Sunteți pe pagina 1din 4
. al Lacurilor. Tatal s~u era angajatul unui nobil bogat, dar excentric.inc~ de pe vremeain
. al Lacurilor. Tatal s~u era angajatul unui nobil bogat, dar excentric.inc~ de pe vremeain
. al Lacurilor. Tatal s~u era angajatul unui nobil bogat, dar excentric.inc~ de pe vremeain
. al Lacurilor. Tatal s~u era angajatul unui nobil bogat, dar excentric.inc~ de pe vremeain
.
al
Lacurilor. Tatal s~u era angajatul unui nobil
bogat, dar excentric.inc~ de pe vremeain care
era ~colar,Wordsworth era fascinat de natura
~i, f~cind o plimbare de unul singur, a v~zut
pentru prima data lacul ~i satul Grasmere.A
O
Derwentwater
.
O pana
la sfar~itul
in Tinutul
lacurilor
.
vie~ii
sale,
Dragostea
lui
Wordsworth
Wordsworth
pentru
sa fie
un poet
a v rut
al firii
aceste
locuri
l-a fa-
umane
~i al vie~ii
fost un moment pe care nu l-a mai uitat nicio-
data. "Ce fericire neasemuita ar fi s~ traiesc
cut
sa scrie
unul
din
obi~nuite
-nu
un
artist
care
sa scrie
primile
ghiduri
pen-
aici."
in anul 1799, Wordsworth
s-a Intors la
tru
aceasta
regiune,
pentru
un public
Grasmere~i a ramasacolo tot restul vietii.
publicat
in
1810.
restrans.
Via~a
lui
Wordsworth
in 1778, la frageda virst~ de opt ani,
Wordsworth ~i-a pierdut mama, ~i avea doar
13 ani cind i-a murit ~i tatal. impreun~ cu
fratii ~i sora sa a fost trimis s~ locuiasc~ cu
bunicii din partea mamei sale. Lui William Ii
displ~cea atmosfera crud~ din casabunicilor ,
~i nu s-a Intristat deloc atunci cind el ~i fratii
s~i au fost trimi~i la ~coal~.
in ciuda educatiei fragmentate pe care au
primit-o, b~ietii s-au descurcatbine. William ~i
unul din fratii s~i ~i-au f~cut studiile la
Universitatea Cambridge, altul s-a f~cut mari-
nar iar fratele cel mai mare a devenit avocat.
Sorasa, Dorothy, a ramasin Tinutul Lacurilor
~i al~turi de William care fusese intotdeauna
fratele ei preferat, o relatie strans~care a durat
piru11a sfi~itul vietilor lor.
i
]
~
~
Cunoscuti impreuna ca 'poetii lacurilor", William Wordsworth ~i Samuel Taylor Coleridge aveau in comun
Cunoscuti impreuna ca
'poetii lacurilor", William
Wordsworth ~i Samuel Taylor
Coleridge aveau in comun
interesul deosebit pentru
natura,
de~i personalitatile
lor erau cat se poate de
diferite.
"n 1795, cand William Wordsworth .l-a cu- I noscut pe SamuelTaylor Coleridge, a ince- put
"n 1795, cand William Wordsworth .l-a cu-
I noscut pe SamuelTaylor Coleridge, a ince-
put una din cele mai faimoaseprietenii din
istoria poeziei engleze. Caracterelecelor doi
erau foarte diferite, dar ei aveau in comun
dragosteapentru Tinutul Lacurilor din nordul
Angliei, unde adesea se plimbau impreun~,
simtind frumusetea ~i forta naturii. Influenta
reciproc~ asupra lucrnrilor lor a fost de scurt~
dura~, ins~ in culmea ei a dat na~tere unei
colectii de balade lirice cunoscute in prezent
in toat~ lumea, concepu~ ~i edita~ impreun~.
William Wordsworth s-a n~scutin 7 aprilie
1770 la Cockermouth, la marginea Tinutului

109

POETIIENGLEZIAI LACURILOR
POETIIENGLEZIAI LACURILOR
POETIIENGLEZIAI LACURILOR O Aceasta balada face parte din poe- ziile Lucy ale lui Wordsworth, despre o
O Aceasta balada face parte din poe- ziile Lucy ale lui Wordsworth, despre o femeie
O Aceasta balada
face parte din poe-
ziile Lucy ale lui
Wordsworth,
despre
o femeie a carei
identitate
ramane
necunoscuta.
Poeziile se remarca
prin simplitatea
~i
ardoarea
lor.
O Aceste ruine ale unei manastiri, pe malul raului Wye I-au inspirat pe Wordsworth pentru
O Aceste ruine ale
unei manastiri, pe
malul raului Wye
I-au inspirat pe
Wordsworth pentru
una dintre cele mai
frumoase poezii ale
sale, Versur; compuse
la cateva m;le de ma-
nast;re, in care urma-
re~te influen,a
natu-
rii asupra vie,ii sale.
O Wordsworth era inca un copil cind a vazut pentru prima data Grasmere-ul ~i a
O Wordsworth
era
inca un copil
cind a
vazut pentru prima
data Grasmere-ul ~i
a hotarat
ca este
locul in care vrea sa
traiasca. Mai tarziu
s-a intors
~i s-a
stabilit aici.
Pe cdt ascunse Q$tepta Colea ldngd tzvor, Fatd pe care ntmenea Nu o tubea CU
Pe cdt ascunse Q$tepta
Colea ldngd
tzvor,
Fatd pe care ntmenea
Nu
o tubea
CU dor.
Frumoasd ca o vtorea
Ascunsd-ntr-un ungber!
-Strdlucttoare ca o stea,
Ce stngurd-t
pe cer.
Necunoscutd a trdtt
St ntment
nu $tta
Cdnd Lucy a murlt, $t 0!
Ce dragd
fmt era.
Cambridge, fascinatia sa pentru matematica, drumetiile salein Alpi cand avea20 ani ~i ~ed- erea sa
Cambridge, fascinatia sa pentru matematica,
drumetiile salein Alpi cand avea20 ani ~i ~ed-
erea sa in Franta in timpul revolutiei. "Era a
binecuvantare sa Wie~ti sa vezi acei zori."
Fiindu-i spulberate visurile In Fi'anta, poezia
continua descriind redobandirea sperantelor.
De~i Wordsworth a terminat 'Preludiul' In
1805,acestaa fast publicat abia dupa moartea
poetului, In 1850, ~i este considerat ~i In
prezent unul dintre cele mai frumoase poeme
narative lungi din literatura engleza.
Samuel
Taylor
Coleridge
SamuelTaylor Coleridge ~ fast fiul unui preot
din Devonshire. Nascut In 21 octombrie 1772
~i fiind cel mai mic dintre zece frati, el a stu-
diat la Londfa ~i Cambridge. Coleridge a avut
un spirit foarte puternic, dar un caracter care
depindea pe sprijinul ~i prietenia altora. La
Cambridge practic ~i-a pierdut vremea, de~i
Dup~ obtinerea la Lonclra pentru cliplomei, William a plecat a cunoa~te viata In capital~. Sustin~tor
Dup~ obtinerea
la Lonclra pentru
cliplomei,
William
a plecat
a cunoa~te viata In capital~.
Sustin~tor Infl~c~rat al telurilor revolutionari-
lor francezi, Worclsworth a trecut Canalul
Manecti pentru a fi el Insu~i martor la cele
petrecute In Franta. Domnia Terorii i-a clistrus
sperantele, s-a Intors acas~ cleziluzionat ~i s-a
stabilit In Somerset. Cu cativa ani mai tarziu,
In 1802, s-a c~s~torit cu Mary Hutchinson,
care i-a cl~ruit cinci copti,
murit In 1812.
clintre care cloi au
~
Importan\a
naturii
Wordsworth
~i Coleridge
s-au
cunoscut
In
anu11795. Dintre cei doi, Wordsworth
a fost
cel care s-a l~sat mai mult
inspirat
de naturn,
iar principalul motiv al poeziei sale era peisa-
jul. intre anti 1798 ~i 1807, opera sa difera ca
tem~, spirit ~i stil de tot ceea ce fusese scris
Inainte, ~i a schimbat In mod decisiv perspec-
tiva ~i influenta poeziei engleze.
Viata ~i opera lui Wordsworth
sunt aproa-
pe unul ~i acela~i lucru. Poezia sa este strans
legat~ de experientele sale din copil~rie ~i de
tineretea pe care a petrecut-o In munti. in
cunoscuta sa poezie Preludiul, Wordsworth
descrie evolutia propriei minti ~i urm~re~te
dezvoltarea iubirii sale pentru naturn.
in
locul
unui
epic plin
de b~t;llti,
idile
~i
supranatural, cum se scria Inaintea lui, aici poe-
tul Insu~i este personajul central al poeziei.
Aceast~ nou~ abordare personal~ a fost
aproape revolutionarn In lumea poeziei; astfel
Wordsworth a fost primul poet modem care a
v~zut In experienta sa personal~ ~i In trnirile
interioare o tem~ potrivit;l pentru poezie.
Preludiul
red~ copil~ria
poetului,
plimb~rile
pe care le f~cea cle unul
singur ,
apropierea sa de naturn ~i convingerea
c~ per-
sonalitatea lui "s-a hrnnit atat din frumusete cat I
~i din tearrul". El descrie studtile poetului la
110

~~~

acolo l-a cunoscut pe Robert Southey ~i s-a Imprietenit cu el. De fapt Coleridge descria
acolo l-a cunoscut pe Robert Southey ~i s-a Imprietenit cu el. De fapt Coleridge descria
acolo l-a cunoscut pe Robert Southey ~i s-a Imprietenit cu el. De fapt Coleridge descria
acolo l-a cunoscut
pe Robert
Southey
~i s-a
Imprietenit
cu
el.
De fapt
Coleridge
descria
prietenia
sa
cu
Southey
~i Wordsworth
ca
'Trei oameni, dar un singur suflet'. Unii
chiar
II consider:l
pe
Southey
al
treilea
poet
al
lacurilor.
Este adeva:rat ca: a tr:lit
In
acela~i
tinut
~i
ca:
i-a
Insotit
pe
Wordsworth
~i
Coleridge Inplimba:rile
lor la tara:.
O
fire
schimbitoare
Cariera lui
Coleridge
a fost variata: -a
scris
pentru ziare, a predicat, a predat. A Incercat
chiar sa:-~iInfiinteze un ziar propriu, dar lipsa
lui de concentrare ~i firea schimba:toare
reprezentau un handicap decisiv In Incerca:rile
sale de afaceri. Adesea avea datorii.
In 1795, anul In care l-a cunsocut pe
Wordsworth, Coleridge s-a ca:satorit cu Sara
Bricker, o prietena a lui Robert Southey, ~i In
anul urma:tor i s-a na:scut primul copil. La
Inceputul ca:sniciei Coleridge ga:sea o mare
placere In timpul petrecut cu capii sa:i,In spe-
cial cu fiul sau cel mai
mare, Hartley. Dar
farmecul faptului de a fi tata: a trecut repede
$i el s-a Intars la madul sau de viata de burlac.
Calatarea In strainatate vizit§'nd aameni $i
lacuri despre care credea ca-l var ajuta s~-$i
deschid~ nai
arizonturi. El a devenit chiar
dependent de apiu.
A fast
un
narac
c~ paetul
a avut prieteni
at§,t de buni, deaarece el Insu$i nu parea s~
aib~ simtul angajamentului. C~snicia sa a
e$uat, capii s~i au devenit str~ini fata de el, iar
temperamentul sau instabil a cauzat cantin-
uarea cansumului de apiu.
Salade
li,ice
Acest ciclu de poezii, publicata
In 1798, a fast
canceput~
de
Wordswarth
$i
Caleridge
$i
reprezinta
cea
mai
cunoscut~
calaborare
a
celar dai. Faptul ca au ajuns sa lucreze Impre-
un~ aproape ca este o enigma:, deoarece tem-
peramentele celor doi barbati au fost camplet
deoarece tem- peramentele celor doi barbati au fost camplet O De~i este cel mai cunoscut ca
O De~i este cel mai cunoscut ca poet, Samuel Taylor Coleridge (1772-1834) a fost un
O De~i este
cel mai
cunoscut
ca poet,
Samuel
Taylor
Coleridge
(1772-1834)
a fost
un important
conferen1iar
~i critic
de
literatura,
teologie
~i filosofie.
Cartea
sa
B;ogpraph;a Literatura, adica
autobiografie
literara
con1ine
ideile
sale
despre
literatura
~i imagina1ia
creatoare.
diferite -lui Wordsworth ii pl;Icea lini~tea vietii de la tarn, aerul proasp;It, plimb;Irile lungi ~i
diferite
-lui
Wordsworth ii pl;Icea lini~tea
vietii
de
la
tarn,
aerul
proasp;It,
plimb;Irile
lungi
~i ii
pl;Icea in
mod
deosebit
s;I-~i scrie
poeziile
la
aer
liber.
Pe
de
alt;I
parte,
Coleridge
era un erudit,
un cititor
avid ~i un
admirator
al filosofiei
gennane.
Era un
om cu
capacit:lti deosebite, dar cu un caracter nesta-
tomic. Totu~i amandoi au acordat o mare
important;I
sentimentelor
lor ~i s-au l;Isat pro-
fund
influentati
de fol1a des;Ivar~it;I a naturii.
Batranul
mar;nar
Coleridge
alegea
teme
supranaturale
~i
romantice
~i in poezia
sa punea
accentul
pe
latura uman;I, adesea l;Isand s;I se intrevad;I
esenta propriei sale firi. Wordsworth alegea
teme mai degrab;I lume~ti -scene din viata
obi~nuit;I. Dar a introdus imaginatia, ~i prin
aceasta familiaritatea a disp;Irut, l;Isand loc
prospetimii
~i unui
mod
nou
de a privi
viata.
Cea
mai
important;I
contributie
a
lui
Coleridge la Baladele Lirice a fost Balada
batranului marinar, o balad;I despre aventuri
misterioase din timpul unei c;Il;Itorii in jurul
lumii, povestit;I de un marinar b;Itran unui
invitat la o nunt:l. Corabia marinarului ajunge
in Antarctica unde rnmane prins;I intre ghe-
tari. Un albatros apare ~i ii conduce intr-un
loc ad;Ipostit, dar marinarul il impu~c;I f;Ir;I un
motiv anume. Pentru aceast:l crim;I impotriva
naturii, el este pedepsit printr-o serie de aven-
turi insp;Iimant;Itoare.
Se abate seceta asupra lor ~i unul cate unul
oamenii echipajului mor iar marinarul este
martor la ridicarea sufletelor lor din corpuri.
El este singurul care rnmane in viat;I ~i in cele
din urm;I ajunge acas;I. Dar
un pustnic il pe-
depse~te, condamnandu-l s;I pribegeasc;I din
tar;I in tarn ~i s;I-~i povesteasc;I intamplarea.
Poezia a fost nou;I
~i stranie
pentru
acea
vreme, ~i chiar ~i azi i~i mai pastreaz;I misterul
~i fol1a unica, Pare mai degrab;I o balad;I ve-
che, repovestit;I de un poet cu o imaginatie
salbatic;I $i neobi~nuit;I, Ea amesteca realul cu
supranaturalul, dar introduce deasemenea ~i
spiritul afectiunii, care este una din moralele
poeziei, Thomas Wolfe, un romancier ameri-
una din moralele poeziei, Thomas Wolfe, un romancier ameri- O Una din ilustra~iile lui Gustave Dore
O Una din ilustra~iile lui Gustave Dore la Balada batranulu; mar;nar a lui Coleridge. Poe~ii
O
Una
din
ilustra~iile
lui Gustave
Dore
la
Balada batranulu; mar;nar a lui Coleridge.
Poe~ii romantici erau atra~i
de fantastic
~i
supranatural. Poezia reda intamplarile
prin
care au trecut marinarul
~i echipajul
sau
dupa ce marinarul
a impu~cat
un albatros.
in citatul
de sus. corabia
este
adapostita
~i o
seceta ingrozitoare
este
pe cale
sa se abata
asupra echipajului.
can al anilor 1930, scria: "Dar eu nu cred ca Balada bdtrdnulut marinar a fost
can al anilor
1930, scria: "Dar
eu
nu
cred ca
Balada
bdtrdnulut
marinar
a
fost
pentru
Coleridge
o evadare
din
realitate.
Cred
ca
a
fost realitatea, Cred ca el a fost pe corabie $i a
facut acea c~latorie $i a simtit $i a $tiut totuJ "
Contributia
lui Wordsworth
prezinta un put-
111
111
POETII LACURILOR ENGLEZE$TI
POETII LACURILOR
ENGLEZE$TI
ernic contrast. Michael este povestea unui p~stor care trece prin vremuri grele. Este o povestea
ernic contrast. Michael este povestea unui
p~stor care trece prin vremuri grele. Este o
povestea s~raciei,a curajului ~i a suferintei ~i
esteredata,a~acum intentionaseWordsworth,
'1ntr-o limb~ cu adev~ratfolosita de oameni".
Words~orth spera s~ se despart~de limbajul
artificial, poetic al secolului al 18-lea ~i s~ se
intoarc~ la .teme simple, folosind un limbaj
simplu. Manastirea prezinta un alt aspect,mai
personal,al poeziei lui Wordsworth. in aceasta
poezie el viziteaz~m~n~stireadup~ o absenta
de cinci ani ~i realizeaz~,sub vraja frumusetii
acesteia,cat de mult il schimbaseraacei ani.
Firea tineretii sale fusese extrem de fizic~ -
adeseaochii ~i urechile lui Wordsworth.
fata ochilor lui. Insa interpretarea pe care ada
jn 15 aprilie 1802, Dorothy Wordsworth a
descrisIn jumalul ei un episod care, l-a inspi-
rat pe fratele ei s~ scrie faimoasele sale ver-
suri, care cant~ frumusetea narciselor, Ma
plimbam singur cu un nor. Ea scria: "cand
eram In p~dure dincolo de Parcul
Gowbarrow, am v~zut catevanarcise aproape
de mal. Am presupus c~ valurile lacului arun-
casernsemintele pe t~rm, ~i c~ astfel a r~s~rit
mica colonie. Dar cum mergeam mai departe,
erau din ce In ce mai multe; ~i In cele din
urm~ sub crengile copacilor noi am v~zut c~
formau un ~ir lntreg de-a lungul malului
cre~teau printre pietrele acoperite cu
ellntamplarii initiale -ideea unei relatii armo-
nioase lntre om ~i natura -provine in
lntregime din experienta sa personala. Scena
a mi~cat lnsa~i esenta poetului.
Dorothy Wordsworth a fast fara Indoiala a
sursa de inspiratie nu l1umai pentru fratele ei, ci
~i pentru Coleridge. Acestuia ii oferea conver-
satii stimulatoare ~i propria poezie -calitap pe
care acesta nu le gasise niciodata la a femeie.
Contemporanii
Scriitorii William
Hazlitt (1778-1830)
~i Thomas
relatie strans~ cu
copaci, munti,
stanci ~i
izvoare -pe
cand acum conceptia sa despre
mu~chi
un~le
l~i odihneau capetele pe aces-
natur~seadanciseprin contactul s~ucu uman-
itatea~i se imbinase cu o mai bun~ intelegere:
te pietre ca pe ni~te peme
celelalte se scu-
turau ~i se lnvarteau ~i dansau
p~reau atat
De Quincey (1785-1859) erau contemporani cu
poepi lacurilor, ~i amandoi au scris relatari
vivace despre ei. Hazlitt, lntr-un eseu nurnit
Prima mea fntiilnire cu Poetii, reda conversapi
captivante cu Coleridge, precum ~i De Quincey
de vesele, mereu sclipitoare, mereu
schimb~toare."
Wordsworth a transpus acestfragment din
jumalln cunoscuta poezia care lncepe astfel:
in lucrarea sa Amintiri ale poetilor lacurilot: Ca
Pentru ca am fnvatat
sa privesc natura nu ca $i fn vremea
Tineretii nechibzuite, ci ascultand
adesea
Sunetullini$tit $i trist al umanitatii.
~i Coleridge, De Quincey era un consumator de
Dorothy
Wordsworth
Nu ne putem gandi la revolutia literara a lui
Wordsworth ~i Coleridge fara a acorda con-
sideratia cuvenita surorii
lui
Wordsworth,
Ma plimbam singur ca un nor
Plutind pestedealuri $i campii,
Cand dintr-o dat' am zarit ni$teflori,
Un card de narcise aurii;
Pe sub copaci,pe malullacului
Fluturand $i dansand fn bataia vantului.
Dorothy.
Ea li lnsotea
In plimbarile
lor
~i
a
locuit cu fratele ei chiar ~i dupa casatoria
acestuia. Si ea era pasionata de natura ~i a luat
notite pe care ambii poeti le-au folosit In ope-
rele lor. O persoana sensibila ~i cu un spirit
de observatie deosebit de dezvoltat, ea era
Wordsowrth a scris aceastapoezie la doi
ani de la 1ntamplareadescrisade Dorothy 1n
jurnalul ei, la care ~i fratele ei a luat parte.
Descriereaei i-a 1nflacaratimaginatia ~i a per-
mis ca scenasa se materializeze1nmod viu 1n
opiu ~i In lucrarea care l-a facut cunoscut,
Confesiunile unui opiaman qnglez, publicata In
1822, el descrie vedeniile bantuitoare pe care le
provoca narcoticul.
Wordsworth a trait mai mult decat top
prietenii ~i contemporanii lui, apucand Inca
domnia Reginei Victoria. Radicalismul sau
politic din tinerete lasa lac suspnerii conser-
vatorismului, ~i refuzul sau de a sprijini cauze
radicale de orice fel i-a Infuriat pe poetii mai
tineri, precum Shelley. In anul 1843, dupa
moartea lui Robert Southey, Wordsworth l-a
Inlocuit ca poet al curtii regale, de~i In acea
perioada, la varsta de 73 de ani, a Incetat
practic sa scrie. El a murit In anul 1850.
112
Acta ~i omul 39-
SHELLEY, KEATS SI BYRON
Acta ~i omul49
-POEZIA
VICTORIANA