.

UI

Domnia de ~aptezeci ~i doi de

ani a hliLudovk alXlV-lea -
epoca Regehli Saare -a fast
marcatil de grandoarea
suprema ~i de increderea in
sine care au apilrut in intreaga
culturil francezd, de kl
literaturil ~i pi:cturil piinil kl
arhitecturil ~i me~te~uguri.

L UdOViCal XlV-lea a devenit rege al Frantei

In 1643, la varsta de patru ani. Din 1661 -
anul mol1ii prim-ministrului sau de lncre-
dere, Cardinalul Mazarin -pana In anul mol1ii
sale, 1715, Regele Soare a domnit ca monarh
absolut al celei rnai populate tari din Europa. In
decursul domniei sale, Franta a devenit O tara
unita ~i prospera. Stabilitatea politica ~i prospe-
ritatea econornica au creat condi1;ii pentru
1nflorirea artelor ~i a me~te~ugurilor.

O A Palatul Versailles (dreapta-jos). Jules

Hardouin Mansart a fost cel care a extins
partea frontala a gradinii pana la o lungime
de 402 de metri. Tot el a proiectat ~i celebra
Sala a Oglinzilor (dreapta-sus).

O in anul 1682, Ludovic al XIV-Iea a declarat

Versailles re~edin~aa regelui. Palatul, la inceput
doar o cabana de vanatoare, s-a inal~at apoi ca un
simbol al puterii ~i opulen~ei lui Ludovic al XIV-Iea.

Ludovic considera arta ca o expresie a supre-
matiei intemationale a Frantei. Artele ~i me~te$u-
gurile erau organizate de stat, cu scopul declarat
de a m:lri gloria 1;arii~i a simbolului ei in via1;:l,a
Regelui insu~i, in ochii lurnii. Prim-ministrul lui
Ludovic, Jean-Baptiste Colbert (1619-1683) a fost
nurnit responsabil cu produc1;ia artistica, insa
politica era trasata chiar de regele Ludovic.
A Proiectarea cladirilor marete .
In ciuda faptului ca amestecul statului In dome-
niul artelor a degenerat adesea in monotonie sau
chiar obtuzitate, arta franceza ofidala din a doua
jurnatate a secolului al XVII-lea poate fi caracte-
rizata printr-o suprerna grandoare ~i incredere in
sine. in anii ce au precedat domnia lui Ludovic
al XIV-lea, s-au construit foarte pu1;ine cladiri.
Regele Soare a schimbat acest lucru intr-un mod
esen1;ial.El a poruncit sa se construiasc~ noi cla-
diri splendide, In stil clasic, pentru a exprima
gloria noii epoci. Una dintre cele mai reu~ite
arhitecturi din Paris a fost creata In timpul lui
Ludovic al XIV-lea. Arhitectullui, Jules Hardouin
Mansalt (1646-1708), a construit gratioasa Place
Vendome, cu colonade, acolo unde astazi este
plasat hotelul Ritz; Pont Royale a fost construit
pentru traversarea Senei spre noul Tuileries. in
1676, Ludovic a inaugurat Les Invalides, un spital
pentru veterani care putea g~zdui pana la 7000
de soldati varstnici sau rnniti.
pana ~i arhitectura militarn a excelat, datorita,
mai ales, inginerului militar Sebastien de Vauban
(1633-1707). El a revolutionat proiectarea
fortaretelor care ap~rau granitele Frantei.
Primul proiect de constructie, de mare
amploare al regelui a fost extinderea Luvrului,

65
 EPCCA REGELUI SCARE
O Aceasta comoda
din pin masiv.
t O Taina Miruirii, a
incrustata cu alama,
abanos, filde~ ~i
baga este
caracteristica stilului
de mobila care
decora palatele lui
Ludovic al XIV-Iea ~i
alte palate din
secolul al 17-lea.
-"
~
£
..
-0;
'fl
vechiul palat fortificat din Paris, care ast!zi a~-
POSte~tecea mai important! colectie de arta a
Frantei. Pentru a proiecta noua aripa estica a
Luvrului a fost chemat marele arhitect baroc ita-
lian Bemini (1598-1680), Insa schitele lui au fost
respinse 1n favoarea celor executate de un arhi-
tect francez necunoscut, Charles Perrault.
Caracterul francez ai clasicismului epocii lui
Ludovic al XIV-lea nu trebuia pus la 1ndoiala.
Cel mai mare monument construit 1n timpul
domniei lui Ludovic al XIV-lea i1 reprezint!
magnificul palat de la Versailles, simbol ai puterii
Regelui Soare. Niciunde altundeva nu sunt mai
bine reprezentate rafmamentul politicii ~i artei
franceze decat 1n aceste cladiri marete, gradinile
1ntinse ~i ceremonialul opulent de la Versailles.
Regele vesel
Pa1atula fost construit 1n jurul unei mici cabane
de vanatoare, construit! de tatal lui Ludovic
(regele Ludovic ai xrn-lea) pentru el Insu~i, la
Versailles. In tinerete, Ludovic, Impreuna cu
prietenii sai adolescenti, petreceau adesea 1n
jurul cabanei, departe de adultii de la curte. In
1663, o alt! petrecere avea sa-l inspire 1n
construirea noului pa1at. Arnbitiosul ministru de
fmante, Nicholas Fouquet (1615-1680), l-a invitat
pe rege ~i 1nca 6000 de oaspeti la o petrecere
somptuoasa la noua lui casa de la tara, 1n
localitatea VaU)(-le-Vicomte, la sud-est de Paris.
Fouquet pregatise o petrecere opulent!, cu
ba1et, piese de teatru ~i o barca 1n forma de
ba1ena,din care, 1n timp ce se deplasa 1ncet de-
a lungul unui canal artificial construit 1n gradina,
se lansau focuri de artificii. Atat castelul cat ~i
amploarea spectacolului demonstrau ca Fouquet
devenise foarte bogat ~i, 1n decurs de o luna,
Ludovic l-a arestat acuzandu-l de delapidare.
urmand la doar cateva luni dupa moartea cardi-
nalului Mazarin, dizgratia 1n care a cazut
Fouquet a marcat sf~itul guvemarii ~trilor
plini de putere. Ludovic s-a hotarat sa prade
66
lui Nicholas Poussin
a fost pictat in stilul
lui t3rziu, mai degra-
ba auster. in conse-
cin,a, el a fost consi-
derat a ti prea diferit
fa,a de gusturile
contemporane care
preferau splendoa-
rea mai exuberanta,
baroca.
O Tapiseria Vizita lui
Ludovic al XIV-Iea la
Atelierele Gobelins, ii
prezinta pe apropia~ii
regelui aratandu-i
acestuia diferite
carpete ~i obiecte
pre~ioase, pentru a
ob~ine incuviin~area
lui. Lucrarea este
realizata din lana,
intre,esuta cu fire din
aur ~i argint
Vaux, luand statui, arbori de portocali, tapiserii ~i
argint.Iria la Versailles dar, mai presus de orice,
i-a angajat pe cei trei arhiteqi principali ai Vaux-
le-Vicamte: LeVau, LeBrun ~i LeNatre.
Lucrarea original~ a lui Louis LeVau (1612-
1670) de la Versailles poate fi astazi admirat.I
doar prin intermediul imaginilar contemporane,
deoarece lucrarea a fast distrusa, in cea mai
mare parte, de Jules Hardouin Mansart, care, in
.1670, dup~ moartea lui LeVau, a devenit
arhitectul regelui. Contributia cea mai insemnat.I
a lui Mansart la decorarea interioara a palatului
a reprezint.I celebra Galerie des Glaces (Galeria
Oglinzilor), construit.I intre 1678-1684. Oglinzile
-pe vremea accea obiecte de lux, rare ~i foarte
scumpe -erau separate prin intermediul unar
pila~trii din marmura verde. Pe comi5ele bogat
decorate sunt plasate diverse trafee aurite.
Andre LeNatre (1613-1705) a fast desemnat
director al grildinilar regale. Ef a fast cel mai
mare arhitect de grildini ai secalului ~i principiile
lui reflecta, in mod evident, spiritul epocii sale,
celebrand ratiunea ~i ordinea in lupta cu haosul
naturii. Cea mai cunoscut.I creatie a lui este, pro-
babil, aranjamentul arhitectural de pe Champs
Elysees, celebrul bulevard din Paris, caracterizat,
ca ~i grildinile din Versailles, prin formalism
exagerat, linii drepte ~i motive geometrice.
"'"
c
o
~
z
~
~
~
~
'0
.,
-"
j
0
]
"5
"'
LeNotre nu agrea ~i evita utilizarea florilor
intens colorate Insa a acceptat transferarea a mii
de arbori maturi la Versailles, din intreaga Franta.
Apa a jucat un rol foarte important ~i chiar
inviorntor in gradini1e de la Versailles, la fel ca ~i
in Vaux -de la in~timile sale, Versailles se l~uda
cu aproximativ 1400 de fantani arteziene care
functionau cu ajut6ru1 unui sistem complex de
pompe.
in anumite puncte ale gr~dinii erau
amplasate diferite sculpturi. Ele erau cople~itor
de clasice, atat ca stil cit ~i ca tem:l, cu zei ~i
zeite romane ce reflectau admiratia lui Ludovic
al XIV -lea pentru Roma antica pe care o
considera un model de disciplin:l a puterii.
Elegan~a
Construit ca un simbol al puterii, al unitatii
franceze $i al autoritatii centralizate a regelui,
palatul de la Versailles a devenit o expozi1;ie
pennanenta pentru artele $i me$te$ugurile
franceze, unde diplornatii $i al1;ivizitatori str;lini
puteau admira -$i chiar cornanda -unele dintre
cele rnai frumoase $i rnai la moda creatii din
Franta.
Una dintre politicile lui Ludovic se referea la
irnbunata1;irea balantei de pla1;i a Frantei. in
momentul Incoronarii lui, Franta era aproape
 Sfilntul Ion alloi Rafael este expos fata in fata cu
Regele David, al loi Domenichino, deasopra
patuloi regal.

Stilul oficial
Academia de Pictura, 1nfiintata 1n anul 1648, a
ajuns 1n anul 1661 sub directa conducere a lui
Colbert. El i-a marit ~i mai mult faima ~i a facut-
o mult mai exclusivista. Art~tii erau 1nvata:tisa
creeze 1n 'sti1ul oficial' -o versiune modificata a
barocului italian. Daca In lucrarile lor arti5tii
unnau acest sti1, ei erau apai selectati pentru a
lucra 1n slujba statului.
Charles LeBrun era un decorator de interior
de mare geniu dar ~i un pictor de clasa.
Desemnat, 1n anul 1662, ca pictor de casa al
regelui, el a devenit, practic, dictatorul artei
oficiale din timpul domniei regelui Ludovic al
XIV-lea, marcind sti1ul care reflecta pampa,
fonnalismul ~i opulenta care existau la curtea
Regelui Soare. LeBrun a proiectat cea mai mare
parte a statuilor de la Versailles ca ~i mobila,
tapiseria, argintaria ~i covoarele. Poussin ~i
Lorrain s-au inspirat din teme moderne, dar la fel
ca 1n cazul gradinilor lipsite de culoare ale lui
] LeNotre, culoarea era mai putin impartanta
~ decat linia.

O Ludovic al XIV-Iea ~i familia lui, de Jean Nocret.

Mul,i pictori contemporani au imortalizat familia
regala, reprezentand-o ca zei ~i zei,e clasice. Aici,
regele ia intruchiparea lui Apollo, zeul luminii.

O Autoportret de Nicholas Poussin. Artistul

~i-a petrecut cea mai mare parte a vie'ii in Italia
unde a dobandit un stil distant, reflexiv. intr-o
calatorie pe care a efectuat-o in fran,a, la Paris,
el a criticat sincer arti~tii de curte francezi.

falimentara -chiar ~i bijuteriile coroanei fusesera

amanetate -~i aproape toate bunurile de lux
erau importate, mai ales din ltalia. Regele era
foarte hotarat sa elibereze Franta de aceasta
dependenta fata de tarile sWine. Pentru a realiza
aceasta, Ludovic ~i Colbert au adus In Franta pe
cei mai buni me~te~ugari -sticlari din ltalia,
aurari din Anglia, fierari din Gemlania -~i le-au
creat conditii sa lucreze In atelierele din Franta,
unde 1i Invatau meserie pe ucenicii francezi.
in anull667 , au fost dublate ta:xele pe impor-
turi ~i Colbert a creat Atelierele Coroanei din
Gobelins. Aceste ateliere erau inflintate, ca unita-
te privata, Incl din anul 1662, 1nsa Colbert a
declarat ca telul artei este de a-l se1Vipe rege.

Me~te~ugurile
Sub conducerea directorului artistic, Charles
LeBrun (1619-1690), atelierele Gobelins au
devenit caminul multor me~te~ugari, de la tesa-
tori de tapiserii ~i tfunplari pana la bijutieri ~i fie-
rari. Mobilele realizate la Gobelins erau fQarte or-
namentate ~i grele (de~i rar mai grele decat
mobila din argint masiv din camera de lucru
a regelui -curand topita pentru a plati
razboaiele duse de rege). Curbele decorative,
coloanele ~i motivele antice erau foarte des
utilizate In desene, In vreme ce omamentele cu
aiama, baga ~i sidef erau la mare pret.
Ludovic al XIV-lea a fost ~i un mare patron al
picturii ~i a largit mult colectia deja Inceputa de
cltre regele Francisc I (1494-1547), care a
cumparat celebrul tablou Mona Lisa ~i multe alte
capodopere realizate de Leonardo da Vinci, care
se afla astazi expuse la Luvru. Multe alte tablouri
geniale sunt expuse la Versailles. De exemplu,
(;7
 EPOCAREGELUISOARE
O O scen3 din Avarul lui Moliere. Avari1ia
personajului principal aduce nenorocire lui ~i
familiei sale. Moliere a utilizat adesea
comedia pentru a demasca ipocrizia uman3.
LeBrun ern un unna~ allui NicholasPoussin.
El ~i Claude Lonain au fost cei mai celebri pictori
ai epocii 1nsa ambii au prefernt sa tr:liasca 1n
Italia, 1n ciuda insistentelor cu care au fost
asaltati de ins~i Regele Soare pentru a se stabili
1n Frnnta.
Compararea stilului de pictura al secolului al
XVII-lea frnncez cu cel olandez poate fi intere-
santa. Tema principala care se regasea 1n arta
prospera, republican:l, olandeza, ern domestica,
u~or de recunoscut, flind foarte lumeasca -sce-
ne domestice de zi cu zi, ce aratau interioarele
obi$nuit ale apartamentelor clasei de rnijloc sau
68
O A!ceste, de Racine,
a avut prima reprezen-
ta,ie la Versailles, in
anu! 1676. Ludovic a!
XIV-Iea ~i membrii
suitei lui au fost mari
patroni ai artelor .
O Fedra, eroina trage-
diei cu acela~i nume, a
lui Racine, victima a
cruzimii pasiunii. Fedra
distruge barbatul pe
care-1 iube~te dupa care
se otrave~te.
chiar unele scene rnai deocheate. Spre deosebire
de acestea, arta francez:1 prezenta ritualurile ~i
ceremoniile de la curtea regala sau chiar temple-
le clasice, care erau rnai pe placul francezilor.
La Versailles traiau mii de curteni pe care
Ludovic 1ncerca sa-i ~i distreze. Jocurile de noroc
erau foarte populare, cu mize rnari ~i escroche-
riile erau numeroase. Ca parte a spectacolelor
care aveau loc seara, se jucau numeroase piese
de teatru dar existau ~i jocuri de artificii, feerii
sau chiar spectacole de balet. Regele 1nsu~i era
un foarte bun dansator ~i participa adesea la
spectacolele de balet care aveau loc la Versailles.
Dramaturgia
in decursul unui spectacol care se desfa~ura la
Luvru, Ludovic l-a 1nta1nit pentru prirna data pe
Moliere (1622-1673) -pe atunci director-actor.
Regele s-a 1mprietenit cucind cu drarnaturgul
care a scris o serie de mari comedii ce au ra:rnas
~i astazi la fel de actuale ca ~i 1n secolul al XVII-
lea. Ludovic al XIV-lea a devenit chiar na$ul de
botez al primului fiu al celebrului Moliere.
La fel ca cei rnai mari scriitori ai epocii sale,
Moliere era un fm psiholog ~i In lucrarile lui a
demascat pre1;iozitatea dar ~i ipocrizia din
societatea contemporana lui. in piese precum
Mizantropul, din 1666, sau Avarul, reprezentata
1n 1668, drarnaturgul s-a folosit de comedie cu
scopul foarte serios de a diseca motivele care se
ascund 1n spatele comportamentului uman.
Jean Racine (1639-1699) ~i Pierre Comeille
(1604-1684) erau printre cei rnai mari tragedieni
ai epocii. in piese cum ar fi Cidul (1636) sau
Polyeucte (1643), Corneille a explorat rela1;ia
dintre datorie ~i pasiune, 1ntr-un limbaj deliberat
precis ~i analitic.
Racine, al carui trecut ca jansenist l-a
detem1inat sa creadacu ardoare 1n omnipotenta
pacatului, a creat personaje foarte nesigure 1n
ceea ce prive~te Binele ~i Mul, In comparatie cu
cele ale lui Comeille; ele sunt victime ale unor
pasiuni distrugatoare 1nsa luptele lor interioare
sunt abordate printr-un limbaj ~e disec:l ca un
bisturiu. Un exemplu In acest sens poate fi
reprezentarea pe care artistul a dat-o dragostei ~i
geloziei, In Fedra (1677), sau a dragostei ~i
datoriei, In Berenice (1670). Trasatura comuna
caracteristic:l ambilor scriitori o reprezinta stricta
supunere fata de ideea clasica de unitate.
Muzica pentru via't3
Ludovic ai XIV -lea iubea muzica. Se trezea ~i se
Imbraca acompaniat de sunetul muzicii
interpretate" In gradinile palatului Versailles. La
capela din Versailles au fost interpretate
motetele lui Lully, violo~tii acompaniau cina
regelui ~i, In nop1;i1ede vara, Ludovic 1mpreuna
cu prietenii lui se 1mbarcau In gondole ~i navi-
gau pe cana1ele d~ gradinilede la Versailles, In
vreme ce o orchestra de muzicieni li urmau, pe
o platforma plutitoare. ~i In compozitiile muzica-
le, ca ~i In pictura, culoarea era rnai putin adm-
irata, fiind rnai mult apreciata Iinia. Aceasta a
reprezentat una din trasaturile principale ale mu-
zicii compuse de unul dintre muzicienii favoriti
ai regelui, Jean-Baptiste Lully (1638-1687) care a
devenit ~i Maestru al Muzicii Regelui..
O data cu apropierea de sfi1L5itulsecolului,
fairna Versailles-ului a Inceput sa paleasca. Un
razboi de lunga durata seca Incet vistieria tarii
dar ~i morala. Un nou spirit religios a Inceput sa
afecteze curtea regala. Un stil atat de opulent nu
putea supravietui In fata declinului politic al
Frantei, a celui economic sau a mortii Regelui
Soare, care a survenit In anul 1715. Curtenii
eleganti au Inceput sa paraseasc:l palatul de la
Versailles ~i sa se relntoarca la Paris. Fastul care
a caracterizat marea epoca a Regelui Soare luase
sfi1L5it.