.

Q Aceasta miniatura indiana evoca una dintre

Dovezi1e arata ca mituri1e
luptele descrise in Mahabharata, care se refera la
exista peste tot in htme ~i se razboiul dus de Krishna impotriva Raului. Aceasta
povestire este ~i astazi foarte prezenta in cultura
pare ca e1eraspund unei hindusa.
necesitafi de baza a oameni1or.
O Tabli~ cu relatarea potopului din secolul al
Multe dintre e1esunt povestiri 7 -lea i.e.n. Relatarea babiloniana referitoare la
potop este inscrisa in tabli,a a unsprezecea a
minunate ~i, cu toate ca nu mai
epopeii lui Ghilgame~ ~i evoca modul in care zeii
sunt crezute ca atare, e1e au trimis potopul pentru a distruge pamantul.

continua sa starneasca unor forte supranaturale ale clforactiuni nu pot

imaginafia oameni1or.
M itologia reprezintl acea ~tiinta:
ocupa cu studierea miturilor.
sunt povestiri traditionale pe care un
popor sau O anumitl cultura le considera a fi
adevarate ~i care reproduc evenimente dintr-un
trecut lndepartat, nedatat. De obicei, ele sunt
s~ legate de credintele religioase ~i de
traditiile sau obiceiurile lncetltenite In zona
respectiva. Miturile descriu modul In care se
presupune ca ar fi lnceput viata, origini1e raului
sau ale mol1ii, dar ~i binefacerile pe care le aduc
zeii, sau faptele de vitejie ale diferiti1or eroi.
.Fauritorii de mituri
Fiecare societate ~i-a creat propriile mituri, atrasa
irezistibil de gasirea ~i conceperea unor expli-
care se
Miturile catii, dar ~i creatoare de povestiri In fata marilor
mistere existentiale. Miturile au acela,5i mare
potential creator, atat In marile civilizatii ~i In
traditia "marilor" religii, cat ~i In culturile
considerate primitive. Miturile egiptene, iudaice,
grece~ti sau indiene sunt foarte colorate ~i
diversificate; la fel sunt ~i cele care apartin
culturii germanice, celei australiene aborigene,
sau celei indiene nord-americane. Chiar ~i
triburile mici, cum ar fi de exemplu tribul Zuni,
din New Mexico, ~i-au creat propriile mituri,
foarte detaliate ~i atent elaborate.
Chiar daca sunt considerate adevarate,
Intamplarile mitologice au loc Intr-un timp
trecut, dar nedefmit, ~i presupun implicarea
fi investigate sau dovedite a fi avut lac cu
adev~rat. Toate aceste fapte fac camiturile s~ fie
foarte diferite de istoria real~. Mitul babilonian
relateaz~ despre rnarele potop ca un fenomen
ce a aparut ca urmare a multelor p~cate pe care
le-au s~va~it oamenii ~i In urma c~ruia a
supravietuit un singur credincios, Impreurul cu
familia lui. Povestirea, relatat:! ~i In Biblie, este,
privit:! In general ca un dezastru real care a lovit
Mesopotamia. Fairnoasa povestire greceasc~
despre rnzboiul troian pare s~ sebazeze ~i ea pe
anumite fundamente istorice. S-ar putea ca
grecii s~ fi asediat sau nu Troia vreme de zece
ani, reu~ind parul la uml:1 prin capcana pe care
le-au Intins-o troienilor cu un cal irnens de
lemn care era Intesat In interior cu soldati greci.
S~p~turile arheologice efectuate In zona istoricl
a ora~ului Troia au scos insa la iveala dovezi
care arat:! c~ o~ul a ars cam In anul1250 i.e.n,

11
 MITOLOGIA

O sapaturile arheo-
logice efectuate in
zona istorica a ora-
~ului Troia au de-
monstrat ca ora~ul a
ars in jurul datei in
care se presupune ca
ar fj avut loc razboa-
iele troiene.

O Unele dintre cele

mai cunoscute mituri
grece~ti sunt cuprin-
se in poemele epice
ale lui Homer, lIiada
~i Odiseea. (dreapta)

O O pictura de pe o
vaza din anul 400
i.e.n. care-1infa1i~eaza
pe Dionis ~i pe
urma~ii sai. in mitolo-
gia greaca, Dionis
este zeul fertilita1ii, al
vinului ~i al extazului
~i venerarea lui era
foarte importanta la
grecii antici.

atunci cand grecii micenieni reprezentau o

adev~ta putere.
Din punct de vedere tehnic, diferenta dintre
mit ~i legenda este aceea al miturile nu apartin
unui timp sau loc specific, in vrerne ce legendele
iau ~tere in jurul unor evenimente istorice sau
a unor personaje reale. Limita dintre cele dou:l
este ins:l uneori foarte greu de stabilit.

Explica1ii pline de culoare

Istoricii, arheologii, sociologii, oamenii de litere
~i chiar psiliologii au studiat, cu totii, mituri1e,
farn a ajunge ins:l la o concluzie cornurul,
acceptata de toti, asupra scopului aparitiei
acestora. De exernplu, la inceputul secolului al
2o-lea, s-au f:lcut numeroase incerc:lri prin care
s:l se explice mituri1e in termenii generali ai
tendintelor umane, cornune tuturor societatilor.
Unii savanti, printre care ~i Carl lung, au f:lcut
mai rnulte inceralri de a descifra ceea ce ei
descriu a fi simboluri1e arhetipice ale mituri1or
care pot fi aplicate intregii orneniri.
Unele rnituri reprezint:l, cu sigurant:l,
inceralri1e oamenilor de a explica existenta ~i
rnodul in care s-au petrecut anumite evenimente
importante din istoria societatii umane. De
exernplu, grecii antici explicau descoperirea
focului prin mitullui Ptolerneu care l-ar fi furat
de la zei pentru a-l aduce oamenilor. Mult mai
tarziu, indienii Navajo au creat un mit foarte
curios, dar ~i foarte elaborat, prin care incercau
s:l explice rnodul in care au ajuns caii in
cornunitatea lor. Acest mit relata despre un
juc:ltor de noroc ruinat care a fost str:lpuns de o
s:lgeata care l-a purtat p;1ruI la Creator, care l-a
trirnis inapoi in Mexic, sub intruparea
in1p:lratului Montezuma. Sub aceasta nou:l
inf:l~ el i-a condus pe rnexicani spre nord, ca
s:l-i invete pe indienii Navajo cu rnodul de
folosire a cailor ~i a altor animale de povarn.
Multe mituri sunt inrudite cu traditiile ~i cu
ritualuri1e civilizatiilor in care apar. Povestiri1e
rnitologice int:lresc autoritatea institutiilor
sociale, pe care le descriu ca fiind de origine
divirul. in societatile traditionale, o presupus:l
descendent:l divirul, dintr-un zeu sau erou, este
adesea foarte importanta pentru ada legitimitate
unui rege, sau pentru a ajuta la rezolvarea unui
conflict legat de proprietate. Numeroase ipoteze
au incercat sa explice ~i sa identifice elementele
communeale miturilor, in ideea ca ele ar putea
reflecta o tendinta comuna sau un model comun
al mintii umane. Dar, in vreme ce numarul mare
de mituri existente face posibila o selectare facila
a unor exemple frapante care ar putea sustine
aceasta idee, este la fel de u~r a gasi alte mituri
alternative, sau chiar antagonice. Cu toate
acestea, exista similaritati izbitoare. De exemplu,
in mitologia nord-europeana, Baldur, fiul zeului
Odin, era atat de venerat incit toate creaturile ~i
lucrurile de pe pamant au jurat sa nu-i faca nici
un rau, cu exceptia vascului. Diabolicul Loki
reu~~te sa-l pacaleasca pe zeul cel olb, Hodur,
care-l ucide pe Baldur cu o ramurica de vasc, in
aparenta inofensiva. Fratele lui Baldur a cobocit
apoi pe celalalt taram, unde a incercat sa faca un
targ pentru a-l elibera, insa o femeie batrana
(probabil Loki deghizat) 1i zadarnice~te intreaga
operatiune de salvare. intr-un mit similar, de asta
data grecesc, Ahile, un razboinic viteaz, devine
invulnerabil dupa ce, copil fiind, este scufundat
intr-un mu fennecat. Singurulloc vulnerabil este
cliciiul de care a fast tinut ~i care nu a fast
scufundat in apa fennecat:l -in aparenta a foarte
mial sl~biciune dar care, faulmente, ii va cauza
moartea. Un ait mit grecesc relateaza despre
felul in care rnarele f~uritor de muzial, Orfeu, a
incercat s-o salveze ~i s~ a readual pe sotia lui
moarta, Euridice, de pe t:lmmul cehllalt. Din nou
se incheie un targ -lui Orfeu nu i se pern1ite sa
a priveasc~ pe sotie pe drumul de intoarcere
1ns:I, din p~cate, moartea nu poate ti in$elat:l.
Miturile in literatur3
La inceput anonime ~i nescrise, miturile nu
reprezint:l a literatura propriu-zis~. Cu timpul ele
au devenit ins~ teme ale unor opere literare.
Uneori opera literar~ cap~t~ propria ei
personalitate, devenind astfel "versiunea
autorizat:l" a mitului. Alteori, miturile sunt
exprirnate intr-o fonru'lliterara doar atunci cand
inceteaza s~ mai aiba veridicitate. Alte mituri,
care se refera la experientele cruciale ale
omenirii, par sa nu-~i piarda deloc din puterea
de convingere din moment ce, de-a lungul
secolelor, au inspirat multi scriitori ~i ~ti.

Arta ~i omul 3 -EPICA CLASIcA Istorie universal:! 10 -ZEII SI MI11JRILE LUMII ANTICE