.

al

Cunoscuti impreuna ca Lacurilor. Tatal s~u era angajatul unui nobil O Derwentwater . O pana la sfar~itul
bogat, dar excentric. inc~ de pe vremeain care in Tinutul lacurilor . vie~ii sale,
'poetii lacurilor", William era ~colar, Wordsworth era fascinat de natura Dragostea lui Wordsworth a v rut
~i, f~cind o plimbare de unul singur, a v~zut Wordsworth pentru sa fie un poet al firii
Wordsworth ~i Samuel Taylor pentru prima data lacul ~i satul Grasmere. A aceste locuri l-a fa- umane ~i al vie~ii
Coleridge aveau in comun fost un moment pe care nu l-a mai uitat nicio- cut sa scrie unul din obi~nuite -nu un
data. "Ce fericire neasemuita ar fi s~ traiesc primile ghiduri pen- artist care sa scrie
interesul deosebit pentru aici." in anul 1799, Wordsworth s-a Intors la tru aceasta regiune, pentru un public

natura, de~i personalitatile Grasmere~i a ramas acolo tot restul vietii. publicat in 1810. restrans.

lor erau cat se poate de Via~a lui Wordsworth

diferite.
"n 1795, cand William Wordsworth .l-a cu-
I noscut pe SamuelTaylor Coleridge, a ince-
put una din cele mai faimoase prietenii din
istoria poeziei engleze. Caracterele celor doi
erau foarte diferite, dar ei aveau in comun
dragosteapentru Tinutul Lacurilor din nordul
Angliei, unde adesea se plimbau impreun~,
simtind frumusetea ~i forta naturii. Influenta
reciproc~ asupra lucrnrilor lor a fost de scurt~
dura~, ins~ in culmea ei a dat na~tere unei
colectii de balade lirice cunoscute in prezent
in toat~ lumea, concepu~ ~i edita~ impreun~.
William Wordsworth s-a n~scut in 7 aprilie
1770 la Cockermouth, la marginea Tinutului
in 1778, la frageda virst~ de opt ani,
Wordsworth ~i-a pierdut mama, ~i avea doar
13 ani cind i-a murit ~i tatal. impreun~ cu
fratii ~i sora sa a fost trimis s~ locuiasc~ cu
bunicii din partea mamei sale. Lui William Ii
displ~cea atmosfera crud~ din casa bunicilor ,
~i nu s-a Intristat deloc atunci cind el ~i fratii
s~i au fost trimi~i la ~coal~.
in ciuda educatiei fragmentate pe care au
primit-o, b~ietii s-au descurcatbine. William ~i
unul din fratii s~i ~i-au f~cut studiile la
Universitatea Cambridge, altul s-a f~cut mari-
nar iar fratele cel mai mare a devenit avocat. i
Sora sa, Dorothy, a ramas in Tinutul Lacurilor
]
~i al~turi de William care fusese intotdeauna ...
fratele ei preferat, o relatie strans~care a durat ~
piru11a sfi~itul vietilor lor. ~

109
 POETII ENGLEZI AI LACURILOR

O Aceasta balada
Pe cdt ascunse Q$tepta
face parte din poe- Colea ldngd tzvor,
ziile Lucy ale lui Fatd pe care ntmenea
Wordsworth, despre Nu o tubea CU dor.
o femeie a carei
Frumoasd ca o vtorea
identitate ramane Ascunsd-ntr-un ungber!
necunoscuta. -Strdlucttoare ca o stea,
Poeziile se remarca Ce stngurd-t pe cer.
prin simplitatea ~i Necunoscutd a trdtt
ardoarea lor. St ntment nu $tta
Cdnd Lucy a murlt, $t 0!
O Aceste ruine ale Ce dragd fmt era.
unei manastiri, pe
malul raului Wye Cambridge, fascinatia sa pentru matematica,
I-au inspirat pe drumetiile sale in Alpi cand avea 20 ani ~i ~ed-
Wordsworth pentru erea sa in Franta in timpul revolutiei. "Era a
una dintre cele mai binecuvantare sa Wie~ti sa vezi acei zori."
frumoase poezii ale Fiindu-i spulberate visurile In Fi'anta, poezia
sale, Versur; compuse continua descriind redobandirea sperantelor.
la cateva m;le de ma- De~i Wordsworth a terminat 'Preludiul' In
nast;re, in care urma- 1805,acestaa fast publicat abia dupa moartea
re~te influen,a natu- poetului, In 1850, ~i este considerat ~i In
rii asupra vie,ii sale. prezent unul dintre cele mai frumoase poeme
narative lungi din literatura engleza.
O Wordsworth era
inca un copil cind a Samuel Taylor Coleridge
vazut pentru prima SamuelTaylor Coleridge ~ fast fiul unui preot
data Grasmere-ul ~i din Devonshire. Nascut In 21 octombrie 1772
a hotarat ca este ~i fiind cel mai mic dintre zece frati, el a stu-
locul in care vrea sa diat la Londfa ~i Cambridge. Coleridge a avut
traiasca. Mai tarziu un spirit foarte puternic, dar un caracter care
s-a intors ~i s-a depindea pe sprijinul ~i prietenia altora. La
stabilit aici. Cambridge practic ~i-a pierdut vremea, de~i
Dup~ obtinerea cliplomei, William a plecat
la Lonclra pentru a cunoa~te viata In capital~.
Sustin~tor Infl~c~rat al telurilor revolutionari-
lor francezi, Worclsworth a trecut Canalul
Manecti pentru a fi el Insu~i martor la cele
petrecute In Franta. Domnia Terorii i-a clistrus
sperantele, s-a Intors acas~ cleziluzionat ~i s-a
stabilit In Somerset. Cu cativa ani mai tarziu,
In 1802, s-a c~s~torit cu Mary Hutchinson,
care i-a cl~ruit cinci copti, clintre care cloi au
murit In 1812.
~
Importan\a naturii
Wordsworth ~i Coleridge s-au cunoscut In
anu11795. Dintre cei doi, Wordsworth a fost
cel care s-a l~sat mai mult inspirat de naturn,
iar principalul motiv al poeziei sale era peisa-
jul. intre anti 1798 ~i 1807, opera sa difera ca
tem~, spirit ~i stil de tot ceea ce fusese scris
Inainte, ~i a schimbat In mod decisiv perspec-
tiva ~i influenta poeziei engleze.
Viata ~i opera lui Wordsworth sunt aproa-
pe unul ~i acela~i lucru. Poezia sa este strans
legat~ de experientele sale din copil~rie ~i de
tineretea pe care a petrecut-o In munti. in
cunoscuta sa poezie Preludiul, Wordsworth
descrie evolutia propriei minti ~i urm~re~te
dezvoltarea iubirii sale pentru naturn.
in locul unui epic plin de b~t;llti, idile ~i
supranatural, cum se scria Inaintea lui, aici poe-
tul Insu~i este personajul central al poeziei.
Aceast~ nou~ abordare personal~ a fost
aproape revolutionarn In lumea poeziei; astfel
Wordsworth a fost primul poet modem care a
v~zut In experienta sa personal~ ~i In trnirile
interioare o tem~ potrivit;l pentru poezie.
Preludiul red~ copil~ria poetului,
plimb~rile pe care le f~cea cle unul singur ,
apropierea sa de naturn ~i convingerea c~ per-
sonalitatea lui "s-a hrnnit atat din frumusete cat I
~i din tearrul". El descrie studtile poetului la

110

~

acolo l-a cunoscut pe Robert Southey ~i s-a
Imprietenit cu el. De fapt Coleridge descria
prietenia sa cu Southey ~i Wordsworth ca
'Trei oameni, dar un singur suflet'. Unii chiar
II consider:l pe Southey al treilea poet al
lacurilor. Este adeva:rat ca: a tr:lit In acela~i
tinut ~i ca: i-a Insotit pe Wordsworth ~i
Coleridge Inplimba:rile lor la tara:.
O fire schimbitoare
Cariera lui Coleridge a fost variata: -a scris
pentru ziare, a predicat, a predat. A Incercat
chiar sa:-~iInfiinteze un ziar propriu, dar lipsa
lui de concentrare ~i firea schimba:toare
reprezentau un handicap decisiv In Incerca:rile
sale de afaceri. Adesea avea datorii.
In 1795, anul In care l-a cunsocut pe
Wordsworth, Coleridge s-a ca:satorit cu Sara
Bricker, o prietena a lui Robert Southey, ~i In
anul urma:tor i s-a na:scut primul copil. La
Inceputul ca:sniciei Coleridge ga:sea o mare
placere In timpul petrecut cu capii sa:i,In spe-
cial cu fiul sau cel mai mare, Hartley. Dar
farmecul faptului de a fi tata: a trecut repede
$i el s-a Intars la madul sau de viata de burlac.
Calatarea In strainatate vizit§'nd aameni $i
lacuri despre care credea ca-l var ajuta s~-$i
deschid~ nai arizonturi. El a devenit chiar
dependent de apiu.
A fast un narac c~ paetul a avut prieteni
at§,t de buni, deaarece el Insu$i nu parea s~
aib~ simtul angajamentului. C~snicia sa a
e$uat, capii s~i au devenit str~ini fata de el, iar
temperamentul sau instabil a cauzat cantin-
uarea cansumului de apiu.
Salade li,ice
Acest ciclu de poezii, publicata In 1798, a fast
canceput~ de Wordswarth $i Caleridge $i
reprezinta cea mai cunoscut~ calaborare a
celar dai. Faptul ca au ajuns sa lucreze Impre-
un~ aproape ca este o enigma:, deoarece tem-
peramentele celor doi barbati au fost camplet
O De~i este cel mai cunoscut ca poet,
Samuel Taylor Coleridge (1772-1834) a fost
un important conferen1iar ~i critic de
literatura, teologie ~i filosofie. Cartea sa
B;ogpraph;a Literatura, adica ..autobiografie
literara.. con1ine ideile sale despre literatura
~i imagina1ia creatoare.
diferite -lui Wordsworth ii pl;Icea lini~tea
vietii de la tarn, aerul proasp;It, plimb;Irile
lungi ~i ii pl;Icea in mod deosebit s;I-~i scrie
poeziile la aer liber. Pe de alt;I parte,
Coleridge era un erudit, un cititor avid ~i un
admirator al filosofiei gennane. Era un om cu
capacit:lti deosebite, dar cu un caracter nesta-
tomic. Totu~i amandoi au acordat o mare
important;I sentimentelor lor ~i s-au l;Isat pro-
fund influentati de fol1a des;Ivar~it;I a naturii.
Batranul mar;nar
Coleridge alegea teme supranaturale ~i
romantice ~i in poezia sa punea accentul pe
latura uman;I, adesea l;Isand s;I se intrevad;I
esenta propriei sale firi. Wordsworth alegea
teme mai degrab;I lume~ti -scene din viata
obi~nuit;I. Dar a introdus imaginatia, ~i prin
aceasta familiaritatea a disp;Irut, l;Isand loc
prospetimii ~i unui mod nou de a privi viata.
Cea mai important;I contributie a lui
Coleridge la Baladele Lirice a fost Balada
batranului marinar, o balad;I despre aventuri
misterioase din timpul unei c;Il;Itorii in jurul
lumii, povestit;I de un marinar b;Itran unui
invitat la o nunt:l. Corabia marinarului ajunge
in Antarctica unde rnmane prins;I intre ghe-
tari. Un albatros apare ~i ii conduce intr-un
loc ad;Ipostit, dar marinarul il impu~c;I f;Ir;I un
motiv anume. Pentru aceast:l crim;I impotriva
naturii, el este pedepsit printr-o serie de aven-
turi insp;Iimant;Itoare. O Una din ilustra~iile lui Gustave Dore la
Se abate seceta asupra lor ~i unul cate unul Balada batranulu; mar;nar a lui Coleridge.
oamenii echipajului mor iar marinarul este Poe~ii romantici erau atra~i de fantastic ~i
martor la ridicarea sufletelor lor din corpuri. supranatural. Poezia reda intamplarile prin
El este singurul care rnmane in viat;I ~i in cele care au trecut marinarul ~i echipajul sau
din urm;I ajunge acas;I. Dar un pustnic il pe- dupa ce marinarul a impu~cat un albatros.
depse~te, condamnandu-l s;I pribegeasc;I din in citatul de sus. corabia este adapostita ~i o
tar;I in tarn ~i s;I-~i povesteasc;I intamplarea. seceta ingrozitoare este pe cale sa se abata
Poezia a fost nou;I ~i stranie pentru acea asupra echipajului.
vreme, ~i chiar ~i azi i~i mai pastreaz;I misterul
~i fol1a unica, Pare mai degrab;I o balad;I ve- can al anilor 1930, scria: "Dar eu nu cred ca
che, repovestit;I de un poet cu o imaginatie Balada bdtrdnulut marinar a fost pentru
salbatic;I $i neobi~nuit;I, Ea amesteca realul cu Coleridge o evadare din realitate. Cred ca a
supranaturalul, dar introduce deasemenea ~i fost realitatea, Cred ca el a fost pe corabie $i a
spiritul afectiunii, care este una din moralele facut acea c~latorie $i a simtit $i a $tiut totuJ.."
poeziei, Thomas Wolfe, un romancier ameri- Contributia lui Wordsworth prezinta un put-
111
 POETII LACURILOR ENGLEZE$TI
ernic contrast. Michael este povestea unui
p~stor care trece prin vremuri grele. Este o
poveste a s~raciei,a curajului ~i a suferintei ~i
este redata, a~acum intentionaseWordsworth,
'1ntr-o limb~ cu adev~ratfolosita de oameni".
Words~orth spera s~ se despart~ de limbajul
artificial, poetic al secolului al 18-lea ~i s~ se
intoarc~ la .teme simple, folosind un limbaj
simplu. Manastirea prezinta un alt aspect,mai
personal,al poeziei lui Wordsworth. in aceasta
poezie el viziteaz~ m~n~stireadup~ o absenta
de cinci ani ~i realizeaz~,sub vraja frumusetii
acesteia,cat de mult il schimbaseraacei ani.
Firea tineretii sale fusese extrem de fizic~ -
relatie strans~ cu copaci, munti, stanci ~i
izvoare -pe cand acum conceptia sa despre
natur~ se adanciseprin contactul s~u cu uman-
itatea ~i se imbinase cu o mai bun~ intelegere:
Pentru ca am fnvatat
sa privesc natura nu ca $i fn vremea
Tineretii nechibzuite, ci ascultand
adesea
Sunetullini$tit $i trist al umanitatii.
Dorothy Wordsworth
Nu ne putem gandi la revolutia literara a lui
Wordsworth ~i Coleridge fara a acorda con-
sideratia cuvenita surorii lui Wordsworth,
Dorothy. Ea li lnsotea In plimbarile lor ~i a
locuit cu fratele ei chiar ~i dupa casatoria
acestuia. Si ea era pasionata de natura ~i a luat
notite pe care ambii poeti le-au folosit In ope-
rele lor. O persoana sensibila ~i cu un spirit
de observatie deosebit de dezvoltat, ea era
112
adesea ochii ~i urechile lui Wordsworth.
jn 15 aprilie 1802, Dorothy Wordsworth a
descris In jumalul ei un episod care, l-a inspi-
rat pe fratele ei s~ scrie faimoasele sale ver-
suri, care cant~ frumusetea narciselor, Ma
plimbam singur cu un nor. Ea scria: "cand
eram In p~dure dincolo de Parcul
Gowbarrow, am v~zut cateva narcise aproape
de mal. Am presupus c~ valurile lacului arun-
casern semintele pe t~rm, ~i c~ astfel a r~s~rit
mica colonie. Dar cum mergeam mai departe,
erau din ce In ce mai multe; ~i In cele din
urm~ sub crengile copacilor noi am v~zut c~
formau un ~ir lntreg de-a lungul malului...
cre~teau printre pietrele acoperite cu
mu~chi... un~le l~i odihneau capetele pe aces-
te pietre ca pe ni~te peme... celelalte se scu-
turau ~i se lnvarteau ~i dansau... p~reau atat
de vesele, mereu sclipitoare, mereu
schimb~toare."
Wordsworth a transpus acest fragment din
jumalln cunoscuta poezia care lncepe astfel:
Ma plimbam singur ca un nor
Plutind peste dealuri $i campii,
Cand dintr-o dat' am zarit ni$teflori,
Un card de narcise aurii;
Pe sub copaci, pe malullacului
Fluturand $i dansand fn bataia vantului.
Wordsowrth a scris aceasta poezie la doi
ani de la 1ntamplareadescrisa de Dorothy 1n
jurnalul ei, la care ~i fratele ei a luat parte.
Descrierea ei i-a 1nflacaratimaginatia ~i a per-
mis ca scena sa se materializeze 1n mod viu 1n
Acta ~i omul 39- SHELLEY, KEATS SI BYRON
fata ochilor lui. Insa interpretarea pe care ada
ellntamplarii initiale -ideea unei relatii armo-
nioase lntre om ~i natura -provine in
lntregime din experienta sa personala. Scena
a mi~cat lnsa~i esenta poetului.
Dorothy Wordsworth a fast fara Indoiala a
sursa de inspiratie nu l1umai pentru fratele ei, ci
~i pentru Coleridge. Acestuia ii oferea conver-
satii stimulatoare ~i propria poezie -calitap pe
care acesta nu le gasise niciodata la a femeie.
Contemporanii
Scriitorii William Hazlitt (1778-1830) ~i Thomas
De Quincey (1785-1859) erau contemporani cu
poepi lacurilor, ~i amandoi au scris relatari
vivace despre ei. Hazlitt, lntr-un eseu nurnit
Prima mea fntiilnire cu Poetii, reda conversapi
captivante cu Coleridge, precum ~i De Quincey
in lucrarea sa Amintiri ale poetilor lacurilot: Ca
~i Coleridge, De Quincey era un consumator de
opiu ~i In lucrarea care l-a facut cunoscut,
Confesiunile unui opiaman qnglez, publicata In
1822, el descrie vedeniile bantuitoare pe care le
provoca narcoticul.
Wordsworth a trait mai mult decat top
prietenii ~i contemporanii lui, apucand Inca
domnia Reginei Victoria. Radicalismul sau
politic din tinerete lasa lac suspnerii conser-
vatorismului, ~i refuzul sau de a sprijini cauze
radicale de orice fel i-a Infuriat pe poetii mai
tineri, precum Shelley. In anul 1843, dupa
moartea lui Robert Southey, Wordsworth l-a
Inlocuit ca poet al curtii regale, de~i In acea
perioada, la varsta de 73 de ani, a Incetat
practic sa scrie. El a murit In anul 1850.
Acta ~i omul49 -POEZIA VICTORIANA