Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Rena~terea, una din perioa- dente, 1nfloritoare economic, populate cu O ..Na~terea Zei,ei Venus" a lui Boticelli
comercianti ~i bancheri nerabdatori sa-~i vada este una dintre cele mai gra'ioase ~i poetice
dele artistice cele mai fertile, numele imortalizat In diferite portrete coman- picturi ale Rena~terii, reflect3nd climatul
date, In palate noi care se construiau sau In intelectual in Floren,a sf3r~itului secolului XV.
a produs O constelatie de capelele somptuoase ale familiilor. Toata
genii. Italia a devenit cea mai aceasta bogatie materiala nu putea garanta exista 1ns~ nici o indoia1~ c~ Florenta a fost pe
aparitia artei de mare valoare dar a oferit primulloc, in secolul ai XV-lea, in care a ap~rut
importantii tarii culturalii din arti~tilor suficiente oportunitati pentru a-~i curentul artistic numit Rena~tere. Construirea
Europa ~i clasicismul aliituri Imbunatatii stilul ~i pentru a-~i etala talentele. catedralei ora~ului i-a oferit lui Lorenzo Ghiberti
(1378-1455), primul mare sculptor renascentist,
de naturalism au devenit Un centru cultural multe ocazji de a-~i demonstra talentul. in anul
Arta renascentista celebra umanismul ~i lumea 1402 s-a organizat un concurs, cu scopul de a
curentele principale ale artei. lnconjuratoare, abandoru1nd vechiul stil, mai desemna atelierul care avea s~ proiecteze ~i
spiritual, caracteristic Evului Mediu. insemna, de chiar s~ realizeze portile din bronz ale baptis-
ena~tere este denumirea folosita pentru a fapt, "Rena$terea Antichitatii" -redescoperirea terului catedralei. Ele trebuiau construite dintr-o
D descrie perioada schimbarilor culturale ce civilizatiilor clasice, ale Greciei Antice ~i ale serie de pl~ci, fonnand un relief. (Reliefurile
Rau avut lac In secolele al XV-lea ~i al XVI., Romei. In toata splendoarea lor. Literatura, filo- sunt sculpturi realizate pe un anumit fundal, de
lea In ltalia ~i care au influentat, In fmal, cea sof1a~i arta antichitatii le-au pus la dispozitie ital- obicei din acel~i material, ca de exemplu mon-
mai mare parte a Europei. Rena~terea a dus la ienilor noi standarde ~i noi modele. Anticii erau eda metalica.) Concursul a fost c~tigat de
a schimbare a valorilor umane -un avant de admirati pentru atitudinea lor generala asupra Ghiberti cu lucrarea "Sacrificiullui Isaac". Isaac
energie ~i de Incredere In potentialul uman - vietii dar nu trebuie sa uitam nici faptul ca la o era reprezentat gol, avand un corp atletic, clasic
care a avut numeroase consecinte. Printre cele mie de ani dupa destramarea lumii antice multe -o maniern foarte diferita fat:l de vechiul stil,
~fmai spectaculoase consecinte se pot enumera din realizarile aritichitatii nu fusesera egalate. ascetic, bisericos ai artei epocii medievale.
~!Inflorirea artelor ~i noua viziune asupra rolului Rena$terea, pe langa tratarea subiectelor clasice Capodopera lui Ghiberti o reprezint~ cele
artelor ~i a arti~tilor In viata societatii. In arta, implica ~i redescoperirea tehnicilor antice dou~ seturi de pot:ti ale baptisterului din
Rena~terea a Inceput In ltalia. Cauzele care In arhitectura, constructii sau sculptura. Florenta. Un nurrulr mare de arti~i renumiti au
au dus la aparitia acestui curent sunt multiple. inv~tat arta sculpturii in atelierul artistului,
l: ltalia era, la aceadata, cea mai bogata tara din Arhitectura Renascentista printre care ~i Donatello (1386-1466) care ~i-a
Ei.lropa ~i era posesoarea unei Indelungate Italia era o tara cu multe ora~e frumoase, fiecare intrecut maestrul. Opera lui, plin~ de viat:l, cu
, traditii artistice. Avea multe ora~e indepen- dintre ele avand o anumita traditie artistica. Nu multe trns~turi clasice, include ~i celebra
35
RENA~TEREA IN ARTA
O David, statuia de
bronz apart,inand lui
Donatello creata in
anul 1434, a
reprezentat, proba-
bil, primul nud in
picioare realizat
dupa caderea
Imperiului Roman.
O Siciuirea pictata
de Piero della
Francesca.
Acest tablou este
aproape un exerci,iu
abstract in arta
perspectivei. Dato-
rita construc,iei,
tabloul inspira
claritate ~i calm. ~
36
O Frumoasa spectivei, "chiaroscuro" (umbrirea) ~i chiar alte
grad;nar;ta. una din tehnici cu scopul de a-~i convinge spectatorii
capodoperele pictate asupra realismului personajelor ~i scenelor.
de Rafael in anul In perioada Rena~terii tarzii, Roma a ocu-
1507. Tabloul pat locul Florentei, ca centru al artei italiene,
ilustreaza prin cu toate ca toti marii arti~ti care lucrau in ora~
atitudinea persona- erau veniti din alte parti. Roma le-a oferit spri-
jelor. gesturi ~i chiar jin arti~tilor- Papa Leon al X-lea ~i Julius al II-
prin direc1ia priviri- lea au avut preocupari artistice pentru a reda
lor marea influen1a capitalei vechea ei maretie dar ~i dorinta de a
pe care a avut-o fi imortalizati.
Leonardo da Vinci Prin angajarea celor mai renumiti arti~ti
asupra artistului. contemporani, Sfintii parinti 2U contribuit la
Personajele creaza o crearea unor capodopere, cum ar fi Capela
compozi1ie triunghi- Sixtina ~i splendida bisericaSfantul Petru, cea
ulara. stabila. mai mare biserica din lumea cre~tina.
Simplicitatea ~i
calmul pe care le Genii supreme
emana tabloul lui In perioada Rena~terii tarzii, existau trei mari
Rafael, sunt carac- arti~ti, considerati a fi arti~ti de geniu. Con-
teristice intregii temporanilor, arti~ti ca Leonardo da Vinci,
opere. Michelangelo sau Rafael, le pareau "super-
arti~ti". Tot in aceasta perioada a aparut ~i
convingerea ca artistul este o persoana .deose-
bita, mai degraba, decat un simplu meseria~,
care-~i indepline~te un contract.
Leonardo da Vinci (1452-1520) era mai in
varsta decat ceilalti doi. Un individ ciudat,
multi-talentat, el a lasat posteritatii doar cate.:
va picturi ~i a petrecut la Roma o perioada rel-
ativ scurta de timp. Cu toate acestea, Madona
printre stanci ~i Mona Lisa sunt reprezentari
superbe ale idealului clasic -asemanator cu
viata, dar totu~i misterios.
Ca ~i Leonardo, Michelangelo Buonarotti
(1475-1564) era florentin. El era un sculptor
~i pictor de geniu ~i a petrecut patru ani din
viata pictand tavanul Capelei Sixtine, o capo-
dopera reprezentand scene biblice, incepand
cu Creatia.
'" Rafael (1483-1520) a fost cel mal pur dintre
~ clasici, creand adevarate capodopere ale
O Tizian a tratat
subiecte diferite
inspirate din mito-
logia clasica, intr-un
stil foarte bogat ~i
senzual. Venus d;n
Urb;no (1538) nu
pare O creatura
mitica ci O femeie
frumoasa ~i sen-
zuala. Decorul este
O camera tipic
renascentista, cu
doua servitoare, in
planul indepartat.
37
'2 RENA$TEREA IN ART A
serenita1;ii ~i annoniei chiar ~i atunci cand rep- erica Sfantul Petru, care unna sa aibe capelele un maestru inegalabi1 m simtul culori1or ~i tex-
rezenta ac1;iuni pline de vigoare. Picturile sale dispuse radial ~i un acoperi.5 boltit. jn istoria tur:1. El ~ creat numeroase portrete impresio-
care o ilustreaz;1 pe Madona, urnan;1 ~i gra1;ioa- lunga ~i complicat:l a acestei biserici a fost nal1te. In arhitectur:1, venetianul Andrea
s;1,dar totu~i pur;1 ~i idealizata, au pus teffielia implicat ~i Michelangelo, alaturi de multi altii. Palladio (1508-1580) a adoptat modelele roma-
unui nou stil in picturn, stil care a durat secole ne pentru a crea un sti1 nou de palate ~i a influ-
intregi. Printre cele ffiai reffiarcabile lucrnri ale Sosirea la Vene~ia entat multi arhitecti vreme de mai multe secole.
sale se num:lrn frescele pictate pentru Stanza, Venetia, 1nconjurata aproape 1n intregime de Cam din anul 1530 clasicismul renascentist
apartaffientele Papei de la Vatican. Printre rnare, a fost izolata de restul Italiei ~i impactul a fost 1nlocuit cu un curent mai extravagant,
acestea cea ffiai celebr;1 este fresca Scoala Rena~terii s-a produs relativ tarziu. jncepand numit manierism. Sfa~itul Rena~terii estedese-
ateniana care reprezinta incununarea clasicis- insa cu sfa~itul secolului al XV-lea, 1n Venetia ori considerat a fi avut loc m acela~i timp cu
ffiului din perioada Rena~terii tiirzii. au 1nceput sa apara rnai multi pictori renumiti "Sacco di Roma" (pr:1darea ora~ului Roma de
Cel ffiai cunoscut arhitect al acelei perioade printre care Giovanni Bellini (1430-1516), catre trupele conduse de Carol Quintul), care a
este Donato Braffiante (1444-1514). El este cel Giorgione (1476-1510) ~i Tizian (1487-1576). dus la schimbari dramatice 1n Italia. Totodatael
care a dat o nou;1 diffiensiune, clasic;1, cl;1diri- Spre deosebire de ceilalti pictori italieni, arti~tii reflecta ~i faptul ca Rena~terea clrzie ajunsese
lor simetrice, ca in cazul cl;Idirii Teffipietto din venetieni erau rnai degraba, "f1Zici" decat "inte- mtr-un punct mort: perfectiunea fusese atinsa
Roffia. Braffiante este cel care a proiectat bis- lectuali". Cel rnai cunoscut dintre ei, Tizian, era ~i trebuiau explorate noi directii In arta.
~COALA ATENIANA
$coala atenianil este cea mai frumoasa fresca arta. ~coala aten;ana evoca marii ganditori ai Ptolemeu. Platon, cu barba ~i par carunt, se
pictata de Rafael, in Stanza de la Signatura, Greciei Antice, venerata atat de arti~tii spune ca ar semana cu Leonardo da Vinci;
apartamentele private ale Papei de la medievali cat ~i de cei renascenti~ti. filosoful din prim-plan, sprijinindu-se intr-o
Vatican. Foarte prolific, Rafael a inceput sa Filosofii Platon ~i Aristotel sunt plasa1i in cen- mana, este probabil portretullui Michelangelo.
creeze cand avea doar douazeci ~i cinci de trul imaginii, la capatul treptelor, inconjura1i de Subiectul frescei, simetria ~i atmosfera calma,
ani. El a inclus in operele sale scene ce ganditori ~i oameni de ~tiin1a. Printre ei se afla nobiliara fac din aceasta opera un rezumat al
"' ilustreaza filosofia, literatura, religia, legea ~i ~i matematicianul Euclid ~i astronomul intregului clasicism renascentist.
.,.
.)0(