Apar la intita zi z fie - caret lunz

CONVORBIRI L1TERARE
No 11 &muesli, 1 Noembria 1896 An XXX, Vol. II

MATEIU MILLO, POET URIC

(Cu ocasiunea mortu lut Matetu Millo, intimplatA mat acum

cite-va sAptAmint, s'a stria mutt asupra activitatii acestut mare
artist dramatic al Teatrului nostru S'a stria mutt dar nu tot st
nu totdeauna exact. D Iacoto Negruzzi ne trimite o scrisoare, in
care rectifla unele asertium false privitoare la activitatea drat:nand.
a lut Millo, st 'n acelas timp ne 'nfAtiseazA, pe Mtllo st ca poet brie
Ca dovada ne trimite o bucatl de versuri intitulata cMeditatie asupra
cetAtua Neamtului, copiata de insa-st mina lut AlexandrtrAceastit
bucd.ta. de versurt, facind abstractnme de cite-va greseli de forml,
de cite-va sovAirt In expreste st de unele metafore stingace, e o
admiraltill poesie Inteinsa circula un sentiment de tuture de tarK
si de eroism, atit de adevarat, ca ne miscA si pe not, scepticu
de astAzi Erau vrerni acele vremuri cind cluar cet ce nu erau
poet' de profeste scoteau din sufletul for asemenea accente
Noi multumint d-lur Negruzzt pentru aceastA, poesie st pentru
aceastg. scrisoare care an darul de a ne face sa ne gindim cu
cAldurA la unele momente de la inceputul culture noastre, st, cu
o deosebitit plicere, o publicAm inipreunA cu versurile lei Mtllo,
In fruntea acestut numAr Not Red)

Domnule director,
Am gasit pillitre hirtnle mele o poesie a lum
Matem Mlllo, intrtulath. KMedltatie asupra cetAtuil
Nve_ pe care mi-a comumcat-o Vasile
(Lin, cu vre-o dmsprezece and In urrna,

www.dacoromanica.ro
4 50 MATE MILLO, POET LIRIC

si care, din deosebite imprejuran, a ramas nepu-

blicata pin. acuma
Va tnmit aceste versun copiate de insa-si mina
lui Alecsandn, si va rog sa le facets loc in ,x Con-
vorbin Literare».
«Meditatia asupra cetatun Neaurtulup, scnsa
cam in genul lui Cirlova, Gr. Alexandrescu, Chris-
soverghi .. esle din anul 18511
Cu ocasiunea acestei sensor', dati-mi voe,
domnule director, sa rectific o eroare ce s'a stre-
curat in cite-va discursuri tmute la mormintul
marelui artist dramatic, precum si in cite-va ar-
ticole de jurnale sense cu ocasiunea mortu lui.
Mai toti au zis ca Millo a jucat in Iasi nu-
mai ca amator si ca, atunci cind s'a hotarit sa
se devoteze cu totul artei dramatice, a parasit
Iasul si s'a asezat In Bucurestii Aceasta nu, este .
exact Millo a debutat, ce-i dreptul, ca amator in
anul 1847, cind societatea din Iasi a dat o re-
presentatie teatral'a in, folosul incendiatilor din
Bucuresti , a mai peat ca amator in anul 1848,
iar la anul 1850, find Inca in Iasi, s'a hotarit
sa se devoteze exclusw artei dramatice, spre
marele scandal al familm sale si al C(;' ilor
boeresti. In acelas an, el chiar a luat in

www.dacoromanica.ro
 MATE1U MILLO, POET URIC 451
r
it-va timp, directiunea teatrului National din Iasi
Memoria mea se intoarce pina la anul 1848,
-cind am asistat, ca copil de 5 am, la representatia
mentionata mai sus, data in folosul sariacilor, de
societatea boereasca din Iasi
Pe linga vre-o doua comedy' francese s'au
ducat atunci Nunta reircIneasca de Alecsandri
si .17n poet romantic de Millo
Rolurile in Nunta Taraneasca erau ast-fel
imp artite.
Alecu Leonescu . . . Vasile Alecsandn
Chir Gaitanis Mateiu Millo
Mos Trohin Constantin Negruzzr
Ilenuta Didita Mavrocordat
Frunza 7

In scena cind vine nunta, se asezase in carul

-cu drqte, imbricate in lime de tarance, cele mai
frumoase doamne din societafea Iasana, si pe
atunci Iasul era vestit pentru frumusetea fe-
meilor sale
Nu voip. uita niciodata', aplausunle nestirsite ce
,au isbucmt la intrarea carului cu boi pe scena.
Efectul fu cu atit mai mare, cu cit era intim oara
cind doamne si dommsoare din family' boeresti
Indrasnisera sa se arate in costum taranesc.

www.dacoromanica.ro
452 MATEIU MILLO, POET LIRIC

Cit s'au schimbat lucrurile de atunci Astazi,

prm indemnul si exemplul dat de Regina noastra,
costumul taranesc se poarta cu placere chiar la_
baluri ,de cele mai bogate clase sociale si chiar
de sotule diplomatilor strain',
In Poetul romantic rolurile erau ocupate in
modul urmator
Stan Constantin Negruzzi
Manta Didita Mavrocordat
Un poet romantic . . . Mello
Antohi 9

Aceasta, scenet6. a lue Mello s'a mai representat

de societatea din Iasi In anu11865, cind Constan-
tin Negruzzi si Didita Mavrocordat 41 pb.strara rolu-
rile de odinioara, ear rolunle lue Antohi se al Poetu-
lui romantic, s'au ducat de d-1Theodor Aslan (actua-
lul director de scenm, al operei rornine) si de mine
In comedioara aceasta, Kris& in versun fru-
moase se curgAtoare, Mello a volt sa arate con-
trastul intre societatea romina cea veche (Stan,
Manta) se cea noun. (un poet romantic), dar spre
paguba hteraturn rothine piesa n'a fost niciodata
fspravit6. Ea copnnde numai vre-o patru scene;
La Bucuresti, pe cit shu, Poetul romantic IA
fost niciodat6, representat pe teatrul National,?

www.dacoromanica.ro
 MA,TEIU MILLO, POET URIC 453

Millo avea, de sigur, un mare talent ca autor

.dramatic. Pe ling Baba .711/rca, Apele de la va -
-cdreqti, Un, poet romantic, n iai cunosc comedic
Tuzu Cahcu, compusa de el, Jar prmtre piesele
prelucrate sau locahsate cunosc Beideiranul boerit
(Le bourgeois gentilhomme) care s'a peat mai
tirziu in Bucuresti in alta traducere, sub titlul mai
pup original (Burghesul genttlom) Tuzu Calicu
si Badaranul boerit par a nu fi fost pubhcate,
-cam ace', care au vorbit sau scris cu ocasiunea
mart' lm Mello, nu le-au, menlionat de bloc
Ca artist dramatic, Hilo a fost si va fi
Inca mutt tamp Yieintrecut pe scena romina si
poate fi pus alaturi -rz.hcele mai man talente dra-
matise ale -canlor occident4ie, insa n'a vrut sau
n'a stiut sa fad, scoala, ci, ca \mai top artiste si
in general oamenn marl, a Minas isolat
Milo a ndicat o buna parte din repe'rtonuc
dramatic al lui Alecsandri, creind \rolurile cele
mai insemnate Cucoana Chirtfa,Jupin Moise din
Lipitorile satelor2., Chir Zultaridi, Ghittutu din
4Doi morti yu} si zicind mai toate cintecele cornice
In care Alecsandn fixa hpun ongmale din toate
=clasele societatn noastre qoldan Viteazul, Mama

www.dacoromanica.ro
 454 MATEIU MILLO, POET URIC

Angheluqa, Berqcu Boccegiul Barbu Lautarul,

Parapontsitul, Gur a-Cascet .
Millo a avut gresala de a nu se retrage la
tamp de pe scena, asa Inca, in ultimo douazeci--
sicinci de am ai vietei sale, nu mai semana de-
loc cu marele actor ce fusese odata. Fostn sal
admiratori erau cuprinsi de tristeta dud il vedeau
pe scena, iar tinern, ce nu-1 cunoscusera odimoara,
nu pricepeau cum generatia mai veche vorbea de
talentul dramatic al luz Mill° cu atria entuslaQr-
Allu ca, pnntre hirtnle lin Milo, ....,ille, caci
de sigur multe piese incepuix o, q
r se gasesc
Milo se entusiasma si se `netipnte Acestea ar
si cite-va volume ,:e si publicate, cacz cuprinsur
trebui negr' ioarte preps pentru 'storm tea-
...I riomini
In tot casul, manuscnptul lui Mello n'ar trebui
sA lipseasd din biblioteca Teatrului National.
JACOB NEGRUZZI

Octombrte, 1896

www.dacoromanica.ro
 IIIEDITATIE ASUPRA CETATUII NEA.11ITULUI

At v6zut nt§te nstpurt de met veacun innegrite,

Dgrmgrt sfiute ce se pare ca donmesc un §tr de munti ?
Le-at vAzut ? Se par cg-s mute pentru mimi impletrite
F5r's'afunce m6car oche peste dinsele, tree multi,

N'at simpt un, ce in sinu-ti, un ce dulce, un ce Jaime

Cind deodata printre noun al for cre§tet at ?Ant ?
Nu -4i 'Area tot imprejuru -4i c5.-tt §opte§te cu gla§ tante :
(Vezt mormintul vechn slave unde erot s'au topit ID

Am vgzut §1 eu cum vremea le-au surpat fara mustrare,

Le-am privet cu ochit umezi, am simtit tot ce-at simtit
La tot pasul al meu suflet dobindea noun saltare ,
Cite-on a mete buze pe-a for 'metre s'au 110 I
Pe rind ma alma 'ncepe a sups' pInza cernit5,
Cind pe noap.tea instelat6 copere cu-a et manta,
Ca un vultur- dupil pradg, cu privirea'n sus tintitg,
Treceam Neamtul §1 spre munte pa§n met inamta,

Inveclutele nstpurt ca o sterna pe-a lui frunte

DIntr'un nor de dose neguri cu marine se tvea I

www.dacoromanica.ro
456 MEDITATIE ASUPRA CETATUII NEAMTULUI

Sernana clnar o naluca pe- acest vinat pietros munte,

Ce pe'ncetul la vedere-mi de-al el giulgiu se desvalea.
Le anropuu, s'al meu sutlet de-un ce sfint cuprins se simte,
Dinainte-rm vad, frin pare, un altar Dumnezeesc,
Pasul meu abia atinge a for 'metre risipite,
Imprejuru-nn stind imi pare c'alor slava tinguesc

Colbul, terna ce-acum vintul o arunca jos in ripa,

Acea terna scumpa este, terna bravului ostas l
Vremea cruda ce tot stinge cu mult lata et amp
Ii ravneste sr odihna cestui negru, trist locas l
Stincile ce stau sa cads ohm in aer aninate,
Negrele stirbari ce aim pe incetul au:surpat,
Muschiul verde ce 'mbroboada a for frunti darapanate
Cestor ziduri dau un aer desi jalnic dar inalt.
Guar ostas alba de virsta, copera de rane sute,
Pe-a cm frunte Inca slava sr darjia tot lucesc,
Tinerimn povesteste a but grele, crunte lupte,
Cum Moldavu-sr lubea Cara pe-acel timp eroicesc

Cite-ori cu amaru 'n suflet, blestemind a mea ursita,

Lind ele cu placere mingieri mergeam sa cat 1
Cite-ori de negre ginduri a mea frunte o osita,
Rezemata stind pe ele, stam ca ele nemisc t

De pe ele cu mindrie aruncam a mea prtvire

Pe-un trecut inalt de slava sr 'n eroi mult rodaor,
Fie-ce piept purta in sine sfinta patrin iubire,
Fie-ce brat batrin sail tinar era brat aparator
Acesta munti sint vechu marturi de-o indaratnica bravura,
Aste locurr sint sfintae pentru 'n suflet moldovean ,

www.dacoromanica.ro
 MEDITATIE ASUPRA CETATUII NEAMTULUI 457

Pentru-a for neatirnare cite lupte se fgcurg I

Povestarea for aprmde vita singelui roman

Pe Moldova eroing pe-acest ztd o vezi, Ili pare,

Cum pe Stefan 11 opreste in cetate de-a nitre,
Acea vredmcg roming, vrind a patrni scgpare,
Cu-al et rost cum da oastet st pe flub Cl mustra
Eco 'n vale de-a el zise, dupg veacuri, tot resung
«Cum 9 esti viu si poti O. sufert pe vrgimast biruttori 9
Utti ca at de erou nume-9 Mergt, ostasn tat adung,
Sbori )) to 'ntoarng, birueste, sau de nu in slavg. mon!»

Cum ea zice, a but feta se aprmde de turbare,

41 vgd par'eg 'nturnind calul si char fulger coborind
Cornul sung si tott bravit IMO. el yin cu 'nfocare,
Fruntea cruntg, arma'n ming, to ,t sä moara cu el vrind I
1/951 M MILL()

www.dacoromanica.ro
 BACALAUREATUL
Una din causele de capeterne, care ingreueaza
si intirzia progresul social, e teama oamemlor de
a spune adevarul, cu o desavirsita sinceritate, in
toate imprejurarile vietei for Libertatea cuvintulm
e de drept cistigata, din fericire , dar ea este Inca,
din nefencire, foarte departe de a fi practicata de
fapt Cme n'a avut ocasiunea sa constate, ca sint rele
sociale isvorite din activitatile, fie individuale
fie colective, ale oamenilor pe care tot' le vad,
be Knit, be inteleg, dar pe care mmem nu le re-
leva pentru a cere indreptarea 100 Explicarea
lucrului nu e grea A releva acele rele si a cere
indreptarea lor, e a face critica oamenilor, din acti-
vitatile carora isvorasc ele Iar a critica e a spune
adevarul asupra valoru persoanelor sau lucrurilor
criticate Si aceasta se tem sa o faca cei mai multi
oameni Mai ales cei automat' se silesc din toate
puterile sa taca Caci autorisatn sint cei cu o si.-
tuatie sociala, care le da dreptul sa vorbeasca cu
autoritate, ^1. fund mai in stare de a judeca si

www.dacoromanica.ro
 BA CALAUIZEATUL 459

ca cunoscind mai de aproape lucrurile, unn in-

tr'unele ramuri de activitate, altu intr'altele Iar
situatule sociale impun celor ce le au obligati',
carora cu anevoe se pot sustrage, cind iubirea
adevarului nu covirseste in mintea for teama de
a spune adevarul
De ce se tem °amen"' sa. spuna. adevarul 2 Fi-
indca adevarul e mai totdeauna neplacut, in
viata practica Aceasta banalitate nu e, din neno-
rocire, nicidecum banala, at' oamem pot oare
suporta, sa li se spun, far& inconjur ceea-ce sint
in adevar 2 Fie-care se maguleste cu credinta, ca.
e alt-ce-va si mai mult decit este in realitate,
si aceasta credinta a fie-caruia e cu ingruire intre-
tinuta de tote cei-l-alts E admirabil devotamentul,
cu care oamenu se ajuta unii pe altn, sä se in-
sele pe asupra proprm for valor' Si pe
acest ajutor reciproc se intemeeaza asa numita
viata soctald in acceptnmea ei curenta, in tim-
pul de fga, adica, stabihrea, si conservarea bu-
nelor relatium intre oamem, in mares majoritate
a casurilor Caci oamerni sint asa facuti, incit
se dau faxa reserva celui ce-i lauda si devin dus-
manu cei mai neimphcati ai celm ce-i critica. Ss
critica, este, se intelege, relevarea defectelor lor,,
critica este, negresit, aprecierea exacta a valoru
actauulor for
S'ar parea insa, cä din punctul de vedere al
progresutui social, critica oamenilor n'are impor-
tanta. si nu e necesara. Dar progresul social e
adesea-ori strins legat de critica institutnlor so-
ciale. Si ce institutie social. poate fl studiata inde-
pendent de oamenn, in mijlocul carora functio-

www.dacoromanica.ro
-40 "BACALALTREATUL

neaza, si independent de oamenn, ce o fac sa

functioneze 2 Ce forma de guvernamint e bunk in
sine, abstractie facind de societatea, careia e vorba
sa i se aphce 2 Aceeasi orgamsatie politica e bunk.
in Europa si rea in Africa, dupa, starea maselor
populare Aceeasi organisatie politica e buna intr'un
stat european si rea, intr'altul, dupa starea oame-
nilor politic! Critica mstitutnlor sociale e dar strins
legata de critica oamemlor.
Si de aceea e asa de anevoloasa. E oare usor,
pentru a critica institutia presei libere intr'un stat,
sa arati, sa, dovedesti, ca, representantn ei sint, in
acel stat, inculti si nu totdeauna cinstiti, si ca,
deci, trebuesc luate masuri in contra for 2 Dar zia-
ristn, pe care ii critics, sint oameni, cu care to in-
tilnesti in toate zilele, sint oamem, in mina chrora
sta buna to reputatie, tocmai pentru ca., fiind asa
cum sint, ei nu cruta mci-un mijloc spre a-si ras-
buna asupra-ti, nu cruta mai ales calomnia Si
iata de ce institutia presei libere infloreste in cea
mai desavirsita destrabalare, la noi mai ales Daca
presa libera a devenit in adevar pe alocurea o
t putere in stab> din causa valorn morale a func-
tiumlor ce indeplineste, ea este insa in multe parti
o putere in stat, din causa imoralitatii mijloacelor
ce intrebuinteaza,
E, de asemenea, cu neputmta, sa critic' insti-
tutia egalitatii drepturilor electorale intr'un tat,
fara sä arati, sa dovedesti, ca masele populare
sint, in acel stat, mculte, necoapte pentru viata
politica, si ca deci trebuesc mentinute Inca, pentru
cit-va timp, sub tutela minoritatu mai culte si mai
pricepute in afacerile publice Si e oare usor acest

www.dacoromanica.ro
 BACALAIIREATUL 461

lucru 2 E oare usor sa spui multimn in tatA, c&

e ignoranta si mcapabila 2 Inamte de a lua
asupra-ti aceastA ingrata sarcinA, trebue sa to hota.-
rash mai intiiu, sa suferi cu resemnare ura, in-
sultele si calommile oamernlor, in mijlocul carora
blest'
Tot asa se intimplA cu mai toate institutnle
sociale AdevArul asupra for e greu de spus Si
e greu, pentru ca el afinge in acelas tamp si pu-
blicul in mulocul canna functioneazA acele msti-
tutu si pe cei ce le fac sa. functioneze
Dar, e inevitabil Si de aceea, ne cerem mai
dinamte ertare de cele ce von if fievorti sa zicem,
in cursul acestui studiu, atit asupra publiculm
nostru iu general, cit si, mai ales, asupra corpului
nostru didactic. Ne cerem ertare, pentru ca nu
puteam, sa nu le zicem, desi n'am luat cuvintul
pentru a le zice CAci scopul nostru este, nu sA
criticAm publicul si corpul nostru didactic, ci sa
studiem pur si simplu institutia bacalaureatuluL
I

' Care e valoarea acestei institutu 2 Este ea, sau

nu, necesara in principal 2 Si care e forma cea
mai nemerita, sub care aceastA institutie ar putea
satisface necesitatea ce ar justifica existenta ei 2'
RAspunsul la aceste intrebAri It vom cauta, o
declaram de latiinceput, avind in vedere exclusiv
Cara noastrA
SA vedem mai intiiu, ce se poate zice in fa-
voarea bacalaureatului Vom vedea apoi, ce se poate
zice sY ce trebue sA se zica in contra lui..

www.dacoromanica.ro
462 BACALAUREATUL

Multi au sustinut bacalaureatul, insa foarte

putim au nemerit adevaratul punct de vedere, din
care trebue dovedita necesitatea existentei lut in
orgarnsarea invatamintului nostru Si mai piitini
Inca s'au gindit, sa sprijine argumentarile lour cu
date amanuntite si precise, luate din realitatea lu-
crurilor
Partisanu bacalaureatului se marginesc de re-
gula, sa repete consideratnle, care justifica exis-
tenta lui in cele-l-alte state europene Si au, far&
indoeala, dreptate, cind sustm, ca bacalaureatul e
necesar pentru «a da o sanguine invatamintului
secundar), pentru «a constata ca un tinar poseda
un- grad oare-care de cultura spre a-si putea con-
tinua studnle» Tar la aceasta justificare «ce se
pare a fi cea mai potnvita» se mai adaoga inca
una , bacalaureatul e necesar, pentru «a da celor
ce-1 obtin oare-care drepturi in societate>>
Asa este, in general Dar la noi, bacalaurea-
tul are o importanta speciala, care n'a fost in
deajuns luata in seama La noi, dati find oame-
nn nostn, bacalaureatul trebue sa, Be in primul
rind o institutie de control, in organisarea inva-
tamintului nostru public La noi, comismnile de
bacalaureat trebue sa cerceteze, ce stiu absolventn
liceelor noastre, nu numai pentru a hotari, daca
ei ist pot urma sau nu studiile si dad, et se pot
sau nu bucura de oare-care drepturi in socie-
tate, ci st, mai ales, pentru a vedea, daca pro-
fesorn for si-au facut sau nu datoria Caci simtul
datorm e Inca foarte departe de a fi, la not, o
calitate nationala
Examenul general de bacalaureat e, in adevar,

www.dacoromanica.ro
 BACALAUREATUL 463

cel mai bun mijloc, pe care-1 putem avea, pentru

a ne da seamy de ce se face in liceele noastre
Inspectule scolare sunt negresit foarte importante,
intru cit supravegheaza de aproape insa-si functio-
narea liceelor , dar bacalaureatul este, in principm,
si mai important, intru cit cerceteaza cu deama' -
nuntul valoarea resultatului total al acelei func-
tionari
E o veche zicatoare popular& toamna se
numara bobocn. Aceasta zicatoare se aplica mi-
nunat in casul de fata . la bacalaureat se vede,
ce se invata in scolile noastre secundare.
S'a sustinut, e drept, ca", examenuj de bacalau-
reat n'ar putea determina cu destula exactitate suma
cunostmtelor posedate de candidate Argumentul
de capetenie, pe care se intemeeaza aceasta pa-
rere, este, ca exammatorn vad pentru prima oara
si pentru putin temp pe candidate, asa Melt nu-si
pot da bine seamy de ceea-ce stiu ei Se, mai
invoaca in fine si timiditatea candidatilor, ti-
miditate, care ii impedec . de a arata examina-
torilor, ce stiu in adevar
Aceste argumente ar putea fi valabile in contra
parts orale a examenului de bacalaureat, dacci
nu s'ar Linea seamy de ele Dar, de fapt, exami-
natorn au in vedere, mai mult sau mai paten,
toate causele care pot falsifica aprecierea for S'apoi,
aprecierea examinatorilor se si mentine, de regula,
in oare -care limite de generalitaite, care o asigura
in contra falsitatii Nu se cer icandidatilor niceo-
data, sau mai mciodata., arnanuntimi , tot ce le
se cere este, sa dovedeasca, ca nu sunt cu desa-

www.dacoromanica.ro
464 BACALAUREATUL

virsire stream de maternle, din care sunt exami-

nati, ca stm, cel putin, de ce este vorba intr'Insele
Asa, pentru a lua un exemplu din literature,
nu se cere numaidecit candidatilor, sa stie cu
deamanuntul ann in care s'au nascut si au munt_
Werthn scrntori, sau ann, in care ei si-au publicat di-
feritele for opere Dar li se cere, negresit, sa stie cel
putm cam pe ce vreme au trait si cam ce au
stns acei auton Si totusi, foarte adesea, mci
atit nu stm candid* la bacalaureat Asa, in se-
siunea ultima, la intrebarea in ce secol a trait
Horatiu 2 candidatul B N raspunde in yea-
cul al XIV-lea si amine apoi nedomirit, ne-
stimd dach trebue sa adaoge inamte sau dupe,
Christos
De asemenea, nu 11 se cere candidatilor sa
she cu precisiune intinderea, in chilometri patrati,
a unei tan, la geografie, mci sa insire cu dea-
manuntul tote afluentn, de a doua si a treia
mina, al unui fluviu , dar h se cere, cel pulp,
sa cunoasca positiumle relative ale diferitelor tan
mai prmcipale si marile in care se varsa fluviile
de capeteme Ce poate,s'a face insa exammatorul,
cind mci atit nu stm candid* 7Asa, in sesiu-
nea ultima, la intrebarea cu ce se margineste
Italia la apus 7candidatul M X , raspunde cu
Grecia lar la intrebarea unde se varsa Sena 2
candidatul M D , raspunde in Rin In fine, un
alt candidat, in sesiunea trecuta, intrebat fund,
care e capitala judetului Doll 2--a raspuns : G-orjul
Raspunsun de acest fel s'au dat destule, la
toate maternle La intrebarea care era organisa-
rea politica a statului roman la inceput 2 can-

www.dacoromanica.ro
 BACALAUREATUL 465

didatul B A. raspunde era republics. Examma-

torul insists de cane era guvernata Roma la
fondarea ei2 Candidatul raspunde de consul'
Exammatorul insists din nou nu de rep' Can-
didatul is aparenta unui om, care-si aduce aminte
de ce-va, de care e foarte sigur, si raspunde da,
din sinul consublor se alegeau totdeauna cite doi
regi Iar candidatul M D , intrebat la ce an in-
cepe revolutia cea mare frances6.2 raspunde
cu cea mai desavirsita. liniste : la anul 1400
Prin generalitatea intrebarilor lor, examinatorii
se asigura, asa dar, de la inceput in contra po-
sibilitatu de a se insela in aprecierile for asupra
valorn candidatilor Caci daca faptul, ca un can-
didat nu a raspubs la o intrebare de ama,'nunte,
nu ar putea fi probant pentru'valoarea lui, faptul
insa ca n'a rAspuns la o intrebare de generali-
tati, e cit se poate de probant E evident, ca in
fata unor raspunsuri ca cele de mai sus, exami-
natorii nu mai pot sta la indoiala
Apoi, exammatorn nu se marginesc, dupa ce
au pus o intrebare unui candidat, sa.-si incru-
ciseze bratele si sa astepte in tacere raspunsul
lui , ci, de regula, se silesc sa-1 acute, sa-1 puns.
pe cale, sa.-1. dea pe cit posibil toate elemen-
tele necesare raspunsului cerut A cm este villa,
dacA cu toate aceste precautn si cu toate aceste
ajutoare, candidatii nu raspund comic, sau mai
comic, in ni.area for majoritate7 A examinato-
rilor, se grabeste sa declare opinia publics Se
intelege , opmia publica. e opinia publicului , lax
publicul it formeaza parintii, rudele cunoscutn
candidatilor Si un candidat, care ar fi in stare sa_

www.dacoromanica.ro
466 BACALAUREATUL

recunoasca fata de toti, ca a, fost respins pur si

simplu pentru ca n'a stiut nimic, ar menta sa 1
se acorde bacalaureatul pentru maturitatea mo-
rala a caracterului sau
De alt-fel, toate aceste intimpinan sint inutile
in fata faptului mdiscutabil, ca examenul de ba-
calaureat se face, la noi, nu cu o exagerata se-
ventate, ci cu o condamnabila indulge* Aces t
fapt it vom ilustra cu destule date documentare,
in partea a doua a acestui studiu
Daca" --insa argumentele de mai sus ar putea
fi valabile in contra parts orale a examenului de
bacalaureat, ele nu pot atmge mcidecum pro-
bele sense, ce preced pe cele orale, tocmai ca o
garantie prealabila . a for Gael, la inscns, candi-
d* nu mai sint in fata comisiunn examinatoare
si in fata pubhcului, ca sä se intimideze Niel nu
Ii se mai cere un raspuns imediat, ca sä se poata
zice ca nu au timpul sa, se gindeasca si sa-si
aduca ammte Ci 11 se da doua pina la tree cea-
sun pentru ca sa se limsteasca mai. intim, daca
au fost cum-va emotionati la inceput, pentru ca
sa-si aduca ammte si sa reflecteze apoi, pentru
ca sa scree in sfirsit cite-va cuvinte cu in-
teles asupra temei propuse Probele scrise,la ba-
calaureat, pot fi dar considerate, fara teama de
greseala, ca bind in adevar masura cantitatn de
cum** si putern de judecata a candidatilor
Pe aceste probe se vor intemeea dar, in pri-
mul rind, comisiumle exammatoare, pentru a con-
stata, an cu an, ce se Inv*, in hceele noastre,
si pentru a raporta apoi autontaVlor scolare con-
statanle lor, spre a se putea lua cuvemtele masun.

www.dacoromanica.ro
 BACAL AUREATUL 4167

Vom vedea mai depute, in propunerile de reforma

-ce vor urma, cunt vor trebul organisate comisiu-
nile examinatoare si ce indatonn vor trebui sa
li se impuna, din acest punct de vedere Pina
atunci, ne'Arom intemeea si nol pe lucranle inscns
ale candidatilor la bacalaureat, presintati in ul-
tima sesiune, dinaintea comisiunii examinatoare de
la Universitatea din Iasi, pentru a incerca sa aratam,
care e nivelul invatamintului nostru secundar si
a dovedi ast-fel afirmarea noastra de mai sus,
ca un control serios trebue exercitat asupra aces-
tui invatamint
Se ste, ca se fac la bacalaureat patru probe
sense o compositie in limba romina asupra unei
teme luate din istone, filosofie sau literature, o
versiune din limba latina in limba romina, o ver-
siune din limba romina in limba francesa, si in
-sfirsit, o lucrare asupra unei chestiuni stungice,
din matematica, fisica, chimie sau stunte na-
turale
Dintre aceste diferite probe, mai accesibile vor
fi cititorilor nostri cele d'intiiu, Din acelea vom re-
produce dar mai multe, cit vom putea mai
multe, in limitele ingaduite unui articol de revista
Vom reproduce totusi cite-va si din cele-l-alte,
pentru specialist' Celor ce se vor interesa mai
de aproape, dosarele respective le stau la dis-
positte, la Mmisterul Instructiunn publice si la
Universitatea...din Iasi Si ar fl de dorit, ca o cer-
cetare analoaga s'a se face si asupra lucranlor
inscris ale candidatilor la bacalaureat, presintalf
inamtea comisiumlor examinatoare de la Univer-
sitatea din Bucuresh

www.dacoromanica.ro
 463 BACALAUREATUL

Asupra temei «Unirea principatelor si urmanle-

ei in desvoltarea tanlor romine» s'au facut intre
altele, la Universitatea din Iasi, in ultima sesiune,
urmatoarele lucran, pe can le reproducem intoc-
mai, cu ortografia si punctuatia for originals
1) Lucrarea candidatului N N
.gUnirea principatelor Unite sa facut la anul una mie opt sute
mimed st dot sub domma lu Cuzea Voda
cUrnrea sa facut cu to voeala amnduo tarilor, o data
Untnause a sciut a se infrati si a lucra in comun spre brne
cam foloasele se vad a merg spre bine De la Unirea princi-
patelor avemu de inregistrat mai multe evenernente folositore
tart
4Avem dar Rasbmul de la 1877-78 care face a ne tali si
care a scapat Sara, de sub ordinate Turci Si altor popore De la
Unirea principatelor sa desvoltat agricultura, cultura a inceput a
prinde rode, Sa orgamsat armata, cal de comunicatie, si alteleCe
a ce ne putem fair fata de cele lante popdre, qt care putem cliear
zice a fedea la acelaft nivel, Unirea principatelor se datoresc in
mare parte lu Cuzea Voda ce a ce sub Domnsea sa sa facut, ist
care va ramnea ne ustate faptele sale marete in imma,fie carin
roman Acum odata Uninduse principatele it a capatat nor
forte cu care pote lucra afara de or ce adapost Umrea prin-
cipatelor se datoresce gt omennilor de Stat de pe atunci care a
literal pentru prosperitatea tart
$z pentru unirea przncipatelor, a.Fea dar Independents Ro-
mani. la anul 1881 sub Carol 1 de la Untrea prancapatelor --
1 revulutta sa facut la anul 1859"

Mai este oare nevoe de comentarn 2 Mai este

oare nevoe, sa dovedim absoluta nulitate a idei-
lor, absoluta incoherenta a insirarn lor, absoluta
ignoranta a celor mai elementare regule de gm-
matica, ce ni se reveleaza in aceasta lucrare 2 Ce
not& ar da oare un institutor unui elev din clasa
a IV-a primal* care 1-ar face o ast-fel de com-
positie la limba romina 2 SI candidatul N N
a absolvit sapte clase hceale
Cu toate acestea, programa liceelor noastre

www.dacoromanica.ro
 BECALAUREATUL 469

prescrie 16.munt «exercitu de gramatica, exercitn

de stil si compositume) Se fac ins.5. asemenea
exercitu, la limba romina 9 Nu De ce 2 Pen-
tru ca profesdrn de limba romina isi inchipuesc,
a au facut destul, dad. au dat elevilor for s6
invete pe din afar6 cite-va pagan de gramatica,
sr ca nu e necesar sa urmeze mar departe pres-
crierjle programer Trista constatare I
Dar, sa trecem mar departe, ca sa.' nu se creada
cum-va, ca lugrarea tandidatului N. N este o ex-
ceptte mud.
Lucrarea candidatului A Gh

4Dupa tnchterea divanultt de Ad-hoc care facu stabilirea

urm afore
41) Autonomia terilor conf condittuntlor ce snchease cu Porta
°Humana, care se stabzlea tentortului Romin
42) Umrea Munterne1 ei Moldovel et cirmuirea for de catre
ln Principe strain chute° familia Dommtore
43) Guvernul constitutional et representativ, pentru a se putea
pune odata capat abummlor din partea Turcilor ei Rueilor cat e
dorinta era exprimata de Rominu loci de la 1848 ez ale cdror
rode acum le ventse rindul se care facuse sa zsca strmeteare
exepresta eunde -s da puterea cresce st dusmanul nu sporeste,
cTurcia se opuse din resputerl la aceste dorinti pe care le
aveau rominfi ling Turcia se aka .a.ustria et mal pe urnia, chiar
Anglia, numai stngurd Franta in capul cdreta se afla nentu-
rttortul Napoleon 111 care primird toate aceste condattuni ale
din eveniment se intimpld in acest ea Franta declare res-
bout italtei ft o bate in luptete de la Magentoma §i Solfenno in
Italia ei inchtndu-se pacea la Zurich pm, care se stabtlea Ca
Lombardia sa fie a Sardunel
(Aea ca aceasta schimbare aduse folds tenlor nostre fimdu-ca
Austria nu se mai opunea Turcia de asemenea, dupd aceta et
Rominti prat dibactul for Om ca in ziva de 5 si 24 Ianuane
1859 sa aleaga -dom pe Alexandru Ion Cuza care facea parte din
o familie veche din Moldova, aea ca in acest timp se implini
visul atita generattuni
dim Cuza dug alegerea sa, se duse la porta ca sa primeasca
investitura ude pm iscusinta sa facu pe Sultan sa schenbe cu
total tdetle despre Romini Se nee ca chid s'ar fi dus Cuza la
Sultan ar fi Molt Sultanului salutul pe care 11 face ore care ofiter

www.dacoromanica.ro
470 BACALAUREATUL

inferior catre altul superior, 'tar nu dupd cum era obiceiul coc
sa se piece jos ft sa sarute papucti
«Duel cum vedem Umrea Principatelor a facut o adevarata
renastere pentru Romini
4 Statul intra in steipinzrea unati capital de 500 000 000
care aduce un vent anual aprope de 25 000 000 lei plus pe
linger aceste paduri etc
41 Pominil erau scapatl de navalirea tuturor streinzlo care
de cite orl area resboia it facea pe teritoriul nostru
411 -Desvoltare .culturara ysi. agracultura pro, care acunz
putea sa vada ce vac produce poporul Romin
4V Voanta terei prin guvernul representativ
V next constitutia prin care se egala tot! roman,st prin care
s; stabiles dreptul §i datona or! carui cetacean,
«VI Desfiintare pravelegervtlor de cies& alcatuirea unel codiei
de leegu dupa procedura manta din Franta
cVII Impropietarirea teranilor care facu ca la 1877 in res-
bond ce avu Rusia cu Turcia soldatil Romini se luptara ca
atita vitepe in cat facu Ca toter Europa sa admire vitejia Romi-
nilor f,/, cave mai tirzzu Romima ajunse la rangul de regat
=VII[ Reorganisarea armate1 sa infrintare unel Untverpatati
in Bucuresci la 1870
cAstfel ca putem zice ca. dupa Unire Principatelor Romania
a intiat intr'o noun fag §i aceasta era tinta mult donta de atitea,
gemeratiunl
cAgricultura comertul incep sa sa avant mai cu seam ca se
acorda Inca ss rite -zi orl-cars infintarl de fabric! destul avantaje
cSe facu drumuri de fer §a se rescumpara traseul linzalor
I'm ate din minele stremilor
eDacd studiem data puntul de vedere Culturar, vedem ca
roming incep a SP face bine vazuti in tots Europa prin tliferite
some ale marilor barbat1 se inflintar atitea scoli qa care facu
ca aprope tots romini prand gustul de carte ft a cunoste starea
for dzn trecut, ma! cu smug pe timpul dommel fananotilor care
tinuse aprope una suta de an! §i in care poporul ajunsese intr'a
adevarata amortire
(Din punctul de vedere finan8ar asemen rominti incep a se
mai iaai bogatal prin luare venituritor terel care pang. acum intra
tot in mina stremilor,
Inutll, sa mai repetAm cu privire la aceasta
a doua lucrare cele zise deja cu priVire la cea
, trecem dar mai departe
3) Lucrarea candidate' C E
«Poporul roman ne mai vroand sa asculte de cele l'alte tars
qi mal ales de Rusia care prin regulamentul organic be impusese
legY forte grele de aceza lzotarara umrea principatelor care se

www.dacoromanica.ro
 BACALAUREATUL 471

flcu la anul 1856 ear ca domn alese pe Alexandru I Cuza La

anul 1854 s'a fa cut unirea MuntemeT si a MOIdovel si la 18b6
s'a votat legele de cdtre o singurd person& si anume de Al I
Cuza El n'a stat mult domn cg.01 cea mai mare parte dm boeri
se ridicau cu pretentii de a domm de aceia se ltotari sd se aleaga
un &inn strain
Urrarde au fost mai multe
1) Seculansarea avertlor bisericesti, cad, pg.ng. acuma clericti
erau aceia care aveau tote mosiele, tote bogattele acuma h se ta
tote avertle
2) Improprietarirea taranilor care s'a facut la 1864 Cad dupg
cum scam Ong, acuma feixani eras serbi pe mosiele boerilor tre-
buiau sg. muncescg pe mosia boerului uncle se aflau fgra a se
bucura de nici un drept in fine acuma, li se dg si tgrandor ore
care drepturi, anume de a nu mai fi vanduti in preand cu
mica proprietate boerilor el de a se bucura fie-care de pgmantul
care IL avea si de a nu mai ft nu mai de cat nevoitI de a
munci pentru boeri
tithe, urmgri ad lost desvoltarea cultilrald, intelectuald Sts
industuala S'a flicut un mare progres pe calea culturalg cad
pang. acuma numai cei bogati puteau invata de ore ce scoll nu
erau si cei boqati aduceati invatati Greet pentru a is invata, cops/
sau is duceai prin alte parti pentru a invata asa eh flume
cei bogati puteati avea ore-care CunoFtinti Acuma ins lucrurile
se scliimba altfel cad infiinteza stole unde fie-care putea merge
pentru ca sa invete Dec vedem ea unwed, principatelor a aunt
un forte inai e folos In desvoltarea tarelor Romanep

4) Lucrarea candidatului B P
Dupa ce tgrile rominesti ad fostd supuse atcf.ta tamp, Tur-
cilor si care ad adus intardzerea desvoltarei poporului roman
ft dupe sfarinarea Regulamentului organic si in urma con-
ventaunei de la Paris, in care se stabileste Neutralitatea taraor
Ronulnesti ¢a is intoctneste regatul Romania sub un principe
strain de acole Cu toata indbusirea caruia fusese supus spi-
ritul rontanesc in timpul epocei fanarsote, el nu se stansese cu
totul fs se manifestase in mai multe rdnduri in acest restimp
Asa de st cromcarit romans inceteazg in Moldova cu En ache Co-
-gglniceanu 1774 in Muntenia ei urmeazg, mai departe si aratg in
Diornsie Eclesiarchul si mai ales in Zilot Rorngnul 1821 un stmtt-
mint national sie viociune foarte mare T'ot alma trgeste Joan
Weal escu In Moldova istoriografia de si pare a fi incetat spintul
national isi faces vent prin WO. cabs literar (zeta a satrrei ewe,
ca pe la 1803 Domnul acestei tag o opreste sub pedeapsg de
moarte In timpul revoluttel numai spiritul Romdesc fusese ftir-
bit, inima era Inca vie ¢a trebuta flume, niste intdmplari sufe -
rite de rognini pe la sfirsitul secolului trecut st inceputul celui de

www.dacoromanica.ro
 472 BACALAUREATUL

fatg, spre a'i treqz cu totul din letargia In care anise 0 impre-
jurare fdcu chiar pe domml grecl de a da un avint spiritului
rotndnesc anume de a mina ingineri, care se intelegd docu men-
tele vechi sense In limbs roming, spre a pute astfelig delimita
mo0ete
cAsaki reintors in Iasi in 1811 este insarcinat cu predarea
unul curs de inginerie practicg in lumba Roming, la care urmag
tots fu boenlor celor marl Dupd cat-va timp Gheorghe Lazetr
q el pe langlt cursul seii mai introduce ft lectiuni de Istorie
((Dup . revolutia din 1821, invItgmantul national le un noel
avint in Bucurestl prin cola deschisd de loan Hehade Rddu-
le,scu fa rumele de la Sf Sava
(In hteraturg se manifesteazg de asemenea o improspatare a
putenlor productive Alexandru Beldiman eerie dupg revolutia gre-
ceascg o satire numitg Jalnica Tragodie &last& =scare de rege-
nerare trebuia se tinclg si la ingltarea moralg a poporulul roman
din injosirea in care clzuse pe timpul domniilor de mal nainte
Constunta a era un popor de gotta /atind str&nepot al nzarelui
popor al Romanalor patrunsese In mintile tinertmei qz deveni
Imboldirea cea mal puternicg cAtre progres
.Dupd cum vedem dar unirea prancipatelor rominefti ft
desvoltarea oft se datoreste in parte Francezilor care numai ea
a mat cuvgntul pentru unirea principatelor romane, ge aciasta nu-
mai din causa Rusiel care vroza se o coprindd qi de acole ti-
neretul care dontor de a invAta s'aq due pe la scohle din Paris,
Viena si venind in taro aic inceput a predica studiele for ft in-
dem/And qz pe altii de a se duce qi pate desvoltarea noastrg
ar fi lost mai inaintatg, clacg, nu erag acele timpuri in care romg-
nul nu era pe nunica sigur, asst-fehil a el era nevort ca sit stea
in tetra, ear nu ca set um,ble set se lumineze Asta,"-cli ins si la
no! In tars, sunt fcoll destul de bune, pentru ca un tanar se potg
Invata Si sg dea roadele necesare Ast-felig cg Cara nostrg asta-qi
are Scoll, Institutzi ei o armatg regulatg Cu timpul se va ridica
la nivelul celor l'alte tart a

Ce trisra ironte in credinta candidatului B P,

ca asta-zi si la not in tars, sint scoh destul de
bune, pentru ca un tinar set poata invata si set
dea roadele necesare),
5) Lucrarea candidatultu S C :
Este un fapt constatat c8. cit timp un popor trgeste in des-
bmare, nu poate mei odatg set atinga gradele unei adevarate
culturi , nu poate noneni s4-0, exprime Mole mai, liber de cit
.atunci cind tot! locultoril tarel sale trgesc in umre , de cit cind

www.dacoromanica.ro
 BACALAUREATUL 473

fie-care locustor iys, Nut& semenul s6ii, fie pe cale moralg, fie pe
cale materials
cPe acest principle basindu se oamenil politic! cat e erart in
tetra la 1866, printre care gt marele blirbat de Stat loan Bra-
ttanu, au hotarit Umrea Principatelor Romine Mat cu samil s'a
fAcut aceasta Unire, din urmatoarele cause
cStarea small inainte de 18db (ince din timpul Fanariotilor
era cu totul decazuta
cticeastit stare de inapoere a tanlor Romine, a fa cut pe' oa-
menv polttici de atunci ca la 1866 sa se hottvrasal de davanul
Ad hoc Unirea Principatelor Romine sub acelas domn, Alexandru
I loan Cuza, si cu resedinta !n Bucurestl

6) Lucrarea candidate]. U E
eDupg, revolutia de la 48, care seam c'ad fost conclusli de
catra Tudor Vlaclimirescu scapl btata tara Romaneascs atit de
domnia fananotflor cit .Ft de a Mai fi supusd Porte,
Cad cit timp au extstat fanamotismul, tam Rornaneasca
suferea cumplit sr mta de ce domnul nu era ales de catra popor
ci de Pout& sr acel era ales a fi domn care dAdea mai multi barn,
iar dud se suia pe tron pe lrnga ca se incunjura de neamun sr
prieteni punandu-i in functiele cele mal inalte, apoi pentru ass
putea plAti datoria catra PoartA, arunca birurl grele pe popor ca
Virantul, Vacantul etc
cCit timp au fost domma fanamotaor, poporul era impar-
ptt in clase, asa Clasa I era cea mal Malta, ace, ce facead parte
din ea putea .96 ocupe functiele cele mai inalte,
A doua clasa, asemenea putea ocupa funett,e inalte, dar bine
intales rucl odata ca eel dental sea fine clasa III ocupa lunette
ca, singer si alte de tot mica
tVenea apoi poporul care era tratat forte reu, nu s-se da
aprope ntcl o constderatte,,Ei lucrau pentru stapanl, dandu-h-se
aproape mal remit din produsul munce! for Erma supusl la dad
grele dupa cum am vaclut sr putea fi vanduti inse nefiind despar-
titi de familiele for Cit pnveste, clasa sclavelor mcl nu mal este
vorbA, erati tratate ca animalele
Tot in acest tulip Grectsmul era introdus pretutinde-n1
It el deventse stapdn1 asupra mosielor sr monastirelor tare! Ro-
mAnest1
cStabilrndu -se Regulamentul Organic se schimbl cu totul or-
dinea lucrurilor in Tara Romaneasca Asa el hotareste ca regi s6
fie alesi de att.& popor §i decl acum vedem cloud, adunarl una
In Moldova si alta'n Muntenia pentru alegerea domnului, Dar cind
Cuza este ales in Moldova, in Muntenia nu se alege nimerd, voind
mai Intel a se afla resultatul alegere! din Moldova sr apol dups
cite va Mile restabilesc §1 el tot pe Cuza, ded cu el se stabtlqte
Uffirea Principatelor

www.dacoromanica.ro
474 BACALAUREATUL

4tIn contra aceste uniri ail fost Unguri qz s'ar fi resculat

daca in acel moment nu i-ar fi declarat resboi Napoleon HI-a
regele Frantet
.Deci vedem ca cum domina fanariotilor all fost indepartata
0.2 cind alungem a se alege cite un singur domn in ambele re-
gate, aceasta e spre bznele 'Ft progresul Orel lionzineqc1,, cad
scum nu mai exista atitea lupte §i varsarl de singe
cCind vine Cuza, imediat el cauta se scape pe Inetul popor
de aillea birurl ei bunul care'l face e ca, inparte pa mint la tarani
c$'1 cind linistea este restabilita, tam Romineasca poate ca
se proereseze atit din punct de vedere at camlisatiet, cit fi din
punct de vedere agricol, comercial _fa industrial"

In fine, un fragment din Iucrarea candidate'

V E Este vorba de urmanle pe can le-a avut
unirea principatelor
°data stabihta unirea intre ambele principate le vedem ca
lucreaza cu o mai multi siguranta cu o mai multi de. agoste
pentru propastrea statului si chiar in resboele care all loc dupe.
acest eveciment sint mutt mai importante Numele de roman este
asocial in mintea fie-caruT popor cu notiunea de brad de puternic
$i nume'rul dusnianslor e mai putin. tntrigile cam nu pre cam
sunt Cu tote ca inainte erad destul de numeroase se. dorintele
erart destul de multiple de a pone mama pe prinemate, call chiar
pram positia lost geografica e cam favorabila to aceste tench,*
art fost din tampuri prea indepartate sz nuincti, gratie until
Mahan Vitdzul sail lul Stefan Cel Mare un Marcea Cel Mare in
fine unor spirate intelagente sa vrednzce de memorizat datoim
not Ozi neatdrnarea pote eraii sa fie prefacute prznoipatele in
uzqte pasalicurl sad chum- niste tart anculte cum sing provincit
multe de a le Rusil data cadem in manele el
Decl for le datorim noT neatarnarea dar nu e maT putin
devarat ca si Unirea a contribuit forte mult Cita, not scam ca)
desunzrea salt anal bzne /nod impartirea tgret in mai multe
prancipate educe de multe onT caderea acelut popor ear Inoue
servindu-ne de exeinplu acele popth e not am cautat pentru a
evita acel red care ne astepta §i am cautat prin on -ce tale a ne
indephin planul °data propus ached a se unx
«Cect ce pane. acum sad chiar cu 50 sort 60 ant era In o
stare Incipmat5., alma cats -va eraii ca sti she carte, restul mcu1 1,
dintre cel care erad boga(i cat privesce de eel din clasa de jos mei nu
era vorba cum el se. invete carte sa mute se munceasca pentru
eet-Valtt" Apol modul cum se strangea dente se facea in un mod
prea barber supus la munca grele se la pedepse §i chiar mei nu
avea timpul necesar se-ei fad, munca sa, tact 6) a chemat set facti
pentru cutare sail cutare care l'a imprumutat call era nevott

www.dacoromanica.ro
 BACALAUREATUL 475

set se imprumitte numal ca A scape de dari Insa acuma vedem

ea starea taranulul e asigurata atat viata cat si avutul 'ill Am zis
si vista cad inainte era de ajuns se& fit presupus ca tit mai mutt
cu Rusia de cat cu Turcia sae cu Nemp ca imediat sag/. chemat
inaintea domnului §i judecat prin cate-va cuvinte care nu aveati
alts consectnta de cat uciderea lui Pote dace& s'a facut un bane
inca in terile romane este incd ysi introducerea judecatei prin.
marturil §i controlarea faptelor aceluI tras is judecata, ad se
facea pane acuma in un mod prea neomenos
eInca trebue de amintit st armata cum era inainte sl modul
el de angaiament Se fa cea dint e omeni de clasa de jos aceaa
duceati tot greul in lupta si era stransa la vreme de resbol in
cat nu stut el bane modul de Mae pe and acuma avgnd o ar-
mata bine disciplmata on and any putea sa ne punem fata'n
fata cu on -ce popor Or cat de mare ar fi numbrul tor, tot na-am
putea asigura de vre-o carte -va victorii cad romanul nu S3 lasa.
pana la ultrma sa suflare Apol cea ce e Inca vredmc de amintit
e st comunicarea, intre diferitele locuri a te'rel fie prin cal ferate
fie pun sosele cum se facea inainte Acuma se face destul do
bine nu cum era pdnd acuma se facea in un mod forte grew,
eral supus Intel Jul loc la diferitele pradaciuni care se faceae nu
numal in timpul noptel ci si 'n timpul zilel de difenttle bande de
de talharl care bantulae tam si-tl faecar drimul impostbel asta-zi
a ajuns se fie mutt mil sigur atat prin calea ferata cat si prin
sosele, Avantajul e cu trenul cad e mai expeditiv si cu o mat
multi siguranta nu ca inainte trebue sa mergi saptamani in-
tregi ca ga. percurgi o chstanta care cu trenul in o zi prea mutt
o percto gi
iDaca cautant se& ne dam sant& de consecintele untrei iaa
in rezumat dar sunt intarirea puterel dommtorulul II stabilnea
Sigurantel publIce Ill navahrile cele dese si mtngile cele multe ae
incetat Br desvoltarea scuntelor artelor sr agriculturel sr industril sl
a comerciulul prin faptul ce& comunicatta se face direct intro
diferitele park ale princtpatelor nu dupe cum se film Inainte
prin interventrea unui alt popor care trebuia se profile el insust
ceva de la eles

Aceste cite-vg lucran sunt, credem, de ajuns,

pentru a pune in evidenta atit ceea-ce .?.tm cat si
mai 41es, modul cum gindesc si cum se exprima
absolve* hceelor noastre Ca'ci aceasta -e impor-
tanta specials a composlmmlor in hmba romina,
care se fac la bacalaureat Scopul for e, sa per-
mita, sa se vada ce maturitate de cugetare si ce
corectitudme de expresie poseda candidate De

www.dacoromanica.ro
476 BACALAUREATUL

aceea am si reprodus mai multe din ele, cu tot

spahul restrins de care dispunem SA nu se creada
insA, cA lucrarile reproduse sunt singurele in felul
for Mai mult de jumAtate din lucrArile in scris
facute in ultima sesiune, la Universitatea din Iasi,
sint de aceeasi valoare din punctul de vedere al
exactitAhi faptelor citate, al ideilor emise si al
formelor de exprimare intrebuintate Celor ce vor
vol sa controleze aceastA afirmare, dosarele le
stau .1a dispositie
SA reproducem ins1 cite-va si din lucrarile
fAcute din cele-l-alte matern
La limba latinA, s'a ales ca temA, urmatoarea
bucata din de bello calico" cartea autorului
latin Caesar, care se traduce, dupA cum se she,
in clasa a treat .,2. liceelor noastre
'Basilus ut imperatum est, facit celeriter contraque omntum
opinionem confecto itmere, multos in agris mopinantes depre-
hendit, eorum indicio ad ipsum Ambiorigem contendit, quo in loco
cum paucis equitibus esse dicebatur Idultum, quum in omnibus
rebus, turn in re militart potest fortuna)
AceastA bucatA, pe care un elev din clasa a
treia licealA ar trebui sA o traducA corect, spre a
nu rAminea repetent, a fost tradusA in urmAtoa-
rele moduri de candid* la bacalaureat
1) Traducerea canditatului V. I
Bantus, cind era imparat, facu , ca sa lucreze un drum
grabmc si contra credintei (pArertii tuturor multi prinsese fara
veste in ogore , Ace' descoperiti find atrasf cu puterea de cAtra
Ambiorigem care in acel loc dup. cum se spune cu putini ci-
lareti)
2) Traducerea candidate) T E
«Basilius si comanda sa se fac& cu repecliciune, si in contra
pgrerei Rearm id termine marsul. Condamnati la amend& (in

www.dacoromanica.ro
 BACALAUREATUL 477
public) erau aces cad n'ar fi gindit numal in minte -cea ce volau.
Cerca fiecare sa se vada (arata el singur) in care loc cu alutorui
a putint calari s'ar putea sustinea lupta
(Multimea In acest tamp in totalitatea lucrunlor, In puterea
militarilor Isi incredea norocul

3) Traducerea candidatulin S Z
(Basil, de cand este imperator face (produce), repede si
contra opimunel ,tuturor de a fi gala de drum prinde pe multi
apucat4 pe neasteptate in campn, dintre acestia la un semn se
'ndreapta spre insult Ambidrigem, de care ziceau ca fusese la lo-
cumta sa impreuna cu puttni dintre calarett
(Mare parte alit in atacerile comune , cit si In afacere mill-
targ, pot fi cu noroc
4) Traducerea candidate' U E
Basil, facu dui:4 cum s'ai'l dat ordin , a facut calgtona re-
pede si 'n fata multor opiniuni luind pe neasteptate paminturele
multora descoperl ca semn pentru sine ijicind in scurt ca e
ocupat de putini callreti ca multi din el pot devem resboinici fie
citt ca In fie-care lucruv

5) Traducerea candidatulin T S
Basilus, pentru Ca sa fie poruncg, in grabs si contra tuturor
facindusi opiniune de a calaton prinse pe neasteptate pe multi
In cim pie au atras prin tradarea acelora la Ambiongem, in care
loc se spune ca era cu putim ca.laretl Mult e cind norocul aiura
In toate afacerile st fn lucranle mditare

6) Traducerea candidatului S A
Vasile facuse cand era porunca , cu grabire drumul alcAtuit
contra tuturor parerilor, pe multi fI prinse pe neasteptate in camp
strinse la dansul pe Ambiongeni cloyedt acelora, ca vorbi impreun
cu putmil calareti Multi atuncl ill puce norocul In arta militarav,

7) Traducerea candidatulm S C
(Basilus, pentru ca sa fie ImpArat a facut grab= si In
contra parerei tuturor pe drumul sevarsit, el a apucat pe neslintite-
In camp pe multi care nu erau pregatql, pnn dovada acestora el
s'a indreptat chiar catra Ambionge, pentru ca cu putini calarett
a fie ales cum se cuvine

www.dacoromanica.ro
478 B A CALAUREATUL

«De multe .ore, precum in toate lucrunie, tot asa st in afa-

cerea mthtara pote sa fie norocu1

8) Traducerea candidate' A T
Pentru ca comanda sa fie demng de un rege (sa alba fun-
dament) trebuia a lucre, sprinten in contra tutulor greutattlor (opt-
muntlor) a face calaton1 de a surpnnde fare de veste pe multi in
pamintunle for
Ace lora It se aratg de a se lupta in contra acelor Ambiongi,
carl erag statornicip st se numeag cala're(I sgracl
De multe ors, dupe cum este in toate lucrurile (afacenle)
astfel in trebunle =Ware (consta) (este lacultatea) norocul

SI altele, si allele, de acelas fel In fata a-

cestor traducer', de o asa de desavirsita null-tate,
sintem siliti sa." ne intrebam cu =ire, cum au
putut fi promovati din clasa intim liceala acesti
candidate la bacalaureat, care confund& partite
cuvintului unele cu altele, verbele cu substantivele,
adjectivele cu adverbele, care nu disting casurile
declinAnlor, nice modurile si timpurile conjugari-
lor 7 CUM 7
S1 de ar fi numal greselde gramaticale I Dar,
ceea-ce e si mat frist, autorn traducenlor repro-
duse par a nu-si da mcidecum seam& 0, o
traduces e trebue sa alb& cel putm, data lasam la
a parte exactitatea, un inteles complet si cohe-
rent, in limba in care se face Cele mai rnulte
din traducerile de mai sus si multe din tra-
ducerile celor-l-alts candidate din aceast& sesiune
sint cu desavirsire incoherente, cu desAvirsire
lipsite de on-ce inteles
Decit, limba 'atm& se zice e o limb&
veche, o limba moarth, anevoe de ,patruns de
capetele noastre moderne Se intelege, oamenn

www.dacoromanica.ro
 BACALAUREATUL 479

sint totdeauna dispusi sa se descarce de propria

for villa. Ca e in adevar asa, in casul de fata,
ne-o dovedeste faptul, ca nu numai lucrarile fa-
cute la limba Latina sint rele, ci si cele facute
la limba francesa, care e totusi o limb. vie
si o Innba destul de usoarA pentru not rominn
La limba francesk s'a dat candidatilor sa tra-
duca urmatoarea bucata din novela d-lui Ganea
intitulata «vinatoarea»
cAlexandru tot mergea inainte, urmind efiprmara, care intoc
mai ca o cocheta, ce voeqte sa prelungeascit dorul iubitului et,
sarea dud lei cind colo, neindepArtinduse prea mull, dar met
apropundu-se in destul, spre a cadea pring in minute lui Cind
deodata. uittndu se impreyur, el se vazu singur in intunerec, in
mlylocul padurn, fArA sl-st mat aducA aminte pe unde a vend si
pe unde trebue sa se intoarcl indarat Spanna it cuprinse inima
vi fruntea 1 se acoperi de sudoare:.

Iata acum cite-va din traducerile ca'cute

1) Traducerea candidatului V I
Alexandre en avant tout alter poursuivant le chevreuil qui
suss' comme une coquette qu'elle veuille faire durer (prolonger) be
liesir stir amant sautait quand ca quand et la non s'eloignant
beaucoup ma's ni s'approchant assez pour a tombait saisie dans
lui mains
Quand en fin se regardant alentour, il se vut seul en obscu-
rite dans le moyen de la foret sans a souvenir par ou il a venu
et par ou tl faut s'en aller en arriere L'effroi level comprendu
le coeur et le front lui s'enveloppa a transipiration

2) Traducerea candidatului R N .

Alexandre ailed sans cesse en avant poursuivent la chevrette

laquelle c'est comme une coquette, qu'il veut prolungir be desir
de son amant, ell sautait, quand ici, quand la, ne s'en eloigmant
trop beaucoup, pour tomber (dechoir) prisonniere dans lui mains
Quand immediatement se regardant a l'entour, it se vu exclusive-
ment en l'intunecime dans le moyen de foret, sans souvenir', de
quelle part il a venu et de quelle part tl faut s'en retourner arriere
L'effroi (couvrut, coprindut (environnut) la coeur, et son flout se ,
couvrut de transpiration

www.dacoromanica.ro
480 BACALAUREATUL

3) Traducerea candidate' IT E
<Alexandre marchait en avant suivant la chevreuil qui con-
stituer comme une coquette qui veut prolongs le desir de son acme,
sauter par-ci par-la ma's pas meme s'aproche assez vers tomber
prisonniers dans son mains Jadis regardant autour de lin, 11 se
vow soul dans Vobscurite au milieu de la foret, sans ressouvenir
par ou il-e venu et par ou fallow pour se retourner (revemr) en
arner
(La terreure renfermer son ame et la front de transpiration,

4) Traducerea candidatului G M .

«Alexandre ailment tout en avant suvant le chevrette qui jus-

tement (tout-a-fait comme une coquette qui veut prolonger l'amour
de son amant sautat quand ici quand la ne s'eloignent pas trop
mais ne s'etant pas approche assez pour etre echapper dans ses-
mains Quand tout a coup se regardant autour il se vit toute seule
danS l'obscurite au milieu de bow, sans qu'il rappele d'ou it it
etait venu et par ou 11 devait en amere Effraye ennbrassait Ia
coeur et la front se couvrit de sueur

5) Traducerea candidate]. M 0
«Alexandre s'avanait suivant la chevre qui justement comme
une coquete qui veut allonger le desir d'amour de son amant sau-
tad tantet ici tantet la ne s'eloigneant trop, rims ne s'approchant
par assam pour y tomber entre ses mains Lorsque soudenement en
regardant tout au tour, 11 se vois tout seul dans l'obscurite au mi-
lieux de la fork sans se rappller par ou it ete venu et par ou
il devait retourner
L'epouvant repris son coeur, la sueur couvri son front,.

6) Traducerea candidatului T T
aAlexandre marchait toujours en avant pour suivent le che-
vieuil, qui comme une coquette qui veut prolonges le destr du
son aline elle sotait d'ici la in eloigant trop mais m s'approchaint
assez pour tomber captive Quand se regardent tout autour, 11 se
trouvait seul dans l'obscurite dans je milieux de la foret sans se
rappeler par ou tl est venu et par ou 11 dolt se retourner La ter-
reur lut couvrait le coeur et le front de transpiration,
7) Traducerea candidatului H C
Alexander continuait d'avancer suivant le chevreuil qui jus-
teinent comme un coquet qui voulait prolonger Ia dew (l'envie

www.dacoromanica.ro
 B AC kLAUREATUL 481

de son amant sautait quand ici (ca) quand la n'eloigr ant trop
beaucoup mats ni s'approchent sufisante (beaucoup plus) pour etre
attrapee en ses mains
Quand tout tots se regardant autour, it se regards: seul dates
la tenebre au milieu de foret sans se rapplerais par quel part II
a vertu et par ou-il dolt se retourner La coeur y Tait prise de
terreur et le font se rouviir de sueur

8) In fine, monumentala incercare de tradu-

cere a candidatului N. N
eAlesandre aloit avant, alant aupric la chevrete qut comme
une comete qui Vecile prolonger le desire du son amont
beaucup , mats ru apprrachaumt, pour Tomber (wit') pris entre
ses mains, quant au regordont lut enter a'l entour it se vue seal
dons l'obscurete en milieu du la fort sans par else ast vunu'

Nu mai sintem dar la limba latina, ci la limba

francesa, pe care tots o recunosc, ca fund o limba
usoara, si a careia indispensaM necesitate pen-
tru viata de toate zilele nu o contesteazb. nimern
Si cu toate acestea, dupA 7 am de studiu, ab-
solve* liceelor noastre nu ajung sA cunoasca
aceasta limba nici macar atit cat ar trebui sá, o
cunoasai, un elev din clasa intim liceala, pentru
a putea fi promovat I
In fine, pentru Incrarea din still*, s'a dat ca
tema degea lui Mariotte relativa la gazuri si de-
monstraliunea ei expertmentalk» Iata cite-va din
lucrArile facute
1) Lucrarea candidatului N N
cLegea lui Mariot i relatiunea ei a gazurilor exoPrmentale
(IMO legea lui Mariot gazurle erne un fel de fivi= ce se tor-
meaza in urma ploilor, catdurose, I gazurle se mat formeaza st
deasupra vaselocce ferb la Foe (2) in urma ploilor cedurose se
formeaza de asupra lacunlor, Baltilor, Este smut el gazurle nu
este met lichid nazi solid dar provine dupe cum spusti mat
sus gazurle nu sant stalatore, se raspandesc in achmosj 1d.
Esperenta Jul Mariot asupra gazurilor se bazeaza din trun tub de
stiell lung intors la capatu de Jos introducandusit in tub.

www.dacoromanica.ro
482 BACALAUREATUL

2) Lucrarea candidatului K A
eLegea lut Mariotte relahvit la gazurt este a volumul unui
gas oare-care laportat la ponderea sa este egal cu pressunea
atmosferted adze& cu 76 c m
eMariotte este un mare fisician trances care a descopent
aceasta lege, ssa pe care se baseazd o mulfine de operattuni fa-
cute in urma, de alts fisici tira ca corpurde in nature se gasesc
sub tret forme st anume lima de ex cum este apa, solide cum
este de ex lemnut st gazoase precum este hiclrogenul, oxigenul
st alte
eEl, a fost acela, care a descopertt aceste trex legs cunoscute
sub numtle de legile lut Martotte aphcate la lictde, max int& fx
in urma zesultatulut obtznut f2 care de sigur s-a fost satisfa"-
,cator tact dull& cunt se vede a demonstrat legae sale relattv
apex ft la sohde ft la corpurt gelsoase Enunciul acestet leg' se
pote exprima in aceasta formula,
V V- P
p Pi
cAcuma s& facem demonstratta experimentall st pentru aceasta
eA luam un tub de theta prevaclut cu douei ramuri , una din
aceste ramurt este cam de 80 cm ear cealalta e mat scurta, st in
acelas timp e st astupata pe cind cea de 80 cm e mat lung st
deschisa De o parte st de alta a tubulut se afla o ltniuta gra-
duate si care are sa ne crate inalttmea gastaux Introducein un
-corp oare-care in launtru f t in ramura cea scurta se va ridica
aproape pina sus ft aerul va fi dat afar& mat tot In ramura
max, lung& inset se va rtdica pinci la semnul 76 de centimetx
unde se va oprx, ceea ce ne demonstra tocinat enuntul legetk.

3) Lucrarea candidate' U E
cUn corp pus inteun-gaz el iai perde o parte din greutatea
sa, o greutate egala cu volumul gazulul deslocuit
elisa d ex. daed vom lua un vas dessert atirritindu-1 de
unul din capetele uneL balm* ft de el atirnam un altul pleat,
punem o greutate ore-care in capdtul celd-lalte platane a ba-
/antes spre a restabtla equxhbrul , apoi data vasul plan Il facem
-86 cap intr'uu altul plzn cu apel vom vedea c& equatbx ul s'au
alterat ¢t nuntal atuncl poate se rem la starea de la Incepvt
dacci in vasul defert turnam o cantxtate ore care de apet
4S'au data luam un alt exemplu
avem un tub inches la partea inferior& tar la cea superi-
oat Astupat cu o besica in el find apa, st dac6 punem in el o
fig rou& de porfilan avdnd la partea superlorei o Wet dar de-
w `It va f edea la partea superuird a tubulut ft data apxlslim

www.dacoromanica.ro
 BACALALTREATUL. 4g3

cu o greutate oare-care, aceasta apcisare se transmzte pa toat4

-suprafata cu o putere egaM, buhna avind o rated deschidere
se va deschide ft tmechat va tntra o canhtate de apd ft atunct
va &Idea la fundul vasulus Daca riclicam acea presiune de la
partea superiors, imediat apa va eei din mica bubo& §1 figunna
isT va relua positia sa de hi. inceput,.

In general, la partea stuntifica lucrarile slut

ce-va mai bune decit la celelalte materu, fund-ea,
chestiunea find bine delimitate, multi candidati
au putut copra capitolul respectiv din manualul
for de fisica In fruntea lucrarilor copiate, merits
sa fie puss lucrarea candidatului R 0 care a
reprodus cu o fidelitate umutoare textul original
-din Fisica d-lui Porn
Lucrarea candidatului R. 0
qtim, a gazurile t i miceureaza volumul and sent apasate.
Aceasta miceurare de volume prin cresterea presiunei este supusa
la urmatoarea lege descopenta de Manotte
g CrEnd una st aceeasi cantaate de gazd este supusd la pro-
stunt deosebite, temperatura remanend neschambatd, vdunzele
sale vsmaz6 in rapoi t invers cu prestunile Acest fetal clack am
avea un volum de gaz V sub o presiune P, presiunea crescand
sau descrescand gi devenind P', volumul va descreele sau va creete
§1 va devern V' Infra aceste cantitati vom avea Insa totdeauna o
proportie inverse
V
P Putem demonstra legea lur Manotte
pentru prestura mai man de cat acea a atmosferer in urmMorul
mod Luarn un tub de shell cu doug ramuri, una Iunga ei des-
alga la capatul superior, alta scurtit st hieing Ramura lungs este
impartita in pa* de lungime egall, metre si sub diviziumle sale,
ear cea scura i4 gilt de capacitate egala etc., ete,

E inutil, sa reproducem aceasta lucraie pina

la sfirsit e intoemat textul d-lui Porn Cei ce vor
voi sa se corivinga, de aceasta n'au decit sa des-
chida. Fisica d-lui Porn la pagina 72 (editiunea a
1V-a, 1891) si vor gasi, cuvint cu cuvint, on-
gmalul lucrarn candidatului R 0

www.dacoromanica.ro
484 , BACALAUREATUL

Dace mai e nevoe de o alta probe, ca- in ade-

\Tar candidatul R 0 a copiat, n'avem decit sa
compara'm corectitudmea, exactitatea si precisiu-
nea_ stim0fica a stilulni din lucrarea ce-am repro-
dus, cu necorectitudinea, stingacia st neprecisnmea
stilultu din lucrarea sa la lunba romina

a Unlrea Principatelor si urmarile et in desvoltarea tkilor

romitne
cUnul din cel mai insemnat act ce a lost in t'e'rile Roniane
a lost unirea Principatelor, care a lost pe timpul neuttatulut st,
marelui patriot pe atunci Alexandru I Cuza in anul 1859 turt,
eft Roman in urma Eteri.s erau puss sub protectia cand a Ru-
silor cand a Turcalor, care popora nu cautau alta de cat a pune
dan pe poporul Roman Apoi domnii de care erau guvernate të-
rile erau protetati sau de Rust sau de Tine', asa ca pentru a se
nutea Linea la Domnie trebuea sa plateascl ban, multi celor ce
Pa pus, pentru care cauza ea puneau dan man pe bietul popor
In urma pacer de Alexandria, cand Rust' se impaca cu Turcu,
rile Romane reman sub Rust, care mat in urma dau acel Reeu-
lament organic asa de mult lolositor Ortlor In urma revolutier
de /a 1848 se intimpld mate evenimente, asa e unirea Pnnet-
patelor Cea mat mare parte din °amainn mart at tenlor find exi-
lati prin streitifitate, cum fu Alexandni, Negri, Negruti, si altuk
care Wimp?, intervenind pe langa Napoleon at i -lea pentru a
starut pe langa puterile Europe' de a lua sub sprvinul for Wile
Romine si de a le da domni In anul 1858, formandu-se Divattu-
rile Ad-hoc in Iasi st Bucurest, care divanun reguleaza stares te-
nlor R formand o climicamte care era compusa din barbatu cet
mat patnott st mat de same st care era insarcinata a arata do
nntele poporulut Roman, care era unirea pruicipatelor st suirea pe
tron a unlit domn din smut poporulur R Cel mat mult care
a lucrat pentru unirea principatelor a lost I Brateanu In anur
1859 se aduna la Paris, cele 7 puteri Europeue, sub presidentta
lut Napoleon 3 fr care reguleaza ca sa se face unirea *t sa se
dea un domn Roman etc v

Dad, tinem dar seam& de faptul, ca. s'a copiat

la lucfarile din fisica, aceste lucfari ne apar ca
find tot asa de rele, in marea for majoritate, ca
si cele-l-alte
Si acum, dupe ce am vazut lucrarile facute de-

www.dacoromanica.ro
 BACALAUREATUL 485

candidate la bacalaureat, sa vedem ce dovedesc

stele lucrari pentru profesorn liceelor noastre
In fata probelor sense reproduse mai sus, m
se impune convingerea, ca profesorn nostri nu-qi
lac datoria Cam dad. elevn for es din liceele
respective si yin la bacalaureat cu suma de cu-
nostinte, cu puterea de Judecata si cu corectitu-
clinea de expresie, pe care le dovedesc acele probe,
trebue evident ca ei, profesorn, sa nu-si fi facut
cursmile destul de bine sau sa nu fi facut exa-
menele destul' de conshincios , si intr'un cas si
intr'altul, trebue, ca ei sa nu-si fi facut datoria for
de profe'soii
In adevar, daca absolventu liceelor noastre nu
shu nimic, causa nu poate sa fie decit, ca n'au
invatat nimic, iar daca n'au invatat comic, causa
nu poate sa. fie decit, sau ca n'au avut de la
cane sa invete, sau ca nu si-au dat osteneala
sa invete Si intr'un cas si intr altul, vina e tot
a profesorilor ; in primul cas, pentru ca n'au
dat elevilor for tot ce trebueau sa le dea, in ult.-
mul cas, pentru ca i -au lasat sa treaca, dintr'o
clasa intr'alta, fare sa stie nimic, in ambele Ca-
sun, pentru ca nu si-au facut datoria for de pro-
fesori, in adevaratul ei inteles
Se va ob]ecta insa, probabil, cg daca absol-
ventn liceelor noastre n'au invatat nimic, causa
poate sa fie, nu ca n'au avut de la cane sa in-
vete, nici ca. n'au volt sa Inv*, ci pur si simplu
ca n'au putut sa Inv* Si se va conchide de aci,
ca profesorn nu sint vinovati, pentru ca ei nu
pot fi raspunzatori de ceea-ce nu slat in stare sa
face elevn lor. Obiectia e justa in aparenta, dar,

www.dacoromanica.ro
486 BACALAUREATUL

falsa In reahtate Caci un elev care nu poate sa

invete nimic, nu poate sa stie comic, iar un elev
care nu stie nimic, trebue sa fie lasat repetent._
Si trebue sa fie lasat repetent, pentru ca, daca in
dm am consecutive se va cloyedi incapabil de a
invata ce-va, atunci, sa fie inlaturat de la invata-
-tura si indreptat catre alte ramuri de activitate,
mai accesibile lui Cam a permite unui elev incapabil,
sa-si urmeze studule mai departe, e a-1 condamna
cu siguranp, sa devnia mai tirziu un declasat, un,
parasit social Din acest punct de vedere datona_
profesorilor e absoluta
Obiectia adusa nu face dar decit sa agraveze
vina profesorilor Caci daca elevn for ar fi fost
mcapabili, ei n'ar fi trebuit sa le permits sa ajunga
ping la bacalaureat
S'apoi, se poate oare sustme, se poate oare
admite, ca elevn liceelor noastre sint, in majon-
tatea lor, incapabili 2 Ar fi sa ne dam not insi-ne
un brevet de imbecilitate nationals Se intelege,
n'ar trebui sa hesitam un singur moment de a ne
da un asemenea brevet, daca 1-am merita E pentru
totdeauna condamnat poporul, in ochii caruia
mindna nationals falsifica adevarul Dar, din fen--
cire, nu ment'am brevetul de incapacitate S'a
zis, si s'a zis cu drept cuvint, ca sintem un popor
intehgent Cei mai multi dintre tinerii nostri sint
destul de bine dotati, ca sa-si poata asimila, cu
usurinta chiar, elementele matenilor de studiu co-
prinse in programele liceelor Daca dar ei nu si
le asnmleaza, causa trebue sa, fie, ca ei nu sint
bine condusi, nu sint bine pregatiO, nici nu sint
destul de sever tratati, la examene, de profesoru lor..

www.dacoromanica.ro
 BACALAUREATUL 487

Si-acum, in fata faptului incontestabil, ca pro-

fesorn nu-si fac datoria, se impune cu necesitate
conclusia, ca ei trebuesc supusi unui control se-
nos Un control, mai mult sau mai putin senos
dupa timpuri si oameni, exercita asupra profeso-
rilor inspectiumle scolare Dar vajnarea acestui
control e variabila, find -ca, dupa cum se stie, in-
spectorn se schimba, la ministerul instructiunn pu-
bhce, dupa guverne Apoi, find el insi-si de cele
mai multe on oamem pohtici, controlul direct
sa pun urmare personal, pe care ei it exercita
asupra profesorilor, poate fi mfluentat, adesea, de
consider* pohtice De aceea, o completare a con-
trolului mspectiumlor scolare e neaparat necesara
Si aceasta completare e, sau ar putea fi, bacalau-
reatul
Fund o revista, generala a tuturor absolven-
-tilor produsi in fie-care an, de licee, examenul de
bacalaureat poate fi, netagaduit, un mijloc de con-
trol un bun mijloc de control, date fund condi-
tiumle in care se exercata In adevar, la bacalaureat,
examinatorul nu mai e in fata profesorului insu-si,
pe care e vorba sa-1 _controleze, ca inspectorul
scolar El nu are in fata sa decit pe candidatl
pe care in regula generala nu-1 cunoaste nacade-
cum Controlul se exercita dar la bacalaureat In-
tr'un mod indirect sa prm urmare impersonal
Si un asemenea control presinta, evident, mai
multe gam)* de senositate, de seventate Ar putea
presinta in acelas tamp si mai multe garantn de
statornicie, data comisrunile examinatoare s'ar numi,
nu pe cite o singura sesiune, ca acum, ca pe cite
anti sesiuni consecutive, si nu de cane rector

www.dacoromanica.ro
488 BACALAUREATUL

numai, ci de catre consihul decamlor, in unire cu

rectorul, la fie-care Universitate Masura dd apre-
ciare a valorn absolventifor de licee ar varia in
acest cas mult mai putin
Se intelege de la sine, ca mci nu poate fi
vorba, din acest punct de vedere, de un examen
de bacalaureat trecut la licee, inamtea profesorilor
liceali. Bacalaureatul si-ar perde in acest cas cu
desavirsire valoarea lui de muloc de control Caci
un control exercitat de cei interesati asupra for
insi-le nu mai merita numele de control Trebue
dar parasita cu desavirsire ideea., de a se reforma
bacalaureatul asa, incit sa se acorde de-a dreptul
de licee 0 asemenea masura poate fl buna in
Germania, dar ar fi cu siguranta rea la not Caci
not sintem Inca departe de a avea un corp di-
dactic secundar asa de bine preparat, din punct
-de vedere pedagogic, si asa de patruns de datorale
lui, din punct de vedere moral, precum este cel
,din Germania
Corpul didactic german poate, si menta, sa
fie scutit de control, corpul nostru didactic insa, nu
E oare greu de inteles, ca atunci cind baca-
laureatul va fi acordat de-a dreptul de catre licee
fie-care liceu va avea ambitmnea sa dovedeasca
lump, cal «produce» mult, cautind sa t emit& A in
fie-care an un numar cat mai mare de baca-
laurear Care liceu isi va da-el insu-si, cu draga
Irma, brevet de incapacitate, refusind bacalau-
reatul, inteo sesiune data, la mai mult de Jumatate,
de exemplu, din absolve* sal, preparati de corpul
seu profesoral 7
In on-ce cas si in principal, nimic nu ne asi-

www.dacoromanica.ro
 BAGALAUREATUL 489

garb, ca aceeasi profesori, care au dat drumul

dintr'o clasa intr'alta, *r in fine din clasa a saptea,
unor elevi ca cei ale caror lucrtin le-am reprodus
mai sus, nu le vor da in cele din unna si diploma
de bacalaureat, cu aceeasi condamnabila usunnla,
atunci dud examenul de bacalaureat se va face
inamtea for
E cunoasa argumentarea, prm care d-1 Gh
Adamescu, profesor de curs secundar, incearca
sa ne demonstreze, ca ar fi mai bine sa se treats
bacalaureatul la licee « Examenul de bacalaureat
s'ar fate zice d-sa, inamtea profesorilor liceului
Cu acest sistem s'ar controla in mod real studule
hceale, cad azi.profesorn nu, pot sa lie la mfinit
repetent pe un $.colar in clasa a VII-a, ci,sint 'ne-
void sa.-1 dea drumul o data sl el merge la
bacalaureat si face liceului o reputalle rea, atunci
insa (cind bacalaureatul s'ar da de la licee) pro-
fegOrn ar linea din contra sa nu lase pe cei slabs
sä oblie diploma, pentru ca aceia in facultate ar
arata, ca nivelul culturii e scazut in scoala, de
unde au vent 1)»,
Va sa =Ay, astazi, cind profesorn hceah se
tern, dupa, cum se vede din cuvintele d-lui Ada-
mescu, ca elevu lor, mergind la bacalaureat, sä
nu be fad, reputalia rea, astazi, ei «nu pot sa
lira la infimt repetent pe un scolar in clasa
VII-a» in casul cind scolarul nu stie nimic Atunci
itra, cind el nu vor mai avea sa, se teama de
acest lucru, 'thud ca examenul de bacalaureat it
vor face tot ei, atunci, ei vor putea tine repetent
1) Convolbzri dzdactice, No 7-8, a II, p 46

www.dacoromanica.ro
490 s.
BA CALAUREATUL

on cit pe un scolar ignorant De ce 2 tocmai

pentru ca nu mai e mime, care sa-i sileasca sa-1
tte repetent, ca acum, cind au sä se teama de
examenul de bacalaureat de la Universitate, care
le-ar putea face reputatia real Dar, d-1 Adamescu
zice, ca catunci, profesoni ar cauta ,sa nu lase
pe cei slabs sa °Minh" diploma, pentru ca aceia
in facultate ar arata, ca mvelul culturn e scazut
in scoala, de unde au vemt» Aceasta insa o
arata absolvenin hceelor si acum, pentru ca, ob-
tinind bacalaureatul, ei se inscriu cu totii la di-
feritele facultati De aceasta au dar sa, se teama
profesorn hceah si astazi Pe ling aceasta insa,
,astazi» ei mai au sa se teama si de examenul
de bacalaureat, pe care elevn for it tree la Uni-
versitate Asa incit argumentarea d-lui Adamescu
insemneaza, in definitiv, ca profesorn liceali Isi
.vor face mai bine datona atunci, cind nu vor
mai avea decit o singura teama in loc de doua,
precum au astazi Ce e drelpt, curioasa argumentare
Asa dar, examenul de bacalaureat trebue ne-
aparat trecut inamtea comisiumlor universitare,
pentru a putea serve de miiloc de control asupra
invatamintului secundar
Acum, on-ce control trebue sa. alba o sane-
tiune Ce sanctiune are bacalaureatul
Faptul, ca, nu se acorda bacalaureatul candi-
datdor, care nu still mime, e o sanctimne pentru
candidate, dar nu si pentru profesorn for
Un fel de sanctiune a inceput sa alba exame-
nul de bacalaureat, pentru profesorn hceah, la
Universitatea din Bucuresti, gratie masurn luate
de d-1 rector T Maiorescu, de a se pubhca in

www.dacoromanica.ro
 BACALAUREATUL 491

fie care an, in anuarul Universitata, o clasificare

a liceelor' din tarn, dupa numarul absolventilor
lor, can au obtinut diploma E, se intelege, foarte
important& aceasta clasificare, menita sa arate
publiculm valoarea relativa a liceelor noastre ; si
ea ar fi avut, fa'ra indoiala, un efect imediat In-
tr'o taxa, in care gradul de sensibilate morala a
oamenilor ar fi fost mai mare decit la not La
not insa, efectul ei pate a fi fost cu desavirsire
nul, judecind dupa, nivelul din ce in ce mai sca-
zut al ultimelor sera de candidati, ce s'au pre-
sintat inaintea comisiumlor examinatoare de la
ambele noastre Universitati
Trebue dar cautata o alta sanguine, mai sigura
masura ale caret efecte ar putea fi puse cu greu
la indoiala si pe care ne permitem sa o recomandarn
atentamit celor in drept, ar fi urmatoarea
Sa se supreme cu desavirsire sestunea de ba-
calaureat din fume, tar candidate cazuti la cea
din Septemvrie a fie trams'. inapoi la liceele res-
pective, alcatuindu-se dinteinsa cite o clasa spe-
ciala, uncle profesont acelor licee sä fie obligati
sa faca, ore suplimentare, spre a implim lipsurile
ce se vor fi constatat in cunostintele elevil9r lor.
Duph' u.n an, candid* cazuti ()data, se vor pre-
senta din nou inamtea comisiunu exammatoare
dar nu vor fi admisi la examen, decit numat dad.
vor 'lovedi printeun certificat anume, ca au ur-
mat regulatcursunle clasei suplimentare ale- hceu-
lui, unde st-au facial studalei) Cind aceasta masura
1) 0 rnIsura, analoaga. a fost propusI inc de anul trecut d-lei
rector at UnivesttAti din Bucuresn de dd Evolceanu si Dragomi-
rescu, membri in comisiunile de bacalaureat din ultimete sestunt

www.dacoromanica.ro
492 BACALAUREATUL

va fi introdusa, profesorn liceali nu vor mai face

examenele cu aceeasi usurinta ca ping acum, la-
sind sa treaca deopotrivI si pe cei buni si pe
cei rail si trimitind la bacalaureat absolventi de
o asa de revoltatoare ignoranta Cas.se vor ingnp,
ca elevn for sa invete servos maternle, cu a caror
propunere shit insarcinati, iar pe cei incapabih
ii vor elimina din vreme, temindu-se sa, nu-si
formeze dintr'insu auditor' perpetui pentru clasa
specials cu ore suplimentare Aceasta masura ar
avea in acelas timp foloase man si pentru can-
didate In adevar, in starea actuala a lucrunlor,
candid* cazuti la o sesiune, isi pierd vremea
in zadar ping la sesiunea urmatoare, faro sa mai
invete nimic Cam e putin probabil, ca un cani-
didat, care n'a prea avut gust de invatatura in
hceu, sä capete gust de invatatura in urma unei
ciders la bacalaureat Si chiar data, am admite
ca posibil acest lucru, cu toata donnta for de a
mune', candid* ar munci mai putin metodic sl
mai putin serios singuri, decit sub conducerea pro
fesorilor for
Din toate punctele de vedere, asa dar, masura
aratata se impune
Odata aceasta masura realisata, s'ar lua mai
departe, printr'un regulament special, toate precau-
tiumle posibile, pentru a asigura exactitatea apre-
ciern comisiunilor exammatoare ale universitatilor
9,, credem, eficacitatea acestet mKsuri ar fi dephnl, dad., oclata cu
introducerea et, Ii s'ar lua 1)61112010r un motiv puternic de presiune
asupra deosebitelor comisiuni de bacalaureat, acordind printr'o
lege si absolventilor de been -reducerea serviclului =War, pe care
acum o au num.' bacalaureatu Cau, pe cit se pare, chestiunea
nu e de a avea ofiteri in reservA cu studu dame, ci de a nu avea
In Universitate deal pe cet capahili Not Red

www.dacoromanica.ro
 BACALAUREATUL 493

S ar 'multi, in primul rind, numarul probelor sense

In loc de patru, cite se fac astazi, s'ar face atunct
opt,, o compositiune asupra unei teme luate din
literatura romina, o lucrare din istorie, o lucraie
din filosofle, o traducere din limba latina in limba
romina-, o traducere din limba romina in limba
francesa, o lucrare din matematice, o lucrare din
stnntele fisico-chimice, o lucrare din stnntele na-
turale Iar citirea probelor sense, ca si examenul
oral, s'ar face in comisiune, perftru ca comisiunea
intreaga sa aprecieze, nu numai membrii sal, in-
dividual. Atit posibilitatea erorilor, cit si posibilr-
tatea partinuilor, ar fi cu chipul acesta, dad. nu
cu desavirsire inlaturate, dar in on-ce cas, reduse
la minimum Se intelege, greutatea ar fi mare
pentru comisiunile exammatoare , dar greutate nu
insemneaza imposibilitate In ultimele patru sesium,
la Universitatea din rani, examenul oral de baca-
laureat s'a facut, nu individual ci in comisume,
gratie d-lui St Virgolici, care, ca presedinte, a
readus in vigoare dispositia actualului regulament
al bacalaureatului, dupa care examenul oral tre-
_

bue sa se faca cinamtea comisiumi» Aceasta dis-

positie, aplicabila Inca la Iasi, este insa, evident,
cu desavirsire maplicabila la Bucuresti, din causa
numarului enorm de candidate ce se presinta acolo
Ea ar putea insa deveni foarte usor aplicabila,
data, in loc de o singura comisiune examma-
tOare, s'ar numi cite dou5., la fie-care Universitate,
munci card numarul candidatilor pi esentati ar
trece peste 200 In chipul aceta, controlul ar fi,
pe cit posibil, asigurat Gael, inainte de a contiola
liceele, membrii comisiunilor examinatoale s'ar

www.dacoromanica.ro
494 BACALAUREATUL

controla mai intim ei insisi, unn pe altu, garan-

tindu se ast-fel reciproc, atit in contra on -carer
erori, cit si in contra on -carer partimri
Asa organisat si asa functionind, bacalaureatul
ar putea 11 in adev5x, in tam noastra., un factor
de regenerare intelectuala Asa cum este insa or-
ganisat si, mai ales, asa cum functioneaza
astazi, bacalaureatul este, din nefericire, un factor
de desorganisare moray. Dovedirea acestei afir-
marl, va face obiectul paiiii a doua a acestui
studiu
(Va urma) P P NEGULESCU

www.dacoromanica.ro
 URVASI
(Dm poema mdian6 Mahabarata)

Seara, and estse 'n ceruri llnd rgcoare dulce luna,

Fata cea cu mindre soldurt ese 'n cale lut Ardjuna
P5ru-t lung, filcut mele si cu nom impodobit
Ti juca pe alba umeri Ca o lung 'n rgsgral
Era fata ei rotunda StrAlucea frumoasa floare
Prm drgg5lasta multg a prtvirn zimbitoare
St prin gmgasul ei umblet par'ca se 'ndoea de vint
Si ca doua rose albe sinurde fete' slut,
Avind muguri num st rosu, ea Oita in ritm pe cale
SI mergea putm plecat4, ca doar' slnurtle sale
Prea erau povarn multa pentru trupul ei usor
Briul, cu podoabe-alese, o 'neingea ca un ficior
Cu un brat volute Si 'ntocmai cum rgsar cloud colme
Pe un ses, r5sar intocmat soldurde fete], plum
Si rotunde par'ca-s tronul lui Ananga
lar pe ea
Un 'vestrnInt ea de lummti, tar vestmintul n'ascundea
Precit arata frumseta cea pretms'a fi 'nveltta

www.dacoromanica.ro
496 URVASI

Ca un gind de dor, ca vintul primdvern de grdbitd,

A sosit zimbind sireata la Ardjuna, la palat
Si portarul i-a dat drumur, ca sä intre Si-a intrat
Ea, care eta podoaba cerului, fdrmeedtoarea,
A iimplut prin intunerec tot palatul de splendoarea
Frumusetti ei, si-Arditina Oa cucernic sz pierdut.
Noaptea sd primeasch 'n cash p'un straini Clod a vhzut.
Pe copila cea din ceruri, inrosit-a fata-i stinsa
De rusine, cd o fatti e 'n palat, mai ales Irish*
Ca, era de tot frumoasd zdpdcit el ..ingina
«Te saint, pleelndu-mi truntea, zinc, inamtea ta
Tu cea mai drdgutd nimfd, spune-mi care ti-este dorul L
Robul tdu se cliearn' Ardjuna» Si 'nvelindu-si obrdjorul
De rusine, ea plecath i -a spus tot, cum la palat
A cliemat-o Insu-si lndra, tnnhtorul, si i -a -dat
0 poruncd, sd se lase pe pdmint, ca sd imbete
Pe Ardjuna Si, nalvd, cea mai draga dintre fete,
A sfirsit mind «De-aceea vin trunisd, vezi tu bine,
Ca sd-ti flu mereu aproape, sa fact ce voesti cu mine.
0, tu cel fdrd pdcate I Te-am vdzut si-am fost d'atunci
Biruitd de puterea celut-fdrri-de-porunci,
De Ananga Si-acum iati tat51 tau o vrea aceasta
.51-0 voese :?1 eu in mine tu sd-ti recunosti nevastabl.

Auhind Ardjuna, :Intul, a rosit d'un singur gind

Si cu ,nainele-arnitidoua el urechile-astupind,
A rdspuns «Duren de moarte mi-au fdeut a ta dorinlk.
Tu cea plind de frumsete Eu, cel plin de pocaintd,
Te privesc ca pe nevasta unui Guru, te privese
Ca pe Cunt', ca pe Sadji a pdrintelui ceresc
Da, eu te stimez, de tine ma apropnu cu sfiala ,
Ca si mama mi-esti de sfinth, si nu 'ncape indoeald.
Dacd m'am uitat la tine mai cu drag si mai ades

www.dacoromanica.ro
 URVASI 497

Decit la on -care altg, este lucru cu 'nteles,

Si am .sg 11-1 spurn, rubag I Am vgzut ca esti merntg,
Sg ne fit rengscgtoarea neamului, tu cea iubitgi
Ohl strgmoasa vile! Poros este veselg 'n mormint,
Ca tu-i vet renaste neamul 1 Tot asa de vesel shit
$1 eu, o tu cea mai bung dintte zine, tu femeea
Cea mai bung Tu im-eats sfinta ca un Guru, sr d'aceea
1

Te-am privit cu drag si-adese, ma'mbgta surisul tau,

Asta et Dar niciodata n'am avut vr'un cuget rau io
«TO sintem at nemurirn, tu nascutule din rege 1
Nitre cei ngscuti din Poros nu stun pentru ce-ai alege
Orr pe unul, out pe altul pentru ce-s aleasa eu ?
Cei din Poros, fiu out tats out nepot, vor fl mereu
Bum sr tan, trgincP2,-si viala farg sä pgcatueascg
Nu mg mai privi ca rudg, met ca virging cereasca,
Niel ca o sotie data unut Guru 1 Nu fit rau,
N'alunga pe cea rgnitg, suferind de dragul tau

«Ali I ascultg adevgrul, tu cea cu frumsete multg

Ascultati v'oi, zei puternici, tu pgmintule, ascultg I

Ca pe Cunt, ngscgtoarea, ca pe Madri te ador,

Cu sfintenie ca pe Sadji tu asemenea mt-eati for
Vet renaste neamul nostru, pentru veci 11 vei renqte,
51 te vor cunoaste zen, lum'ile to 1 za cunoaste
Mergi 1 Cu umilintg capul eu nu-1 pled 1 Al tau mg stiu
Daeg te stimez ca mama, tu pgstreazg-ma ca fiu !))

Tremurind d'aceste vorbe, Cu privirea 'ntunecatg,

Ametit avindult capul, poate de mime beats,
Uri asi p' Ardjuna sfintul a 'nceput a-1 blestema
«Mg arunci sg mor pe drumuri, beatg de durerea tab
0 s'ajungi, s'ajungi, Ardjuna, saltimbanc intre popoare,

www.dacoromanica.ro
498 URVASI

Tu ngscutule din Cunti, despueat d'a ta onoare

Sa ajungi de ris, momita st batjocura de vets
A femeilor, prin pesters huiduit to sa petrect
Pargsit d'a ta virtute, de puterea bgrbateasaz
Ling ea nits -o femee eunuc sä nu primeascab)

Astfel blestema, tinindu-st mintle incructsat

Peste cap, st-ale et buze tremurau $1 1-a -16sa-t
Pe Ardjuna, dus pe gindurt, st s'a 'ntors grabit acask
Dar Ardjuna, st -el grabnic, mindrul sgu palat st-1 last
i sa sue 'n locuinta lw Citrasena, sputund
Printulut Gandharvic Coate, cum s'au petrecut, pe rind,
Cum venise noaptea 'n cat6 Urvasi, ce-a spus nebuna,
Cum 1-a blestemat in urrna oCe sa fac 9» a zis Ardjuna
51-a ris priatul, st a graba a pleat st-a spus apoi
,Toate vorbele lin Indra, d'atkorulut de plot
51 zimbind, cu vorba dulce, regele din trop vorbeste
Lui Ardjuna, care vine st 'n genunchi se umileste
r
a Fericthi este Cunti, lumile-o vor l'auda
Biruiti sint tot]. stramosit prin statornicta tal
Nu to teme de blestemul Asparei i 0 sa v'ajung6,
Vest tral in pesters negre, imbrkatt in llama lunga
Si 'n tot onjul de pe tale vet] 'Oa cite-un dusman
Dar un strigur ar; Ardjuna. Da, st 'n 'total itul an
Vei ft saltimbanc de ttrguri, st neon), sä nu te-asemem
Cu barballi, dar in urma vet fi om ca ort-ce °amen' f»
Auzind aceste vorbe de la Indra, a pleca't
Vesel, f5r5 nici-o grip, ca-i d'o zinc blestemat,
5t unit in pretinte cu Citrasena, cu stintul,
Panduidul in palatul cerulut, tutind pammtul,
A trait in ferpire, de tots zeti 'ncunjurat
G COpUe

www.dacoromanica.ro
 MN TOPONIMIA ROMINEASCAd
STUDIU 1STORICO-LINGUISTIC
(CI u M Ali E)

III
Mehadia sau Mehedia si Mehedinti
Dintre toate numele toptce rominesti, terminate in
-ciduz,ddia §ie hia, Mehadia sau Mehedia -menta o
deosebita atentiune; fiind ca multi au umblat ci, _dupa con-
vingerea mea, nimenea n'a putut sä-i afle origmea Pare -
rile despre locul unde a fost statiunea romana
Ad-lliedzam §1 despre ortginea numelui de astazi Mehadia,
se afla strinse la un loc in Istorza Bcinatuluz Severznului
- 07 a comztatului Severzn §i, nkai pe scurt, in Toponimia
Ungaruz amindoua de istortcul §1 filologul maghiar Fri-
denc Pesty 1)
Iata, in traducere romineasca, capitohll din Toporl-
mza Ungarut relativ la Mehadia
«Mehadia, localitate balneara cunoscuta in toata
Europa, se ail/ in actualul comitat a1 Severn-lulu] In

Pesty Frigyes, A SZOI ivs htinscig. is SZO7 my vdlmegye tenete,

Budapest 1876, v 11 p 309-366 i Masyaro, szag helyneve:, Budapest
1888, v I, p 208-211

www.dacoromanica.ro
500 DIN TOPONIMIA ROIVIINEASCL

apropiere este satul Mehadia Imprejurimea bailor in vre-

mea Romani lor Ad-Mediameste insemnata prin desco-
perirea de monumente romane In pletele st pe stradele
bailor se pot vedea st astazi multe monumente de-acelea,
altele sint in Viena, unde impodobesc galena bibliotecei
Curtit Nict-o inscriptiune din cite s'au gastt aici nu spune
daca in epoca Romani lor Ad-Mehadiam va fi fost mum-
cipiu sau colonte Se stie numat ca a fost un castru st
Inca unul dm cele mat straluate Renumele bailor lui Her-
cules, dupa un trecut plin de mgnre, a fost cupnns de in-
tunerecul mat multor veacun De cind au parasit Roma-
nu aceasta provincie nu se she nitmc de soarta bailor,
met de nume nu It -se aude in toata epoca barbara si
nici mgcar dupa intemeerea statulut maghiar pina in
veacul trecut Cu t6ate acestea, nu e de crezut ca batle
de la Mehadia ar fi fost necunoscute st neintrebuintate
Intreaga regtunea Mehadni, ca st cele-l-alte parts ale
tarn, a fost stapinita de nobilime feudalg, familiile de
propnetan, raporturtle for de posettune, sint cunoscute,
si, prin girmate in acest rastimp, e peste puttnta sa ft
fost data want vestita localitate balneara Acest loc in-
cintator a trecut de la Maghtan la Turci, care in veacul
XVIII, cind apuse steaua lor, an lucrat din toate pute-
rile ca sal poatg pastra st mat departe pe seama for -
gTentorul, dar numai teritorul, statiumi balneare
romane de linga Cerna, poate servi ca punct de plecare
istoric pentru Mehadia de nazi, Nict numele mei istoria.
actualei Mehadia, nu este continuarea numelui si istorin
foastei Ad-Mediarn
cEi bine, tocmat act au gresit nenumarati scrtitori de
merit Cum s'a numit, pe vremea Romantlor, aceasta sta-
%tune balneara ) Multi cred ca aici trebue sa fi fost co-
Ionia ad Aquas , Griselini spune lucrul acesta cu tot
dinadinsul st completeaza ast-fel intelesul numelut de-
localitate ad Aquas Herculi devotas Sulzer insa con-
trazice fara ocolir-e pe Gnselint (Geschichte des transal-
pinischen Damns, I 18f) Fessler de asemenea nee ca
Ad aquas corespunde cu Mehadia de astazi (t X, p 473),
dupg Sulzer numele Ad Aquas nu s'a raportat la baile
lui Hercules de la Mehadia, ci la foasta colonic de ling&

www.dacoromanica.ro
 DIN TOPONIMIA ROMINEASCA 501

Ageta din Moesta Grosshoffinger din potnva prin Ad

Aquas intelege Fettslan-ul de pe malul drept al Dunarn,
de la Orsova spre sud, unde dupa Gebhardt (t I, p 404) a
fost st episcopte Aschbach pune colonic romans Aegeta
sau Egeta pe teritorul satulut de astazi Cladova, asa dar
tot pe tentorul Fetislan -ulut in dreapta Dunarn, st prin
Ad-Mediam intelege Mehadta (Uber Trai an's steinerne
Donaubrucke, p 4 st I), dupa cum a facut de curind
st Paul Hunfalvy (Ethnographte, 85), care totust mat pe
urma si-a schimbat parerea st a prnmt argumentele care
vorbesc despre onginea maghtara a numelui Mehadia
(Neuere Erschetnungen der rumanischen Geschichtsschret-
bung, 127-128) Mommsen de asemenea crede 4 prin
Ad Mediam trebue inteles Mehadta, are insa opt-
mune divergenta despre stattunea ad Aquas, pe care
in harta lut o pune la satul sirbesc Praovo, in dreapta
Dunarn, spre sud de la Egeta (care la el nu-i. Cladova,
ct Brza-Palanka) Nu trebue uttat ca Romani' aveau obiceiul
de a intrebuinta cuvintul a aqua), nu la numele colonnlor
de linga riun, ct la al celor din apropierea isvoarelor
termale Ast-fel se pot cita Aquisgranum (Aachen), Aquin-
cum (Buda-veche), Aquae Sextie (Aix), Aqum Volate-
rum, sau ad aquas volateranas (in Italia, la Monte Cero
linga satul Ltbiano), cel mat mare din cele 12 orase
vechi etrusce, Fontes Mattixt, sau Aquae Mattiacx,
astazt. Wiesbaden,st multe altele Prin urrriare parerea
lut Grisehnt nu se poate lapada usor, st nici opiniunea
celor-l-alit invatatt cum el Ad Aquas at fi fost linga
Dunare nu se poate pnmt asa de usor Mat cu seama.
pluralul «aqu arata cu siguranta ca este yorba de
ape termale Matei Bel face si presupunerea, in care de
altmmten rim' el nu crede, ca localitatea aceasta va fi
fost consacrata cute stie caret zeite Mea Dea, de unde
ar vent numele topic Mehadia Mannert vrea sä ctteasca
acest nume de localitate pur st simplu Media spre a-st
face ast-fel plausilEhla argumentarea ca din topical Media
s'ar fi nascut Mehadia
«Nu-1 mult de cind s'a tvtt un scrittor romin, A
D Xenopol, tare pretinde ca Mehadia denva. din Ad-
Mediam Scepticit zice profesorul de la Umversitatea

www.dacoromanica.ro
502 DIN TOPONIMIA ROMINEASCA

din Iasi fac obiectiunea ca Mediam s'ar fi facut romi--

neste c(Mteaza.», dup5. cum «mecham noctemi a dat
«mleaza-noapte,, mediam chem=mteaza-zi Et utta insa
le raspunde Xenopol ca prepositiunea ad a putut
forma prin metatesa un cuvint cu totul nou Ad-me--
diam=Me-ad-diam, de unde prin contractiune Mehadia
si in fine Media Les Roumains au moyenjage, p_ 135)
Not cesti de aim nu stun daca Rominn din Ardeal ar fi
numind Mehadia-Media, cum afirma Xenopol, stun insa
ca zic Mehedinti districtului vecin din Tara Romineasca,
dar de aim de buns seams nu urmeaza mmic
«Topicul Mehadia nu e de origine romans, ci ma-
ghiara Asemanareaq de sunet cu numele Ad-Mediam st
necunoasterea geografiu maghiare medievale au dat nas-
tere la numeroase rata= care au tinut in loc deslegai ea
problemei De la Inceputul veaculut XIV pins la sfirsitul
veaculut XVII documentele maghiare pomenesc intr'una
castelul i satul Mihald ca propnetate semonala In timpul
lui Carol Robert, anume in anul 1323, maresalul regal
(agasonum regalium magister) Blasius este si castelan de
Mihald Documentul este din 29 Martie 1323 In acelas
an, la 8 April, stolnicul regal (dapiferorum regalium
magister) Dionisius este si castelan de Mihald, calitate
in care se afla st la 1324 si 1327 Numttul Dionisius in
1323 este st castelan de Zsidovar Probabil ca Mehadia
va fi existat st in timpul regilor din casa lut Ai pad, desi
in aceasta privinta lipseste on-ce document scris E lucru
sigur ca bade de linga Cerna, castelul si satul din apro-
piere, in documentele intregel epoce maghiare, se nu-
mesc numai st numai Mihald si chtar harta tut lacob
Tandrart, aparuta la Nurenberg in 1664, pune Raga Or-
soya, uncle-1 Mehadia de astazi, topicul Mihald Alma pe
la sfirsitul veaculut XVII s'a simcit influents, stramilor in
modificarea sau transformarea numelor de localltaV,
atunct s'a wit numele actual Mehacha, care s'a faspincht
asa de mult Incit a scos din limbs pe Mihald aruncin-
du-1 aproape cu totul in uitare
In Ungava, foarte de- multe on se formeaz'a nume
topice din nume de persoana, alipindu-14-se sufixul -d
Bunaoara din Imre s'a facut Imred, din Istvan Istvand,

www.dacoromanica.ro
 DIN TOPONIMIA ROMINEASCA. 503

din Ivan Ivand, din Janos Idnosd din Gal Ga. ld, din
Peter Peterd, din Pal Pald,si tot ast-fel din personalul
Mihaly s'a facut topicul Miha ld Dar pe ce cale s'a
schimbat Mihald in Mehadia de astazt ? Pe o cale foarte
naturala SA ne aducem aminte ca compatnottt nostrt
romint au lungit de obiceiu cu -za sau -a topicele
maghiai e nu numat cind simburele numelui de loca-
litate era nume personal, dar st cind era apelativ Ast-
fel din topicul Sosd el au facut Sosdia (sat in comit
Temes), din Varad Varadia, (sat tot in comit Temes),
din Tolvaid Tolvadia (sat in comit Torontal), din Illed,
Illadia (sat in comit Caras), din Vizesd Vizesdia (pusta
in Torontal), din Peterd Peterda, din Ivand Ivanda (sate
in comit Torontal) Poporul, care este aplecat spre
ast-fel de transfoiman, a format st din Mihald numele
Mihaldia, din care a disparut curind htera 1 conform re-
gulet dupa care buna-oara folt (petec), alaz (dulgher),
oltalom (aparare, ocrotire) se rostesc fot, dcs §i otalom.
St astfel din Mzlzaldza s'a facut in fine_Mehadza»
Sa fi deslegat oare filologul maghiar originea top--
cului numat de Maghian Mehadia, de Romini Mehedia? Nu
«Marea dificultate ace un romanist de frunte,
vorbind despre originea numelor de locun din Fianta
marea dificultate in studule de felul celui ce ne ocupa,
cu privire la forma cuvintetor,_este a deosebt, in,grafia
nestatomica st contrazicAtoare a textelor din evul-mediu,
ceeP-cz are o valoare reala st ceea-ce este pur st simplu
productul vre-unet false traditiuni, vre-unet confusium,
vre-unei ilusiuni sau vre-unet pretentiunt etimologice. Spre
a isbuti, exists numat o cale sa to to de legile stabilite
ale evolutiunit fonetice st sa le aphct mfiextbil, raminind
sa cercetezi, daca socotesti ca merits cercetare, causele
deviattunilor ce le presinta, forma scnsa a cuvintelor
Grafia, interpretatiune expusa la mu de posibilita'b de
gresala, insala st se insala intr'ana, fonetica nu se insala
niciodata (bine. inteles, nu tot ast-fel sta lucrul cu fone-
tistu, care se insala, vat! prea adese-on)), 1)

I) G Paris, Romanza, an XIX (1890), p, 471 aLa grande dif-

ficulte dans les etudes du genre qui nous occupe, en taut qu'elle-

www.dacoromanica.ro
504 DIN TOPONIMIA ROMiNEASCL

Fonetistul maghiar s'a inselati

Documentalul Mika Id, la Maghian, nu s'a putut
schtmba in Mehadza, pentru cA, in limba maghtara, silaba
-ma- nu se schunba in -me- §i, la adeca, nici silaba -hald-
in -had- (cf. topicele Gald=zGald, Fofeld=_Fofeld etc )
Documentalul Mzhald, la Romini, nu s'a putut schtmba
in Mehedia, pentru ca in limba romineasca, silaba -mt-
nu se schtmba in -me-, nici silaba -had- hi -hed- (cf to-
picele Gald=Galda, Fofeld=-_-Fofeldta, etc )
A§a dart documentalul Mihald, aplicindu-t-se cu
rigoare legtle fonetice maghiare gt romine, nu poate da,
prin urmare, n'a dat nici Mehadza, rum Mehedia Cu
toate acestea cuvintele Mihald, Mehadza §i Mehedia sint
inrudite 1)
De unde yip aceste cuvinte qi care-I adevarata filia-
tiune dintre ele ? _Desfacind din Mehadia sau Mehedia
finalul rominesc -za sau -ia rA.min trupinele Mehad- gt
Mehed-, denvate din maghtarul mih (= albinA), care la
rindul lut se afla in mat multe nun= topice din Ungana
BunaoarA
Mehesz in conutatul s..Abauj-Torna
Meheszhaz » S omogy
Maker& a Bihar (Bihor).
Mehtelek n Szatmar (Satmar)
,Mthkertek (11enena-arten, Stupint) Raga Brasov

touche la forme des mots, est de discerner, dans la graphie flottante

et contradictoire des textes du moyen-a4e, ce qui a une valeur reelle et
ce qui n'est que le product sod dune fausse tradition, soft d'une con-
fusion, sod d'une illusion on d'une pretention etymologique Pour y
arriver, tl n'y a qu'un moyen s'en tenir aux lois etabhes de revolution
phonetique et les appliquer inflexiblement, quItte a chercher st cela en
vaut la peine, les raisons des deviations que presente_ la forme ecrite
des mots La graphie, interpretation sujette a guile chances d'erreur,
trompe et se trompe sans cesse , la phonetique ne se trompe jamais
(bleu eutendu, tl n'en est pas de meme des phonetistes qui se trom-
pent, helas trop souvent),,
I

1) In documente se vorbeste de Nagy-Miliald si de Kis-Mil-laid

Nagy-Mthcild-ul este Illehadia sau Mehedia, Kis-Mzheild-ul este Mehadzca
sau Mehedica, ortografiata in documente Mehedyka, Mehadyka, Myhe-
dyka (Pesty, A szorenyt beinsag es szoreny vaz megye toz einete, Budapest
1878, v II, p 366-369).

www.dacoromanica.ro
 DIN TOPONIMIA ROMINEASCA 505

Mat departe
Mehesvolgy in comitatul Feder
. . Somogy
Mehes {
, * Zal a
* * Bihar (Bihor).
. » Torda-Aranyos (Tarda-Arie0
Mehes, un adiectiv denvat din miii, insemneaza cphn
de albzne,
Cum s'ar putea afla care din doua, Mehad- sau Melted-
este forma maghtara primitiva ? Usor de tot
Mehad- n'are pareche maghiara terminate. in -s, el
insu-si nu-1 denvat dupe spintul limbn maghiare
Mehed- are pareche maghiarl terminate in -s, el in-
sult este denvat dupA firea limbit maghiare Pnn ur-
mat e Mehed- este forma priminva st corecta, tar Mehad- §i
documentalul Mzhald- sint niste alteratiunt ultertoare usor
de explicat Inteadevar, poporul maghtar la care se
poate observa tendinta de a inchzde pe e inchis (I) §1 de
a deschzde pe e desalts (e), ast-fel cA, spre elcemplu, 11-
terarul «csokolom kezetn suns, in graml maghtar popu-
lar, aproape «cs6kolom kdzit. va fi modificat pe prt-
mttivul si corectul Mehed- in Mzhcid-, pe care-1 va fi pus
in legatura cu personalul Mihdly pretentiunea etimologica
a copistilor din evul-medtu Ast-fel s'a nascut, dupe pa-
rerea mea, documentalul Mihdld-, fons et origo malt
pentru istoncul st filologul maghtar Pesty.
Trupina Mehad-, pe care limba maghiarl n'o re-
cunoaste lipseste, st cu drept cuvint, st din limba romina,
care cunoaste numat pe Mehed Aceasta se vede din cu-
vintele «Megia st Medica cu acc pe 1 (Media st Medica,
numirile ce le des poporul localitattlor cu numele oficial
Mehadia st Mehadtca 9. Evident ca Medza=Meedia=--
Mehedia, Medica=Meedica=Mehedica, dupe cum maid.=
maald,_-mahalzsz
In judetul .Vaslutu, a carut mama este un stup, a
fost mat de =it un sat numit Mehedia, nu Mehadza
A Despre satul Mehedia ca a existat Inca in anul 1726,
se vede dtntr'un . hrisov al lut Mihail Racovqa-Voevod

i) E Hod% Poem, populai e din Benal, Caransebef, 1892, p. 4

www.dacoromanica.ro
506 bIN TOPONIMIA 101V1INEASCA.

cu data din 7234 (1726) prin care se spune ca Vasile-

Vasilicai, din satul Mehedia de pe apa Telejnei, se invo
este a da lui Dumitrascu Racovita boerul, partea de pa-
mint, din Mehedza, pentru viclesugul ce a facut in bucatele
stapinulut sau, in calitate de prisacar, pentru ca ar fi luat
dintr'un boloboc miere de stupi de o palms si o schioapa,
masurindu-se in urrna s'a gasit in boloboc numai 23 ve-
dre, mierea se platea 7 orti oca 1)
Un catun ce se tine de comuna Podenn-noi din ju-
detul Prahova se numeste Mehedinti.
0 tintina din apropierea comunet Uist din judetul
Vilcea se numeste Meedinti
Aproape de Mehadza sau Mebedia Banatului este
judetul rominesc Mehedinti al cam nume Incepe cu Me
lied- §t a carat emblems este o albind, ungureste meh
Asta nu poate fi intimplare Shun cu totn, multamtta cer-
cetanlor acute de d Hasdeu, ca Banatul st Oltenia ei au
vestite prin multiinea albinelor Inca de pe vremea Ind
in primul locueau Sigintt, Intr'a doua Agatirsn Ne poves-
teste d Hasdeu ca
(Nu aurul singur inavutea pe Agatii si st pe samsaru
for Sigan
Mai era o aks rainina comerciall foarte productiva
gDupa ce descrie trawl Siginilor, Herodot urmeaza
mai departe
4,12, as Op fyza.c Xsioxic p..0,LaGat vas6xouot 'Ca zsptv toti
evIirpoo, %sit frzo To6nov o7 ii eiixt ttettOtt, ,r6 Trpoocor6pco.
c Ejisi tthv v59 Toc5r1 Xgiovrsg 8ovi000t. X47s,v o6x otx6ra Tat
ya, Cytx tit TaCystoct sivat 6oppc1a. (30,14 ttoL Ta 61th Tip/
45c.a.rov CmCwqra 8o4d3: elvx: ac3c Tz Ozeoc Tab.= Ethv v5v Tfic
47(Opir. tatitil; rgpc ).e et 2),
cAchca
«Mal z'c Tram ca peste Dunare sInt atitea albine,
Incit nu e chip a strabate mat incolo Acet ce o spun,
nu mi se par a avea dreptate, caci se stie ca aceste
Jnsecte nu sufer frigul, ci eu cred mat curind ca din

tJ C Chums, Theitona, geogi al pet Voslutu, Bueure#i, 1889, pag

224 225
2) Herodot V, to

www.dacoromanica.ro
 DIN TOPONIMIA ItOMINEASCA 507

causa frigultn sint nelocuite partile nordulut Acestea

sint cele -cc se povestesc .
e «Peste Dunare nu incapt de albine I. ziceau lui
Herodot Tracts din eCimpia Tribalica,), care ocupau
anume malul danubian sirbesc opus Oltenia st Teme
sanei, locumd in vecinatatea Agatirsilor si a Sigmilor
«Parintelm istorm nu-i venea la socoteala a da cre-
zam"nt acestet asertmm, incit el ne-ar fi lasat st pe not
in dubin de n'am avea dinaintea ochilor realitatea cea
vie, Ina' insatita de martuna unui alt scriitor grec tot
_
din epoca lui Herodot
«Astazt agricultura romina estejntr'o tnsta decadenta
eDecanul agronomni natIonale, venerabilul nostru
amic d. Ion lonescu, are tot dreptul de a zice
e eNu sttm cum au putut sa lase Rominn din mina
clor crestei ea albinelor st sa ajunga a cumpara ceara din
estrainatate De la ridicarea Turcilor din tail s'au stricat
«st mielanile, si de atunci n'au mai esit negutatori care
«sa. stringa 'mere si O. stimuleze pe cultivatori a o pro;
«duce st a causa de tinerea albinelor 1).
«Nu asa a fost in vremile mai dinainte
«Pe la 1780, studimd la fata loculut condittumle
industriale ale litoralulut Marii- Negre, Francesul Peyssonel
zicea' (Ceara este prznczpa/u/ articol de exportatiune al
eMuntenin , calrtatea-1 e foarte frumoasa st cantitatea
«imensa 2)),
«Tot atunci Ragusanul Raicevich , primul consul'
austriac in Rominta, consacrind apiculture un capitol
separat intro excelenta descneie naturala a ambelor
principate danubiane zice ca ceara noastra «este fail
eindotala cea mai frumoasti sz cea maz cOzdatcl in toata
I, Europa, incit albinele trebue considerate ca una din

as) Letpultz de agricultu, a Bucureqti 187o in 8', p 367

a2 Sur le commerce de la Mer Noire, Paris, i787, in 8, t 2 p 185
al..1 me est le plus consulel able article du commerce de sortie
a de Walaquie , elle est de tres-belle qualne, et la quantite en est
«immense On la vend, purgee et parfaitement nette, de 4o a 45 paras-
a1'ocque2.

www.dacoromanica.ro
508 DIN TOPONIMIA ROMINEASCA

cele mai pretioase §i mai bogate producte ale regiunii 1)

aMultamita d-lut Gr G Tocilescu, not posedem din
ministerul Lucranlor Publice statistica apicola de pe
amindoua laturile Milcovulm din anti 1869, 187o §i 1871,
din care results, in termen medm, ca districtele romine
cele mai avute in stupi sint pins astazi Vla§ca $i Doljul,
ambele la Dunare, in Muntenia occidentals, adica tocinai
acolo unde in zilele lut Herodot «nu incApeal de albine'
Naturalistul Ellan scna in secolul III dupa Crist,
dar avusese in mina pe un alt autor grec anonim cu
mult mai vechiu, carele traea atunct cind Scitn locueau
Inca pe tarmul danubian nordic in vecinatatea Traciii,
adica de nu dual- in timpul tut Herodot, cel putin inainte
de Alexandru cel Mare, cam in epoca acestui cuceritor,
nordul Istrului era deja cuprins de cAtre Geti 2)
«Scrutorul meu* zice Elian «menta cea mai
«deplina incredere, cam el cunostea lucrunle din propna
(experzenta; nu dupa nesigure purest. ca Herodot, eel ei
«evxyckt 'Hioi8ostp Xsyco, p i !LOG ifs aCX a &w 6 Tap Totairiza
«etireiw, Eatopky esiroSebtvuoaat, &XX' o6x axotv pay Eyao
4.) tv iipotaavtcprov 3)*
Ei bine, ce zice oare acea importantisima fintina 9
«La Scitt frigul e nesuparamos pentru albine, incit
a ei intrebuinteaza nu mere straina, ci locals, ba o si
«expoara vinzin,d fagurz Miszlor» a p.eX,zsct; Exii0Cda; e[vac,
iirs(etv is To5 Xpoopq o63ev xat Items xcd nutpisiset) et;
Mulo5s xof.iCrinct; Eit6i8.x; d,c o3vetoy acp,atv, &XX mat-
«vvgc pixt. %at pf.xiictx(pLa 4)).
«E vorba despre Scitia cea invecinata cu Misia, tar
Misie sa numia generic tot litoralul dunarean at Traciii

at) Osservazionz znlorno la Valach:a e Mlldazna, 'Napoli, 1788,

In 8, p 87 alina delle piu. pregevoli e ncche produziont delle due
eProvincie Bono le api, perche la cera the danno 6 senza dubbio la
(pit bella e ncercata di tutta PEuropal la quantita e considerabile, e
p otr ebb e divenire infinitamente maggiore, se pat numerosa fosse la
populazione.,
42) Strabo, VII, 3, § 8 Arnan , I, 4
03) Aelianus, .De natura an:maim/1z, rec Hercher, Paris, 180,
In , p 37, lib II Cap 7
44) Aellanns op cit

www.dacoromanica.ro
 DIN TOPONIMIA ROMNEASCA 509

Inca din timpu homerici , cu alte cuvinte, e vorba

despre porOunea Scitm de la Pont pins la Olt
g Considerind insa firea albmelor, carora dupa expre-
siunea batrinulut agronom Varro Rnatura le-a menit lo-
(curtle silvestre, muntu eel neculti §tinfloritt totdeodata, 2),
cuibul de predtlecttune al acestor muncitoare insecte in
Tara Romineasca trebuea sa fi fost totdeauna mat cu pre-
ferinta crestetul carpatin al Olteniii, mat aparat de vis-
coin nordulm §1 mat, expus spre sud
cPina astazt Mehedintenti, fruntaw vechtulut banat at
Severtnulut, poarta drept emblema in marca for dtstnc-
tuall o albind 3)

. In narattunea het odottana despre impostbtlitatea de

a locus in susul tarmulut nordic al Dunarn de 11111 albi-
nelor, noun m sa pare urmeaza d-1 Hasdeu el, pe
linga elementul curat aptcol, limpent in paragraful pre-
cedent, cata sa se mat. deosebeasca pe o lime secundara
un alt ingredient, surpi tns cu multa agerime de catre
raposatul Istortc, transilvan Schuller
1) Ap Strab , VII, 3, § To, p 252
42) Reran; t ustical urn de agi tcultura lib III, § 16 , cliondos et
4mcultos natura attnbutt montess, qt mat la vale am stIvestribus locis
4pascitants
c3) Frunzescu, Dug' topogr, 277 c Mehedintul produce cereale,
clemne qt altele, dar mat imbelsugat este in =ere §1 cearg, pentru care
411 marca lut este, o Albtnas Angelu Demetrescu, &ear ajfa, Bucur
1872, In 8, p 261 Austnacn, cupnnzind la Inceputul secolultu trecut
cele cunt districte de peste Olt, au ga'sit dela calbmas ca veche mared.
a Mehedinculut 4 dem Mehednizer eaten Btenenkorb, den Retchtum
cderselben an Feldfruchten and Honig anzuzeigena dupe exprestunea
clut Schwanz von Spnngfels, Beseht elbung der asterretehtschen Matte/zee,
1720, In Ungrtsches Magaztn, III, p 198

www.dacoromanica.ro
-5j IO DIN TOPONIMIA ROMINEASCA

«Temetana este bintuita periochce§te de un fel de taunt

cunoscuti sub numele' technic de Oestrus Columbacensis
sau szmulza Columbacensz3', care vara st toamna se res-
pindesc in stoluri pe tot spatml de la Bazias pins la
Mehadia §i 01 soya, cazind pe bot, vac', ca,, porci, 01,
capre, distrugiud adesea turme intregt st torturind cluar
pe ()amen' 1)
«Romirui din Teme§tana povestesc cu spatula ca aceste
vespt se nasc in tots anti dintr un cap de balaur, pe
care-1 taease sf Gheorghe §i 1-a aruncat intro pe§ters
de lingd rumatul castel Columbaczu numat prin venin de
§arpe et 7q1 pot expltca o mu§catura atit de otravitoare 1 2)
«Schuller a spus cel dintint ca Herodot in relatiu-
neag despre regiunea danubiana va fi intelegind prin
albine pe acest tenth]. taun 8)
«Trebue O. se zica mai corect ca multimea vespilor
Temecianet st multimea albinelor Olteniii au fast con-
fundate intro singui a ingrozitoare multime de catre in-
vecinatu Tribal', conduct la aceasta prin asemanarea de
aspect intre yespe st albina, intocmai dupa cum taranul
temqan din zilele noastre confunda pe mortiferul taun
cu balaurul, din causa asemanani in puterea vemnulnt

41) Bohm, GeschtehIe des Toneser Banat', Leipzig, 1861, in 8°, t 2,

p 181 «Ste erscheint nicht selten in so dichten und grossen Haufen
4 class man sie in der Ferne fur eine Wolke halt und in dieser Gestalt
41st ste am meisten gefahrltch Da fliehet Alles aus dem 1, elde, so-
4bald erne solche Wolke zum Vorschetn kommt Das Vieh verlasst
edends the Welden, der Feldirbeiter eilet nut semen Ochsen und
4Pferden dem Dorfe zu, und jeder schhesst sick in seiner Wohnung
ein,_ um diesem Ungemach auszuweichen s Ibid , 190 4Ein jeder
<Stich, den theses Iusekt dem Viehe oder dem Mensc hen versetzt, ver-
ursachet em brennendes Jucken und erne sehr schmerzende Gesiliwulst
(die kaum nach 8 lots io 1 agen ganz vergeht, Mehrere derselb en be-
<sondei s wenn sie beisammen stud, verursachen em heftiges ntzundungs-
efieber, und bei reizbaren 4(Orpern Krampfe und Convulstonenp, 0 mo-
nografie despre acest insect a scris In secolul trecut un profesor de la
Festa, Dr Schonbauer, Geschzehte der IfoluinGatschen Muiken int Banat
Wien 1795, in 4°
42) Schott, Waladusche Marcher Stuttgart, 1845, -111 8°, p 284 5
43) Siebenbu, gen nor Be; odd rend zn dessen Zeztaller, in Au chin
fur Kunde asterrelehlscher GeseInchts-Quellen, Wien, 1854, in 8°, t 13,
p 102,

www.dacoromanica.ro
 DIN TOPONIMIA ROMINEASCA 5II

«In ambele identthcOn se mandesta o procedure ana-

loaga a imaginatiunn poporane
Este instructiv de a urmari la Dungre pe taunul de
la Columbactu deja cu cinct secole inatnte de Cr-1st *))
Tot d-1 Hasdeu ne mat spune el
«Leggtura intre Mehadia, mat romine.5te «Mehedia.,
si intre banatul de Sevenn a fost atit de intima st in-
delungata ,Incit nu numai portiunea vest-sudica a Mun-
tenni conserve pina astaz.1 numele de Mehedint, format
a dm adiectivul slavic «Mehedinskt,> adica Cara Mehedin 1).,
,dar usul poporan intinde citeodata aceastA denorrunatiune
Chiar asupra Oltenut intrecri burtgoara in doina
'
Frunze verde inggheran
Voinic e I Mehedincan
Sint na'scut pe frunzi de fag,
Ca s'd flu la lume drag,
$1-s secildat de nne in Olt
Sa ma fac vneaz de tot 2) **)x.
D-1 Hasdeu recunoaste o int mitre intre vorbele Me-
hadza sau Mehedia si Mehethntz si cauta, in ti eacAt, sa
explice finalul - mntz afirmind ea Mehedintz ar fi verand
dtntr'un adiectiv slavic Mehedinskz Imprejurarea ca nu
se poate cita nici-un exemplu, din care sa se vada ca
finalul slavic - znskz ar putea trece in rominescul - zntz,
inlatura din discutiune pur §t stmplupe adiectivul slavic
Mehedznskz In documentele medievale numele acestui
judet este Mehedznce, dupg cum se poate vedea dinteun
act Latin de la Vlad-Voda din anul 1511, in care se ci-
te§te- Radulo Bano de Mehethnce I)
Din punt de vedere fonetic rominesc, documentalul
Mehedznce poate da .pe actualul Mehedzntz

*) B P Hasdeu, 1storza er/nrez a Romintk/ , Bucurestt 1875, ed 2,

-p 195 -200
Hx) Ion Ionescu, AylcitInti a din Illeltea'nze, Bucurestt 1868, in 80,
P 1-39
42' Poesle nap; ale, ed Alexandn, p 292.
*4' B P Hasdeu, 1st C7 :t. a Rant Bum; eTti, 1873, ed 2, p 27
s) Manehburg, laeme Sleben& Gest-Indite, Pest 1806 p 224, apud
Hasdeu Etyma Masa ROM. V III, 6405

www.dacoromanica.ro
5 r2 DIN TOPONIMIA ROMINEASCA

S'a vazut mat sus ca in partea prima a numelut Me-

hedince se cuprinde maghiarul Mehed acuma e intre-
bare ce sa fie finalul - vice Cite-va localitati din Ungaria
numite Incze, dupa numele pet sonal maghiar Incze =
Innocentius, m'au fost facut sa cred, ca in finalul -mce
din Mehedince ar putea fi ascuns numele maghiar al
unuia dintre sfintii Innocentius, care, presupuneam eu, va
fi fost odata patronul acestui taut plin de albine
Exammind ma de aproape conjectura m'am con-
vins, ca este inadmisibila
Sint mat multe numin topice romine§ti terminate
In -zntz Spre ex
Belinp, sat in Banat
Covgsznp, sat in Ungaria
Jeledinp, Zeledince (ung Lozsad) sat la- Ardeal
Lalastnp, sat hifranat
Ntcoluip, 2, s )
etc etc
Se intelege, ca trebue gasita o explicare, care A.
cuprinda in sine, daca nu totalitatea, cel putin maionta-
tea topicelor romine§ti terminate in - zntz Ast-fel de ex-
plicare, dupa parerea mea, se gase§te in limba slavona
Slav'', care, prin adaugarea sufixului - in, au schim-
bat topicele maghiare Farkad in Farkadzn, Farkas, in
Farkaszn, Hunyad in Hunyadzn (romine§te Huedzn), Szeged
in Szegedzn (rominete Seghedzn), Varad in Varadin
(nemte§te Wardezn), Varasd in Varasdin, etc vor fi
prefacut §i pe Mdhed in Mdhedzn, apoi, prin adaugarea
exFonentului locativ - ce, ca in Cernovce (Cern-ov-ce) =
romine§te Cernauti, Petiovce (Petr-ov-ce) = rom Petrauti.
Radovce (Rad-ov-ce) = rum Radauti etc , vor fi moth-
ficat pe Me'hedzn in Illehedznce (Melted-in-ce), de unde s'a
nAscut rominescul Mehedznfz
Mehadza sau Mehedia §1 Ilfehedinti §i toate topicele
terminate in - aza, - ddia §i - edia, cite sint de on-
gine maghiara., presupun, dupa cum am zis mat sus, ca
regiunea pe unde se afla ele va fi fost odata locuita de
Maghtan
Cin d ?
D-1 Hasdeu nice ca «la 1233 apare pentru prima

www.dacoromanica.ro
 DIN TOPONIMIA ROMINEASCA 513;

oara un Maghtar, Luca sau Leukus, cu titlul de «ban

al Severmulut, 1)
«Mat in urma acest btlu a putut deveni in Inerarchta
curb' de la Buda un ce de tot fictiv, dindu-se traditto-
nalmente cite unut favont regesc, char cind Ungurn nu
stapineau in fapt nict-un petec in Oltenia, dar pentru
prima oars, ca tement al deprindern curat nominale ul-
tertoare, trebuea O. fi fost o rattune sermasa, o posestune
oare-care reala asupra unet Orb din terttorml oltean.
«Asupra caret Orb anume ?
«Nu exista oare vre-un indite ?
«Peste §apte am. la 1240, vedem pe un al dotlea-
Ban unguresc de Severin, numit Oslu 1
«De la acesta ne-a ramas nu numat o menbune in di--
plome maghtare, dar Inca lucru mat significativ
suventri topografice in regnmea occidentala. a Oltenia
in districtul Gorj valea Oslea §i muntele Oslea, ambele
la hotar, tar in Mehedinti dot muntt Oslea, de asemenea
la hotar, 'pe cind. nits -un nume local analog nu ne in-
timpina main in intertorul tarn §1 pe aturt in restul Ro-
mintn.
«Ar fi important de a cerceta, data nu cum-va Me-
hedintenn §t GorJenn, vor fl pastrat §1 et vre-o legenda
despre acel ban Oslu, dupa cum este cea doljeana despre
«cram! Ions §1 cea vilceana despre «Domm§orul)
«Ort-cum ar fi, urmele cele topografice Inchee d-1
Hasdeu ne dau dreptul de a crede, ca intre 1230-124a
Ungurn vor fi tsbuttt sa apuce vre-o f4te de pardnt din
Gorj §1 din Mehedinti, botezind-o apot, in speranta co-
tropint ultermare, cu pomposul epttet de «banat al Se-
verinuluD, *)
E de observat, el stapintrea maghtara asupra unet
parts din teritorul °hemp putea fi, in rastimpul de care
vorbWe d-1 Hasdeu, intro rnicare de cre§tere sau de

el) F ejer, Cod dap tom Hung t 3, vol 2, p 348 (Luca bano
t de Sceunu et mulus alus regal uobdtbus praesennbusvcf Pesty, A
a Temen beinsag, Pest, ,868, in-8, p lo.
az) Fe*, t 4, vol 3, p 552 ,r0s1u bano de Zeureno,
*) B P Hasdeu, Oltenescele, Cratova 1884, p 109-110

www.dacoromanica.ro
514 DIN TOPONIMIA ROM1NEASCA.

-descrestere, $i,prin urmare, e Intrebare, data «intre

1230 -1240 Ungurn vor fi isbutzt sd apuce vre-o fade
de pamint din Gorj si Mehedinti) sau, din contra, pe
atunci vor fi inceput sd scape din mini niste posesiuni
extra- carpatine, pe care le vor fi avut din vremuri mai
vechi
Imparatul bizantin, Constantin Porfirogenet (912-959),
povestind alungarea Ungurilor din Atelcuz de catre Bul-
gan, in unire cu Pacinatii, zice sOl Ss Toupitoi rap& Tthl)
IlcaCt.voottzoiv atAilPrEC itcei xateaxirictiocitv 1k Tily 771v-
15X501/
etc ilv v5v obool,v, iv dirtii Si ,c(i) zOicy iscactic't vva. ETU.
7voipicip.ouvx xoti Tcp&cov µev iottv fj o u @ otatAi i c
Tpatavo5 yi co o p a %IT& Ttv ti); Totnixiac 8tprilv, E-
aetsa Ss xcet BsXclypstatit 2C7f0 Tpubv fittspciiv tins ctirrijc yetpii-
pac, iv fi xai o improq &yr( tor) &710t) xoti pe7&aoi lictivarav-
TI.V011 to pacstXgo41))
Adeca. «iar Ungurn fugariti de Pacinati s'au dus Si
s'au asezat cu corturile in tara unde locuesc azi Aici
sint cite -vs.: monumente vechi, inainte de toate este podul
luz Trazan care capatul Ungarm, apoi, trei zile de drum
departaie de la podul amintit, mai este si Beigradul, in
care se afla si turnul sfintului si marelui iege Constantin)
Asa dara, Magbiarn stapineau tinutul Severinului pe
la mijlocul veaculut X-lea
Alte probe istorice ultertoare
Diplomele maghiare pomenesc pe Luca la 1233,
pe Oslu la 1240, pe Stefan la 1243, ca functionan ma-
ginan, ca barn de Severm (Hurmuzachi I, 126, 186, 214)
La 1238 st 1239, papa de la Roma si regele Un-
garm se ii.teleg despre incorporarea tinutulut Severinului
la vre-un episcopat (Hurm I, 175, 182)
Nici-unul din documentele amintite nu preciseaza
piny unde se intindea acea «tala a Severinului) ungureasca
La 1247, Maghiarii apar ca stapiniton peste «toata
Cara Severinului pins. n Olt) si 'n Dunare 2) Pins. in

]) De adminish :111fe; 70 C 40
2) Regele magbiar Bela IV spune, ca prin n'aysalirea mongols. din
1241, regatul s'au a suferit man pierden de avi.411 si de oameni r
in bonorum amisione, sic incolarum interemptione grave sustinuit (Its-
smut

pendium de aceea el d'aruqte cavalerilor Ioanili toat4 Sara Severinului

www.dacoromanica.ro
 DIN TOPONIMIA ROMINEASCA. 515

Dungre si 'n Olt, dacg ar fi sa credem pe Fess ler-Klein

si pe alts istonci strains, se tutu-idea Ungana Inca pe la
mulocul veacului al X-lea
Documentul din 1247 pomeneste si de Romini (Olati)
in actuala Oltente De end erau Rominit in Oltenia ?
Din vremea lut Tratan sau poate din vremun mult mat
apropiate de not ? Toponimia este chematg sg raspundg
(Sfirsitul in num'irul vntor) D. DAN.

Indatormdu-i sa o populeze damns et conferimus sibt (Rembaldo) et

per eum dictae dolnui Want to ram de Zeur no cum alpibus ad ipsam
pertmentibus et this attmentus omnibus, panter cum kenezatibus Ioannts
et Farkasu usque ad jluznurn Olth, excepta terra kenezatus Lymoy woia-
vode, quam Olatis relniquiraus prout ndem hactenus tenuerunt Re-
gele, specificind dreptunle foanicdor si ale sale, pornerieste intre altele
qi de pesckule dela Caen .4,1- preter piscationes Danubu ac piscinae
de Cheley, quas nobis et 'psis communes reservamus (Hunnuzachi I,
25o) Peste 7 am, la 1254 regele Bela 1V, sone papas a a asezat pe
Ioaniti infaluntrul si la marguide regatului ling Dun'gre
in confinio
Cumanorum ultra Danubium at Bulgarorum (Hurmuzachi I, 261)

www.dacoromanica.ro
 ELECTRA
---
Tragedie in 3 acte

ACTUL III
CLyTEMNESTEA , SUAVE spot EGIST
(Clytemnestra e in genuncht dinamtea statue lei Apollo,
unde s'au depus ofrande sclavele sent pe linga ea)

CLY TEMNESTRA (ruginduse)

Lumin5 vie, Apollo, istet s5getalor,

De ce a ta mime a isbucnit deodata,
i 'n chip spgimintgtor
Vadit-a minim mete rastmte-apropiatd 7
In ce ti-am fost gresitg 9 Au to -am nesocotit 7
Us= a tale temple cind-va neingripte,
Prinoase n'am jertflt9
N'am ars miresme scumpe pe-altarele-ii slavite?
Sggetile-la spre mine deci nu mai indrepta,
Arunc5.-le mai sprig in eel ce nu-mi vor bine,
Reds" -mi favoarea ta,
aci nimenea cu damri nu to -a 'nzestrat ea mine
" 1 nerecuno§tinta nu prinde nici pe zei ;

www.dacoromanica.ro
 ELECTRA 517

Tu nu silt pe sluga-tt nici-cind necredincloasa

SA 'ntoarcd fata -et
De la divina4 fatd, 441 fie dusmdnoasd.
(Se mild Sclavele se depNrteazg)

EG1ST (care a sostt mai de mult §i a ascultat

o parte din tugteumea Clytemnestiet)
Le s'a 'ntimplat, regina 9 Abia ruga-ti -Wu
Acura si-acum in tale -mt vazut -am cum trecu
Sir jalnie de fectoare cu jertfe 'mpovorate,
Spre-a regelut mort groapd de_ lica to minate ?
/
CLYTEMNESTRA

Eu Insd-mt am trimis-o, tact prea mult am ldsat

Ultdrit acea umbra si-aceasta e pdcat
Trimis am pe Electra, acum cu osebire
Cind, sigur, 1st jdleste a neamului perire
Apot, pe-Apollo'n ruga-mi 11 intrebat de ce,
Cind not 1-avem in grtjd prieten nu ne e 9
EG1ST

Ydcht-a care astdzi din nou a sa urgie ?

CLYTEMNESTRA

Da, printr'un vis ce groazd rat -a insuflat char mte

EG1ST

Vorbeste, si pe mine in vis m'au tulburat

Inchipuirt ce'n mince -mt de-ajuns nu s'au pdstrat
CLYTEMNESTRA

tam ia ospdt cu tine in partea cestei case

In care Agamemnon la 'ntoarcerea-i masc.

www.dacoromanica.ro
5 18 ELECTRA

Multi credincio$i $1 sfetntci cu not se 'nveseleau ,

Salta in cupe mut $1 salmi aduceau
In blidele 'nctircate merinde poftitoare
Deodatd in afar s'aude o vulyoare
De striggte you:lase

EGIST

In tocmai am visarl
CLYTEMNESTRA

De spasm' at no§tri oaspeti in AO s'au sculat

Si ne-am sculat cu d in$11 Et intr'un glas strigar6
aAli I a venit st5pinul I» $'apoi ingenunchear6
lar eu spuneam in mine (CO oare n'a munt ?
Nu 1-am ucis eu doarg ? A fost un vis smintit,
On vis smintit e-acesta 91.

EGIST

Nici-o deosebire

CLYTEMNESTRA

Pe chid luptam cu mine ca aim revin in fire,

Ivitu-s'a in 110 intuul meu bgrbat,
Cu feta mindrk tin6r $1 'n alb investmintat
I$1 increte$te fruntea, cu virful Ignen sale
Atinge zidul tare $1 zidul se prAvale
Ca gindu-atunci in noapte; cu sgomot nefiresc,
Coloana spre coloang $1 zid spre zid pornesc,
Se surpa 'ntreg palatul Iar flacan se ridie6
Cu chip de mon$tri strann, pamintul 11 despick
Ne-ajung, ne 'mug, se urea spre a ne sfim
Foc ne curgea prin oase, a noastra carne-ardea ;
Fund in clip'aceea$1 balant6 $1 povarl

www.dacoromanica.ro
 ELEC1 RA 519'

Pro/earn fgrg de grtja. cum ne topeam in par

$1'n mtilocul pewit mg deteptatu gemind1
,
EGST
Char visul meu 1 De-aceea mt se de§teaptg 'n gin I,
Ca pentru not nu este prtmeidia shrW5,
Cg cea trecutg eAe de-o alta nlocuttg,
Mat mare, mat aproape Orest mum, e drept,
Dar a ramas Electra, St azi, mat intelept,
%I clar cg'n marea urg in care ea se plerde
Chtar farg de Oresfe, Electra ne va pierde

CLYTEMNESTRA

De ce dar dintrio datg n'm vrut s'o curm cu ea ?

De ea de mult extlul pe vect ne mintuea
La gindu-acest'acuma mg 'ntorc.
EG1ST

$t- at dreptate !

SCENA 11
ACE1A$1, TISA MEN

(Tisamen tulburat, ingrozit , vine dinspre palat in grab

nev;lzind pe nnent)

T1SAMEN (pal'eA n gotta de eme-va)

0l o! fugitt vedenu, Igsati-mg, o 1 b 1,
Ce vgd *I Recto ?
Orortle trecute renvie infricopte !
EG1sT (Clytemnesttet)
Deltru-1 e la culme E bun de aurtt,
Cget poate vittorul apare lamurit

www.dacoromanica.ro
520 ELECTRA

In minteal infocatg, st vom afla indata

Vre:o tama care poate ne-o folost vreodat'd.
TISAMEN

Se urea marea bida, se urea ne'ncetat

Cu valurt singerate,
De-a urelor furtun5, la cerurt ridicate
Al al duhoarea mortn in nave mt-a palruns,
In sufletul m'a strgpuns I
EGIST

marmce cum te I
TISAMEN

Se permdeazg 'n mine

Privelistt tioroase 01 .oclun ne- adormiti
At sufletulut vecmic, ce v6d neinvoiti,
Ce 'nclitst nu-1 mat pots ttne

CLyTEMNESTRA

(Ce vret sa spit bgtrine Stgpinn Mt slat . not

TISAMEN (vgzindui)
Regina I st tu, rege ! Stilt ce sintett azt Inca
Dar ce-o sd fib,] indata ? I Vat I ce sclumbare-adincal
Sarmanul eel din urma mat mult va fl ca vol. I
EGIST

.De ce ? de unde-aceasta ?
TISAMEN

',Asap ort-ce m6rtre,

CoroanA, straructre,
Fug*, curind fug* I

www.dacoromanica.ro
 ELECTRA 521

Da mat mbiti lumina si duleea-i strdlucire,

Pe Hades nu-I doriti 1

CLyTEMN ESTI3A

i cine ne-amenintd c'o grea nenoroctre ?

TISAMEN

Vad mina ce s'aruned spre sinu-ti inarmatd,

.$1.'n umbra o ndluca ce tinta it aratd.
A t fugi, nenorocitd, fugt rege ne'ndurat,
Esti, ca un miel, Jungluat i
V'a osindit Apollo, s'a gins al vostru snare,
Incepe-o ceatd neagrd de-acum sa vd 'nconjoare ! t

EGIST (Clyternnestret)
At auzit ?

CLYTEMNESTRA

Ascultd

TISAMEN

Fatale isbindiri,
Fatala cucerirel Ce marl nenorociri
S'atrag neomenosn ce nimicesc popoare
1.-orase 'nfloritoale
Esti resbunatd Troel Acelut ,ce-a pdtat
A tale slinte vetre prin crime 'ngrozitoare,
Va fi pdtat el insu-si de neamu-i ne'mpdcat 1

EGIST (Clytemnestt et)

Vezi ?

www.dacoromanica.ro
522 ELECTRA

TISAMEN

Dar zadarnic pieptul grin strigdte mi-as fringe,

De-a soartei liotarire tot n'o sa fits scutiti,
Cum ati ucis voi, trebui si voi ucisi sa fill,
BSI eu o s'am a plinge
Din nou pe a voastre lesuri cu lacrime de singe !
V'o spun si pling fugiti t
(Ese cu oche la dinsM

SCENA 111
EGIST, CLyTEMNESTRA, ELECTRA, MyRIIHA, TIME FECIOARE

EGIST
Electra!
CLYTEMNESTRA

Da, Electra!
EGIST

La rindu-1 sa disparal
(Electra ultra urmata. de Mytrha st de fectoarele care au tlits-
ofrandele la mormmtul lui Agamemnon)

EGIST (Eleettet)
Hama! cugeti oare Ca dommi tat uitara
De-a to inversunare ? Tot Inca thresh
Urzirt neomenoase9 CO nu to dumeresti ?
A! din privire-ti numai gindirea-ti se stravedet
ELECTRA

Privirea mea asupra-ti nu va cadea, ma crede t

EGIST

De-a tale nazumte un zeu ne-a prevestit,

$1 nu mat voi sa sufer acum, ce am suferit

www.dacoromanica.ro
 FLECTRA 523

ELECTRA

St eu vot sa te mintut de- ort-ce suferint6

CLYTEMNESTRA

$1 its mat vine -a ride 9 Prea marea ingAtiumt5

A sotulut meu rege, mat mult te-a 'ntArltat.
Crescu a ta'ndirpre cu eit not te-am crutat
Extlul va fi vrednic sA to mat domoleascA
PArtast at pe aturea , et sti te-adAposteascV
St vet putea cu dingo sA pup pe tatAl tau,
SA m5 blestemt pe mine cum te blestem St eu
ELECTRA

Extlul I Vat nict moartea nu este-asa cumplita

CLyrEMNESTRA
S'apot ?
ELECTRA

M lash' totust sa onorez-smertta

A lut Orest cenustt cu lacrime frAtestt

CLyTEMNESTRA

O'ngAdut pentru mine, nu pentru c'o doresti,

Oct eau devme mortut ce cmstea nu-st primeste.
Dar dup'aceasta 'ndat5 te du , st te grabeste
SA nu te vtid o chi:A sA nu-mt sput un cuvint
Nu te mat stiu de-acuma, mmtca nu -fit mat slut
(Intnzind mina spre Apollo)
Pe eel ce ne priveste, m5 lepAd azt de tine,
De-a licit lege sfinta nu vot a ma mat tine.
ELECTRA (aeela§ Joe)
St eu de martor astAzt tot pe acesta-1 vot
Or-care leg5tur5 e ruptA intre not

www.dacoromanica.ro
324 ELECTRA

Nu mat sintem de-un singe, mane n'am de la tine,

$'a fire lege sfintrt s'a suns de-acum in mines
(Egist st Clytemnestra es)

SCENA IV
ELECTRA, MYRRFIA, TINERB FECIOARE

ELECrRA (Myriheo
Mä bucur, scumpg Myrrh() , prin rostu -t ne'mpAcat
De ors -ce slabtclune mi-e sufletu' se pat
Ea na'busi in mine st umbra de 'ndurare
Acura astept in pace sostrea celut care
Dreptatea o va face. De ce n'a st ventt
..S6 'ndeplineasca jertfa ce i s'a porunctt ?
A r6sbuna'rn or tot inc6 zAboveste 9

SCENA V
ACEL4I, P1LAD

ELECTRA (vgzindu-1)
A' . dar Orest ?

PYLAD

Atce credeam cä se ga'seste

Veneam sPi-1 dau de sore ca-t limp de Mptutt
Cu cit se scurge vremea eu pot fi Wulf.,
El pus la cercetare, sr mult nu-I pin' sä vie
Trimisn mamet sale Ce-ar ft atunci, o stie
Partasu de wee, bunt, tan, dar nu destut,
NergbdAtort asteaptrt s6 'nchtne sera 1 n,
E chiar d9 capul garde' isbinda-1 ajufatg.
Dar de-o isprava mare e totust atirnat6
La top in suflet lama adinc It s'a 'mplintat ,
Maya, sovtitrea ne-ar pierde neapArat.

www.dacoromanica.ro
 ELECTRA 525

ELECTRA

Ce' el s6 sov6eascd 9
PYLAD

Da, der it st5pineste

0 strame sfialg ; to vezi de 1--o sdrobeste !
Eu merg sä in poporul la fapta-i pregitit
(Myrihei)
De a et indeplintre sl fiu curind vestit

SCENA V(
ELECTRA, MYRRHA, T1NERE FEC1OARE, spot indat6 OREST-

ELECTRA (in sine)

N'a fost dar nefireasc1 ascunsa-mi ingrutre
$1 rostu sau,,tinuta-1, nu WA 'ndrept5tire,
Isbit-au al meu cuget, cind el m'a'ntimpinat
(Oiest spare)
Cr yin I

1Privindu-1)
Privire strusg, la fat6 'ntunecat
Atrid, ()rest esti oare sau fost-arn inselata
i trebui pe-al meu (rate s5-I piing nemIngteata l

OUST
Ce vrei s6 spur ?

ELECTRA

RAspunde cutezi sA te'ndoesti

De tine,
.,, de menirea-ti 9 t-t drept s6 to sfiesti t

OREST

Acuma de sfialg slat tocmai mai departe 1

www.dacoromanica.ro
526 ELECTRA

ELEC1 RA

A I

OREST

Spre-o mat mare faptg, in care a to parte

Frumoassa o sti fie, mg stmt acum minat
Aice, chiar la pragul fatalulut palat,
In falnica cefate de neamul meu domnitti,
Am credinciost prieteni, multimea 'nlAntuitg
La mine ngzueste Ii vom intimptna,
Striga -voiu al meu nume s'asa-i vom indemna
A se scgpa de jugul ce-atit ii arruIreste
Isbinda tine partea acelui ce 'ndrgsneste I
Tiranu prm Were plateasca-al for pAcat

ELECTRA

Ce vint de nehunie g'st gind ti-a insuflat 9

Pgrtasit tgi ' Multimea I Un strig5t o sg dee
Un copilandru paled, o jalnicg femee,
ei se vor repede, cu-avint cotropitor,
1.

In lancele pornite d'Egist asupra turf?

As ride, dar durerea mi-e hernia stgpina.
Dar fie, cad tirantt , isbinda to -t depling
$i -at cgpgtat coroana I Cu-atit esti multumit ?
Atit ti -e datoria 9 Tu pentru-ce at venit 9
St tatgl ce voeste 9 El vrea a for peire,
Voeste al for singe , s'ar fi nelegmtre
Sg nu-il dat to insu-t1 I Ca flu 1-1 datoresti ,
Orascolul ct-a spus-o nu pott sit n'o voesti

OREST

Vail

www.dacoromanica.ro
 ELECTRA 527

ELECTRA

CURli last pe-al tau tail hpsit de rasbunare ?

thti ca de-at fi atuncea al regilor domn mare,
$1 chiar dac'ai intrece pe- on -ce erou slava
Prin neatinsa fala, tu totusi pingarit,
Faptura ticaloasti, at fi si pentru tine
$1 pentru 'ntreaga lame In drept ar fi ort-cane
I

Dispretu-i sa-ti arunce si de la vatra sa

Cu groaza sa te-alunge S'apot ti-ar mai lasa
.116gaz si bucurie mustrarea -i ne-ardormita 9

OREST

Mult la icoin'aceasta, din mintea-mi neclintita,

Cu oat riariti de spatma, din vreme am privet
$1 'n g_ id amare cliinuri prin ea am suferit
Dar m'a miscat s'o alta mat infloratoare
Aceea ce char mie ma arata-- °roar&
Dind moarte celet care cu viata m'a 'nzestrat
Petat de mina-mi, fierul in sinu-i a intrat
Crisnester11-1 sfisie st sapa ran'adinca
Aud a el strigare" si plinsul r-1 vad Inca
Au stii ce hotarire pe not se abatu ?
Sa omorim pe mama i Pe mama, auzi tu 9
ELECTRA

Al unet vorbe sunet a stins a to tame ?

ORES'
De ea nu m'oi atinge Mai bine asupra-mi vie,
Neimblinzit Tartarul
ELECTRA

Deschis-ai insfirsit
iNainte-mi al tau suflet si'n el vad lamurrt I

www.dacoromanica.ro
528 ELECTRA

Te pling, sarman ptirinte , tradare pentru tine

in moarte ea i'n via 1 Acum o vezi cum vine
De la fecioru-ti Insult s'a dat cu-a tat vrajmai,
Cu cet ce-ti spurca vatic, cu-at tat crurt uciga§i I
El, intre ei Si tine, pe et ii partme§te
A1 mi-curg amare lacrimi, cam azi mt se vadqte
Ca pasul cel mat mare tot tte a test pastrat /
°REST
De cugetai mat bine, mat mutt m'ai II crutat
A mea inver§unare n'a fost mereu stirnird,
A zdnicelor climuri masura implunta
N'a copt din vreme ura-mi Tirziu aflat-am eu,
Pe tarmurt departate, menirea-mi, neamul meu.

ELECTRA

Trauu ca sä m'aiunga asemenea urgte ?

Tu qtt mull a§teptatul, to WI a mea mindrie ?
Ostas fugar din lupta, dqmanulut vindut,
Lui Egist la pictoare cum Inca Wm. cazut?
- °REST

0 sora ne'mpacata, da-mi Inca ascultare

t poate ma vet crede mat vrednic de ertare
Intoarce-te cu mintea la timpul departat
Cind la slavitul Strofios, de -o lume onorat,
Copil sties F palid, cu fruntea 'ntunecata,
Cre0eam in vechea-i curte, cea bine- cuvintata,
Credeam atunci ea moartea partn(11 mi-a rapt
Si a de mila-un rege la vatra-t m'a primit
Credint'aceasta 'n suflet batrinul mi-o 'mplintase,.
Nettuf or de mine anume ma lasase,
Cam a chemarn mete povar'atit de grey

www.dacoromanica.ro
 ELECTRA 529

Pe, umere prea slabe s'o pue nu voea

Pe cit era el insg. mat Om de indurare
Pe-atit curtent s'odrasle mg dusingneau mat tare :
MA incarcau c'o tug. st Curt cbspret Oda
De-a cgror Mtn st astgzi slut Inca cluntut.
In _contra tuturora, a ort-st-ce durere,
A ort-st-ce restrtste, catam o mingiere
La o fiurth sacra, ins dulce 'nsufletit
De-a mea inchtputre cu tot ce-4 mat slava
$t mat Virg de seaman blindete, bungtate,
Nespusd frumusetg, dtvtng maestate !

illamg-4 =earn s'aevea pe mama 'n ea vedeam,

La vreme de nevoe pe ea o invocam ,
De-a mele dorurt twine it dam instnntare,
$'adesea eu, flamlndul de-amor si destmerdgre,
'Priveam in somn pe frunte-nu sarutul et curat
Dar timpul lute sboarg sfncep a fi What
Atunct ma cheamd Strofios st, prins de-o grea milure,
Imi dovedeste neamul, mt-arat' a mea menire,
Imi spune ce tel falnic st groazmc am de -aims
0 I de fioh de gbeaVg ma sunt s'acum cuprms
Niel fatg to Medusa nu'ngglbeneam mat tare
fleet zees adoratg st demnd de-adorare
Era o uctga§d, un monstru blestemat,
Ce-st omorise sotul, un rege lgudat,
Al meu slava parmte 1.. lar eu, in asta lume,
Ilerusem spre-a da moarte, st toemat et, anume f
Ce muntor mat fuse asa de- crud ursit 9
VOI fi, art CUM voi face, de plins st pinggrit!

ELECTRA

Nu I nu tt pricep rostirea, nu stm ce vret a spune,

Nu stm ce te'mboldeste, ce farmec to rapune

www.dacoromanica.ro
53o ELECTRA

Eu stm de r5sbunare, pe ea numai voesc

Resbuna-ma, resbuna-1 te rog ti-o poruncesc
De legs de datorie, de jurimint te tine
Eu am sperat in tine, eu am crezut in tine
t te-am dont o viata ca pe-un mintuitor,
`*'1 n'am cubit pe Trate cit pe rasbungtor
Da ! n'am avut alt cuget, met alt5 nAzuint5
Dear IhipAcarek umbrei I C'o cruda st5ruinta
Stmtrtle duioase din suflet le-am gonit,
Si sufletu-mi se 'nchise himenului dont
Nu 1-am 15sat sa cate, sä vrea vr'o bucune ,
N'am vrut sa fiu veodata mei mama, met sotie,
Ct funa vtetimei, necazu-i intrupat ;
Iar ura mea imi fuse si-odras1a i bdrbat I
ftgsbuna-ma's r5sbuna--,1

OREST (dup4 ce s'a luat meet pumnalul in mina

st a luptat un moment cu sine insult).
Nu Inca .. 'nggdueste !

ELECTRA

AI tact. ascundeti fata si-acum de-aci gr5beste,

Cam el tc vede-aice, te-aude .. Nu mat sta,
1mi lag mie cinstea ce -avea sa fie-a to
Tu sa bocesti, sä tremun, to sa eersesti ertare,
Eu minor -vor ferul (It smulge pumnalul)
st mina-mi va fi tare 1
Mina, desperarea acum mi-or faun
Puten neintrecute *i ce-4 de vol. muri ?
(Vrea sa se repead6 spre palat)

OREST (oprind o)
Ce vrei sa fact?

www.dacoromanica.ro
 ELECTRA 531

ELECTRA

Deoparte 1

OREST

Na i

ELECTRA

0 voesc
OREST

Opreste I
-Te pterzi zadarmc
ELECTRA

Fie 1

()REST

Asteaptd.

ELECTRA

Hotareste
'On tu, on eu !
OREST (dup5. o ulAnn6 esitare)

CI, (14-M1-1 I . al la pumnalul inapoi)

(1lottit it) Apollo vrea ast-fel

ELECTRA (tndemnnoare)
El vrea ce se clime, nuinat ce -i drept vrea el,
t dreapta4 va fi fapta o jur 1 st-asupra-mt cadd
OREST

Ah 1 crud'a fost st mama !

www.dacoromanica.ro
532 ELECTRA

ELECTRA

De-ar fi putut s'o vac%

i Mut 0'1 atuncea cind furios loves,
In soul ei, in tatal
OREST

Dal za

ELECTRA

Cind 1§1 ridea

De cel cazut de mina-1 si-I incdrca de-ocara t

OREST

Al Al
ELECTRA,

Cum cu piciorul a dat in elf

OREST

0 fiard t

ELECTRA

Jertfi copu, sot, cinste unut mirsav amor,

Until gist f .

Ong
Ajunge !. Voi fl ingrozitor f

E mare a et vina si trebue spdsitd.

Vapae am:in creeri -:-1111-e funa stirnita 1
Se redesteaptd'n mine Thyeste si Atreu.
Sint full Clytemnestret, sint un Atrid Si eu 1.. _

www.dacoromanica.ro
 ELECTRA 533

A1 urile veclu care din vreme bintuira

in casa Pelopida, azi reinsufletira.
Le stmt flerbind in mine 1.. Suflarea caldA-a Tor
M'atita, ma tire§te 1... Sint gata de omor 1

ELECTRA

Ast-fel voeste-Apollo

OREST (argtmd pumnalul ce tine in mind alms)

N'o sa mai sovaeasca I

ELECTRA

inteinsul treaca vrajba-mi si drept la tel plIsdc

'Neindurat i aprig, i nasca-le cbIrPr.
-Ca cele ce-nn dadura I
NEST
i tu, ce azl inn cm.
Aceasta fapta, tats, de sub pamint nnajuta,
FA anima -mi de piatra, o fa neabatuta
De rugacium pl lacrimi I

ELECTRA

T11 vultur, ametlt

De °elm de vipers, de0eapta-te'n sfir0t,
Da pasului sau- razem §i mlnet lui tam!
FECIOARELE S1 MYRRHA

_Ascult-o, mindre rege

(Sgomot spre palat)

MYRRRA

Sosese 1

www.dacoromanica.ro
534 ELECTRA

ELECTRA

EgIst

OREST

S6 vie 1
(Electra se cid la o parte spre stinga, Orest se late ling% sta
tuea lut Apollo , fectoarele sunt in fund Egista pare pe peronu1
palatulut si nu poate vedea pe rumens)

SCENA VII
ACEIASL EGIST

EGIST

Nu-mi al sosesc trum§n, ca s6 v6d insfimt

C6 de-tin dti moarte macar sint minttut
(Coboarg, grind pe Orest, inaintat spre dtnsul, qt-1 pry/este
cu oche rat)
Tu ce voe0i 9
OREST

Pe tine I

EGIST

tlt cane to aude ?

OREST

Un fur6tor de sceptre, un uciga de rude.

EGIST

Ce -mt vrea smintitul asta ? Et gam I

OREST (Privmdu-1 tot fix $t facind semn sä mearg6 spre pal*
Tact p... Merge 1... Curind..
S6 mon unde-omorit-al . azt at venit la rind

www.dacoromanica.ro
 ELECTRA 535

EGIST

Ce spui ? Ce este asta ?

OREST (argtindu-se pe el insu-s0
Orest 1... Orest e-aice 1

EGIST (dind indNr5t)

Vail mortis reinvie 1

ELECTRA

Oracolul ferice-
S'a implind prin tine
OREST

Un mort te-omoarg!

ELECTRA

El !
OREST (luind sceptrul din mina lu Egist, intutirmurit)
Aceasta nu-i de tine (ii arunca)
ELECTRA

Usurpator misel 1

OREST (aruncind coroana ce a luat-o de pe capul l Egist)

Sz nu-i de tine asta 1
ELECTRA

Reda-ne 'ntreaga-ti pradal

OREST (ndemnindu-1 cu pumnalul ridicat s mearga

spre palat)
Colo 1

www.dacoromanica.ro
536 ELECTRA

EG1ST (dihd mereu indgrgt fthi voe)

Nu-s vinovatul .. urgia to sa cad5.

ELECTRA

Al a I Re §i scirbeste I

OREST

Cole l colo I
(Egtst dispare in palat, mergind inarAt , Orest 11 urmeazd pas cu
pas cu pumnalul riclicat asupra int)

MYRRH A

Cumplit 1
(Tmerele fectoare, opt ite pe loc, dau semne de groaza, vor s'a piece
Myrrha le face semn sa ramie ;',0 astste ye Electra)

SCENA VIII
ELEURA, MYRRE1A, TINERELE FECIOAR1S
(Un moment de Were , apot un gem4t inngbusit)

ELECTRA

Auzi.-1 si to tats . A I cit I-am mai dont.

La citg sufennta Irm A' desp5gubtre
(Lung ;teat de spanng in palat)

ELECTRA (tres6rind)
A1
0- FEElOARX (altora)
Da, regma Stgur sosit-a cu grdbire
L'al solului et gemAt.

MYRIIHA (unet fectoare)

www.dacoromanica.ro
 ELECTRA 537

Se luptal

FECIOARA

'NoTOZItOr
b !

OREST (din Muntrul palatulut, intr'o exploste de furze)-

'Dar tats . unde-i tata 9_
6)u(ina Were , toateli acoper lata, apoi gemat innabuit)

ELECTRA (tiesarind fail voe)

A1 dureros fior
Seri inima mea treee i

MyRREIA (unet fecioare)

Du vestea asteptata

ELECTRA (Inger uchind)

De-acuma pace tie, o 1 umbra ineereata I
Esti rasbunat 'invite, domn mare si Juba.
Desfata-te in fine in singele rivnit,
Ce ti 1-am dat not jertfa, din sfinta datorie,
-Spre linistea-ti de- apururi De-acuma pace tie
SCENA IX
ACEE4I, OREST
(Orest ese din palat ratacit, cu pumnalul in mina, paqind inclarat
cu oche fixact spre interiorul palatulut)

OREST

Grozav 1 giiizav1 Tot trupul imi tremura... 1111-e frig I

ELECTRA (ltundu-i pumnalul din mina care-1 tine incle§tat)

"Ti-e mina ca de gliiata 1

www.dacoromanica.ro
538 ELECTRA

MyRRHA

Nefericit I

OREST

Se 'nfig
In cam mei privirea ei! . Sinul ce-a mea mina
L-a sfisiat.. Blestemul pe mine-n veci ramina I
Val, ce-am fault!

ELECTRA

Aceea ce zeir ti-au cerut

OREST

Crud ordin, crud oracol l Eu unul nu n'am vrut

El m'a 'ndemnat, Apollo, el m'a tirit nainte.
ELECTRA

Nu mai tali cind vesel e-acum al tau parinte

OREST

Ars sint, ars pin' la oase de singele varsat

Ma 'neaca, mi se urca pe git, lirvapaeat,
Gimp ascutiti furnica prin anima -mi sfarmqta
Pe tot ce NTH in juru-mi strop rosu mi se arata
0 FECIOARX (celorlalte)
Nu stu sa-ti fie mild sau sa to intim ?°

OREST

Nu ma 'Asa, Electra, nu ma lasati sulori:

Din fundul Curtis-asupra-mi sa napustesc rinjite
Ham ele fecioare, a mamet aunt lovite

www.dacoromanica.ro
 ELECTRA 539-

tmatoare crunte 1 Spre Tine se abat

tul eel de viespe cu ac inventnat 1
ete grozave 1 Ce mugete de flare I
In
butt-ma de ele, de-a for cumplite gheare1
mi.
m( SCENA. X
da ACHIM!, PyLAD, BATRINJ $I FRUNTASI DIN ARGOS
a
PyLAD

Orest, fruntasu tArn s'at et batrint cereal.'

Sosesc sa ti. se 'nebula de ea insttematt,
Se st adun' prin piete la sfintele altare,
Sa-ti laude tsbinda, slavmd a for segpare.
UN EXTRIN
Dar ce ? De ce uimire to -arAtt a ft lOVIt ?
OREST

Tmeti-va departe, de-un om pAtat ca mine I

V'ati pingart amarme . Ce vrell 9 ginda-att bine ?

Cu mina-aceasta care o mam'a sugrumat
SA WI eu seeptrul tarn 9 SA stau in ast palat
In care al sail singe a curs cu 'mbelsugare 7
In care-a sale furl' roese cu 'nversunare 9...
Flee in exil de voe Ursa asa mi -a fost.
(Mind semn s6 nu-1 replice mmie):.
Nimic 1. Donti-mi insa sA aflu addpost,
Un Joe, in care ele sa nu ma poat' ajunge,
In care-a for privire nu m'ar putea strapurige,
Nu ma urmeze !limn]. I
PyLAD

Nu eu to -off asculta,
Ca pin'acum m'oi tine on -cind de urma ta.

www.dacoromanica.ro
MO ELECTRA

ELECTRA -1Iut Pylad)

Prieten Para seaman imi lasa-aceasta parte.
Eu fi -voi a lui circa Si soarta -i vot imparte,
Pin' ce-1 voi readuce de crima lut spalat ,
Tu fit stilp case' sale, pAsEreaz6-1 acest stat.
Out Orest)
DA-mt mina Irate Mergem la Pallas cea slgvitg
Pe culmea unde este de-Athentent slupta
La ruga-tm de fectoarg ea se va milui,
De-a lut Erynnis goana ea to va mintul 4
Ctici dreapag a to faptg, de-un zeu attar inspirat6,
Oct at sciipat o Cara §'ai rasbunat un tata t'
(Ef plead pnindu-se de mina Pylad sr cet-I-laltt it urmeaza un
moment, tristr sr se oprese in fund privindu-i cum se depgrteaza)

BATRINUL
i

Popor din vecluul Argos, se cade sä-1 Aim

i gindul Mu din suflet pe veer sä m-I pram
On-ce nelegiuire cind-va e ispg§itg ,
Din toatg crima na§te o mina mat cumplitli
<In vremea aceasta Thamen a apthut pe peronul palatulut st s'a
rezemat cu fruntea de o coloang).

T1SAMEN

S'd implinit ursita 1 Securea a rgsbit

In falnica pAdure §'amar a pustut,
Aar eu tot viu rAmas-am ; i lath' am a plinge
Din nou rege01 vInstare cu lacrune de singe !
(Se aseaz6 pe treptele palatulw, coplesit de durere)
CORTINA CADE
EDGARD TR ASMN

www.dacoromanica.ro
 P HOFFMANN')

RELIGIUNEA BASATA PE MORALA

Oc lure asupra mi§cArn morale din America

I
Anglia i State le-Unite din America slut probabil tgule-
cele -mai religioase din lumea ci eting model ng Nu vi ern
sl intelegem ca, in aceste tan, datoinle religioase, ast-
fel pi ecuna le inteleg deosebitele biseuci, sint mai cu
exactitate observate, ma cg functiumie bisence§ti slut
aci mai numeroase sau mai bine indeplinite decit
aiurea sub aceste iapoi tun, alte natium pot fi socotite
mai sus decit rasa anglo-saxong , dar, dui)/ toate apa-
rentele, nict-tina nu o int ece, laicr chial n'o ega-
leazI, pi m vioiciunea §i abondenta sentimentului i e-
ligios Ca sg se convingN, erne -va de acest lucru, e destul
sg citeascg luciai ea i ecenta a lui Goblet d'Alviela despi e
gEvoluttunea relagtoasa contemporandx, Se va mira de
multimea comuniumlor care s'au intemeeat in marea
Bntania §i in Statele-Unite de la inceputul acestui secol,
,,.
*) La Religion bases sur la morale, choir de &scours publie.
par les Societes pour la culture morale, traduits en franca's avec-
l'autorisation des auteurs, et precedes d'un apercu de l'histoire du,
mouvement moral, par P Hoffmann, prof.- a. l'universite de Gaud._
Un volume in 12 pour 3 fr. 50. r

www.dacoromanica.ro
342 RELIGIUNEA BASATA PE MORAL A

si care se intemeeazg inch pe fie-care zi Aturea

mental religios se simte multumit cu formele, pe
dinsul §t le-a treat, sau ceea-ce poate in genetal
adevgrat, este amortit prin o indelung5, obicinune. Di
--treze§te in uncle spite distinse, aceste spite nu in
de obiceiu a se depgrta de is simbolun' e, care
pierdut semnificarea lot, dm rare-on merg ping a
ca sg le inlocueascg, prin altele La Engles' §1 Are
cant, din contra, ou-ce cooed Insemnatg fleutg cts..
nismulm, dogmelor Est institutumilor sale, tinde sg, se
expnme in mod positiv pun vie-o sectg, on-ce filosofie,
.aceea a lui Auguste Comte ca st aceea a lui. Hetbat
Spencer, se schunbg in religiune 1.-§1 ggse§te cultul
Cind uringrim na§tetea i desvoltarea acestor secte,
nu putem sg nu ne gindim une-ou, c aspnattunde
cgtre o noug religiune se aptopia de mane inti'atit
-de mare e numgrul congregatiumlor ce se deose-
besc intre ele, si intr'atit sint de =date, in multe ca-
sun, docttinele §i piactictle for Ins g, pe lingg multe
ratgent, aceste aspiratium §i aceste incercgu ne par
in general saratoase , §i, dep aping la credinte de-
osebite, ele au eel puttn cu putine excepttum, ace as
stop, acela de a intemeea o teligiune, care sa fie in at-
mom cu resultatele §tuntet moderne Pottivit acestet
tinte, cea mai mare parte a i eformatorilor si novatorilor
anglo-saxoni micpreazg din ce in ce mai tare numgiul
dogmelor care se rapoartg la fiinte tianscendente, §i fat
sg disparg acelea caw sint en deosebire contralti legilor
natuni. Dar pe cind numgrul dogmelor se inputineazg,
vedem producindu-se un fenomen curios, cu deosebite
In 1Statele-Unite. Cu cit se pune mai putm pre' pe cle-
dintl, cu atit mat mult se rid cg, moiala, cu cit cine-va
-ate mat putme dogme, cu atit mai mult are spit itul de
dreptate st de caritate
Printie sectele cietine cele mat de seamg, care s'au
ivitdupg Reformg, trebue sg, socotim unitansmul Simbolul
eel mai complet al umtarilor, care sint continuatoin So-
einiemlor §i datoresc numele lot noggin TrinitItn, nu mat
copiinde decit unitatea lut Dumnezeu, nemurirea sufletu-
lui, infaibilitatea Mtn gt nustunea diving a lui Christos

www.dacoromanica.ro
 RELIGIUNEA BASATA PE MORALA. 543

InsI unitain s'au distills de la ougmea for pun faptele for

bune §t pun fendatiumle for folositoare De atunci mat
multi dintre din§u an adoptat °pliant, care §tribeau in
mod insemnat valoarea Scripture §i iolul lit Chtistos,
dar au %cut in acela§ timp 0, se may eascg tendenta mot alA
a an§cArn Aceasta tendintI, vAdal in Anglia, isbuctle§te
cu imbel§ugare in America Charming, care a ptecisat, in-
tr'un mod definitiv, unitansmul in aceasta din urml tai a,
inc5, de mult a sustinut in alit termeni 10, adevIratul
cre§tinism consists cu mult mat mult in piactica vn-
tutilor cre§tme decit In adestunea la un credo oare-caley
Iar unn din succesorn lu I care se vazura siliti sa, nege
.a.utentatate Revelatmnii, erau tocmal aceta ewe aveau
-eel mat mate respect pentru invItnurile morale ale
Bib lin Sclavia nu avu du§man mat invet§unatD decit
pe apeterna for principall, pe vestitul Teodor Parket
tt 1859), pe cind biseitcile cele vechi, atit de bogate in
- dogme, arItau in aceastl pnvinta o indoleapt §i o du-
plicitate culpabila.
Asoclataineateligioasg hberg, care se destb,"cu in 1866
din comumunea mitarg, nu mat are mcidecum con-
-lestune , in adev5.1, ea are ca principal fundamental «li-
bel tatea absolutl a cugetal a omene§ti in toate problemele
§i in toate afacenle religioase Ca Inman a acestui
principal, ea tine totu§r ca cintetesele practice, morale,
umanitate ale religiunn s fie prase mai piesus de on-
ce teologie, sau mat bine, catacterul §i faptele bune s5,
intreacX credintan. Insb, ea, ca asociatiune, nu stabileste
a§ezIrninte filantropice de bine-faceie §t de educatiune
Ea §i-a pus m ii mult ca path. O. incurajeze cercetat ea
§i libela chscutiune a cestamilor teligroase, §1 O. des-
volts spiritul de tolerantl
In general, a§a dar, in comunitAtile cie§tine din
America §i in acelea cal e an e§lt din sinul lot, insemnI-
tatea ae se cla morale' clete in raport rovers cu dog-
mele Imputinindu-se dogmele §1 cu dinsele, ritutile, se
ajunge in mod natural sa se pung, centrul vietei I ea-
groase in domemul moral, §i se pare c5, lumea incepe a
intelege ca unn ea religioasl a oamenilor, imposibila pe
basa ciedintelor, trebue s5, se ca de-acum inainte pe

www.dacoromanica.ro
544 _ RELIGIUNEA BASATA PE MORALA

aceea a fapteloi Dar nici-una din sectele, de care am

vobit, nu a Imbigtisat inc in mod lanaunt un ase-
menea chip de a vedea Toate, on-cit de liberale ai fi
de alt-fel, au credurca lor, pe caie o pun inaintea aqm-
niloi, si anume aiticole de ciedinO le deosibesc intie
dinsele
Cu toate ca «ReligiiMea liberg nu impgagseste
acest caractei, totusi ea nu si-a dat osteneala ping acum
sg, iealiseze, pun masuii eficace i potiivite, acea parte din
programul sari, care atribue conduitei precgdere asupra
confesiumi. i apoi, in fond, aceia care, pe IMO un sim-
bol comun, f i piopun ask pue mai presus interesele
practice ale religiunn curate, oare nu sunt convinsi
ca aaceste interese practice. sint interesele esenVale
ale religiunn, sau cel putin cg, dindu-le o mai male
yaloare, ei pregatesc di umul pentiu ieligiunea onto-
? Insg not ne indoim mult ca un ast-fel de pi in-
cipm ai fi compatibil cu alibeitatea absolutg a cuge.
tarn omenesti in toate problemele si in toate afaceiile
ieligioase , pe care o profeseaza asociapunea ieligioasa
libel
Smgurul om, caie, inaintea fundatonilui sometaVlor
morale, s'a intimplat sg, alba aceleasi idei, e poetul
i filosoful Ralph Waldo Emeison (t 1882), floaiea
civilisatiunn din Noua- Anglie, cum pe drept a fost nu-
mit Emeison, si el, constata ca aspititul secolului s a
abgtut de la teologie pentiu a se indiepta cgi,tre morale.,
si el recunoate in aceasta miscale un progies Cam pe
mild el nu vede in teologie decit retoi Ica moralei, in aceasta
din urmg, vede din conti a esena chiar a ieligiumi (On-ce
religiune am avea, spune ei unde-va, nu putem sa nu
avem morala uneia sau alteia din persoanele sfinte. Dupg
dinsul, «numai in faptele bune, in- imphnnea datornlor
active cultul isi ggseste expresiunea sa. In fine el merge
ping acolo incit vi.ezace ace va fi o noun bismica inte
meeata pe tuni a moialg».
Vom iigelege faia gieutate cum, in mijlocul tenden
Olor pe care le-am semnalat, a putut, pentiu ca sg nu
z'cem a teburt, sa se nascg, gindul de a se constitui o so-
cietate a cgreia intie sa unica onta ar fi perfegionarea

www.dacoromanica.ro
 RELIGIUNEA E liSATA PE mORALA. 545

?no) ala. Lui Felix Adlei. din New-York it ievine mei '-
till acestel idea fecunde si binefacgtome Felix Adler,
cu toate acestea, nu este discipolul nice-umn iefoimatot
amintit mai sus Pe cind acestia, thud cu totes preota pro-
testonta, si-au basat incvatiunile for pe ciestanism st au
iginas in cea mai mate paste cresting, cel puts) cu nu-
mele, Felix Adlet a lost creseut in religiunea ebtama,_
a tiecut de adieptul de la mosaism in opiniunile pe cat e-
le ate astki, st el nu vi ea sg auzg de titlul confesional de
ebteu tot atit ea sf de acela de et estm Int turn ea pe eat e-
eei d'intii reformatoii va fi avutco asupra Jut, nu este
decit acea int imire genetalg pe case o exercitg, asupra
unui om inteligent si impresionabil, scrutorn Si ideile
timpului sgu Felix Adlet datoreste poate mai mult de-
cit Ameticamlor, filologni biblice a Germaniloi, piecura
filosofin lot, cu deo,ebire lua Kant, pe cate it citeazg
d stul de adesea in discutstnile sale
Taal sb,"u fusese tabu' al sinagogei Emanuel din New-
Yolk, si fiul era hotgtit sg-i fie minas Dal dupg ce pe-
t ecuse in stt gingtate o-pt tet minase studnle la Heidelberg,
se intom se inapoi cu ast-fel de idea CI, de la prima
data clad se sue pe ainvon, cat !eta parinteasca ii fu
penttu vecie inchisa Putin in urma, to chemat sa pro-
pue limbile si liteiaturtle oiientale la Universitatea din
Cornell Insg aceasta ocupatie nu tinu mult tamp In luna
Main 1876, mai multi amici it rugarg sa vine O. be ex-
punX ideile sale teligioase la New-York Felix Adler prim',
si tocmaa atunci, sa in acest mas, se mg-alma o soc e-
tate, care, fh'cind din credintg o afaceie particulaag, recu-
'waste mot ala ca esentg a ieligtunti sa nu ate alt cult decit
acela cate constg in sgviisnea necontenit mai perfecta
a datoi nlor titre ()amen' Acestg societate lug numele
de cSoctetatea pentru cultut a mot alt din New-York)
La inceput ea usim6ta 128 de membri, dupe zece am de
viatg, la fipele anului 1886, ea numgi a aproape 600
de membri'
Am vgzut cg ideile cat e presidg la opera lui Felix
Adler sent, ca sa zicem asa, punctul sere calm tocmat
se incheaptg toate spititele cele mai bune din Statele-
Unite Tki" trebue deel sa ne minunani ca aceste idea,

www.dacoromanica.ro
 546 RELIGIUNEA BASATA PE MORALA

de indatg ce-si ggsirg, expiesiunea for culatg i isi ail-

targ folosul piactic, au insuflat la multi oameni dminta
de a inceica in alte otase ceea-ce avea atita succes in
New-Yolk In adevai, incet, incet se foi mg, in jurul lui
Felix Ad lei un mic erne de Mien caie vemseig pentiu
a se preggti la aceeasi tintg, si care se initial" sub condu-
terea piofesolului in toate amgnuntele mganisatiunn
In piiingsaia anului 1883, se putu internee o a
doua societate pentiu cultuia moialg la Chicago, si in
piinagvaia anului 1885, a a tieia la F,ladelfia Cea din-
Ulu e condusg. de W M Salim, a doua de S B
Weston Clad in 1886, se sei baton. a zecea aniveisaie a
asociatiunn mume, societgtile din Chicago si Filadelfia
au lost rept esentate la aceastg seibaie pun delegatii ci
prin piedicatorn for In acelas timp se tinu liana adu-
naie geneialg a societgtiloi pentiu cultuia moialg, in
tare se hotgii sh," se reguleze, intrun mod definitiv, a-
poituule d.osebiteloi sometsati, care ping atunci fuseseig
cu desgvitsne autonome, ri sg loimeze o aUniteD Con-
stitutidnea acestei Unnip fu adoptatg la a dona adu-
nare geneialg, caie se stifnse la Chicago, in Noembie
1887 data cupiinsul ei (cap V § 1) Unit ea este gu-
vernata de o adunaie compusg din piedicatoin deo-
sebiteloi societate din lull gtirea ptedicatatoilloi si
din delegate alesi de societgtip
. CAtie finele anului 1886, o a patra societate s'a
oi 0franisat la St Louis (Missouii) S'a incredintat di-
iectiunea ei lui W L Sheldon Al cincilea mem bi u al
anfigtarn piedicatoillorD, Stanton Colt, care a indeph-
nit ping. acum sluiba de ajutor a lui Felix Adlei 1.t
New-York, a lost chemat sg conduca South Plane Reli-
gions Society (societatea ieligioasg) din Loath a, sae mar
bine South Place Ethical Society cam acest din fining
title fl va puitea de acum inamte aceastg societate bine
eunosciftg, care a fost condusa atit de malt timp (de la
1864 ping la 1888), si cu atita isbindl, de Moncure D
Conway Mai mill( in multe ()lase din Statele-Unite, la
Baltimore, la Cincinati, la Taledr, (Ohio), la San -Fian-
cisco, la Boston, existg gt upe mai mart, sae mai mitt,
de petsoane cate au conceput planul s. oiganiseze so-

www.dacoromanica.ro
 RELIGIUNEA BASATA PE MORALA 547

clet4. morale. Ins5., penttu moment, acest plan nu poate

fi executat pe deplin, pentlu ca lipsesc pledicatott dis-
ponibilt Cestiunea predicatott'or sau a inv4htotilot de
moralg este in mare parte cfstmnea vntorulut noscgin
Ea a BSI lost discutatl la intua ca inc. 5 mai mutt 11 a
doua adunate genetalA Resultatul e ca s'a IDSCHS in
constituttune un patagial cate numLa puntie indato-
tusle speciale ale UntinD aceea de a se ingqi de
insttuctiunea anurnita a pieceptotilot month, st s'a
hotAtit s5. se fat . un fond pentiu a se inzestta cate-
dtele necesate st a se creea go scoalA de filosofie st de
motal'a aplieatAD In sfasit, de la 1 Aprihe 1888, Unzrea
posed5, tevista sa moptie The Ethzeal Record, Gate apate
la tie]. lant o data'.
Cind considetam ca acesta -i tesultatul dobindit in-
-t.Co epoca calf) abea atmge pattusptezece ant (1876-
1890), tiebue sa martutisim ca miscatea motala a
facut tepezi ploglese, t judectnd dup. tecut, snit( m ne-
vo4t stt ptevestnn un itumos vino). In oilce cas, ea
menta de acum inamte atenttunea acelata care, avind
in trumA imburat'alnea motald BSI teltgloasI a omentrn
s'au convins ca teligiuntle existente au incetat de a mat
exeicita vre-o infuen0 favotabila tealtsain acestut stop
St, prin urmare, de a mat indeplun mistunea loi

II

Din tot ce-am expus piny act, utmeaA ca socteatile

pentau cultuta moral)," nu ptoteseaa, opitilum teologice
sau filosofice, tsnta lot este exclustv motalg In consti--
tutumea Unun scopul se exprtma in acestt teimern (art
II sect 1)
4Aceasta, Unite, care represmta rniscarea motalA,
ate ca ttu0. .genetalA irnbuuMtuea vietet morale a
membillot ei -gr aceea a soctetacn, st ea ptimeste cu
-thagoste in sinul et pe toate peg soanele care aptob5, a-
cest stop, on-care at fi de alt-tel opintuntle for teologice
-sau filosoficeD Ca corp, soctetActle noastre nu au vie-o

www.dacoromanica.ro
548 RELIGIUNEA BASATA PE MORALA

teoiie morals, ele nu au in vedere decit practica Ele

isi piopun infiumusetatea catactetulin st a conduitei,
WI a recurge, cum fat religiunile istotice, la sanctium
scoase din speculatium asupra dumnezenn st asupra
univeisulin Fire$te, propunindu-si acest stop, ele tre-
bue sg fie cel putin convinse ca 1 cu putintg sa 1 atingt,
cg putem in iealitate se ajungem oameni virtuosi, fAra
a ciede in Dumnezeu sr in nemurnea sufletului, intr'un
cuviut, ca morala este neatitnata de teologie Ba chiar
aceasta propositu ne este afilmata de catie toate so, le-
tattle, si tocmai in aceasta, dacg am putea s'o numim ast-
fel, sta piofesiunea lot de credintk, In marginile acestei
ptoposit,mni fie- care societate este libeig sa tack' o de
claiatiune de pnncipru, cum 1-at convene Vom -vita ca
exemplu pe aceea a societatei morale din Filadelfia, care
este cea mai complete. latk-o
Intemeind o societate pent u cultura mm ale, adop-
tam piincipiile urmatome ca bask a uniin noastie
a 1 CI edem ca moiala este neatirnats de teologte..
Sustinem ca legea motalg ne este Impusa de insa-$1 na-
tuia noasttg, de fiinta cugetatoate, $1 ca autoritatea sa
e absoluta, Sustmem ca viata morala trebue sa fie pusa
pe intim' plan in iehgiune
a Afiimgm ca codul moral al omemin ate nevoe
se fie revisuit Regulele datotni, ast-fel cum au fort
formulate de main luminatou religio$1 ai trecutulut, nu
se mat impaca cu conditiunile schimbate ale societatu mo-
derne Credem ca in aceasta epoca industtialg, demo-
craticg, stiintifica s'au wit not probleme morale, care
cer stabilnea de not regule, mai latgi si mai cupi in-
zatoare E deco necesat sa, se dea un nou interes ces-
tiumlot morale, si sa fie studiate si examinate inteun
chip mat apt ofundat
a3 Socotim de datotia noastie, ca societate pentru
cultura morals, sa ne dedam diu toate puterile $1 ea
toate nuiloacele de cate dispunem la opere de filan-
trope Scopul final al unet ast-fel de filantropu trebue sa
fie inaintarea moralitatu Observind titsta conditiune
motall a societate si nepasarea sa pentru scoputtle
morale, ne simtim obligati sa lacem tot ce putem spte
c

www.dacoromanica.ro
 RELIGIUNEA BASATA. PE MORALA 549

a scoate pe semenn nostu din aceastg stare si sine

a tren inteinsir sentimente mai Mahe de vutute
«4 Credem a nu e dealuns sg lucrgin numar la pre-
facer ea societAtll, dat cl trebue in acelas timp sl lucrgin
la prefacerea noastra insi-ne Simplul fapt ca tine -va e
in. mbru al uner societgtr morale, trebue sg, fie privit
ca o marturisire tacitg. a dorinter de a duce o mtg.
absolut nep'atatg sr de a ne srli sg ducem caracterul
omenesc la o treaptg. de perfertiune necunoscutg in tiecut
- 45 Ciedem cg orgarusarea este indispensabilg pent' u
a atinge scopurile cultuni morale, sr ca aceastg, orga-
'risme trebue sg fie mar bine republicang decit mo-
ta Recunoscind nevoea unui predicator public
pentru socretatea noastrg, credem cg. opera culturri
morale, in intelesul sau cel mar larg studiul, (Its-
cutiunea st punerea in practrcg a prinapulot morale -
riebue sg, se facg pe cit e cu puturtg de catie- mem-
bur chiar 51 cg pent u acest- sfulit socretatea trebue sg
fie impgititg, in sectium dupg. deosebrtele profesruni ale
membrilor et
t6 bintem de acold s. dam cea mai mare insemna-
tate insti uctrunu morale a tinermair, pentru ca semintele
uner online morale superroare sg fie sg.dite in inmule
curate ale copulor, ca, din vieme, valoarea si demur-
tatea flutter omenesti sg, fie sgpate in suflete, i i ca ast-
fel opera perfect-man" sociale r individuate sg poatg
merge crescind din generattune in generatrune,
Constitutrunea deosebitelor socretgti pentru cultura
moralg, care, de alt-fel, toate au isbutit sa fie recu-
noscute de peisoane crude si posedg propinle for sta-
tute, este aproape aceeaii, este cu totul democraticg
Se procedeazg pun alegere la toate functruntle ei
In capul fie -carer societati se aflg un consilm de
administratrune compus din dougsprezece sau eine"-
sprezece persoane Acest consilm represmtg puterea
executivg, st-el trebue sa dea pe fie-care an socotealg.
de gestrunea sa, societatu El nurneste comisruni, unele
permanente sr 'mesa-Ise de statute, altele trecgtoare Si
rerute de imprepugu In on -ce comisiune, cel putin 'mese-
dmtele este luat din sinul consilmlui Dintre aceste corm-

www.dacoromanica.ro
550 RELIGIUNEA BASATA PE MORALA

siuni ar face parte de exemplu comisiunea finantelm,

comisiunea scoalelor, comisiunea opeteloi filantropice,
comisiunea publicatiunilm, etc
Consihul se pionuntg, st asupra ceterilor de admi-
tere. Penttu a deveni membru al societg.tii penttu cul-
tam moialg din New-York, trebue sg, intrunesti tret
pgtrimi de voturi, penttu a deveni membru al societg-
tiloi din Filadelfia si Saint-Louis, ttebue sa inttunesti
toate votuille mai putts doug ceierea este deot respinsg
data sint tie]. glasuri contra De alt-fel ea nu-i iespinsa
decit penttu motive curat morale Singuia conditions
de admitete este o bung reputatiune, st statutele cu-
prind de obicem un paiagraf case spune, ea nu se poate
cere, celot case dotese sg., fie admisi, nici-un iel de ade-
mune la vie-un credo sau la vie-o foimulg de ciedinta
Fneste, se piesupuue cg, ee apiobg in general declara-
tiunea piincipiilor piimite de societatea la case se a-
eseazg
Deoatece calitatea de membru nu se dobiodeste prat
vre-o aderaie la vie-o anumitg doctring teologicg sau
filosofick este 15,muut cg nu din causa vre unei opiniuni
dobindite se va putea pierde aceeasi calitate Dacg sin-
gura conditnine, cetutg pentru a fi admis, este o b ing
ieputatiune, singuird motiv de escludere_ este o rea
conduitg. In adevar, consiliul ate drept sg excludg, din
societate dupg, ce-1 va fi ascultat 4pe on -tine ar
fi fost ptini cglcind in mod vgdit legile moialei sau de-
piavindu-si catacterul. Afara de asta, el ate dieptul sa
steargg, din lista membrilor pe aceia care, Mt% scusg
indreptgtitg nu se -ar fi plgtit contributiunea lor anuall
ping'ntt'un termen fixat Contiibutiunea anualg, de alt-
fel, este destul de mate , ea se tidicg pretutindem, dupg
eft stiu, la 10 dolati (53 franc].) Msg. se acoidg scutiti
Predicatolul fie carer societbitt este ales de some-
tatea intteagg. De chid s'au intemeeat «UnireaD, se mai
cere peutru a fi prima in Ftaternitatea predicatorilot,
amine sg fit agteat de un consilto campus din mem
bni acestei Fiateinitgti st at comitetului executiv al
«thorn, St de asemenea nu pot' fi suspendat sau i,i-
Littnat decit dupg hotglitea, unei comisiuni de ancheta.

www.dacoromanica.ro
 RELIGIUNEA BASATA PE MORALA 55£

compusg din membin Flateinitgtu si din comitetul

executir Aceasta hotgaile se clg cu majotitate de doia
tueimi a tutuior membiilor comisuinu, i dupg ce acu-
satul a fost ascultat Ea este comunicatg societgtii unde
acesta exercitg functiunea sa Dacg aceasta societate nu
o apuobg, se face apel la conventuune, cal e Judea in
ultimg instantg
Piedicatoi ul este din oficiu membuu al consiliulut
de administiatzune El ale in general o positiune ase-
menea cu aceea pe tale o an preotti comunitatilou le-
ligioase
Este insgrcinat en afaceille spnituale, sr en deose-
bu e el conduce )nstauctiunea morala a tinelimii. El savu-
seste s/u)ba de Duminicg, care constg in executarea
unoi bucati de musich si inti'un discuss tinut de dinsul
Adesea-ori, el face cetnea unoi pasagn scoase din an-
torn sacri 5t dual din autoin pi ()fain In discursutile,
care sint elementul esential al acestui seivicm si Cale
au ca tintg nu numai de a indemna, insufla st intgur
pe auditor), ci si de a-1 instill, el tiateazg fiieste mai
ales cestiunile cele simple, ca gt cele complicate chiar
de moialg zilnicg, dar nu exclude critica teologin si a
confesiumlor existente, dupg cum o atata specimenele de
discursuii pe cate le publicam in acest volum*)
Discuisurile regulate de Duminicg sint acute de
obiceiu, nu ins in mod esclusiv, de ptedicatou ul fic-
one). societgti El pune catedra sa la dispositiunea nu
numai a colegiloi ci si la dispositiunea stiginilm. Ast -fel,
de exemplu, pe lista oiatoriloi case au vorbit in Fula-
delfia in cursul anului 1886-1897, afarg de S B Weston,
vedem figulind Felix Adieu, Stanton Coit, W L. Sheldon,
o femee Frances Emily White, membrg din con,dhul de
administiatiune, si cei dm levelenzi Iohn H Clifford
si William C Gannet
In general, domneste principiul ea sa se stimuleze
membrn la studiu si la ginchre puoptie, 51 sd-r facg sa

*) Volumul, de care e vorba act, coprinde in truntea lui intro-

ducerea pe care o presentlm in traducerea de fat/

www.dacoromanica.ro
552 RELIGIUNEA BASATA PE BIORAL A

Increze, pe cit cu putinta, singun la deslegaiea proble-

inelor de morala, practica Si, fiind-ca aceste cestmni
sint numeroase si adesea grele §1 fiend -ca multe dintie
ele sint paiticulaie num stall si num piofesiuni, incit
nu pot fi studiate cu folds decit de oamenu acelorasi
piofesiuni, de aceea s'a facut planul sa se impai-
teasca fie-Gale societate intr'un nuingt de sectiuni dup5:
deosebitele stati si deosebitele piofesiuni ale membnloi
PI Acest plan a fost executat in paite la 1 iladelfia gi
la Saint Louis La Filadelfia, sitit azi doua sectiuni
sectiunea casnica si sectiunea comerciala Cea dintiiu se
ocupa cu higiena piivata si cu tot ce se atinge de- fen-
cnea familui A doua se ocupa cu probltmele morale
pe care be infatiseaza iaportuiile dintie capital si munca
Se aduna o data pe lung, pentiu a asculta o confennta
facuta de unul din membri Aceste confelinte sint men-
tionate in iapoitul anual al societgtu, si uncle s'au
publicat
La Saint-Louis, piedicatmul tiY L Sheldon, a inte-
ineeat ceea-c,- se numeste qClubul casnic al doamneloi »,
in care se in sedinte din doua in doug, sAptamini In eat na
anului 1887-88, s'au cetit si cercetat in comun inceputul
lui Emil a lm Rousseau Societatea din Chicago, Gale nu
a pliant ping, acum impitnea in sectiuni, tine totusi
adunaii lunaie, destinate a einteti viata intelectuaDi, a
membnloi»
In sfiisit, existh, in fie -case societate o «Unite de
finer', Gale unnaieste scopuii analoage, fie pun studiul
vieunui moralist, fie pnn o discutie libeta asupia unoi
cestiuni econonnce, soctale si ieligioase
Discuismile piedicatonloi si luciLile personale ale
membnloi imprtiti in sectiuni sau intiuniti impieunA
nu alcatuesc decit o parte din mennea societatiloi
noastie , o a doua paite, poate inc. mai insemnata de
cit cea dintiiu, este instiuctiunea moiala a copulot Et
se dg, pietutindenea, insa cursul complect nu este 01-
ganisat decit la New-Yolk si la Chicago Cuprinde tier
glade In gradul intim, care este cu deosebire prepai a-
totiu, se face intiebuintaie de fabule, legende si de po-
vesti, copiinzind lectauni morale Ele sint scoase nu nuinai

www.dacoromanica.ro
 RELIGIENEA. BASATA PE MORALA 553

.dtrt Btbhe cm si din mutton" ptofam Se pal e chiat c5, la

New Yolk sint hate exclustv din flib he, schimbindu-se
ins5., daca se smite nevoe, forma povestun Ast-fel
N ocea lui Dumnezeu e inlocuitA regulat pun vocea
con§tiintei
In gradul al doilea, fuv545.mint it devine mai siste-
matie El imbrilti§eath toat5, morala pi action, adica",
doctrina datornlor, atit a datornlor pe came omul le are
(Atte sine, cit si a aceloia pe calm le ate care alto
Se intrebuinteaza sine acest scop metoda somatic'a pe
came Kant a iecomandat -o in aceasM ma,tetie Piolesoin
fac ca §colain singuit sl gAseasca ceea-ce voesc sga
invete, si ii depiind a Judeca casuii e piopuse Dup5,
raportul, pe care -1 avem sub ochi pia acurn el au lost
cu totul multumitt de tesultate, si cu deosebne au putut
constata ca «copm neavind nuntea stirbira de egmsmul
-vetei, au in general Judecala moralA sgattoasa si deli-
cata, adesea mai bung decit a adultdoi»
Al treilea glad este consaciat unei piivui scut te
istorice a maiilor ieltgium, In deosebi a mosaismultu
§1 a crestmisrnului Obiectul acestei priviii istorice este
de a umplea ,,ufletele tinete cu un respect demn pentiu
tot ce-i adevnat si bun in iehgiunea oamemlor, si, its
acela§ tamp, de a-1 libeia de gtesehle ttecutuluil, lilts c,
gul cuts se sfitseste ptintt'un fel de ablosofie piacticAD,
in care se ceiceteaza cestiuni ca acestea Pentru ce
vista metitrt WA he tiattg2 Cale stnt mingieule noastre
in iottistate ? etc
La lectiunile de motall se adaog5., lectium de canto
['extele, de care se sluJesc, snit alese cu inguitie con
form diteclaunti mi§cArn, §i Felix Adler a compus, pen-
t u acest scop, mai multe poesii, care au fost puse pe
note the Etlacal Record a publicat cite -va poesn, piintte
calm citrim «Cetatea Lumunip 1), penttu c5, ea pate a fi
limmul fundamental al societ4dor morale
1 0 dam in traductia romineasea, faeuta de d I Gavaneseu

www.dacoromanica.ro
554 RELIGIUNEA BASATA PE MORALA

CETATEA LIN INII

Auzita att de o cetate
Mat frumoasa ca'n poveqtz ? Sta acel oiae sublim 9
A et zidurt lumineaza
Ca si stelele cerettl
Numat dreph traesc intemsa,
r pe al et dim parrunt
lmdul soare at fericum
Varsa farmecul sau stint
Cgel Dreptatea ¢t lubtrea
Au crescut pe at et cope,
Intre el nu I vrajba, ura,
No s invicht, dustnann
Vreti sa Vitt in care paste
El nu este mean lume,
Dar va Ili daca I VOIM
NO1 zuhm cetatea sacra,
Not, prm fapte gz ginthn,
Panem plate a noasti e tnion,
Doran trtste, dole, whirl
De perm, ea tot /Amine,
Cleete vecinic qt fatal,
Lummata tot mai splendid
De at Di eptatet ideal

Copm inttg in aceasta coala, de daminica earn

la vitsta de opt sau noun am, si o pal asesc pe la 15
sau 16 ant E piobabil ea e§irea din §coalg, sa se bra c I
vtemea intt'o forma solemna, i in fate adungin in-
ttegei societatn 0 ast-fel de ceiemonie, cate ai co-
respunde cu confii m-itinnea ci , a fost organi-
sata o data la New-York, in 1885 Ea constase mai cu
seamy in mici inceicaii asupt a unot subiecte din
morala, care emu elute de §colari, in executat ea unut
quatuot § in cuvintatea finals a lin F Adler Aceasta
din m ma mi s'a parut plea insemnata pentru a nu o
reproduce act Ea eta conceputa in aceti tei mem
a*1 acurn am de spas cite-va vorbe care, de§i sint
spuse in fata tuturot, se adieseaza in deosebi voug, co-
pllele *) Am fost foal te fericit in ceasutile pe care
le-am petrecut cu voi Cele mai ft =case momente din
,ictivitatea mea all lost acelea in cate am putut privt
in inimile voastte, vazind in ele icoana Inca cutatg a
omernm 1. Nadajduesc ca ea se va pastta pe vecie ast-
fel Nadajduesc ca totdeauna ma vets considera ca pe
un antic calm ii vets putea cere la nevoi sfatul, i pe
di agostea cal ma va puteti intemeea Nu dot esc nimic alt
decit sa vg fi lgsat o bunt amintire
cEu nu va zic, cum zicea un vechtu legnnta data
legea, nu vest schimba nimic din ceea-ce v'am porun-
cit, §i nu vets §-tit bi mime din ea» Din contra, vg zic

*) Era o des& de fete

www.dacoromanica.ro
 RELIGIUNEA BASATA PE MORALA 555

adgogatt la ceea-ce v'am dat, clacl expettenta voastig,

rnordig, o cue, st, de asemenea, taeta din toate doctrmeler
pe cate vi le-am dat, dad:- o cugetate mai mating Ira
duce la incheetea cg ele an Devoe de vre-o indreptate
oat e-cat e in amg'nunte Insa inttu cit pt. tveste lucrul esen-
tial, intiu cit ptiveste spnitul acestot invatatun, &tee-
ttunea generals a catacterulut si, convingerea ca, supu-
Delea la legea mot. ala este plincipalul stop al emstentet
noastre owenesti, vot sa nu avert ructodata gindul s'o
sclumbatt, sa nu va dea to gind s'o corectatt ; tineti-vg.
nechnnt de ea Pt etuitt-o ca pe ca,Irtuza vietet voastte
«Stitt, eta odata obiceiul ca patintu sa innecuvinteze
pe copiu lot, tar plofesout pe scolan for Ce fgcea acea
binecuviintate atit de sfinta, 9 In dosul fie-caret Mute
omenest este un lung sat de stiamost, si acest lung sn.,
cam se 'Heide in negma timpurilor, coptinde toate genet a-
tiumle ttecutului, fie-care la locul sgu Ea coprinde plofetu,
poetti, inteleptu, mu, in fine pe tots aceta care an contri-
buit la indep Innea matelut ideal at omenirn Panntu st
pr ofesout slot cet din mina in aceastg seise, imediat
thamtea voastia , et sint ultamele inele care vg leaga pe
vot cu acet stiamost nevazutt Et suit ca ntste canale
pun care intteaga influents neexprimabila a trecutulut
se tevarsg asupta voastag, si, punted mimele pe capetele
voastre, tot trecutul, pun intetmediul lot, pune mimele
sale pe vot st vs tmpune mareata tintg a omennn In
acest inteles vg binectivintam st not acum, nu pun o
punere tealg a munilot, dar en mintea Not tots pa
until vostit, in acator nume va vot best eu acum, cate
v'au tuba din cea mat ftageda copilarte , eu, ptofesotul
vosttu, care am avut nmocul sg va abut ca sg vg fot-
mati mintea si caracterul, si aceasta societate intteagg,
a diet cele mai inalte sperante se pun In voi, nos. vg,
Innecuvintam, adicg, viz' impunenz scopul sacru at mon-
rn Sg luptatt pentru imbunatnea soartei femen i S.
luptatt pentru indeplumea a tot ceea-ce in fundul ini-
milor noaste dortm sg se realtseze, st ss tgunnett tot-
deauna demne de a fi numlrate ptintte Copm Lummu Iv
Ora m ma) Trad de
VALERIU HULUBEI

www.dacoromanica.ro
 BOLNAVII

Tirindu-se dupa vieata.

Un sprijin cer cu top, o paza
Cu ochii plini de Intuneric
Vin orbit InsetaTi de-o raza 1

Ce cautam, fugind de moarte

De rasa= cu top din 'Lind 2
Spre ce ne inturnam cu tutu.
Ca florile dupd lumina. ?
Ne-asteapta 'n lume adevarul
Cind mirrtii, ochiulut deschis
Mai mult ca celui orb, se 'ntinde
De-apururi vesnicul alms ?
D NANU

www.dacoromanica.ro
 NOTITE BIBLIOGRAFICE
I MANASTIREA TISMANA
de Alexandru ,Ftefulescu, cu Ilustrapuni de V Rola Pleharsiu li
M Wertsclutzky Tirgu-Jiu 1896 8°, 142 pp

D-1 Stefulescu se incearca a ne da in cartea de fala

o descnere, amanuntita st cu foarte multe ilustratu, a
manastint Tismana §1 o scurta 'stone a acestet manastin de
, la infiintarea et de catre Radu, tatal lut Mircea cet Batrin,
pins in zilele noastre Frumoasa incercare, cind ne gin-
dim mat ales la a§a de marea saracie a monografitlor
noastre istonce st la imprejuranle nu tocmat favorabile
in rare d-1 Stefulescu a scns-o pe a d-sale 0 carte
a§a de frumos ttparita §1 cu a§a de bunt Ilustrapt cum
este cartea d-lut Stefulescu face onoare atit autorulut,
care e cunoscut dealtmintrelea ca un sirguitor cercetator
§t adunator al antichitattlor din judetul sau, cit §i loculut
in care e tipanta Tirgu-Jtul e pe cale de a devent un
me centru de activitate ltterara §t arta tipografica, §t ar fi
foarte imbucurator daca cele-l-alte ora§e de prom= 1-ar
urma in calea aceasta.
In carte sa, d-1 §tefulescu vorbe§te intim despre Nico-
dim, calugarul cu ajutorul canna Radu Basarab a intemeeat
primele manastin din Cara Romineasca, intre acestea _t .

www.dacoromanica.ro
 558 NOTITE BIBLIOGRAFICE

Tismana, comutuca apot puttnele documente in care se

vorbete despre dinsul §i legendele pastrate pins am in
popor asupra lut, st trece in sfir§it la istoria manastirn,
inwind feluritele donattunt ale domntlor inunteni, ince-
pind cu a lut Mtrcea din 1385 ,1 terminind cu un act
de la 1357 Printre acestea face §i descrierea manasttru
a§a cum este ea astazi §t cum et ede ca era mat 'nainte
D-1 *tefulescu nu se multutnete. insa a povesti nu-
mai cuptinsul documentelor §i a scoate din ele tot ce
privete istoi la manastitu d-sa reptoduce o mare parte
dinteinsele pe deantregul Intro monografie atit de in_
teresanta p9..ntru istotia noastra veche, cum e monografi a
asupra manastirn Tismana, aceasta metoda nu e rea e
loarte la indemina sa at adunate intr'un volum toate do-
cumentele unei manastut care a jucat un rol aa de in-
semnat in viata monahala a trecutulut nostru Cartea d-lut
tefulescu are insa o lacuna, pe care am dorl s'o implineasca
la o eventuala noun editte a carat sale d -sa ieproduce nu-
mai documentele publicate in colecttuntle de ping. acuma,
documente inedite nu publica i tocmat aceasta ar fi fost
mat de dorit sä faces In toata sena de documente care
se incepe la pag 47 st sfire§te la pag t care cu-
95
prinde acte dintre arm 1392-185.7, nu se reproduce
nict-un singur document inedit, ct numat cele cunoscute
din Archiva 2stonca a d-lut Hasdeu, din Istotia critica
a aceluia§ autor, din colectia cea mare a lut Hur-
muzakt §i din Istoria Rominilor a d-lut Ureche (cf pag
47, 64, 66, 71, 106) D-sa reproduce aceste documente
nu numat in originalul for slavonesc, latinesc sau nemtesc,
ct §i in traducers Noi credem ca ar fi fost destul dnes
aceste documente s'ar fi reprodus numat in traducerea
romina, trumtind pe cet ce vor s'o contioleze la oiiginale,
ba de multe-ors ar fi fost destul sa se istortsasca numai

www.dacoromanica.ro
 NOTITE EIBLIOGRAFICE 559

in puttne vorbe cuprinsul for Cartea ar fi avut atunci,

ce e drept, un aer mat putin erudtt, ar fi fost insa mat
ooara de cetit pentru eel ce nu sunt speciali§ti in ale is-
torni st nu cunosc limbile pe cate le cunoa§te autorul et
Act trebue sg relevez un insemnat merit al auto -
rulut, acela de a-qi fi dat silinta sä invete limba slava
a documentelor noastre vecht, farA de care on-ce in-
cercare de monografie ca a d-lut *tefulescu este impo-
sibila Constat cu placere ca aceasta convingere a patruns
ping in oraele de provincie st ca d-1 *tefulescu a fost
in stare O. tiparesca. 1a Tirgu-Jiu ttxte slave tot a'a de
frumos cum se ttparesc la Bucurest sau la Viena D-sa
cunoa§te bine limba veche slava .71 citeste destul de exact
msci iptule §i documentele. Aceastg calitate a d-sale ast-
gura o valoare durabilg carpi Cum se poate vedea la
pag 112, d-sa a cent inscriptia de pe sfesnicul de argtnt
al mangstint cu mult mat bine decit d-1 Toctlescu, care-,
in Raportul sau asupra citor-va manastin din tars, comite
grqeli elementare de cetire st de intelegere a textulut
gre§elt pe care d-1 *tefulescu le-a indieptat in textul
d-sale Dar d-sa este un diletant in studule istonce §1
de§i ctteste bine textele slave, le insotete prea adese
on de note linguistice care nu-s la locul for si care n'au
nici-un inteles Pentru ce ne explicg de padg in note
cuvinte ca CA :(13C1'130, 131111,ropth st altele (pag
ABM),
30, 32, 34), asupra carora nu exista mat o indoeala st
care sint pe deplin explicate in lexicoanele but Miklosich
st Danicici ? Si pentru ce, mat ales, adauga la sfusitul
carte sub titlul de cObservanunt asupra inscripttunilor
slavice. (pag 122 §1 urm ) acea lunga sene de expli-
can gramattcale §t paleogi afice, care n'au nici-un raport
cu textul sr cat e nu spun nit= nou, cam fie-care incepator
in ale filologui slave §tie a Em t nut este genetivul sg

www.dacoromanica.ro
56o NOTITE BIBLIOGRAFICE

de la Bbi Tine, ca r,vii (o prescurtare din rocnoii) este

vocativul sg de la 10C110,V) t asa mat departe ? Acesta
e un defect, in care au cazut st alto inaintea d-lui Stefu-
lescu, d p Melchisedec, Tocilescu si Ghtbanescu, si in care
sent amenintati a cadea tort incepatont si diletantu in
slavistica As dorl ca d-1 Stefulescu in vntoarele sale
lucran sa se fereasca de el, A comunice textele slave
in copit cit se poate de exacte st sä instste asupra
formelor sau intelesului cuvintelor numat acolo, unde se
poate naste o nedumenre In on-ce scrieri, prin urmare
si in cele istonce, trebue evitat depnsosul
De aceea as mat recomanda d lut Stefulescu, ca in
a.doua editie a monografin sale sa nu mat citeze pe Fo-
tino si in greceste si in romineste, dupa ce avem odata
traducerea foarte buna a lut Sion, sä nu mai citeze ac-
tele latinesti st nemtesti, st in original si in traducere,
si A nu mai sperie pe cetitorul profan cu cuvinte
ovreett, ca la pag 113, sau cu texte sanscnte, ca la
pag 5, care mat au inconvementul ca. pot sa provoace
in cetitor neincredere in exactitatea traducers E ade-
varat ca d-sa nu e cel dintilu care introduce la not acest
rau obicem ; sint scrutort cu mult mai cunoscutt decit
d sa care au avut si au acelas narav, naravurtle rele
insa nu trebuesc imitate
D-1 Stefulescu se arata in toata scrterea sa un om de
talent, sirguitor st devotat studitlor istonce, d-sa are un
stil placut si destul de ingruit Speram el scnerea de
care ne-am ocupat act nu va raminea cea din urma, a
d-sale st el in vntoarele sale lu-rart d-sa va Linea cont
de binevottoarele noastre observatiuni Straduintile d -lut
Stefulescu mertta toata recunostinta st incuragiarea publi-
cului iubitor de istonta patnin
I BOGDAN

www.dacoromanica.ro
 NOTITE BIBLIOGRAFICE 561

II. LIMBELE CLASICE TREBUESC STERSE DIN PRO-

GRAMUL 1NVATAMINTULUI SECUNDAR
de 6' Ithoulescu-Baalttenu, tip Carol Gobl, 1896

Cestiunea invatamintului clasic este una din cele mat

desbatute in toga Europa cults, st reforma invatamin-
tului secundar la not de aceea este una din reformele
cele mai grele de facut, din causa ca nu se poate ajunge
la o intelegere asupra intindent ce trebue sä se dea
limbilor clasice. Tocmai aceasta grea intrebare vrea sa
o deslege brosura d-lui S Niculescu-Brailitenu, st o si
resolva pe deplin, cact, independent de argumentele aduse
contra invafamintulut clasic in special, cum St a celui li-
terar in genere, dar apoi, prin felul de a-si alege auto-
ritatile si argumentele, prin chipul 'presentani lor, prin
cunostintele umanistice ce le arata autorul, cit st mat ales
prin stil si prin puterea de judecata, ne lamureste cum
nu se poate mat bine, si ne arata clar imaginea unui vutor
invatamint neliterar st neclasic, judecind dupa roadele
unui invatamint literar nesuficient
Criteriul d-lui Niculescu-Brailitenu este tot cel din care
se pune on-ce adversar al clasicismulut,utilul, o innovatie
introduce autorul ce e drept, anume aceea, ca, pe linga
limba greaca si latina, gaseste el st geografia, istoria lite-
ratunlor, limba st gramatica romina, apoi logica st dreapta
judecata ar fi lucrun care nu fac doue parale (expresia
d-sale), si pentru a fi mai convingator, intrebuinteaza
vechiul st cutoscutul metod de a ilustra regulele prin
exemple, scrundu-si brosura asa, incit si cel mai necre-
dincios sä se convinga ca cine-va poate fi profesor gim-
nasial in capitals st fail a cunoaste disciplinile insir ate

www.dacoromanica.ro
562 NOTITE BIBLIOGRAFICE

mat sus, §1 ca., din punct de vedere al utz/u/uz, nu-i lip-

se§te nimic I
Autorul, om modest, Incepe intii cu citarea unor
autoritati recunoscute §i termina cu completarea acelor
autoritati prin argumente scoase din experienta §i pri-
ceperea sa personala SI vedem §i not autos tatile d-sale
«Vont incepe cu Rene Descartes Acest mare genii.'
al Francm s'a nascut la Tourame . era inteadevar inutil
sä se §tie ca. Touraine nu e ora§, ci provincte, sau
dad. autorul este a§a de tare in inutila geografie §i §tie
acest amanunt, era inutil sa tie seama de cerintele gra-
maticii romine§ti, care nu permite sa se zica s'a nascut
la Rominia I
«Descartes
---
cind era in etate de 23 de ani, cautind
sa-§i dea seama de foloasele ce le-ar trage el din tot
ce a invatat cu profesoru sal, s'a convis ca cuno§tintile
ce le-a capatat nu fac, afara de maternatica, nict doua
parale Inteadevar, ma ce scree Descartes in Discours de
la methode, torn I, pag 13o (a editut d-lut Niculescu-
Brailitenu) tInilata" ce virsta mi-a perms ca sd es de sub
ordinile pee ceptorzlor mei, am pdrdszt cu totul studzul 'dere-
lor ft decizindu-md de-a nu mai cerceta altd stiinrd decit
aceea ce s ar putea gdsz in mine insu-mz sau. mai bine
in marea cal to a limn, am intrebuintat re- stul tineretelor
mele ca sd vow." sd vdd suite fi armate, sd and pun
in contact cu oameni de temperamente sz conditiuni dife-
rite, set culeg diverse experzente, set incerc eu inscl-mi in-
timplitrzle la care and expunea soarta sz pretutindeni sd
fac ast-fel de reflectiunz asupra lucrurzlor ce le-as intim-
pina incit sd pot trage vre-un profit oare-care sz aveam
lotdeauna a mare clorinid ca sd invdt a distinge adevdrul
de fall, sd via clar in actiunzle mele sz sd merg cu si-
g-urantd pe aceastd cale

www.dacoromanica.ro
 NOTITE B1BLIOGRAFICE 56E

Cum vedem, un gentu ca Descartes s'a convins ca

-cuno§tinta limbilor clasice este un fel de capital mort,
care nu produce nici-un interes, deoarece cine-va in
afacerile sale de toate zilele nu se poate servi de aceste
limbs= (bag 4)
Era inutil pentru d Niculescu-Brailitenu sa §tie ca.
Descartes a fost un mare filosof, i nu un autor de
gramatice lame §i mci interpret la ministerul de ex-
terne Cu toate acestea, chiar din citatul facut de d-sa,
ar fi putut vedea u§or de ce profit vorbe,te Descartes,
cum cauta el sa distinga adeverul de fals, sä vada clar
in actiunile sale, sa gitseasca metodul gasirn adevarului
(ce inseamna discours de la methode ?) §i nici alusie
macar nu face la folosul limbilor clasice in afacerile de
toate zilele
Dar logica pe care pins acuma o daruise Dumnezeu
-§i la cei mat multi analfabeti, este se pare un apanaj
al invatamintului clasic, §i nu degeaba d Niculescu-Brailitenu
e un inver§unat adversar al clasicismului
Cu atit mat inutil era sa tie ca Qperele principale
ale lut Descartes Meditatzzle §i Princzpzzle sint scrfse la-
tine§te §i nu frantuse§te, §i d Niculescu-Brailitenu s'a si
dispensat de asemenea inutilitati, cacr alt-fel n'ar incepe
cu Descartes sprumirea parerilor sale
«Sa ascultam §t pe Stuart Mill Dacd toate progre-
sele dela sanctzonate prin experzentd relatzv la modul de
invdtat al limbilor erau adoptate in scoalele noastre cla-
nee, nu s'ar fi mai reprosat studzzlor grecestz sllatinestz
cum ca aceste studzz ingreuneazd anzz de educatze sz ed
impledzed cdpdtarea altar cunostinte Dacd elemz ar in-
yap latineste sz greceste dupa acelas principzu chip& care
copilul invatd asa de usor sz asa de repede o hmbii mo-
,derna oare-care, adecel fanultarzsindu-se cu vocabularul

www.dacoromanica.ro
564 NOTITE BIBLIOGRAFICE

p1772 praCilai sz voce tare, Inainte de a se ingrzji de re-

guide gramatzcale, aceste regule invdcindu-se de zece on
maz usor cind exemplele la care acele regule se aplza
sint dela jamzlzansate spintuluz, un scolar ordznar at-
putea cztt CU znteres un autor gi ec sau latin) Paul §1
punctuattunea slut ale d-lut Niculescu-Brailit6nu, nu ale
lui Mill)
gToata lumea stie ca in scoalele noastre nu se pro-
cedeaza asa cum recomanda Stuart Mill Prin urmare,
toata lumea trebue sä fie bine convmsa ca nict chiar
scolarn cei d'intini din cIasa n'au sa citeasca cu interes
autorn clasici. (pag 7)
Limbile clasice sint rau predate, ergo trebuesc
sterse din programul iuvatamintulut secundar 1
Iata si argumente proprit
anstrumentele cu care se schtngmeau oamenti st
metodele cele mai infernale de chinuit aveau nume latt-
nesti lesuipi, schingiuttori, care stiau pe Horatiu §1 pe Vsr
giliu pe de rost. au fost mai miserabili ca ni§te bandits
ordinan. (pag is)
Si lata de ce trebue stearsa limba latina din inva-
tamint' St apoi confusia intre tribunalul inchisitin si ordinul
jesuitilor arata cit de inutil t se pare d-lui Niculescu-Bratli-
tienu studiul istorin
Dar trebue sä incheam si sa ne oprim la propu-
nerea autorului ,
iDecit sa cheltueasca statul cu catedre de l'atineste
st greceste, mai bine sa infiinten scoh mai multe pentru
luminarea poporulut , scoh de mesent , ferme model §t
alteIe
Trebue sa observam ca prin aceasta nu se cere des-
fiintarea invetamintului clasic, ci a celut secrundar in genere,
st ca cei ce sint neapti pentru invetamintul clasic, sint

www.dacoromanica.ro
 NOT1TE BIBLIOGRAFICE 565

tot a§a de neaptt in cea mai mare parte §1. pentru

'stone, geografie, istona literatunlor, stil etc Pi actica peda-
gogica, resultatul examenelor de bacalaureat §i bro§ura
d-lui Niculescu-Bratlitenu, probeaza in deajuns acest fapt
DE

ISTORIA FILOLOGIII ROMINE

de Lazar ?clineanu, ed Socec, 1895

A aparut in a doua editie Istorza filologizz romine,

cu o przvzre retrospectivri asupra ultzmelcr decent (1870 -
1895) de Lazar a'ineanu Din aceasta a 2-a ed relevant, la
intimplare, urmatoa rele La pag 296:n 2) se spune scurt
Cartea lut Phihpptde, Introducerea in zstorta lzmbzz ,sz litera-
ture ; amine, e de un caracter mai mult bibhografic pe clnd
in I-a ed. a 'storm filologizz, pag 367», aceeal carte a
d-lut Ph era nunuta «excelenta, §1 considerate ca Cprima
incercare con§tuncioasa asupra matenn, Apoi lucrul
ar putea parea de necrezut nu se face rum pomentre
despre LE°, za lzmbzz romine (vol I, Prznqpzi de zstorza
lzmbzz, Iasi) a d-lut Plultppide, macar ca e aparuta din
1894 §t macar ca przvirea retrospectzva a d-lut 6 merge
ping la 1895 Aceste nu-s imprejuran neinsemnate, nic-
de trecut cu vederea , ele shit caracteristice pentru cu
noWerea evoluttit spintulut §t a opintilor d-lui Totui
nu poate fi acusat d-1 ca nu a tinut senos socoteala
de publicatule mai recente pe terenul filologiii romine,
§i, de pia, de unde in ed I, pag 388, era de parere
ca (schita gramaticala » din introducerea Chrestomatizz
romine a d-lui Easter «se distinge prin exactitatea cea
mat minutioasa», in ed II-a p 306 spune numat ca. «se
dtstinge prin multiplicitatea amanuntelor, , pentru care

www.dacoromanica.ro
566 NOTITE EIBLIOGRAFICE

modificare a se vedea locul cuventt din Philipptde, Prin-

cipzi de istoria hmbiz, pag. 143, unde ist afla explicarea,
credem, si unele din cele-l-alte deosebirt &titre ed I st
a II-a a Istorizi filologizi i online 0 curtoasa lacuna este
inca nepomernrea despre Istorza lzteraturzz ronzine a lut
E Hodos, Caransebes, 1895 numat pentru saracta lite-
raturn noastre in lucrart de asemenea natura n'ar fi
treburt trecuta cu vederea cartea lut Hodos, dar Inca sä
last afara pe Hodos, end at citat pe Densusanu I
H

IV SINCERE
Poesii de Radu D Rosettr, edItura Carol Muller,x896.

NI s'a cerut din multe partt sa ne dam st not opt-

munea asupra poesulor tinarulut sau mat bine prea arta-
rulut poet N'am vrut s'o dam, tocmat pentru cuvintul ca
poetul e prea tinar st pentru ca eel citt-va am, de cind
publtca necontenit poesil, nu 1-a ajutat se pare deloc ping
acum sa ajunga virsta barbatnt
Totust, pentru ca, prm cele multe sense in privinta d-lut
Radu D Rosetti, am gash una, care se cam potrrveste
cu optmunea pe care o avem find' acum despre tinarul
poet, ne permttem sa o reproducem act
c. PoesitEpigrame Din mina Sincere sint tt--
tlurt care ar putea prea bine sa varteze de la un volum
la altul st vice-versa, din care at putea sä tat &et st sg
ramie unul st cuprinsul for asemenea
cVersurile lut Radu D Rosetti se citesc insa, st,
dupa cum merge vorba, se citesc foarte mult Pentru
aceasta nu putem decit sä felicitam pe autor Se mat
adaoga insa, ca s'ar fi citind mat mult decit versurile

www.dacoromanica.ro
 NOTITE BIBLIOGRAFICE 567

on -carui alt poet romin, §i pentru aceasta nu putem sa

felicitAin pe cititori
cLucrul cu toatcy acestea nu e decit explicabil
Ori-ce ar ztce cea mai recenta critics /amina poe-
sia noastra a luat un avint ce a intrecut prea mult des-
voltarea treptata a educatiunn literare a publiculut Un
Eminescu a fost, ce e drept, la mods, dar vat! avem
chiar critics care nu-1 inteleg, nu §tiu sa-1 aprecieze §1
in sa o spuna aceasta in articole ce au a face cu litera-
tura, cit ar avea a face aceasta cu barcul) ( not am zice
mat corect cu ziaristica)
«Versurile lui Radu D Rosetti §t a altor cite -va
poet' din noua generatte sent insa la nivelul drept la care
a ajuns §i educacia hterara a publiculut nostru cititor
§i. de act succesul lor, aci not nu credem ca reclama
ce e drept, foarte puttn menajata in casul acesta ar
putea O. ajute in chip apreciabil la un succes, fie si ma-
car de librarie
«Ori-cum insa, e drept sal constatam ca versurile
care se citesc astazi ne arata un progres foarte mare in
gustul publiculut cititor De la Dora) (not am zice mai
corect de la Carol Scrob) « i pins la .$zncere este un pas
insemnat pentru desvoltarea mai departe a gustulut pu-
blic pentru literature in genere §i in deosebi pentru poesie
«Pentru un public mat restrins, de cunoscdtorz cum
s'ar nee, Szncerele nu sent insa noua, nu numat fiind el
yin dupe Din znzmd, dar mat ales find ea yin dupe alte
creapunt literare, care an luat de multi§or inamte acestui
fel de productmne literara si celor care o gusts* (no' am
modifica frasa, fiind-ca intelesul et cam seamana cu in-
cercarea pasArli de a sbura pe d'asupra et inse-§i, dar o
lasam ass fiind ca e a autorului §i fiind el cunoscdtori
inteleg ideea, pe care el vrea s'o exprime )

www.dacoromanica.ro
568 NOTITE BIBLIOGRAFICE

«Pentru el, pentru acest public mat restrins, Since -

rele §1 cele-I-alte Din zmmd, on -cit s'ar declara nascute la
1897, datea71 de pe la 1874 Cu Matilda Cugler am
avut dela ce-va tot atit de bun, dad. poate nu mat bun,
si chiar mai sinter
«Aceasta n'are sa, insemneze negre§it ca Radu D
Rosetti nu este un poet de talent §i ca, in victor, n'ar
putea A, fie cu adevarat omul lut 1897, ar fi regretabil
insa data laudele tmprudente ale unor amici prea zelc:y
1-ar ademeni O. se mentina la 1874*
Aceasta opiniune, publicata in No 2 al fort pentru litera.
tura saptaminala, PovesteaVorbez, e semnata Cr, un critic
cu mult bun snnt §i cu multi pricepere, cind nu se lass
prada pastunilor de moment, §i a carui colaborarea o
intelegem perfect alaturea cu d-1 Co§buc, dar nu o
intelegem deloc alaturea cu nulitati ca St Tomp., Ion
Gorun, etc
Not impart4im parerea acestui critic, §1 ne-am fa.'eut
o reala placere reproducind-o act Ramine acum ca d
Radu D Rosetti sa profite de bunele lui sfaturi §1 in
virsta Iui mat coapta, sa ne dea versuri §i mat pline de
miez st mat sincere
MD

www.dacoromanica.ro
SULTANUL VECHIULUI MOGREB

I
Se 'ngroapa soarele 'n Atlas,
Sp-albastrul cerului, incms
Cu briu de purpur, a ramas
Pustiul spre apus 1-apims
Si-alearga, peste el un glas
Si-un fa-riat de norod invms
E bocetul nelamunt
Al plingatorulm Amurg,
Regretele celm murit, -
Si notele de dale curg
Peste pustm, st 'n rAsarit
Tree in Mogreb, unde-au gasit
0 umna si 'n ea se scurg

www.dacoromanica.ro
570 SULTANUL VECHIULUI MOGREB

Ca.ci, cum std, el pe ginduri dus,

Sultanul vechiului Mogreb,
Simbol e tristului apus ,
Si, ca in vremuri de restnsti,
Peste Mogreb e un rflor gros
De dale pentru Coranisti
Sultanu-i Until'. si frumos,
Dar oche -i man si-adinci sint tristi
Ca o lumina, de prisos 1
In fata lui sta, un taleb,
Ali-bu-Nar, supus vestit
Din Atlas piny la Horeb,
Caci e in toate 'iscusit,
.1-atita bine, in Mogreb,
La suferinzi a daruit t
II
Ca un ecou pierdut in cea1x
Sultanul, care semi /fare,
Gfaf 'L.-kali:11m din fata :
g Tu esti un stint cu vaza mare
Si-Allah sa-ii dea un ochiu senin
Sä-mi dai si mie vindecare
«Vieata toata mi-e un chin,
Cam toate reci si vechi imi parr
Mi-e sill, si sa mai ma, 'nchin

www.dacoromanica.ro
 SULTANUL VECFIIULUI MOCRIEB 571

«Am roabe- mn cu oche de Jar,

Cu oche serum de peruzea,
Cu sinuri, ce 'n fiori tresar
«Nimic ! Simlirea-mi nu le vrea
Si-a voluptatn 'nfiorare
Nu sint in stare sb, mi-o dea [

«MA mistue un rAu secret t

In sila-mi farti de hotare-
Nu pot iubi mci pe profet
«Si soarele de ghiata-mi pare,
Iar glasul de pe minaret
Imi pare glas de 'nmormintare
«Mi-e sufletul de pie plan
Ga., dorul vietn sirnt ca-mi piere
Nu rid si totusi nu suspm
«Si bogatie si putere
Si tarile ce mi se 'nchin'
Le-as da pe-o clipa de plticere»

III

Sultanul fruntea isi apleaca.,

Si, MIA ginduri, mut 'Amine.
«Cuvintele nu pot sa. 'ntreacA
Durerea inimei, stapine !

www.dacoromanica.ro
372 SULTANUL VECHIULUI MOGREB

qi-e slaba i?'-orba si usoara,

S. spui ce boar, to omoara
SI mai grozava, boala, nu -l1

c0 mintuire poate este,

Dar tu cind mu ai de neveste
Si nu le vrei, eu ce sa -ti spur 2

«Femeea-i tot pe asta lume,

Femeea s1 cu mmaretul
De nu le vrei sa stn de nume,
Atunci s'a mimat Profetul

«Sh porn rasbom cu mfideln

Si pe Profet ai impaca
El, radacma indoeln
Si-a silo tale, ar seca.
«Eu lupta sfinta am purtat
Acela -i singe ce-am varsat
Fara cuvint, si ma 'nspauninta

wDe vrei speranta sa nu-mi cada,

Si de nu vrei sa flu o prada,
Durern, care ma framinta,",

cDa-mi tu ce-va, ne mai suqt,

'Cam eu suntire noun -as vrea,
Cam eu trait-am si-am sleet
Credinta si iubirea mea

www.dacoromanica.ro
 SULTANUL VECHIULIII MOGREB 573

-- Allah e phn de indurare

Cind vrea db, roua
Pustm fara de hotare,
Dar nu ne (16, stmlire nou6, I

Pe alta lumea ill va da

0 alta fire,
Dar pentru sufernata ta,
Pe asta, nu e lectured>
i cu 'nchmart pin' la pamint
Esi cu pasul rar,
Soptind, Ali- bu -Nar, cel sfint-
«Allah kebtr ! Allah akbar 1»

AL ANTEMIREANU

www.dacoromanica.ro
 NAPASTA
de I L CARAGEALE
(STLIDITS LITERAR)

(Urmare)

Daca am insistat mai mutt In analisa desfa-

-surarii scene' I, motivul, credem, a reesit clar
pentru aces care ne-au urmarit cu atentiune E o
calitate deosebita a Napastei puterea cu care ar-
tistul ne introduce deodatä In miezul dramei,
presentlndu-ne, dupd cum am inn zis, In cite-va
dialoguri simple numai 51 fara, a mai sirno, nevoea
unei banale exposiiium, resumatul Intregei viete
sufletesti a persoanelor din joc Iata de ce sco-
tind -In relief de la inceput motivele starilor su-
fletesti ale diferitelor persoane, prin aceasta am
usurat Intelegerea dramei 51 noun munca, de-
- oarece continuarea actiunu nu e decit continuarea
desfasurarn acelorasi motive atit de clar scoase
In relief de la Inceput si care mai pe urma se

www.dacoromanica.ro
 NAPASTA 575

presinta sub fete deosebite numai din causa deo-

sebiru provocarilor externe de mai tirziu
Sa revenim la continuarea firului dramei.
Sub impresia rasa= In mime a idea unei
_neinlAturate rasplatiri supra-terestre, Dragomir, pen-
tru clta-va vreme cit -Limp lipsete Anca din
Scena IT'51 reglse5te echilibrul sufletesc, scutit
de chinul convintei, scutit chiar de frica de a fi
,descoperit de justitia omeneasca (ca.ci din convor-
birea cu Gheoghe 51 din ceea-ce se IntImpla mai
tirziu se vede ca 'n capul lui se 51 lnchegase un
plan de scapare) si ni se arata ca un om neno-
rocit, care se induio5eaza de cruzimea soartei lur,
5t ne face sa. ne Induio56.m st not impreuna cu el
Chem ghe (dufia o .pauscl) Fie, ma, vere, prea aspru est cu muerea
Dragomtr Ia lasa-ma 'n pace si tu . Stu tu cum traesc eu ?
tit tu ce-am facut eu pentru femeea asta ? Ca mai bine inn fringeam
gitul pins s'o fi intilnit I Daci nu era femeea asta hidaratnica, eu eram
astazi alt-fel de om I Tu an stir ce s'a petrecut mire mine st ea Ea
,m'a luat, ca sa alba erne sa-t tie soroacele de sufletul raposatului. Din
ma intim a cununut st pina.asfazi, o data n'am valet-o zimbind , de
atuaci tt pink' astazi, cu trupul. e atcea pe lumea asta sr cu gindul e
la Duantru pe lumea cea-l-alta
Gheol ghc.-0 fi fost cu el mai bine ca tine
agomn Mat bun I De uncle stia ea din zma intim ca n'o
sa flu si eu poate mat bun decit el Eu n'o tubeam ? Ca daca n'as
fi mbit-o I t mat in sfirsit 1nteleg sa plinga o femee pe barbat daca
e vaduva da daca e maritata odata cu altul Care-i ala sa rabde asta ?
Atunci de ce s'a mar marital ?

St aceasta obida a omului, care se vede atit

de Inelat in speranlele lui de fericire, se luta]. ete
din ce. in ce :

www.dacoromanica.ro
576 NAPASTA

Dragomir Da, de ce , data nu se poate despi'rcl de umbra

eiposatulm Ba zt ca e o femee nebuna, care me -a stocat nuntea dl
nue Eu slut s'anKtos crezt, de chid am luat-o ? , De opt am de zde Du-
rattru gi tar Dwnitru , pe el 11 auz clad vorbqte ea, and ma utt la ea
ll v'ad pe el Eu triesc in ma% ma'ninc la mass, dorm la un roc cu
stafia ltu

Aceasth. destainuire, pe care Dragomir o face

fara sa fie chinuit de reinu5can sau de frica, 51
care ar constitui al VI-lea rnotiv, ne ridica, prin
Induio5area ce ne produce, inteo sfera morals
superioara sentimentelor de moralitate obicinuita
Nor slmjrm ca Dragomir e criminal 51 cu toate
acestea crima lui nu ne indigneaza , amarul vie/ii
lulu bunatatea fundamentals, care transpira in re-
fiecpunile lul, sincentatea durein lui ne birue mat
mult declt ideea ca el a fost 51 ramtne un cri-
minal. Sufietul nostru 11 earta, fard sa vrea, 51
comp5.time5te cu el fara sa-1 aprobe, pentru ca
incon5tient 151 da seama ca Dragomir a lost in
prada unor puten fatale care 1-au Impins spre
sdrobnea vietu lur, sr ca acelea51 puteii, care 1-au
supus 51-I ' duc pe el, ne stapinesc 51 ne duc 51
pe nor Unitatea forte]. care mina toata omenirea
pe calle ei, ne pune la unison pe noLtop, care mai
1namte de a fi cnminali sau (Damenr de tieaba - -
sintem oameni
Dar tocmai calmul caracterisctic, care permite
lur Dragomir sa voibeasca fara fries de ucisuI
Dumitru, face postbila isbucnirea acestei frier, cind
cortegiul de imagan, legate de moartea lui Du-

www.dacoromanica.ro
 NAPASTA 577

mitru si care In vremea aceasta stau ascunse,

gasesc un pnlej fencit pentru a se ivl dinteodata
in mintea nefencitului Dragomir Si acest moment
e aparipa subita a Ancei, tocmai cind Dragomir,
luat de toientul destainuini chinului sau zice ape
el 11 auz cind vorbete ea, cind ma uit la ea, 11
vaz pe el . Eu traesc In casa, manInc la masa,
dorm Ia un loc cu stafia lui » Tocmai atunci
(Anca zntreY in fund incelmel, se opt We in 14 ,r; ascultd , Gheorghe
o vede trt face o mitrcare, Dragonzzr, atras de mit-area lut Gheorghe,
se intoat oe ,F1-o vede)
Uite-o I Uite-1 I El e Dumitru I (cdtre ea). Est I est I fugi set
nu te v5z I (Anca sta loculuz cu °chit prontit asupra Luz) Te duct ?
on ma duc eu sa nu te v5z I (porne,rte spre ea, ea inatnteazd spre
el , se repede, o aped de Mind l'o aduce hotdt it in fags) Ce vret ? )
Ce te uth asa Ia mine ? Eu 1-am omont? Da (o
Ce gind esti ? j smuce,rte)
Anca (hotdritd) Dragomire, esh nebun . (ist face et uce)
Drczgonizi Nebun ? Spune (o smuce,rto tar)
Gheorghe Dragornue 1

Anca 0 I nebun I
Dt agomzr Nu, set spun din dou5 una on crezi ca. 1-am o-
morit eu
Anca Poftim I asta-1 vorb5" de vorbit I
Dragontir..-- Da I atunci ce mai tea:esti cu mute , on nu cren sn
atunci de ce ma thinnest' pe mine ? Ce at cu mine ? Lasii-ma in pace
pe mine cu Dianntru al tau (o impinge de mind it sue , ea vrea sir facet
tin pas spre ell Las5.-m5 In pace I (acelef Joe) Las5-ma In pace I (est
foarte turburat).
Calmul premergator ,Si ivirea la tulip a Ancei
permit artistului sa Impreune admirabil motivul II
(cearta intre. Dragomir si Anca care provoaca
spioneaza) cu motivul I (desechilibru sufletesc al
lui Dragomir) «Lasa-ma In pace pe mine cu Du-
mitru al tau . Lasa-ma in pace. I Lasa-ma in pace!»

www.dacoromanica.ro
 578 NAPASTA

este expresiunea desperate a ultimei st singurei

dont* ce-i mai rarnasese lui Dragomir: pacea,
linistea, smgura care-1 dedea ragaz sa mai poata
tral, Aceasta liniste era o nevoe isvorita, nu dintr'un
calcul intelectual, ci din adincul sirn/tra lui si tot
aceasta nevoe II va Impinge sa fdureasca planurile
copilaresti de mat tirztu
In scena a III-a ra se presinta tabloul minunat
al Ancet Anca e un caracter intelectual. Mei eu
meditind, mereu chtbzumd, femeea aceasta e in-
capabila de un sentiment covirsitor durabil To-
tusi are si Anca momente trecatoare In care _

sentimentul o covirseste pentru cite-va cllpe. Bu-

nioata ast-fel e momentul in ca e se trezeste In
sufletul et dragostea pentru cel dtntIiu barbat care-1
apare cu atilt mat indutosatoare cu cit contrasteaza
cu statea actuala miserabila Dai acest sentiment
/me pu ;in 51 recea judecata apare numaidecit
Sintem in fa/a unet ape limpezi, in al careia curs
ivirea nuet turbur5a" la suprafa ;a e tot atilt de ti e-
catoare ca si crimpeele de noun sub ;iratici care
cauta un moment sa intunece cerul benin de vary
Deosebitele grade de transive de la o stare de
sentiment, numai pentru un moment covIr5itoare,
la o stare de judecata limpede, rees minunat din
scena a III-a:
Gheorghe (drn fund) Anco I (coboard Ince1)
Ante Tot aici esti? Gheorghe de ce nuit schunbt &du-
nk, ma ba'ete, qi vrei sa nu le schnnbt pe ale mele? Inn pare eau de

www.dacoromanica.ro
 NAPASTA 579

tine I Asa neeijit'a cum sink, de ce nu Ma Iasi tu necazulul meu si ma

mat turbun si tu ?
Gheorghe Pentru ce
Anca Pentru ca ma mbest Asta o stm
L, in toate acestea, maxturisirea unui sentiment
piofund si sinter care o coprinde pe Anca sub im-
presia declararn de dragoste din partea lui Gheorghe.
De ce sa-si Incurce o viata tinard cu pateli tre-
cute ? Si apoi ea simte sSl marturiscste sinter,
Decalita si clupt- cite a indurat si Indurd, cal nice
Du mai e in stare sa iubeasca a5a cum o rubeste
Gheorghe «Ba om fi Juba Si eu odata. dar
n'am avut part . Acu la mine- a trecut vremea
iubitului. D'aia Gheorghe, iii mai spniu odatd,
cautd-ti norooul in alt1 parte» Sentimentul acesta
e imam 51 is o form:, mai indulosdtoare prin
lntroducerea -acelui fatalism femeesc, resultat din
credinla 4ca trebue sa to spur bdrbatulm, on -care
r fi el .

Anca Sa ma despart eu acum de Dragonnr t . nu se poate.

Gheorghe. Zice ea negru s'a-1 vent
Anca Da da, mie Dumnezen mt I -a tr.,untis pe el, st Dum-
Tnezeu tie ce face eu trebue sa fac voea luv

Lucrunle se schimba InsAindata-ce Gheorghe o

ameninta ca pleacd. Sentimentul covIr5itor care o
stapinise ping acum se /race5te, intervene judecata
xn e f6arte-desor..eiitata la inceput , de aici incur-
catura- Ancei, raspunsul vag sSi fara sens une-ori .
.Anca Care va sa zeta, plea? Adeiarat ?
Gheorghe. Da,

www.dacoromanica.ro
58o NAPASTA

Anca. Cind ?
Gheorglit, Clt s'ar putea mai curInd . peste cite -va zile
Anca Rau Inn pare
Glieorghe, De ce ?
Anca De ce, de ne ce, tmi pare rIu
Gheorghe Daa nu m5. mbesta ?
Anca Ce copd est ? Ee nu to =Lest pe tine, dar to end
:tacit: pe mine , nu intelegz to ca mai dor o sd -mi fie maz in w ma
urmet vile de tine decit pe de mine

Dar hni5tea sufleteasca nu e restabilita pe

deplin ; Anca e lute° stare sufleteasca nestabila,
de aceea o vedem lndatd covIr5ita de un alt sen-
timent Ori-cit de stapina pe sine ea ar fi, inci-
dentul de mai sus dintre ea 51 Dragomir nu i-se
poate 5terge a5a u5or din suflet Si dupa ce -si
descarca sufletu, real afectat In contra lui Gheorghe,
care tot ii vorbe5te de dragoste cind ea e a5a
de amarita 51 asa de legata de dragostea lui Du-
mitru, barbatul el cel d'Intliu , Indata 15i da
seama, fara sa vrea, ca e singura pe lume, ca
Dumitru a murit de mult, ca cu Dragomir, dupa
cele intimplate nu mai e chip de trait, i ca sin-
gura fiin-ca de' otata acum Yi este Gheorghe 5i
dIndu-51 dintr'odati seamd de aceasta, Anca e
cuprinsa de-o slabicitroe copildreasca, ce se tra-
duce imediat prin lacralm tiuratoare. In sufle-
tul ei se treze5te sentimentul golului ce-1 lasd
Gheorghe in jurul ei, al grip' 'ea. m1ne 122p. M.,..
de ori-ce sprijin In lupta declarata lui Dragomir
Anca Tu . to sa to duct, Gheorghe, cu Dumnezeu , de doruL
meu sa nu -fit pese... 'Age).

www.dacoromanica.ro
 NApAsTA 581

SA-VI vorbesc drept, Gheorghe, eu its slat cu mult datoare

tie.. Muhl putere mi -a dat pnetesugul tau si gindul ca un om asa
vosnsc ca tine ma mbeste Gindul ca tu at fi In stare sa fact odata 'odata."
o jertfa mare pentru mine, era spnjunil sufletalm meu amarit Dad tu
te dues, cum ramhu eu?

Dar tocmai aceste lacrami sterg ors -te urma

de adeverat sentiment din sufletul Ancei si ea
ist recapIta acum tot echilibru sufletesc de res-
bunatoare pima de calcul 51-,Si purse indata in
gind sa intoarca mersul Juciurilor, sa simuleze
iubire catre Gheorghe, sa pregateasca Impieuna
cu Gheorghe planul de lasbunaie in contra lui
Dragomir :
Anca (a fiarte) Plead. (el cid set easel , cu glasul pe jumatate
Gheorghe I
Gheorghe M'ai themat ?
Anca Nu (el o przve,rte lung, apot zn ea set ilece) Ba da I
(el se intoarce Sal gz coboal d cu aerztl intrebettor)
Ghee), she De ce ?
Anca Nu pncepi ?
CheorgIze. Nu
Anca . Tu n'at strata, n'ai pnceput deloc ca st eu te mbesc
Gheorghe. Tu . pe mine ? Adevarat ?
I Anca Adevarat . Trebue slap spurn ea nu mai ppm ( foarte
volu6t1) Gheorghe, Dragoman o sa vie acum beat and se intoarce
usa injura st se mild st doarme dus de poi sa tat lemne pe el Vino.
De la tine din deal se vede fereastra astai oblonul este inches . Pin-
cleste cind as vedea lamps la ochml oblonulus, vino de grabs . te Wept
Ghee', ghe Ma mbesti ?
Anca Da, da sa nu it+ ca slut nevasta lui Dragomir . daca
moare el sent a to I . Gheorghe, m'am jurat clad o cadea a duath Lo-
pata de pamlnt pe ccqciugul lui, eu sa feu in bratele tale As pnceput?

In aceasta scena tree motive desvolta si fixeaza

admirabil caracterul Ancei Indignarea in contra

www.dacoromanica.ro
582 NAPASTA

lui Gheorghe sentimentul cA e singura in fume

fi in al treilea rind meditarea planului de res-
bunare in care Gheorghe ai fi actorul principal
Acest din urma motiv incepe intim confus : In-
glimarea care se afla intre desvoltarea celor-l-alte
motive si care se resolves perfect in curioasa frasa
«Eu nu tequbesc pe tine, dar tu ma iubesti pe mine ;.
nu intelegi tu ca mai dor o sa-mi mai la fie
urma, urmea mie de tine decit tie de mine». Si
aceasta frasa, pe care Gheorghe n'o intelege ,Si
nu poate s'o inteleaga, convinge, pe Gheorghe
iar acest fapt- nu ne face atit sa credem ca Gheor-
ghe e prost, cit mai mult, ca el sufleteste e cu
desavirsire sub stapinirea Ancei
Scena a IV-a coprinde un monolog al Ancei in
care ni se desluseste falsitatea sentimentului de
dragoste pentru Gheorghe, pe urma corrceperea
planului de rasbunare in contra lui Dragomir
Un sentiment de compatimire pentru Gheorghe,
iar indata dupes asta neincrederea in laudele lui
Anca (sIngurcr, is mind .r.p, e fund) Gheorghe, Gheorghe, ce
ip`icat to mina pre tine . (coboard incetmel Ia masa) 0 fi in stare b6:-
1

atul acesta uprel de cite se laudg el, s5. vedem . Uncle o fi ctnele ? Ia
drciuma popn pack' card, bea. Sa vie iar beat sg ma: injure $i sii
ameninte I A,S urea sa shu cit o sa mai cie asta I Mult nu qez .. 1

(ascultrO Halm! vine . el este.,

In scena V apare Ion Apari ;iunea acestui per-

sona) este un prile) provocator pentru ca autorul
sa ne presinte sub un nou aspect cele doua mo-

www.dacoromanica.ro
 NA PASTA 533

'nye principale (I 51 al II-lea) din desfasurarea

aqiunii, si 'n acelasi tamp e preludiul unei furturn
ce va grabs desnodamintul dramei
Mai inainte de a asista la alte cornplicari care
vor fi provocate de apaiftfunea lut Ion, m se des-
luseste caracterul 51 felul nebuniii 1w Ion e bun,
blind prm nevmovapa 1w, suferind 51 peste fire de
nary Se vede cd 51 inamte de a 1 se intimpla
aceasta crisa neivoasa era un on" cu totul inofensiv
51 simplu cad]. altmintrelea mci nu se lega el de
amna-rul, luleaua si tutunul until mort 51 ma nu-1
prindeau la urrnarire ca din oala
Sfios, 'umilit, chmuit de fiica batau, ast-fel
apare el chiar de la inceputul scenei. Cum da buna
vreme Ancef, el cere de mincare, dar pe data ce
Anca it 1a mai aspru, el se retrage infricosat .
Ion
Anca.
, Kai due . sg nu ma bat,' sa nu dal I
Dec I de ce srt to bat ? du-te s'ansatos
Ion (in-ea sa piece, Fp pc; de puterile ,f2 se z eazeina de WO Nu
mai poem (rusindu-se frunzos) D5.-mt ce-va sa maniac, fd-tm pomaria
Mi -e foame I (se lascl bin:Liar pe lavita din szinga up)

Nalvitatea si mai ales simplitatea lut rasal

foarte bine numai din cite-va raspurisuri ale luf:
Anca Da . de uncle vim dumneata ?
Ion He he, de departe . tocmai de la munte
Anca Da'ncotro mergeai?
. . . . .
Ion Nu §liu
Anca Cum s'a nu stu uncle mergem?
Ion (ince' tin confidential) Veal ea eu . sint nebun
In aceasta scena autorul schgeaza caracterul

www.dacoromanica.ro
584 . NAPA STA

lui Ion o naivitate, cum rar a fost intrupata de

cine-va,
_
51 o umilinta pima de duio5ie Vom vedea
mai tlrziu, In actul al II-lea, la ce efecte puter-
nice ajunge autorul lmpletind acest many cu
motivele ce constituesc sufletul lui Dragomir. Deo-
camdata Ion ne induio5eaza pentru soarta lui 51
face pe Anca, grin descopeniea,
.
ca el este pre-
supusul omoritor de la Corbeni, sa 5ovaeasc6. In
hotartrea el de mai Inainte. Ura ei in contra
lui Dragomir nu e o ura sim/ita cit mai
mult o ura cugetata Ea e superioard, in consti-
tutia ei sufleteasca, lui Dragomir Eal.51 pa.streaza
echilibrul ei sufletesc mai bine, pentru ca e mai
rece, si pentru ca e mai rece inTelege mai bine
lucrurile decit Dragomir De aceea Anca nici
nu poate uri Inteadevar pe Dragomir: e cu pu-
.
tinT5. ca un om superior sa urasca cu putere pe
un inferior ) In ma intr'un cas. Omul superior
trateaza rau pe cel infelior nu din ura ci din
lipsa de sensibilitate 51 din interes E vorba°, de
cl5tigarea unei lupte ) Un Napoleon, pentru a o
cl5tiga face pe mil de oameni sa sufere friguP5i
osteneala, boala 51 moartea. Din momentul ce un
asemenea om s'ar gindi 51 ar cauta sa simta toate
suferiniele acelor mu de oameni, ar inceta de a
mai fi Napoleon In acest defect de sensibilitate
sta superiontatea ratiumi conducatoare.
Si pentru aceea de multe on Anca se pare ca

www.dacoromanica.ro
 NAPASTA 585

nu traeste tocmai pentru ca e un tip superior

de femee si nu se afecteaza usor de sentimente
Si de aceea sovaeste in planul sau pentru ca
nu e sustinut de un sentiment real de ura in
contra lui Dragomir Ea vrea sa-si rasbune ; dar
rasbunarea n'o, striga singele sau, ci numai ideea,
ca Dragomir e vinovat de omorul intimlui sau
barbat Si cu atit mai slab e fundamentul ei de res-
bunare, cu cat, cu caracterul st cu inteligenTa ei 9i
cu toate ca imprejurarile excepctonale in care s'a
IntimpIat scenele de mai inainte ne-ar arata ca
traeste rau cu barbata-sau, not ne putem prea bine
inchipul ca nu traeste delocsau cu Dragomu, ba poate
traeste mai bine decit cu raposatul Dumitru Si
Dragomir e torturat nu numai pentru Ca Anca e
nevasta ucisului Dumitru si vorbeste 51 se ingri-
jeste necontenit de dinsul, dar 51 pentru ca ,1
poate mai mult pentru aceasta pentru ea Anca
iii iMPune la fie-care moment superioritatea Se
InTelege dar, ca, Anca, in planul ei de rasbunare,
nu se poate fixa usor , si tocmai de aceea si des-
nodamintul dramei a parut unora atit de nenatural
Anca e un inctifireie-aual cu formule schimba-
toare si complexe de activitate sl-, viind-nevrind,
trebue sa ajunga la o solupune curioasacu atit
mai departata pie bunul Knit cu cit a fost mai
mult si mai variat meditata 4o

Dupa hotarirea de a omori pe Dragomir cu

www.dacoromanica.ro
586 NAPASTA

ajutorul lui Gheorghe, Anca, 'cu intervenirea lui

Jon, va cumparn iaidsi imprejurdrile si-si va face
alt plan de rasbunare, plan de o cam data nela-
murit, dar care se lamureste dupa cele cloua scene
urmatoare, cu care se sfirseste actul I
(Va urma) D NADEJDE

www.dacoromanica.ro
 IN APUSUL LUNII

Und'te duce ? ma 'ntreaba girla singurateca, in cring

Sa ma pierd prin aluni§un, sa fiu singur, §i sa Ong!
Cu ochi tri§ti, duto§i in lacrimi, blind copila mi -a §optit
4, Vin tirziu, l'amurgul lunii linga frasinul trasnity
$ mi-i frica 'ntiia oars s'o zaresc cum dealul sue
Mititica ei gunta ce dureri are sa-mi spue ?

Iat'o, ita-i de zapada de departe fulg in lung

A trecut o veste testa piintre crangt §i frunze suna
Mtt de gindun biata-mi minte se intreaba, se 'nfioara
Vine plinsa, ochi-i rout, fruntea paha. de ceara
Dar mcindult pait 'n cale, blindu-i chip se insenitia
Buzele 'ntr'un =bet dulce, fericit i se imbing.
§1 grind de gitu-mi cade peste pieptul meu furtuna
Am zis satului de acuma ramas bun §i voe burial
Vin cu mine 'n largul lump, sa fugim de ochti rat
Care vor sa-mi smulga viata din seninu oche tai I
Inima-i. sugruma vorba furtunos, ascult cum bate,
Girla murmura o taina sub rachitele plecate
Nemicat eu stau ca bradul unde, unde pot sa fug 2-
1 la pieptul men iubita se topqte ca pe rug!
D NANU

www.dacoromanica.ro
 REVISTA PUBLICATIUNILOR

Itcf tune, tmagatafrune 5i comparatiune de D-1 V D Nun

Scopul acestei semen precum ni se spune la pag 29 e de a
arata pun Mate madras numeroase, de la numeiosi poets iormni,
cit de bogata §1 de frumoasd e litetatma noastid poetic Scopul
e cam vag De altminten nu se va putea imputa autorului cd
exagereazd' valoarea litetattun noastie «bogate si trumoase» act
1 se pale ed ((Pope la Engles', Uhland la Geimani sent poeh mai
insemnati» decit Emineseu D-1 Nun cautd sd documenteze cu
autontaft cilia' si asertium ewe sint suficient spujintte pe bunul
sinat Asa ne dovedeste pun exemple de la Hafiz si de la Konaku
cd nu-i numaidecit nevoe de IA ticelele conjunctive cum,precum,
ca, art, ast-fel, ca o compaiatiune sd he desdvitsitd» (pag 59)
La pag 81 mentioneazd cd in maul at XI-ea al Made', Ajax
e compaiat cu un mdgai pe me tabdid copal cu ciomege, si ate
precautiunea de a 'doga c(Ai pest tine -va dac'ai ciede ch
din Omet, isvoiul poesm dame, cuig numai asemenea imagini
vulgate Tocmai din aceeasi pieocupaie ca D-I Nun, acea de a
nu scandalise spuitele delicate, unn cutlet fiancesi din secolui
al XVII inventase teoiia cd cuvintul magar eta un teimen nobil
la Glect , aci altminteu nu 1-ar II intiebuintat Omel I Mai de-
paite (pag 85, 86) citeazd veisuii de-ale tut Ossian dupd tiadu-
cerea geimand ftcutd dupd originaiul gado, pe mud se she cd
Macpherson s'a fetit cu ingujire st avea de ce de a aidta
Driginalele
*
* *

www.dacoromanica.ro
 REVISTA PUBLICATIUNILOR 589

In Revue d'Econ polnique (No 7-8),_un advocat din Mont-

pellier, d-I Maui Lambert, analiseazl.legea miring asupra mt-
nelor Sistemul mixt, calm acoida precadere ptoprietatului solului
pentru concestunea minen s' --1 reserve o coproptietate, a fost
imps legtuttoiului, zice iecensentul, de impiejutart polittce st de
atticolul 7 al constitupunit care exclude de la propnetatea rut alti
IA strain' Acest i01 at pop] tetarulta solulut va fi ongtnea unor
pave dificulta/t, precum s'a vazut in Sicilia
Lauda apot dispos4iunile sate eonsacra dteptutile inventato-
rulut, care a semnalat existenIa mine', st a explotatmulut, ace'
sate a dovedit ea se poate exploata cu folos Aceste dispostpuni
sint innovabunt feneite
Alta dIspOstItune catactenstica st bung a leget romine e ca
pune la licita/te mtnele ale carol coneesiuni n'ai fi ceiute de eel
in diept Legea exannnata, ca st cea francesa, austnaca, piusiana,
etc , nu a luat nict-o disposqiune pentru a garanta soctetatea in
contra tine' exploatari abusive st pupae a mtnet , ea hotaraste
insa ea proprtetatea munetti e timpotara si consbtue ast-fel un
curios amestec de atheism st de innovacie. Paimea crtticulut e cg
paqtle giestte are leget proven din necesitatea la nate a fost supus
legmitotul de a da diepturt man plopitetatulut solului
* * *

In Journal des Economistes (15 Oct peg 123-24) d-1 E

Castelot face o date de seamy despre sate' ea d-rut C Baicotanu
(despre cat e s'a facut o dare de seamy in aceasta revista) publi-
cata in biblioteca economics a d-lot Brentano si Lotz Istotia
polittcei vamale tomine din secolul at XIV pins la 1874 Metoada
si clantatea ce se gasese In acea opera fat multa onoare tinarulu
autor, ztce iecensentul deoarece insa acesta imbeste numat de
anexele scitent cate'sint to limba flancesa, se poate conclude ca
nu stie limba germane Si cu toate acestea, voibqte JAW() reins*
serioasa de o mite in limba germane
* *
D-1 P Leroy-Beaulieu a consaciat Minim to Econ Francais
(18 Millet) un articol in ate face sa reeastt ca desvoltarea noastra
s'a %cut in condilium mai bune de statmmcie si de ptevedere de-
cit area a vectntlot nostit din balcant, st a imposttele sint mat
mica decit in Spam si Poitugalia, unde populapunea nu e mat

www.dacoromanica.ro
590 REVISTA PUBLICATIUNILOR

.
bogatg Iu piivmca situatiunit economise si a cieditulut, Rominta
stg mat bine chiar decit Italia
*
* *
La al 9-lea congres de antropologie cummalg, ;mut to ultt-
male zile din August la Geneva B °tuna a fost tepresintatg pun
Doctotul Mine Witt care a cad un rapoit asupra resultatelot -celoi
7217 mensutattuni anti opometrice, efectuate de seiviciul Rau st
asupra ibsei vattuntloi sale Ele pat a nu confluilra existenta ano-
maralot anatomize afitmate de Lombioso Numgrul feineilor con-
damnate e foatte mtc to Rommia , sinuciderea iala de tot la con-
damnati boalele mintale foatte- hecuente, teintwatea nu se
,

obseri, a, etc -
D-na"Dr Tarnowsky din Peteisbuig cunoReutg ptin-ceicetkile
et de antropologle, st D I Lombioso au fgcut obset vatiunea ca D-1
Dr 11,11novtei at fi tiebuit sg compare pe Gummi!' Romun cu
Rominii normalt, pe clumnalit GI ect cu compatiloht lot not mall,
etc D-1 Minovict a declarat ell va completa lust at ea sa IQ ai,easta
pttvtntg
La acest congres, D-nu Lombioso si Few au sustinut Cu
tame teottile seoalei italiane, ewe pat ins a ggst numai un tura
numar de adeienti D-1 Naecke, alienist geiman, a aft mat in nu-
mele maim-WIN ceicetatotilot geimani si hancesi di nu exist'
tap crimtnal nu existil criminal nascut, Si ca exist' si mat putin
o leggtuig intie citing si atavzsm, sau eptlepsei
$ * -

4Firea St desvoltai ea instituttunilor st notiuntloi puidice la

Romani", acesta e vastul sublect al unei semen publicate lima
accosts de d 1 L Dichter mat ist ($tiinta-Dreptulut, la Socec) Cat tea
e prea mare 363 de pagint st subiectul plea bogat st gieu
pentiu ca sa poatg fi analisat' Sau apt eciata asa de scurt timp dupg
publicalea et Scopul auto! ului, care a studiat dreptul la Berlin, a
cost de a ne da o coneeptiune proptie, original' a tut despie
metsul stuntet dreptulut la Romani, De aceea ins czteara pe inva-
OW cat e au tratat ping acorn aceastg materie Autorul (15 apioape in
toate casurde textul lattnesc al legzloi, cut isconsultiloi sau istoi raiz
lot pe case se intemeeazg pentiu a clads teoutle sale din cal e vow
nota numai pe aceea de altmtntielea nu tocinal otiginalg, (WO care,
filosofia stoma e aceea me a inspuat des\ oltarea dteptulut roman,

www.dacoromanica.ro
 REVISTA PUBLICATIUNILOR 591

cind a inceput a prime o pteluctate stuntiflea Ca multe cthtt tomt-

nest, si cea de fatO e bpstt6 clb un mdice allabetic cate ne-at mlesm
asa de mult &Jut:11.11e, ate ins o tabelrt de matette desvoltata
Vom observa Inca a autorul nu s'a folosit de documente
enrafiee, ewe au dat si stuntei dreptulut multe isvoate not de
exemplu instituttunea asa de curmas6 a selavulut ordinar staptn
la rindul s'Ou poste sclavn meant, nu s'a putut cunoaste deed din
insetiptu, caet,autont o menttoneaza uumat to treaegt
R
* *

In «Journal des Debatss de la 17 Iunte 1896, e o date de

seams despte cartea «Conespondanee de Michel Bakounine, letttes
a Hetzen et a Ogatov» (1860-74), avec pieface de Michel Dia-
gomanow tad de Matte Strombetg Potts, Perrin et C-te 1896
De-acolo se vede ca in 1861 la Lomita, in ceteul tut Bakumn
si Hazen se &eau st Rommt , asa dat eel puttn eitt-va socto-
bsti rommt etau st matnte de intioducerea socialismulut In tats,
noastra ptin d-rul Russel Textual se spun urmatoatele On y
trouvatt aussi des Flam,als des Italians, des Valaques, «des Pe-
tresco, des Flotesco et autres MaTrolesco» Citatul to ghilimele
e cntt'a scitsoate a lut Ilerzen Tout, ce monde se teunissait
d abold pout bone du the a trots heutes du matte on fatsatt
temontet la logeuse, avec de l'eau bouillante et du sucre, ensuite
pout furrier, enfin et suttout pout discutet at cues
I

ERAT A
Primul vers din Genesa Poltnestand de Leconte de Lisle, publicatA In
nunaArul trecut, in loc dg
In globul veftne ea 'ntrerupe insarea lies ft se , idtea
sA se citeasca
In golu1 veemtc- si 'ntrerupe visarea Lus fo se rtdteci

www.dacoromanica.ro
 PO$TA REDACTIII
G M Ruscruk Vets primi de la Ianuarie regulat Convorbsrile and, credem, el
Intre redactie gr admmistratie va fi mai multa intelegere Articolul d v
' se va publica pe Decembrie
C Prot , Pastra Am vroi s& ne trimiteti ce-va privitor la node cercetan de
antropologie criminal& Discutia este Inc. vie intro Hallam ex Invatati
color 1 alte natium Ar fi bine sa punem m curent gr pe cititorn romim cu
aceasta cestune
Hutt&, Caraca/ Articolul se public& Convorbirt Pentru <Biblioteca
pentru tots> d Muller_are deocamdat& alte lucrdn mai interesante
D Stef Gt indu Poem popular& trim's& de D v e frumoasa, nu o credem
lusa publrcabila, pentru ca sfueitul se vede impede, ca nu e popular
C N Mat Curtea de Al ges Ce va poem populare I
Tutov Ce to ar facut v Nu mai trim* mimic
Sextil P Leipzig Drama nu merge poesule aeiederea Forma mcolecta, fondul
afectat Traducerile iamei au ix forma prea banal&
B Luc De ce nu corectezi <Intre risipuriO Si lasl to de mania rimelor rarer
Glud , Sf Gheorghe Fond Fond' Aeteptaml
Drag & Drag Multumiri Dac& mai aveti ce va ca
Gam dorul inimn
Sens pe fata permit
Cu cerneala ochilor
Cu firul spi Incenelor I
nu'rittrziati I
Cruc , Pas is Indata ce se va citi poegia In core, ifs emu= resultatul §1
cred ca va fi bun Trimete ce va superb pentru Ianuariel
Soar G Loco S'a gasit manuscrisul dar nu I am cercetat Inca
11, lass Data ati putea face o recensiune mai amanuntita pentru a ilustra
evolutia °plummier d lui , ne ati indatora foarte mutt
N Mat , Movitita Goad vein mai multi trebuinta, vein mai alege dm poesule
d voaStra
R C, Muscel <Cu visuro s'ar publica, de ar fi toate versatile ca ultrmull Te
felicitam pentru frumosul d tale volum
I N P , Galati Limb& frumoasa, dar istorioarele d tale n'au pies interee, Dim
suflet Poate allele
N , Loco Nu merge! Totnei max trimite Sentnnentul nu ti lipseete
Apud Loce E o materie, dar nu e o forma I
C N Bou Mai mvata, mai Invata, ex lasa publicatnle la o virsta mai matural
L Bolcas, Nagy Varad I mmite tr gr vcm vedea I
Demos Loco Ma rog, nu pots d to trece intro Srmbata clumneat& pe la Redactie ?
Teolog romin , Budapesta Acad ortod Cernauts Tozer:mu romtne, Mun
chen Pentru toate cererile de abonamente cu plata sau gratisv/1,
rugam stx nu va mai adresati redactin, cr administratin

Tip GUTENBERG, Joseph.Gal, Str Doamnet, 20 Bucure§ti.

www.dacoromanica.ro