Sunteți pe pagina 1din 4
. SI , Poetii Byro"" Shelley -5iKeats, care au fost o parte a mi-5cdrii artistice
. SI , Poetii Byro"" Shelley -5iKeats, care au fost o parte a mi-5cdrii artistice
. SI , Poetii Byro"" Shelley -5iKeats, care au fost o parte a mi-5cdrii artistice
. SI ,
.
SI
,
. SI , Poetii Byro"" Shelley -5iKeats, care au fost o parte a mi-5cdrii artistice europene
Poetii Byro"" Shelley -5iKeats, care au fost o parte a mi-5cdrii artistice europene cunoscutd sub
Poetii Byro"" Shelley -5iKeats,
care au fost o parte
a
mi-5cdrii artistice europene
cunoscutd sub numele de
romantism, au zdruncinat
ordinea traditionald cu
versuri pasionale -5i cu o
imaginatie bogatd.

B Yran, Shelley $i Keats au fast trei tineri

paeti care au experimentat aspectele diferite ale mi$carii ramantice. Ei au scris versuri cu a puternica directie afectiva $i

cu a fascinatie deosebita fata de exotic $i sup- ranatural $i cu o expresie 1nalta a posesiunii emotiilor asociate cu adevaratul romantism.

Lord

Byron

( 1 788-1824)

 

Medwin,

un prieten de-a lui Byron, scria: "Era

imposibil

sa

$ti

cind

vorbea

serios".

Intr-adevar,

Byron

$i-a trait

viata

in

spatele

unei fatade de plictisea.la aristocrata.

Dorinta

)ui era sa-$i $ocheze contemporanii.

Viata sa a

O Sora vitrega a lui O Drama in versuri Byron, Augusta, cu a lui Byron,
O
Sora
vitrega
a
lui
O
Drama
in versuri
Byron,
Augusta,
cu
a
lui
Byron,
care
a comis
incest.
Sardanapa/us. a fost
muza de inspira1ie a
artistului francez
O
Byron a iubit
Eugene
Delacroix,
exoticul, ilustrat in
acest portret in cos-
turn albanez.
cand
a pictat
tabloul
Moartea
'ui
Sardanapalus.

I fost

bizara.

D-na

Caroline

Lamb,

una

din

cuceririle lui Byron, II descria ca: "nebun, rau "$i periculos", dar dragostea lui cea mai pro- funda a fost aprinsa de tinerii baieti $i de sora lui vitrega.

Byron

s-a nascut in

1788, produsul

unui

mariaj nefericit, presarat cu antecedente

aflate sub .) sernnul1ntrebarii.

pe cind

William,

detinut

rinarul

deoarece

adesea

Tatallui

a murit

lui,

de baron

Byron.

Byron

dup~

avea

3 ani,

iar unchiul

rangul

lui

7 ani. Astfel

de familie

nu

a fost

aceasta

a fost transmis

foarte

ata$at de mama sa,

a

abuzat

de

el.

Acest lucru

l-a f;1cut pe Byron

sa fie

foarte

sensibil.

In

1801, Lord

Byron

a plecat

la Harrow

unde a scris primele

plecat

~i-a:publicat lucrarea Memoriile unui Fugar,

de$iun

senzual. In 1807 a publicat

lenevie, dar dup;! o revizuire drastica, Byron s-a 1nfuriat raminind cu un gust arnar. Cri-

unde

sale poeme.

In

1805 a

era prea

Orele de

la

colegiul

prieten

Trinity,

Cambridge,

l-a avertizat ca textul

lucrarea

,ticul literar

a protestat

1mpotriva

pretentiilor

lui Byron. In furia sa Byron a scris satira Barzi englezi $i recenzii scotiene, care i-a adus renu- mele. In ea, Byron critica scriitori-institutie ca

Southey, Coleridge

$i Wordsworth,

de$i mai

itarziu

a recunoscut

ca afimatiile

lui

au fost

~am , Idila exagerate. sa notorie

rtntamplat

\cutie in societatea londoneza.

1812. A devenit

cu Lady Caroline Lamb s-a

subiect

Totu$i Byron

de dis-

a

in

gasit intensitatea pasiunii ei ca o amenintare

lui, a$a ca pune capat idilei

laindependenta

divortase

~e pare ca sa locuiasca cu Byron.

;chiar dupa ce Caroline

de sotul

ei,

[ In 18.15s-a casatorit cu Isabella Milbanke,

de sotul ei, [ In 18.15s-a casatorit cu Isabella Milbanke, mo~tenitoareaunei averi, dar dupa un an
mo~tenitoareaunei averi, dar dupa un an ea s-a despartit de el. Scandalul provocat de acestincident
mo~tenitoareaunei averi, dar dupa un an ea
s-a despartit de el. Scandalul provocat de
acestincident l-a-determinat sa pIece In Italia.
in timpul calatoriei a cunoscut-o pe Percy
Bysshe Shelley, ~i foarte curand cei doi au
devenit priteni
initimi, deoarece Imparta~eau
acelea~iviziuni politice radicale.
in Italia Byron a dus o viata desfranata ~i
degenerata. S-a ata~at de Teresa Guiccioli,
care s-a dovedit a fi o companie "accepta-
bil~". in tirnp ce a trait cu ea a locuit la Pisa, unde a reintilnit
bil~". in tirnp ce a trait cu ea a locuit la Pisa,
unde a reintilnit -0 pe Shelley, care f~cea
parte dintr-o mic~ colonie de expatriati
englezi. Prin 1823 Byron era deja plictisit de
viata din ltalia, fapt ce l-a f~cut s~ pIece in
Grecia. Intentia lui era s~ se al~ture revolutiei
impotriva turcilor. Grecii s-au ata~atprofund
de marele lor lord englez, iar Byron a lucrat
intens pentru ei. Dar curind optimismul pe
care l-a avut la inceput s-a transformat in

113

SHELLEY, KEATS $1 BYRON
SHELLEY,
KEATS
$1 BYRON
deziluzie, cand a fost martor al actelor de coruptie ~i luptelor interne. in 1824 Byror
deziluzie, cand a fost martor al actelor de
coruptie ~i luptelor interne. in 1824 Byror a
muI:it de febrn tifoida in Missolonghi.
Faptele glorioase ale lui Byron au rnmas
legendare,iar numele lui a ajuns sa fie Jolosit
pentru a descrie o persoana rebela .~imelan-
.cQlica. Odata, Byron scria: "Cel mai mare
lucru in viata este senzatia'-sa simtim, ca
existamchiar ~i atunci cand suferim ~i suntem
cople~iti de durere". ,
mare I?arte clasa conduca:toare, se ridiculi-
z~aza chiar ~i pe el insu~i: .
M-a$ duce-n rai c-amfost doar lut,
A$a cum sunt sange, oase, pasiune,
sentiment -
Pentru
cii cel putin
viitor-
trecutul
a trecut-
Si pentru
(dar scriu
aceaStii
miirturie
dupii
ce am biiut
excesiv
astiizi,
fncat mi separe cii stau
deasupra
tavanului)
Fascinatia lui
Byron
pentru
satira anti-
Vii spun -viitorul
este o cbestiune
rofficanticaatinge, probabil, punctul culminant
serioasii,
Si deci-
de dragullui
Dumnezeu
-
in luciarea DbnJuan (1819-24),interpretarea
sa personala la povestea traditioriala a mare-
lui amorez spaniol. El folose~teumorul ~ipu-
terea pentru a minirnaliza toate valorile, sen-
timentele ~iIdeile pe care societateale-a avut
vreodata. Cu toate ca tinta batjocoriei este in
miincati
$i beti apii!
Shelley
( 1792-1822)
Fiul
upui
aristocrat
bogat,
din
comitatul
Sussex, Percy Bysshe Shelley a fost educat la
114
O in 1816 Byron a stat cu Shelley in apropiere de Geneva. Peisajul i-a captivat
O in
1816 Byron a
stat cu Shelley in
apropiere de
Geneva. Peisajul i-a
captivat pe ambii
poe~i.
O O schi,3 a Lord- ului Byron, facuta in 1823, cu doua luni inainte de
O O schi,3 a Lord-
ului Byron, facuta in
1823, cu doua luni
inainte de a pleca in
Grecia. Entuziasmul
lui Byron pentru
cauza razboiului
de
independen'a
fa,a
de
turci, din Grecia,
s-a
transformat,
in
curand, in deziluzie.
V Viziunea lui Delacroix asupra naufragiulu! grotesc, de co~mar care se petrece in lunga satira
V Viziunea
lui
Delacroix
asupra
naufragiulu!
grotesc,
de co~mar
care
se
petrece
in lunga
satira
epica
a
lui
Byron
-Don
juan.
petrece in lunga satira epica a lui Byron -Don juan. Eton ~i de acolo a plecat

Eton ~i de acolo a plecat la Oxford. Aici, a

reactionat violent. la

astfel a deventi renumit pentru convingerile sale politice ~i religioase. in 1811 a publicat

un pamflet intitulat NecesitateaAteismului,

unde afirma ci1 nu

exist:l Dumnezeu. Pent.ruacest lucru a fost exmatrlculat din universtiate. Tati11si1us-a infurlat ~i l-a dez- mo~tenit, sperand ci1 astfel Byron se va reintoarce prlntre credincio~i. insi1totul a fost t un e~ectotal. Shelley, mo~tenitorul unei marl averl; a intors spatele acesteiain favoarea li-

berti1tii cuvantului, gandului ~i faptei. Singur la Londra, la varsta de

Shelley a intalnit-o pe Harriet Westbrook, o

tani1ri1de

ci1si1torescin 1811, dar convietuirea lor nu

conventiile universit:ltii ~i

existi1 vreo dovadi1 ci1

19 ani,

16 ani. Cei doi fug impreuni1 ~i se

O Idealismul fer- vent reg asit in poeziile lui Shelley contrasteaza cu detaliile vie~ii lui
O Idealismul fer- vent reg asit in poeziile lui Shelley contrasteaza cu detaliile vie~ii lui
O Idealismul fer- vent reg asit in poeziile lui Shelley contrasteaza cu detaliile vie~ii lui
O Idealismul fer- vent reg asit in poeziile lui Shelley contrasteaza cu detaliile vie~ii lui
O Idealismul fer-
vent reg asit in
poeziile lui Shelley
contrasteaza cu
detaliile vie~ii lui
reale. Aceasta
pictura de Joseph
Severn, infa~i~andu-1
pe Shelley la
ruinele bailor
lui Caracalla,
eviden~eaza
tinere~ea acestui
poet, care a murit
in floarea varstei.
O A doua casatorie a lui Shelley a fost cu Mary Wollstonecraft Godwin, fiica filozo-
O
A doua
casatorie
a
lui
Shelley
a fost
cu
Mary
Wollstonecraft
Godwin,
fiica filozo-
fului
William
Godwin
~i a feministei
Wollstonecraft.
Mary
incurajata
de Shelley
~i Byron,
Mary
a
scris
cartea
Frankenstein,
care
de
atunci
a devenit
o
poveste
clasica
de
groaza.

s-a dovedit a fi prea trainic~. intorcandu-se la tondra o Intalne$te pe Mary Wollstonecraft Godwin, o tan~rn de$teapt~ de doar 17 ani, fiica filozofului William Godwin $i a feminis- tei Mary Wollstonec~ft. ~tiind c~ mariajullui era pe terminate, Shelley fuge cu Mary In Elvetia, Incercand s~ o ia $i pe Harriet cu ei. Aceasta refuz~pentru ca mai tarziu sa se sinu- cid~, prin Innecare. Pe m~surn ce Imb~tranea, aceas~ tragedie

ii afecta profund pe Shelley. intre timp viata

lui particularn devenise un haos. F~cuse anga- jamente pe care nu le putea respecta $i se angajase In numeroase aventuri care nu i-au f~cut deloc bine. Femeile l-au g~sit atractiv $i p~reau s~-l accepte pe el $i atitudinile lui ide-

aliste. Shelley a v~zut asemenea relatii din prisma spiritului "liber $i nelini$tit" al b~rbat- ului $i al dragostei. De aicl se poate spune c~

a fost 1ntr-aved~r un "idealist osandit". Shelley

1ns).l$iscria: "Asta nu este ce am crezut eu c~

este viata". Ultimullui poem Adonais, scris1n

,1821la

moartea lui John Keats, contine clteva

imagini obsedante:

Viata ca un dam, din siiclii multicalarii, Piiteazii albul radiant al Eternitiitii, Pdnii cdnd Maartea
Viata ca un dam, din siiclii multicalarii,
Piiteazii albul radiant
al Eternitiitii,
Pdnii cdnd Maartea a fiirdmiteazii In
fragmente.
Shelley a fost un om plin de pasiune ~i manie. Totu~i a fost un mare
Shelley a fost un
om
plin
de pasiune
~i
manie. Totu~i a fost un mare poet
liric
care a
dezvoltat un sentiment crescand al izol~rii ca
poet ~i un sens mereu adancitor al tragicului
in viat~.
Shelley a murit in 1822 lntr-un
tragic acci-
dent maritim, barca lui fiind r~sturnat~ de o
furtuna putemica langa La Spezia,.pe coasta ltaliei. Avea doar 29 de ani. Keats (1795-1821 )
furtuna putemica langa La Spezia,.pe coasta
ltaliei. Avea doar 29 de ani.
Keats
(1795-1821
)
Dintre
ace~titrei poeti, probabil, Keats a avut
cea rnai "comuna" ascensiune, de~i moartea
parintilor, tatal cand tanaru{ avea 8 ani, iar
mama la 6 ani dupa aceea, l-au zdruncinat
putemic. John Keats era fiul cel mai mare al
familiei Keats, iar parintii s-au luptat din greu
ca sa-i ofere o buna educatie literara. A
1nvatat putina latina, franceza ~i istorie la
academia Enfield, unde ~i-a gasit un prieten :ii
bun
in
Charles Cowden, fiul
directorului. ~
De~i Charles era cu :8 ani mai mare decat
Keats, a reu~it sa-l initieze pe Keatsin tainele
poeziei. Oricum, cand copii farniliei Keatsau ramas
orfani, Keats a abandonat ~coala ca sa aiba
grija de fratii ~i sora lui, l-a care tinea foarte
mult. De buna voie a acceptat responsabili-
tatea de a avea grija de ei, chiar daca ~i el era
doar un copil.
in 1880 Keats a lucrat ca ucenic la o far-
ap~sau din greu. Fratele Iui, Tom, se Iupta cu
tuberculoza, iar fratele mai mic George, a
emigrat in America pentru a-~i face un rost
mai bun in viat~. Toate acestea au fost c;'iteva
macie in Edmond unde a stat 5 ani
in tot
din Ioviturile primite de stransa familie Keats.
ProbabiI c~ poemuI Endymion a servit ca o
acest timp a 1nceput sa scrie poezii ~i sa
citeascaversuri. in 1815 Keats s-a dus la spi-
talul Guy sa $tudieze chirurgia. Deja avea un
cerc de prieteni, care ii includea pe: Shelley,
evadare
din presiunea care iI inconjura, o
evadare lntr-o Iume imaginar~, Iuxoas~, cu zei
~i p~stfoi.
in
anuI
care a urmat
Keats a trebuit
s~-i
poetul Leigh Hunt, pictorii Sevem ~i Haydon,
criticul literar William Hazlitt ~i eseistul
Charles Lamb. Contactele literare l-au 1nfla-
carat foarte mult, ~i astfel la varsta de 21 de
ani a renun~at la medicjna in favoarea
tolerezepe
criticii
anoriimi,
care vorbeau iro-
nic la adresa "pro5tiei
Iui Endymion".
in
tot
acest timp, Keats a avut grij~ de fratele Iui
Tom
p;'in~
la
moartea
sa,
iar
apoi
s-a
indr~gostit
de Fanny Brawne. Neav;'ind altce-
dec;'it dragostea
Iui,
a deci5 5~
poeziei. Pentru Keatsacestlucru nu a fosto decizie
u~oara, deoarece deja probleme farniliale 11
va s~-i ofere
pIece pentru
fac~ un nume.
o perioad~
pentru
a putea s~-~i

115

SHELLEY, KEATS ~I BYRON
SHELLEY, KEATS ~I BYRON
1809 Barzi englezi ~i recenzii scofiene 1812 Pelerinajul copilului Harold 1813 Mireasa 'ui Abydos 1814
1809
Barzi
englezi
~i recenzii
scofiene
1812
Pelerinajul
copilului
Harold
1813
Mireasa
'ui Abydos
1814
Corsarul;
Lara;
Jacqueline
1816
Asediul
din
Corint
1817
Manfred
1818
Beppo
1819
1824
Don
Juan
1813
Regina
Mab
1816
Alostor
1819
Prometeu
descatu~ot
(completore)
1820
Vontului
de
opus;
Unei
rondunici;
1821
Adonais
Triumful
viefii
(neterminat
la
vremea
I'!!:
'1:!!
1818
Endymion;
Isabella
1819
Hyperion;
in ajun
de Sf. Agnes;
Frumoasa
doamno
foro
milo;
Ode:
unei
urne grece~ti;
unei
privighetori;
toamnei;
'ui
Otho
cel Mare;
Regele
~tefan;
Lamia.
F~rn indoial~ c~ nu a existat un alt poet care S~ se maturizeze rnai repede
F~rn indoial~
c~ nu
a existat
un
alt poet
care S~ se maturizeze rnai repede
decat
a
f~cut-o Keats. intre septembrie 1818 ~i august
1819 Keats a scris cateva dintre cele mai mari
poezii ale sale: Hyperion, Frumoasa Doamna
fiira
milii,
jn
ajun
de
Sf
Agnes,
Odii
Privigbetorii, Odii urnei Grece$ti, Odii toam-
nei, Lamia $i Caderea lui Hyperion.
Poeziile lui precum
~i scrisorile
sale evi-
dentiaz~ ,0 personalitate calda ~i putemic~.
Keats dispunea de 0 capacitate uirnitoare de a
privi in sufletul omului. "Sper c~ sunt un pic
mai mult decit un f1l0Z0f decat sunt in reali-
tate" spunea Keats odat~. Sentimentul de
dragoste i-a amplificat mai mult dorinta de a
trni viata, dar a foSt ~i torturat de ideea c~ era
imposibil pentru el S~ se c~s~toreasc~, pentru
c~ la sfar~itul anului uimitor -1819, s-a
imbo1n~vit foarte tare.
sfar~itul anului uimitor -1819, s-a imbo1n~vit foarte tare. O Primul poem lung a lui Keats, Endymion,
sfar~itul anului uimitor -1819, s-a imbo1n~vit foarte tare. O Primul poem lung a lui Keats, Endymion,
O Primul poem lung a lui Keats, Endymion, a fost aspru critic at. Departe de
O
Primul
poem
lung
a
lui
Keats,
Endymion,
a
fost
aspru
critic at.
Departe
de
a fi descura-
jat, la
un
an de la publicare,
Keats
a scris
ciJteva dintre
cele
mai
minunate
poezii
lirice
engleze~ti.
O 0 silueta a lui Fanny Brawne, femeia pe care Keats a iubit-o ~i cu
O 0 silueta a lui Fanny Brawne, femeia pe
care Keats a iubit-o ~i cu care ~i-a dorit sa se
casatoreasca. Ea i-a raspuns cu acelea~i senti-
mente, prin faptul ca dupa moartea lui, la 29
de ani, ea l-a jelit ani de-a randul.
A plecat s:l stea cu Leigh Hunt, jar mai tarziu Shelley l-a chemat s:l vin:l
A plecat s:l stea cu Leigh Hunt, jar mai
tarziu Shelley l-a chemat s:l vin:l in Italia.
ins:l mai mult ca orice altceva, acum Keatsi~i
dorea s:l fie cu Fanny. Acest lucru il face s:l
se duc:l la Hampstead ca s:l o vad:l. Dup:l o
lung:l c:ll:ltorie, ajuns la ea acas:l, le~in:l pe
pragul u~ii casei ei. Pentru o lung:l period:l
de timp Fanny ~i mama ei l-au ingrijit, ins:l in
cele din urm:l Keats a decis s:l pIece in Italia,
cu g:1ndulca acolo clima mai cald:l ii va face
bine
A
ajuns la Roma la sfar~itul anului 1820
dar boala nu s-a ameliorat. Keats a murit la
Roma pe 23 februarie 1821 ~i a fost ingropat
la cimitirul protestant de la Roma. Fanny l-a
jelit ani intregi.
Robert Gittings, biografullui
Keats,spunea
despre poeziile lui:
"Ceea ce-l distinge de
orice alt poet este sensibilitateaextraordinar:l
fat:l de impresiile de moment ~i faptul c:l
folose~te in poeziile sale situatii de zi-cu-zi
din viata omului". Dar ultimul cuvant trebuie
sa vina de la Keatslnsu~i intr-un poem numit Odd Privigbetorii, in care sfideaza moartea ~i
sa vina de la Keatslnsu~i intr-un poem numit
Odd Privigbetorii, in care sfideaza moartea ~i
gase~te motive
natura ~i adevar.
de
bucurie
in
frumusete,
Nu ai fost ndscut pentru moarte, pasare nemuritoare! Nu generatiile flamande te-au doborat, Vocea pe
Nu ai fost ndscut pentru moarte, pasare
nemuritoare!
Nu generatiile flamande te-au
doborat,
Vocea pe care o aud
trecatoare a fost
fn aceasta noapte
auzita
jn vremurile
vechi de catre fmparati
$i
clauni:
probabil
cantecul
despre sine
care $i-a gdsit o cale
jn
inima
trista a lui Ruth, cand, ducand
dorul
de casa,
A stat cu lacrimi
fn ochi fn mijlocul
lanului de porumb;
Asemenea a fost $i fn vremurile vechi
Ale marilor
periculoase,
$i aletinuturilor
de basm.
116
116