.

SI
,
Poetii Byro"" Shelley -5i Keats,
care au fost o parte a
mi-5cdrii artistice europene
cunoscutd sub numele de
romantism, au zdruncinat
ordinea traditionald cu
versuri pasionale -5i cu o
imaginatie bogatd.

B Yran, Shelley $i Keats au fast trei tineri

paeti care au experimentat aspectele
diferite ale mi$carii ramantice. Ei au
scris versuri cu a puternica directie afectiva $i
cu a fascinatie deosebita fata de exotic $i sup- O Sora vitrega a lui O Drama in versuri
ranatural $i cu o expresie 1nalta a posesiunii Byron, Augusta, cu a lui Byron,
emotiilor asociate cu adevaratul romantism. care a comis incest. Sardanapa/us. a fost
muza de inspira1ie a
Lord Byron ( 1 788-1824)
artistului francez
Medwin, un prieten de-a lui Byron, scria: "Era O Byron a iubit Eugene Delacroix,
imposibil sa $ti cind vorbea serios". exoticul, ilustrat in cand a pictat tabloul
Intr-adevar, Byron $i-a trait viata in spatele acest portret in cos- Moartea 'ui
unei fatade de plictisea.la aristocrata. Dorinta turn albanez. Sardanapalus.
)ui era sa-$i $ocheze contemporanii. Viata sa a
I fost bizara. D-na Caroline Lamb, una din
cuceririle lui Byron, II descria ca: "nebun, rau
"$i periculos", dar dragostea lui cea mai pro-
funda a fost aprinsa de tinerii baieti $i de sora
lui vitrega.
Byron s-a nascut in 1788, produsul unui
mariaj nefericit, presarat cu antecedente
aflate sub.) sernnul1ntrebarii. Tatallui a murit
pe cind Byron avea 3 ani, iar unchiul lui,
William, dup~ 7 ani. Astfel rangul de baron
detinut de familie a fost transmis lui Byron.
rinarul nu a fost foarte ata$at de mama sa,
deoarece aceasta adesea a abuzat de el.
Acest lucru l-a f;1cut pe Byron sa fie foarte
sensibil.
In 1801, Lord Byron a plecat la Harrow
unde a scris primele sale poeme. In 1805 a
plecat la colegiul Trinity, Cambridge, unde
~i-a: publicat lucrarea Memoriile unui Fugar,
de$iun prieten l-a avertizat ca textul era prea
senzual. In 1807 a publicat lucrarea Orele de
lenevie, dar dup;! o revizuire drastica, Byron
s-a 1nfuriat raminind cu un gust arnar. Cri-
,ticul literar a protestat 1mpotriva pretentiilor
lui Byron. In furia sa Byron a scris satira Barzi
englezi $i recenzii scotiene, care i-a adus renu-
mele. In ea, Byron critica scriitori-institutie ca
Southey, Coleridge $i Wordsworth, de$i mai
itarziu a recunoscut ca afimatiile lui au fost mo~tenitoarea unei averi, dar dupa un an ea bil~". in tirnp ce a trait cu ea a locuit la Pisa,
~am exagerate. s-a despartit de el. Scandalul provocat de unde a reintilnit -0 pe Shelley, care f~cea
, Idila sa notorie cu Lady Caroline Lamb s-a
acest incident l-a -determinat sa pIece In Italia. parte dintr-o mic~ colonie de expatriati
rtntamplat in 1812. A devenit subiect de dis- in timpul calatoriei a cunoscut-o pe Percy englezi. Prin 1823 Byron era deja plictisit de
\cutie in societatea londoneza. Totu$i Byron a Bysshe Shelley, ~i foarte curand cei doi au viata din ltalia, fapt ce l-a f~cut s~ pIece in
gasit intensitatea pasiunii ei ca o amenintare devenit priteni initimi, deoarece Imparta~eau Grecia. Intentia lui era s~ se al~ture revolutiei
...laindependenta lui, a$a ca pune capat idilei acelea~iviziuni politice radicale. impotriva turcilor. Grecii s-au ata~atprofund
;chiar dupa ce Caroline divortase de sotul ei, in Italia Byron a dus o viata desfranata ~i de marele lor lord englez, iar Byron a lucrat
~e pare ca sa locuiasca cu Byron. degenerata. S-a ata~at de Teresa Guiccioli, intens pentru ei. Dar curind optimismul pe
[ In 18.15 s-a casatorit cu Isabella Milbanke, care s-a dovedit a fi o companie "accepta- care l-a avut la inceput s-a transformat in

113
 SHELLEY, KEATS $1 BYRON

O in 1816 Byron a
stat cu Shelley in
apropiere de
Geneva. Peisajul i-a
captivat pe ambii
poe~i.

O O schi,3 a Lord-
ului Byron, facuta in
1823, cu doua luni
inainte de a pleca in
Grecia. Entuziasmul
lui Byron pentru
cauza razboiului de
independen'a fa,a
de turci, din Grecia,
s-a transformat, in
curand, in deziluzie.

V Viziunea
lui Delacroix asupra
naufragiulu! grotesc,
de co~mar care se
petrece in lunga
satira epica a lui
Byron -Don juan.

deziluzie, cand a fost martor al actelor de mare I?arte clasa conduca:toare, se ridiculi-
coruptie ~i luptelor interne. in 1824 Byror a z~aza chiar ~i pe el insu~i: .
muI:it de febrn tifoida in Missolonghi. M-a$ duce-n rai c-amfost doar lut,
Faptele glorioase ale lui Byron au rnmas A$a cum sunt sange, oase, pasiune,
legendare, iar numele lui a ajuns sa fie Jolosit sentiment -
pentru a descrie o persoana rebela .~i melan- Pentru cii cel putin trecutul a trecut-
.cQlica. Odata, Byron scria: "Cel mai mare Si pentru viitor- (dar scriu aceaStii
lucru in viata este senzatia'-sa simtim, ca miirturie dupii ce am biiut excesiv
existam chiar ~i atunci cand suferim ~i suntem astiizi, fncat mi se pare cii stau
cople~iti de durere". , deasupra tavanului)
Fascinatia lui Byron pentru satira anti- Vii spun -viitorul este o cbestiune
rofficanticaatinge, probabil, punctul culminant serioasii,
in luciarea DbnJuan (1819-24), interpretarea Si deci- de dragullui Dumnezeu -
sa personala la povestea traditioriala a mare- miincati $i beti apii!
lui amorez spaniol. El folose~teumorul ~ipu-
terea pentru a minirnaliza toate valorile, sen- Shelley ( 1792-1822)
timentele ~i Ideile pe care societateale-a avut Fiul upui aristocrat bogat, din comitatul
vreodata. Cu toate ca tinta batjocoriei este in Sussex, Percy Bysshe Shelley a fost educat la
Eton ~i de acolo a plecat la Oxford. Aici, a
reactionat violent. la conventiile universit:ltii ~i
astfel a deventi renumit pentru convingerile
sale politice ~i religioase. in 1811 a publicat
un pamflet intitulat Necesitatea Ateismului,
unde afirma ci1 nu existi1 vreo dovadi1 ci1
exist:l Dumnezeu.
Pent.ru acest lucru a fost exmatrlculat din
universtiate. Tati11si1u s-a infurlat ~i l-a dez-
mo~tenit, sperand ci1 astfel Byron se va
reintoarce prlntre credincio~i. insi1 totul a fost t
un e~ectotal. Shelley, mo~tenitorul unei marl
averl; a intors spatele acesteiain favoarea li-
berti1tii cuvantului, gandului ~i faptei.
Singur la Londra, la varsta de 19 ani,
Shelley a intalnit-o pe Harriet Westbrook, o
tani1ri1de 16 ani. Cei doi fug impreuni1 ~i se
ci1si1torescin 1811, dar convietuirea lor nu

114

s-a dovedit a fi prea trainic~. intorcandu-se la
tondra o Intalne$te pe Mary Wollstonecraft
Godwin, o tan~rn de$teapt~ de doar 17 ani,
fiica filozofului William Godwin $i a feminis-
tei Mary Wollstonec~ft. ~tiind c~ mariajullui
era pe terminate, Shelley fuge cu Mary In
Elvetia, Incercand s~ o ia $i pe Harriet cu ei.
Aceasta refuz~pentru ca mai tarziu sa se sinu-
cid~, prin Innecare.
Pe m~surn ce Imb~tranea, aceas~ tragedie
ii afecta profund pe Shelley. intre timp viata
lui particularn devenise un haos. F~cuse anga-
jamente pe care nu le putea respecta $i se
angajase In numeroase aventuri care nu i-au
f~cut deloc bine. Femeile l-au g~sit atractiv $i
p~reau s~-l accepte pe el $i atitudinile lui ide-
aliste. Shelley a v~zut asemenea relatii din
prisma spiritului "liber $i nelini$tit" al b~rbat-
ului $i al dragostei. De aicl se poate spune c~
a fost 1ntr-aved~r un "idealist osandit". Shelley
1ns).l$iscria: "Asta nu este ce am crezut eu c~
este viata". Ultimullui poem Adonais, scris1n
..,1821la moartea lui John Keats, contine clteva
imagini obsedante:
Viata ca un dam, din siiclii multicalarii,
Piiteazii albul radiant al Eternitiitii,
Pdnii cdnd Maartea a fiirdmiteazii In
fragmente.
Shelley a fost un om plin de pasiune ~i
manie. Totu~i a fost un mare poet liric care a
dezvoltat un sentiment crescand al izol~rii ca
poet ~i un sens mereu adancitor al tragicului
in viat~.
Shelley a murit in 1822 lntr-un tragic acci-
dent maritim, barca lui fiind r~sturnat~ de o
O Idealismul fer-
vent reg asit in
poeziile lui Shelley
contrasteaza cu
detaliile vie~ii lui
reale. Aceasta
pictura de Joseph
Severn, infa~i~andu-1
pe Shelley la
ruinele bailor
lui Caracalla,
eviden~eaza
tinere~ea acestui
poet, care a murit
in floarea varstei.
O A doua
casatorie a lui
Shelley a fost cu
Mary Wollstonecraft
Godwin, fiica filozo-
fului William Godwin
~i a feministei Mary
Wollstonecraft.
incurajata de Shelley
~i Byron, Mary a
scris cartea
Frankenstein, care de
atunci a devenit o
poveste clasica de
groaza.
furtuna putemica langa La Spezia,.pe coasta
ltaliei. Avea doar 29 de ani.
Keats (1795-1821 )
Dintre ace~titrei poeti, probabil, Keats a avut
cea rnai "comuna" ascensiune, de~i moartea
parintilor, tatal cand tanaru{ avea 8 ani, iar
mama la 6 ani dupa aceea, l-au zdruncinat
putemic. John Keats era fiul cel mai mare al
familiei Keats, iar parintii s-au luptat din greu
ca sa-i ofere o buna educatie literara. A
1nvatat putina latina, franceza ~i istorie la
academia Enfield, unde ~i-a gasit un prieten :ii
bun in Charles Cowden, fiul directorului. ~
De~i Charles era cu : 8 ani mai mare decat
Keats, a reu~it sa-l initieze pe Keats in tainele
poeziei.
Oricum, cand copii farniliei Keats au ramas
orfani, Keats a abandonat ~coala ca sa aiba
grija de fratii ~i sora lui, l-a care tinea foarte ap~sau din greu. Fratele Iui, Tom, se Iupta cu
mult. De buna voie a acceptat responsabili- tuberculoza, iar fratele mai mic George, a
tatea de a avea grija de ei, chiar daca ~i el era emigrat in America pentru a-~i face un rost
doar un copil. mai bun in viat~. Toate acestea au fost c;'iteva
in 1880 Keats a lucrat ca ucenic la o far- din Ioviturile primite de stransa familie Keats.
macie in Edmond unde a stat 5 ani.. in tot ProbabiI c~ poemuI Endymion a servit ca o
acest timp a 1nceput sa scrie poezii ~i sa evadare din presiunea care iI inconjura, o
citeasca versuri. in 1815 Keats s-a dus la spi- evadare lntr-o Iume imaginar~, Iuxoas~, cu zei
talul Guy sa $tudieze chirurgia. Deja avea un ~i p~stfoi.
cerc de prieteni, care ii includea pe: Shelley, in anuI care a urmat Keats a trebuit s~-i
poetul Leigh Hunt, pictorii Sevem ~i Haydon, tolerezepe criticii anoriimi, care vorbeau iro-
criticul literar William Hazlitt ~i eseistul nic la adresa "pro5tiei Iui Endymion". in tot
Charles Lamb. Contactele literare l-au 1nfla- acest timp, Keats a avut grij~ de fratele Iui
carat foarte mult, ~i astfel la varsta de 21 de Tom p;'in~ la moartea sa, iar apoi s-a
ani a renun~at la medicjna in favoarea indr~gostit de Fanny Brawne. Neav;'ind altce-
poeziei. va s~-i ofere dec;'it dragostea Iui, a deci5 5~
Pentru Keats acest lucru nu a fosto decizie pIece pentru o perioad~ pentru a putea s~-~i
u~oara, deoarece deja probleme farniliale 11 fac~ un nume.
115
 SHELLEY, KEATS ~I BYRON

1809
Barzi englezi ~i recenzii scofiene

1812
Pelerinajul copilului Harold

1813
Mireasa 'ui Abydos

1814
Corsarul; Lara; Jacqueline
1816
Asediul din Corint

1817
Manfred

1818
Beppo
1819

1824
Don Juan

1813
Regina Mab

1816
Alostor

1819
Prometeu descatu~ot (completore)

1820
Vontului de opus; Unei rondunici;

1821
Adonais

Triumful viefii (neterminat la vremea

I'!!:
'1:!!

1818
Endymion; Isabella
1819
Hyperion; in ajun de Sf. Agnes;
Frumoasa doamno foro milo; Ode: unei
urne grece~ti; unei privighetori;
toamnei; 'ui Otho cel Mare; Regele
~tefan; Lamia.
F~rn indoial~ c~ nu a existat un alt poet
care S~ se maturizeze rnai repede decat a
f~cut-o Keats. intre septembrie 1818 ~i august
1819 Keats a scris cateva dintre cele mai mari
poezii ale sale: Hyperion, Frumoasa Doamna
fiira milii, jn ajun de Sf Agnes, Odii
Privigbetorii, Odii urnei Grece$ti, Odii toam-
nei, Lamia $i Caderea lui Hyperion.
Poeziile lui precum ~i scrisorile sale evi-
dentiaz~ ,0 personalitate calda ~i putemic~.
Keats dispunea de 0 capacitate uirnitoare de a
privi in sufletul omului. "Sper c~ sunt un pic
mai mult decit un f1l0Z0f decat sunt in reali-
tate" spunea Keats odat~. Sentimentul de
dragoste i-a amplificat mai mult dorinta de a
trni viata, dar a foSt ~i torturat de ideea c~ era
imposibil pentru el S~ se c~s~toreasc~, pentru
c~ la sfar~itul anului uimitor -1819, s-a
imbo1n~vit foarte tare.
O Primul poem lung a lui Keats, Endymion, a
fost aspru critic at. Departe de a fi descura-
jat, la un an de la publicare, Keats a scris
ciJteva dintre cele mai minunate poezii lirice
engleze~ti.
A plecat s:l stea cu Leigh Hunt, jar mai
tarziu Shelley l-a chemat s:l vin:l in Italia.
ins:l mai mult ca orice altceva, acum Keats i~i
dorea s:l fie cu Fanny. Acest lucru il face s:l
se duc:l la Hampstead ca s:l o vad:l. Dup:l o
lung:l c:ll:ltorie, ajuns la ea acas:l, le~in:l pe
pragul u~ii casei ei. Pentru o lung:l period:l
de timp Fanny ~i mama ei l-au ingrijit, ins:l in
cele din urm:l Keats a decis s:l pIece in Italia,
cu g:1ndul ca acolo clima mai cald:l ii va face
bine.. A ajuns la Roma la sfar~itul anului 1820
dar boala nu s-a ameliorat. Keats a murit la
Roma pe 23 februarie 1821 ~i a fost ingropat
la cimitirul protestant de la Roma. Fanny l-a
jelit ani intregi.
Robert Gittings, biografullui Keats, spunea
despre poeziile lui: "Ceea ce-l distinge de
orice alt poet este sensibilitateaextraordinar:l
fat:l de impresiile de moment ~i faptul c:l
folose~te in poeziile sale situatii de zi-cu-zi
din viata omului". Dar ultimul cuvant trebuie
O 0 silueta a lui Fanny Brawne, femeia pe
care Keats a iubit-o ~i cu care ~i-a dorit sa se
casatoreasca. Ea i-a raspuns cu acelea~i senti-
mente, prin faptul ca dupa moartea lui, la 29
de ani, ea l-a jelit ani de-a randul.
sa vina de la Keats lnsu~i intr-un poem numit
Odd Privigbetorii, in care sfideaza moartea ~i
gase~te motive de bucurie in frumusete,
natura ~i adevar.
Nu ai fost ndscut pentru moarte, pasare
nemuritoare!
Nu generatiile flamande te-au
doborat,
Vocea pe care o aud fn aceasta noapte
trecatoare a fost auzita
jn vremurile vechi de catre fmparati $i
clauni: probabil cantecul despre sine
care $i-a gdsit o cale
jn inima trista a lui Ruth, cand, ducand
dorul de casa,
A stat cu lacrimi fn ochi fn mijlocul
lanului de porumb;
Asemenea a fost $i fn vremurile vechi
Ale marilor periculoase, $i aletinuturilor
de basm.

116