Sunteți pe pagina 1din 4

,

Fie cii vand sau informeazii, O Un ati~ realizat


de Jules Cheret care
cu o puternicii tentii politicii a fast cansiderat a ti
parintele artei
sau doar pentru delectarea
ati~elar maderne. El
ochilor, afi~ele au devenit o prefera sa utilizeze
imagini vizuale
artii de mai bine de o sutii de izbitaare ~i era cele-
ani, datoritii evolutiei tehnicii bru mai ales pentru
persanajele sale
tipiiririi ~i a reproducerilor feminine indragas-
tite -chiar ~i atunci
colorate.
cand facea reclama
la cambustibili.
U tilizarea afi~elor ca mijloc de rnspftn-
dire a informatillor are un trecut de mil
de ani. in Grecia antica, erau fo.Josite
panouri dreptunghiulare Incrustate (axones)
pentru a anunta ordinea atletilor sau numele
competitorilor de la jocurile sportive. Tezau-
rele vechi sau albumele cu inscriptii sau O Acest afi~ (c
anunturi, au fost descoperite atat In Pompei 1910), creat de
cat ~i In alte a~ezariromane. in secolele XVII Walter Crane pentru
~i XVIII strazile Parisului au devenit atat de societatea de asi-
aglomeratecu afi~eIncat a fost necesaraintro- gurari Sun Life
ducerea unor reglementari legale. Assurance Society,
Asemenea afi~e erau pur informative ~i este viu colorat ~i
constau de obicei din denumirea unor arti- decorativ, cu toate
cole, produse, date ale evenimentelor, cum ar ca se reintoarce spre
fi meciuri de box, circuri sau chiar executii o mai veche tendin,a
publice. Majoritatea lor aveau .tiraj scazut. de utilizare a
Doar la Inceputul secolului al XIX-lea, tipografiei pentru a
evolutia tiparului (Indeosebi a tehnologiei permite privitorului
reproducerii color) a revolutionat designul accesul la informa,ii.
af~elor, ridi~ndu-le la nivel de arta. .~
~
...
le~irea in lume w
Dupa inventarea litografiei, in 1793,o metoda
de tiparire de pe o matrita plana pe o supra- afi~ele ulterioare ale lui Cheret sunt
fata metalica, au Inceput sa se produca afi~e asemanatoarecu cele din apusurile de soare
de calitate In serie mare. Asemenea inovatii venetiene ale lui Turner. in timpul ~ederii sale
tehnologice au dus la o buna colaborare Intre In Anglia, Cheret s-a familiarizat ~i cu tehnica
tipografi ~i arti~ti, contribuind la o adevarata modema de tiparire a litografiilor colorate.
Inflorire a artei afi~elor, Intre 1870-1939. Ca multi alti arti~ti, Cheret a fost ~i el influ-
Cel mai prolific creator de afi~e de la entat de arti~tii japonezi care gravau In lemn.
Inceputul acestei epoci a fost artistul francez intre 1880-1890,cand gravurile japoneze au
Jules Cheret, considerat pe drept cuvant lnceput sa invadeze pe scara larga Europa;
parintele afi~elor moderne. Cheret a abando- ascutimea contururilor ~i culorile spalacite au
nat stilul afi~elor ca simple purtatoare de fost o revelatie pentru creatorii de afi~e.
informatil, pur tipografice (doar o In~iruire de Temele favorite ale afi~elor japoneze -prosti-
cuvinte), In favoarea imagini vizuale suges- tuate, slujnice de la baile comunale ~i scenele
tive, cu un personaj central colorat. de teatru -sunt o alta explicatie pentru tre-
Cheret a creat mil de afi~e cu teme diferite, cerea afi~elor europene de la stilul sentimen-
~um ar fi publicitatea pentru teatrul Folies tal, istoric, spre un stil mai lasciv, chiar erotic.
Bergeres,pana la reclama pentru caile ferate,
statiunile sau produse comerciale. Personajele T oulouse-Lautrec
sale feminine -fete In jupoane rava~ite Un alt entuziast al gravurii japoneze a fost
flirtand ~i turnftnd Dubonnet In pahare minus- Toulouse-Lautrec, maestrul afi~elor litografice
culesau zambind seducator sub lumina colorate. Din 1888 el a inceput sa ilustreze
stralucitoare a intrarii de .Ja "Saxoleine" - teatrele, salile de spectacole(mai ales celebrul
proveneau din traditia stilului francez de pic- Moulin Rouge), cafenelele ~i viata de mahala
tura rococo. Utilizarea culorilor- stacojiul viu, a Parisului. Directorul de la Moulin Rouge l-a
tonuri de albastru ~i galben -era .lnsa, la rugat sa-i creeze un afi~ pentru a reu~i sa inlo-
Cheret, originara din Anglia unde artistul a ~i cuiasca unul realizat de Cheret. Rezultatul a "
trait Intre 1859-1866.in aceastaperioada artis- fost celebrul Moulin Rouge -La Goulue, din 1

tul a fost captivat de arta peisagistuluiJ. M. W. 1891.Aceastalucrare a demonstrat imediat ta- ~


Turner ~i multe dintre culorile utilizate In lentul artistului pentru arta afi~elor, cu o uti- ~

203
ART A AFI$ELOR

lizare incitan~ a culorilor, denaturare, cari- O Amanfii, realizat de Alphonse Mucha, O Acest afi~, creat de Gladys Peto, in 1920,
caturn ~i contururi accentuate. marele creator de afi~e ceh, in mod evident incuraja oamenii sa ia trenul ~i sa se bucure
in anti care au unnat, Toulouse-Lautrec a influen,at de stilul decorativ, alambicat al de o zi in mediul rustic.
realizat afi~ele lui cele mai faimoase: pentru curentului Art Nouveau, cu larga raspandire
cant~reata excentric~ Aristide Bruant ~i artista in Europa, la sfar~itul anilor 1800.
Jane Avril pe care o iubea cu pasiune (cele
mai reu~ite sunt Le Divan ]aponais, Confetti O in anii 1920-'30, oamenii au devenit
Belb ~i Les Cbaines Simpson). Stilul lui de aproape obseda,i de calatorii. Boga,ii i~i
viat~ dezordonat (era alcoolic ~i suferea de cumparau automobile luxoase. Ceilal,i se
sifilis) i-a scurtat viata ~i Toulouse-Lautrec a mul,umeau sa priveasca afi~ele, cum e cel de
munt prematur la doar 36 de ani. Cu toate aici, realizat de Otto Ernst, ~i sa viseze.
acestea, lucr~rile sale remarcabile au con-
tribuit la recunoa~terea afi~elor litografice ca na~terela comentarii favorabile. in ciuda unei
fonn~ de art~. s~n~~ti ~ubrede ~i a mortli sale timpurli (la
Doi alti mari creatori de afi~e care au p~~it doar 25 de ani), opera lui Beardsley a fost
in unnele lui Toulouse-Lai.itrec au fost artistul prodigioas~ ~i artistul a avut o mare influent:I
ceh Alphonse Mucha ~i Theophile Steinlen. asupra multor arti~ti creatori de afi~e din
Marele talent allui Steinlen era de a reprezen- lntreaga Europ~ dar ~i din America.
ta s~racti Parisului a~a cum erau -sp~l~torese
strigand insulte ~i prostituate a~teptand in Puterea afiselor
t~cere in vreme ce filfizonti bajbaiau dup~ o dat~ cu expansiunea ind~strial~ din secolul
bani. Pe de al~ parte, Mucha a r~mas cunos- al XX-lea ~i cu cre~tereapublicului consuma-
cut pentru frumoaseleafi~e ale celebrei actrite tor, arta afi~elor s-a dovedit a fi un mijloc pU-
a vremti, Sarah Bemhardt. ternic de reclam~ ~i propagand~.
Profitand de elementele de efect ale stil-
Multicolore ~i decorative urilor Art Nouveau, cubismului ~i Art Deco,
Mucha, ca multi alti arti~ti ai zilelor sale, a fost creatorii de afi~e din urm~toarele decad~ au
putemic infiuentat de stilul Art Nouveau. conferit lucrarilor lor un stil inconfundabil ~i
Acest stil era unul foarte decorativ care a de o mare diversitate. Afi~ele Art Nouveau, de
1nflorit in majoritatea t~rilor Europei de Ve'5t, exemplu, sunt foarte contrastante cu afi~ele
.din 1890 pan~ la primul r~zboi mondial. publicitare robuste create de englezl;ll John n;lscut In Rusia, sub numele s;lu real Adolphe
Principalele trns~turi ale unei ilustratti Art Hassall, al c~rui afi~ SkegnessIs So Bracing a Mouron. El a creat muJ.te afi~e pentru statiuni
Nouveau sunt lintile unduitoare, care se fost o creatie clasic~ a acelei perioade. de litoral ~i pentru croaziere, printre care un
1ncol~cesc ~i se amestec~ constant, 1ntr-un Multe dintre afi~ele celebre ale secolului al afi~ ~ocant, din 1935, ilustrand o vedere
model f~rn sfar~it. Exponentul acestei mi~c~ri XX-Iea fac reclam~ turistic~, o nou~ form~ de frontal;l a transatlanticului Normandie. Vapo-
a fost graficianul englez Aubrey Beardsley. in amuzament ~i de recreere. Motivele multora rul imens traversand o mare calm;l sugera
1894, tan~rul talent a creat un afi~ pentru dintre afi~ele viu colorate ale anilor 1920-1930 siguranta, pacea scenei fiind Intrerupt:l doar
Avenue Theatre care a schimbat 1ntreaga con- se caracterizau printr-o energie pura ~i exu- de zborul pesc;lru~ilor.
c~Ptie despre arta afi~elor. "Nicicand nu fuse- berant:I, partial datorit~ noli obsesli a vitezei MuJ.te afi~e turistice britanice reu~ite de
se creat ceva atat de captivant, atat de ~i a c~l~torlilor care se potriveau cu autoturis- dup;l cel de-al doilea rnzboi mondial au fost
irezistibil1n arta afi~elor, ca un adev~rat teza- mele luxoase, trenurile rapide ~i vapoarele de create pentru compania London Transport.
ur al metropolei" a scris un critic de art~ croaziera ale vremli. Frank Pick, directorul general al metroului
cativa ani mai tarziu. Afi~ul de o simplitate Unul dintre cei mai buni creatori de afi~e londonez, cu spirit inovator, a angajat tineri
arogan~ al lui Beardsley, Avenue, a dat turistice a fost AM Cassandre (1901-1968) arti~ti ~i proiectanti talentati pentru a crea o

204
pline de umor cat ~i capricioase.in seria lui
John Gilroy, My Goodness,My Guinnessberea
brun~ este in pericol de a se v~rsa din cauza
unei foci prietenoase.Af~ullui H. Harris, Bovril
preventsthat sinking feeling, prezinta un b~rbat
buimac, Imbrncat in pijama, c~lare pe o sticl~
de Bovril in mijlocul oceanului, iar afi~ul Bisto
kids, realizat de will Owen, prezenta doi ~tren-
gari savucind mirosul sosului de came Bisto.

Afi~ele de rizboi ~i politice


Creatia de afi~e a inflorit intotdeauna pe timp
de rnzboi ~i a transform~rilor politice intense.
in ambele r~zboaie mondiale, propaganai~tii
guvemamentali s-au bazat pe abilit~tile cre-
atorilor de af~e. Lucr~rile aveau scopuri vari-
ate -de sustinere a moralului, colectare de
fonduri, recrutare sau pur ~i simplu incitarea
mandriei nationale. Creatorii erau sf~tuiti s~ nu
arate ~i partea cealalt~a monedei: moartea era
vinduta intr-o maniern vesel~ ~i in~ltatoare.
Probabil c~ afi~ul cu cel mai mare succes
dar ~i cel mai imitat a fost afi~ul de recrutare
Your Country Needs YOU!("Patria are nelJ()ie
de tine':), realizat de Alfred Leete, in care
degetul neindurntor al Lordului Kitchener
pare s~ sarn afarn din imagine. Alte afi~e de
recrutare erau chiar mai cinice. O metod~ de
a convinge un b~rbat s~ se lase recrutat era
prin intermediul familiei. intr-o celebrn creatie
a lui SavileLumley o fetit~ ce sta pe genunchii
tatalui intrebandu-l: rata, ce ai facut TV fn
timpul marelui razboi? B~rbatul prive~te
incurcat, in vreme ce b~ietelul lui se joac~ la
picioarele sale cu sold~tei.
De~i in perioada celui de-al doilea rnzboi
mondial radioul a devenit principalul mijloc

00 in timpul razboiului s-a profitat de


puterea de sugestie a afi~elor.Afi~ele de
recrutare ii obligau pe barbati sa se inroleze
(stanga), jar avertismentele erau adeseavese-
le, ca in acest afi~ realizat de Fougasse(jos).

noua imagine a sistemului. Cel mai talentat Creatorii de reclame pentru produsele co-
protejat al acestuia a fost E McKnight Kauffer, merciale erau adesea restrictionati de cererea
de origine americana, al carui afi~ pentru clientului. Expertii in publicitate considerau
Muzeul Londrei (1922) a devenit clasic. Stilul ca un afi~ care nu reu~easa capteze interesul
noilor afi~e era diferit: In loc sa reprezinte un publicului in doua secunde nu era perfor-
tren care strabate un peisaj atragator, noile mant. Acesta este motivul pentru care multe
afi~e aratau destinatia ~i informau calatorii companii au insistat ca afi~ele lor sa fie mai
despre detalii ale rutei. detaliate, mai naturaliste: prezentand clar
Si celelalte companii de transport i s-au oferta unui potential cumparator.
alaturat companiei London Underground In in ciuda ' acestui conse1Vatorism,in anii
cautarea noilor creatori de afi~e. W M 1920-1930multi creatori de afi~e mai utilizau
Teasedale, director de publicitate la London stiluri ale unor mi~cari non-naturaliste, cum ar
and North-Eastern Railway, a contractat fi cubismul sau fauvismul. Unul dintre cele
cateva dintre afi~ele celebre: Interior of York mai cunoscuie este cel realizat de Cassandre,
Minster -realizat de Fred Taylor , in 1932, pentru Dubonnet (Dubo... Dubon...
Scarborough -al lui Frank Nebould sau Dubonnet), prezentand in maniera cubistica
Clacton-on-Sea allui Lilian Hocknell. Cea mai un om mic cu palarie, acoperit treptat cu
mare descoperire a fost Tom Purvis care a aperitivul ro~u. Mi~ul a fost preluat de firma
creat afi~e pentru coasta de Est, care redau ~i este ~i astazi semnul ei distinctiv.
bucuria vietii la mare -turi~ti langa parasolare Af~ele cele mai populare ~i cu cel rnai rnare
~i colaci de salvare. succescomercial

205
ARTA AFI$ELOR

O Un afi~ creat de
Peter Max, intitulat
O zi minunato de
varo cu pasturile de

funde ca mesaj,
afi~ele sfar~itului
anilor '60 ~i
inceputul anilor '70
au devenit opere de
arta suficient de

ti expuse pe pere~i.

~
~
1-
W

O Un afi~ creat
de Jacqueline
Stiles pentru
Conferin,a
Na'ionala a
Studen,ilor Anti-
Razboi, din 1970.
Atat afi~ul, cat ~i
conferin,a propriu-
zisa, cereau sfar~i-
tul razboiului din
sud-estul Asiei.

!1
w

de propaganda, putine tclri ignorau impactul O Reclamele pen-


grafic al afi~elor. Un exemplu memorabil, tru Coca-Cola pot ti
Careless Talk CostsLjves -ilustrat umoristic de u~or recunoscute,
desenatorul Fougasse de la revista Puncb - indiferent de limba
reamintea oamenilor ca "Vorba farn noima (aici thailandeza),
poate CoSta vieti omene~ti". Alte afi~e indem- datorita culorilor ~i a
nau poporul britanic sa economiseasca com- graticii -un mod de I j::J

bustibil, sa munceasca mai mult, sa nu uite de abordare utilizat de


§
camuflaj, sau sa-~i cultive singuri hrana. mul,i creatori de
~
Af~ele au foSt eficiente ~i in prezentarea reclame. T

ororilor rnzboiului. Unul dintre cele mai


izbitoare a foSt cel realizat de cehul Vaclav Nigel Waymouth, s-au concentrat pe crearea Imaginea cea mai cunoscuta dintre toate
Sevcik. in protestul sau personal fatcl de afi$elor psihedelice ca art:l 1n sine. Pentru afi~ele politice realizate in anti '60 este ins~
bomba atomica, afi~ullui prezinta o ciuperca prima data afi$ele au inceput sa se produca in cea a lui Che Guevara (tip~rita de Revolution
atomica giganta formata din cranii ~i un sin- masanu pentru mesajullor propagandistic sau Press),eroul cubanez adorat de revolutionarii
gurcuvant-slogan: "NU!". pentru reclaIrul ci ca opere de art:l. din intreaga lume, mai ales de c~tre studenti.
Dupa cel de-al doilea rnZboi mondial uti- Arta afi~elor, ca forrruI de protest, a fost
lizarea altor mijloace media (televiziune, radio Afi~ele militante revitalizat~ in decursul ultimilor ani, mai
sau cinematografie) dar ~i aparitia unor noi jn vreme ce arti$tii underground din Marea degrab~ in estul Europei decat in vest.
mijloace de tiparire, prin fotografiere, au dus Britanie $i SUA experimentau o arta de "exten- Liberalizareadin ce in ce mai accentuata,care
la disparitia artei afi~elor grafice. sie a mintii", studentii francezi participanti la a urmat dup~ c~derea comunismului, a oferit
"Revolutia din Mai" din 1968, au dezvoltat o arti~tilor libertatea de a condarnna politicienti
Perioada psihedelica -anii '60 forma cruda $i durn de afi$e politice. Serigra- prin intermediul afi~elor. Dup~ ani de
Dar afi~ele grafice pure nu au murit. Aceasta flate pe panouri de Irultase, ele erau predo- reprim~ri politice, arti~tii din Europa de Est au
fonrul de arta a foSt readusa in atentia pub- minant alb-negru $i atacau politia $i guvemul redescoperit puterea afi~elor care au inflorit in
licului cu mult zgomot de creatorii psihedelici generalului De Gaulle. Multe descriu politia ca decursul anilor Revolutiei Ruse.
de afi~e ai anilor '60. "Copiii florilor", noncon- pe o fonru1 de rnanipulare sinistr;I, lipsita de Arta af~elor, cu toate c~ a dep~~it de mult
fo~tii consumatori de droguri, au SCoSla chip. Un afi$ cu mare efect ironizeaza domi- perioada clasic~, care a inceput in Franta se-
iveala 0 forma de culturn bazata pe 0 vastitate natia lui De Gaulle asupra rnijloacelor media colului al XIX-lea ~i a durat pana: la sfa~itul
de stiluri, dand na~tere unei arte descrisa de prezentaridu-i caricatura purtand in brate un celui de-al doilea rnzboi mondial, va supra-.
un critic contemporan ca "0 buliba~eala vizio- televizor cu rnarca HMV ("Vocea Stapanului"). vietui ca o forrruI foarte expresiv~ de arta.
narn ~i halucinanta". Mijloacele de exprimare a jn august 1968, cand tancurile ruse$ti au pan~ in secolul al XXi-lea. Aceasta pentru c~
acestui gen de arta au foSt la inceput copertele invadat Cehoslovacia,studentii praghezi moti- generatti succesive de creatori de afi~e au
discurilor muzicale (de exemplu Sergeant vati politic au utilizat acela,5i stil de afi$e impus o m~ ~i un stil, unul dup~ altul pan~
Pepper, LP-ul celebrei formatii Beatles) sau ale improvizate, cu oase $i cranii, pentru a-$i la arta comercial~ modem~, atat in reclamele
revistelor de avangarda, cum ar fi oz. Unii rnspandi in lume mesajullor politic, $i pentru televizate cat ~i in afi~e sau caricaturi, toate
a~ti insa, printre care Michael English ~i a-$i exprima furia. foarte bogate ~i foarte variate.
206
Arta ~i omul 47 -ART NOUVEAU. Arta ~i omul 142 -HENRI DE TOULOUSE-LAUTREC