Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
203
ART A AFI$ELOR
lizare incitan~ a culorilor, denaturare, cari- O Amanfii, realizat de Alphonse Mucha, O Acest afi~, creat de Gladys Peto, in 1920,
caturn ~i contururi accentuate. marele creator de afi~e ceh, in mod evident incuraja oamenii sa ia trenul ~i sa se bucure
in anti care au unnat, Toulouse-Lautrec a influen,at de stilul decorativ, alambicat al de o zi in mediul rustic.
realizat afi~ele lui cele mai faimoase: pentru curentului Art Nouveau, cu larga raspandire
cant~reata excentric~ Aristide Bruant ~i artista in Europa, la sfar~itul anilor 1800.
Jane Avril pe care o iubea cu pasiune (cele
mai reu~ite sunt Le Divan ]aponais, Confetti O in anii 1920-'30, oamenii au devenit
Belb ~i Les Cbaines Simpson). Stilul lui de aproape obseda,i de calatorii. Boga,ii i~i
viat~ dezordonat (era alcoolic ~i suferea de cumparau automobile luxoase. Ceilal,i se
sifilis) i-a scurtat viata ~i Toulouse-Lautrec a mul,umeau sa priveasca afi~ele, cum e cel de
munt prematur la doar 36 de ani. Cu toate aici, realizat de Otto Ernst, ~i sa viseze.
acestea, lucr~rile sale remarcabile au con-
tribuit la recunoa~terea afi~elor litografice ca na~terela comentarii favorabile. in ciuda unei
fonn~ de art~. s~n~~ti ~ubrede ~i a mortli sale timpurli (la
Doi alti mari creatori de afi~e care au p~~it doar 25 de ani), opera lui Beardsley a fost
in unnele lui Toulouse-Lai.itrec au fost artistul prodigioas~ ~i artistul a avut o mare influent:I
ceh Alphonse Mucha ~i Theophile Steinlen. asupra multor arti~ti creatori de afi~e din
Marele talent allui Steinlen era de a reprezen- lntreaga Europ~ dar ~i din America.
ta s~racti Parisului a~a cum erau -sp~l~torese
strigand insulte ~i prostituate a~teptand in Puterea afiselor
t~cere in vreme ce filfizonti bajbaiau dup~ o dat~ cu expansiunea ind~strial~ din secolul
bani. Pe de al~ parte, Mucha a r~mas cunos- al XX-lea ~i cu cre~tereapublicului consuma-
cut pentru frumoaseleafi~e ale celebrei actrite tor, arta afi~elor s-a dovedit a fi un mijloc pU-
a vremti, Sarah Bemhardt. ternic de reclam~ ~i propagand~.
Profitand de elementele de efect ale stil-
Multicolore ~i decorative urilor Art Nouveau, cubismului ~i Art Deco,
Mucha, ca multi alti arti~ti ai zilelor sale, a fost creatorii de afi~e din urm~toarele decad~ au
putemic infiuentat de stilul Art Nouveau. conferit lucrarilor lor un stil inconfundabil ~i
Acest stil era unul foarte decorativ care a de o mare diversitate. Afi~ele Art Nouveau, de
1nflorit in majoritatea t~rilor Europei de Ve'5t, exemplu, sunt foarte contrastante cu afi~ele
.din 1890 pan~ la primul r~zboi mondial. publicitare robuste create de englezl;ll John n;lscut In Rusia, sub numele s;lu real Adolphe
Principalele trns~turi ale unei ilustratti Art Hassall, al c~rui afi~ SkegnessIs So Bracing a Mouron. El a creat muJ.te afi~e pentru statiuni
Nouveau sunt lintile unduitoare, care se fost o creatie clasic~ a acelei perioade. de litoral ~i pentru croaziere, printre care un
1ncol~cesc ~i se amestec~ constant, 1ntr-un Multe dintre afi~ele celebre ale secolului al afi~ ~ocant, din 1935, ilustrand o vedere
model f~rn sfar~it. Exponentul acestei mi~c~ri XX-Iea fac reclam~ turistic~, o nou~ form~ de frontal;l a transatlanticului Normandie. Vapo-
a fost graficianul englez Aubrey Beardsley. in amuzament ~i de recreere. Motivele multora rul imens traversand o mare calm;l sugera
1894, tan~rul talent a creat un afi~ pentru dintre afi~ele viu colorate ale anilor 1920-1930 siguranta, pacea scenei fiind Intrerupt:l doar
Avenue Theatre care a schimbat 1ntreaga con- se caracterizau printr-o energie pura ~i exu- de zborul pesc;lru~ilor.
c~Ptie despre arta afi~elor. "Nicicand nu fuse- berant:I, partial datorit~ noli obsesli a vitezei MuJ.te afi~e turistice britanice reu~ite de
se creat ceva atat de captivant, atat de ~i a c~l~torlilor care se potriveau cu autoturis- dup;l cel de-al doilea rnzboi mondial au fost
irezistibil1n arta afi~elor, ca un adev~rat teza- mele luxoase, trenurile rapide ~i vapoarele de create pentru compania London Transport.
ur al metropolei" a scris un critic de art~ croaziera ale vremli. Frank Pick, directorul general al metroului
cativa ani mai tarziu. Afi~ul de o simplitate Unul dintre cei mai buni creatori de afi~e londonez, cu spirit inovator, a angajat tineri
arogan~ al lui Beardsley, Avenue, a dat turistice a fost AM Cassandre (1901-1968) arti~ti ~i proiectanti talentati pentru a crea o
204
pline de umor cat ~i capricioase.in seria lui
John Gilroy, My Goodness,My Guinnessberea
brun~ este in pericol de a se v~rsa din cauza
unei foci prietenoase.Af~ullui H. Harris, Bovril
preventsthat sinking feeling, prezinta un b~rbat
buimac, Imbrncat in pijama, c~lare pe o sticl~
de Bovril in mijlocul oceanului, iar afi~ul Bisto
kids, realizat de will Owen, prezenta doi ~tren-
gari savucind mirosul sosului de came Bisto.
noua imagine a sistemului. Cel mai talentat Creatorii de reclame pentru produsele co-
protejat al acestuia a fost E McKnight Kauffer, merciale erau adesea restrictionati de cererea
de origine americana, al carui afi~ pentru clientului. Expertii in publicitate considerau
Muzeul Londrei (1922) a devenit clasic. Stilul ca un afi~ care nu reu~easa capteze interesul
noilor afi~e era diferit: In loc sa reprezinte un publicului in doua secunde nu era perfor-
tren care strabate un peisaj atragator, noile mant. Acesta este motivul pentru care multe
afi~e aratau destinatia ~i informau calatorii companii au insistat ca afi~ele lor sa fie mai
despre detalii ale rutei. detaliate, mai naturaliste: prezentand clar
Si celelalte companii de transport i s-au oferta unui potential cumparator.
alaturat companiei London Underground In in ciuda ' acestui conse1Vatorism,in anii
cautarea noilor creatori de afi~e. W M 1920-1930multi creatori de afi~e mai utilizau
Teasedale, director de publicitate la London stiluri ale unor mi~cari non-naturaliste, cum ar
and North-Eastern Railway, a contractat fi cubismul sau fauvismul. Unul dintre cele
cateva dintre afi~ele celebre: Interior of York mai cunoscuie este cel realizat de Cassandre,
Minster -realizat de Fred Taylor , in 1932, pentru Dubonnet (Dubo... Dubon...
Scarborough -al lui Frank Nebould sau Dubonnet), prezentand in maniera cubistica
Clacton-on-Sea allui Lilian Hocknell. Cea mai un om mic cu palarie, acoperit treptat cu
mare descoperire a fost Tom Purvis care a aperitivul ro~u. Mi~ul a fost preluat de firma
creat afi~e pentru coasta de Est, care redau ~i este ~i astazi semnul ei distinctiv.
bucuria vietii la mare -turi~ti langa parasolare Af~ele cele mai populare ~i cu cel rnai rnare
~i colaci de salvare. succescomercial
205
ARTA AFI$ELOR
O Un afi~ creat de
Peter Max, intitulat
O zi minunato de
varo cu pasturile de
funde ca mesaj,
afi~ele sfar~itului
anilor '60 ~i
inceputul anilor '70
au devenit opere de
arta suficient de
ti expuse pe pere~i.
~
~
1-
W
O Un afi~ creat
de Jacqueline
Stiles pentru
Conferin,a
Na'ionala a
Studen,ilor Anti-
Razboi, din 1970.
Atat afi~ul, cat ~i
conferin,a propriu-
zisa, cereau sfar~i-
tul razboiului din
sud-estul Asiei.
!1
w