turn inclinat
~ ~ ~i un baptisteriu in
_tumlO
~ tumD
forma de dom, situat
.Jo[ : O 00 separat.

O Cealalta forma
principala de bolta,
caracteristica
perioadei romanice,
a constituit-o cea in
forma de arcada. Ea
consta din doua bol,i .
tip tunel, dispuse in
unghiuri drepte.

O Interiorul bisericii
Paray-Ie-Monial pre-
zinta efectul splen-
did creat in absida,
o caracteristica a
bisericilor din
perioada romanica,
-m
din Burgundia. N

16