T1

i
In .%
X
CY
leLs4W5-1

POESII POPULARE

ALE ROMANILOk

www.dacoromanica.ro
 POESIt POPULARE

ALE ROMA.ML OR
ADUNATE F INTOCMITE
DE

Ir-A_SILMALMCS.A.1WIZI

.M.O.N.

BUCURESCI

T1POGRAPIA LIICRATORILOR ASOCIATI

12. PASAGIDL ROMAN. 12

AI DCCC LXVI

)
www.dacoromanica.ro
 is

MARIET SALE DOMNET ELENA

PREA INALTATA DOAII1NA

Inteun Or de Mal mu1t1 AM m'am ocupat en adu-

narea i coordonarea Poosiilor poporale din Terile Ro7
manesei 0 am parvonit a forma o culegere pretiósa
de balade, de logende 0 de fehurite cantle() improvisate
de poporull Roman in orele sale de suferinta sèn de
veselie, do Were ski de marire.
0 parte din mole petre Rime a comórii geniulul
Romanese ai fost scóse la lumina i traduse in limbile
.francesa, engIes i gormana. Fiind pretutindene bine
priimite i admirate , ele ai dosteptat luarea aminte

www.dacoromanica.ro
"Int
4\
aeX'L, c_k.pes ,:ts]

Yj

aUmenilor eruditT 0 al contrthuit malt a atrage sim-

path meritateasupra natiel mistre de atip secoll uTtata
paritsith pe marginile Orientulul.
Complectand acum, precat ml-ae fost prin putinta
colectia inceputh i dorind a face ea se contribue insu§i
genial poporulul in folosul AsiluluT de copil-Ositl ce
porta nmnele InAltimeT Vóstre, Wit Indrasndla a darui
acestuT a§e4ament manuscrisul mel de poesil culese din
gura poporuluT.
Ele coprindl glasurile intim ale sufletulul sett ,
merit', de a fi unite cu glasurile e recunoscintit ph
de binecuvintare. ce resund impregiurul numeluT Inil-
iiue1 Vóstre. Ele suntl copil-gAsitT aT geniuluT Ro-
manesc, §i dar au dreptul a se bucura de imbrgi§area
InalteT ProtectOre a Asiluld Elena.
Am on'orul a fi ea cel maT adinc rdspect
al inAltima Vóstre
pre plecat li supus servitor
V. Alecsandri

Octoluvrie 1862.

L J
www.dacoromanica.ro
 %)
". gtid Jar
toes'
vaX
1V _
tAti6g
V7.10 ts-
'247'2 IS r
-r-

ii

SCRISOAREA MARIET 'SALE DOINEI

DOBINUL DI Et,

Nu volil se intar4id IBM mult a v6 multemi pentru

buna i marinimcisa cugetaro co ati avnt...Ani cetit cu
plOcere scrisoarea prin care imI dedicatI complecta
editio a poosiiloi nationale culese do D-vdstra. 1T6
multemesc ea Romana §i ca Minna.
Ca Romana, cad ati alaturat numele men la acésth
lucraro patriotica, la acesto cantice scApate de uItare,
multemita serióselor vOstre cercethrl , i carelo amin-
tescit bucuriile, clurerile, istoria i simtimintele Terel.
Farit a redica ceva din caracterul naiv al espresiel po-
porale , ati mladiét en o rara fericire forma acestor
incercarI inteitóre. De acum inainte aceste foI respan-
dito ale trecutuluI nostru, smith apqate pe o carte fru-
rinisit, 0 on cat do modest atI fi la partea ce vi se o-
vine, RomaniI nu vor desparti nicl o data de DoIne ,
Balade i Lacrimióre numele poetuld care a aruncat
o strelucire atat de vie asupra literatureI nationale.

..

www.dacoromanica.ro
1-1 e "`c \-/
,
V
11CV S-

,11.1

Ca Dómutt, 176 multemese ct ati dat ca desatirgitt

proprietate rodul ocupdxel vOstre de mai multi anT, la
Asilul-Elona ce am fundat pentru pruncii-gitsitT. Acésth
lucrare esto o comóril adevrata pentni bletii mel mi-
cup adapostiti, §i o priimesee cu recunoseintA.
Yroese ea editiile ce se vor face §.1 se vor vinde in
folosul Asilului-Elena sO fie .demn.e de geniul poetic
al Romiluilor.
Void comanda doa , din carol() una, editie de lucs,
pentru admiratoril frumsetilor poesiel poporale ; cea-
laltl editie tiOrith cu caractere, fiind menitit a se
vindo en pretul eel mai mic, va servi a duce canticele
nationale ale RomAniel, in sinul muntilor, in sate, in
Monastiri, do uncle le7ati cubes en pietate.
Dar maT mult in Asilul-Elena acele poesil se vor
pilstra, Mel ele, puse pe mnusic, vor 1eg1na tinorile
fiinti adripostito in el. Mich copila§.1 al Asilulul
med lo vor canta i atund void fi indeplinit acea gin-
ga§A cugetare din scrisórea vOstrA de a dedica pruncilor-
Ositi din Romania aceste poesil pc care le numiti
e<Copil-grusiti aT geniulul Milanese..
Priimiti, Doinnul mod, en espresia recunoscintel pe
acea a stimel mole particolare.
Elena.
Bucuresci, 10 Octomvrie 1862

www.dacoromanica.ro
 rtn
cr 'x', -L wfv, /1., ,(t X

CANTICE BATRINESCI

LEGENDE BALADE

www.dacoromanica.ro
 POESIA POPORALI

Romanul e nand poet !

Inzestrat de natura cu o incbipuire strelucita §i cu o inima
simtibire , el 41 revarsa tainile sufletului in melodii armo-
ni6se §i in poesii improvisate. _

De'l muncesce dorul , de'l coprinde veselia , de'l minn-

néza yre o fapta maretit, a to 6110, durerile §i multemirile,
i§i cantil eroii, 41 61110, istoria, §i astfi-felifi sufletul sell e
un isvo nesfir§it de frum6sit poesie.
Nimic dar nu p6te fi mai interesant de en a studia Ca-
racterul acestui popor in cuprinsul canticelor sale, caci ele
coprinde tote pornirile inimei §i t6te ra4ele geniului sett.
Comori nepretuite de simtiri duiOse , de idei Inane , de
notite istorice , de cre4eri superstiti4se, de datini stremo-
§esci §i mai cu soma de frumseti poetice pline de originali-
tate §i fara seamen in literaturile streine, poesiile nOstre po-
porale compunil o avere nationala , demna de a fi scOsa la
lumina ca un titlu de glorie pentru natia Roma,na.
Aceste poesii se impartii in trei clase deosebite :
1° Canticele latrinesci sail Balade,
2° Doine,
3° 'lore.

www.dacoromanica.ro
 7,
f%tOlr''
xIJ

e Balatlele suntd mid poemuri asupra Intkmplarilor istorice

§i asupra faptelor mar*. .

Doinele coprindd tOte'canticele de dormi , de iubire §i

de jale.
Horele mita canticele de veselie ale poporului.
Pe linga aceste se mai aft unile cantice numite Colinde
carele ad im caracter religios, precum : Naseerealui Hri-
stos, Florile dalbe, .Plugul , etc. ce se canta in agiunurile
Creciunului §i al anului nod.
T6te aceste poesii, WI data sigura, §i fara nume de au-
tori, sunt ascunse lie secoli intregi , ca nisce petre scumpe
in sinul poporului. Ele suntd espuse a se perde ; prin ur-
mare e o sfinta datorie de a le data §i a le feri de nanul
timpului §i al ultarel.
Datoria acésta am cereat se o indeplinesc. "Agiutat de
cate-va persOne, ear mai cu stcma de D. A. Russo, am adu-
nat in deosebite cal6torii prin muntii §i prin campiile info-
rite ale terei n6stre , o mare parte din poesiile poporale, §i
acum sevar§ind coordonarea lor, , le inchin patriei mele ca
cea mai drOpta avere a el.
Moldova 1852

Nota. Acéstii prefacia ail fost tipiiritii in bropra I, a balade-

lor 1852.

www.dacoromanica.ro
 I
MIORITA
Pe-un picior cle plaiii , Si cal invatati
Pe-o guru de raiii,
Eata vial in cale,
Se coborti la vale
Trel turme de midi
Cu trei ciolAnel.
Unu-I Moldovan
Unu-i Ungurean
Si unu-I Vrancean.'
Ear cel Ungurean
Si cu cel Vrancean.
MAri, se vorbirl ,
El se sfatuira
Pe l'apus de s6re
Ca se mi'l om6re
Pe cel Moldovan
Cd2i mai ortoman ,
S'are 61 mai multe
Mindre §i cornute ,
www.dacoromanica.ro
Si chi mai Urbati!...
Dar cea Mioritl
Cu lfing, plAvitti
De trei 4i1e 'ncoace
Gura nu-i mai tace ,
Erba nu-I mai place,
c Miorita lae ,
Lae, bucalae,
De trel ()He 'ncoace
Gura null mai tace !
OA Orba null place ,
OA e§ti bolngvi6rg
Dr6guta, Mi6r6?
DrAgutule bace!
My oile 'ncoace
La negru Zevoi ,
CA-i Orbit de noi
Si um]rit de vol.
 A? f'
1Ste -' tat'C'S ,..,,,,,

,A-
4 2

e StApane , stApane '1$

t
, Vintul cand a bate
1 II chiamA §'un cane Prin ele-a resbate
Cel mai bArbAtesc S'oile s'or stringe
eel mai frAtesc Pe mine m'or plange
CA l'apus de sare Cu lacrimi de sange!
WM se mi te-ombre Ear tu de omor
Baciul Ungurean Se nu le spui bor.
Si cu eel Vrancean ! Se le spui curat
041 BirsanA, , Ca m'am insurat.
De .esci nAsdravanA CA-o mindra CraesA,
Si de-a fi se mor A lumei mirOsA ; 4
In camp de mohor, CA la nunta mea
Se spill lui Vrancean AA cAdut o stea; 5
Si lui Ungurean S6rele §i luna
Ca se me ingrOpe MI-aA tinut cununa.
Aice pe-aprOpe Bradi §i paltina§i
In strunga de oi , 1-am avut nunta§i ,
Se fiti tot cu voi; Preoti , muntil marl,
In dosul stinil Paseri , lautarl,
Se'mi aud canii. Paserele mil,
Aste se le spui , Si stele faclii I
Ear la cap se'ml pui Ear dacA-1 zari
Fluera§ de fag , DacA-I intalni
Mult dice cu drag ! MaicutA batrinA
Fluera§ de os , Cu-briul de lanA,
Mult dice duios ! Din ochi lacrimand.
Fluera§ de soc, Pe campi alergand ,
Mult dice cu toc! De top' intreband

www.dacoromanica.ro
 /r11 at
1;f-L,
RsV
ki 7 Afc
-13,16 rc. k
nief3tc

k
Si la toil 4icând : Si-I spune curat
Cine-a5 cunoscut Ca m'am insurat
Cine 'mi at Opt C5-o fatu de Craiti
Miudru dobänel Pe-o gull de raiti.
Tras printr'un inel? Ear la.cea mUIcutA
FeciOra liff Se nu spul, drAgrutil,
S puma laptclul; Cit la nunta mea
Mustepra lul A cA4ut o stea,
Spieul grAului ; C'am avut nunta§1
Peri§orul lul Bra4i §i paltinql;
Péna corbulul; Preotl, muntil marl,
Ochi§oril lul PaserI, lautarI,
Mura campului!... Paserele miI
Tu, MiOra mea , Si stele.fIcliI!...
Se te 'udurl de ea

NOTE
1 Unu-i Moldovan
Unu-i Ungurean
unu-i Vrancean
AdicA : unu-i de pe valea Moldova, unul din muntii Vrancei gi
unul din Ardeal. llin nesciintl, poporul nostru confunda' ades nu-
mele de Ardelean cu cel de Ungurean , ad el kncil, nu a weans a
cunOsce tutinderea pitmêntuld locuit de RomiinT. El nu scie cA
dincolo de tote botarele Moldova §i a Valachia, peste Carpati pl
pina' la Tisa, peste Duniire §i ping in centrul Macedoniei, peste Oracle
Milcovul i Molna, §i peste riul Prutului se afiti huff de aT lui, cu a-
celaii port, aceleag obiceiurl, aceleail credinti, aceea§ 1imb, acelaa
trecut de glorie §i de suferintI, precum qi acelag viitor!

www.dacoromanica.ro
 2 Oitd Bir Sand
Birsa, in Ardeal.
gi de-a fi d mor
Romanul are mare plecare a crede in sOrtgr El fi imparto vieata
in Vile bune i qile rele, in Ore ce aducg cu ele fericire sail nenoro-
eke. Ast-fel intemplarile lumel Ii gasesc tot de-auna,pregatit a prii-
mi lovirile lor cad el se intaresce in crodinta minggetOre ca afa
11-ad fost scris! aqa latii fost zodia! ago i-aes fost se fie ! etc.

4 0 mindrd crdesci
A lumei mir4sd.
Ifórtea! Ea domnesce ca o reging asupra omenirel §i e tot o data
mirésa lumel. Tot omul e logodit cu mOrtea din minutul ce el fall
in vieata.
Romanul Iubeve.imaginele poetice, de pildg :
Un om bun, e bun ca. sinul mamel, sail e bun de pus pe rana.
Un voinic, e Piluna1 de codru.
Un tiner cu p6rul alb, e nins in luna lui Maid.
Femeea frumósa e ruptg din sOre.... etc.
A cdqut o stea
Stelele ail mare inriurire asupra inchipuirel Romanului. El crede ca'
tot omul are &ate o stea in ceriuri ce este tainic legatg de sOrta lui.
Ate stéoa omuld se intuneca chard el este amenintat de vre o cur*
si cade fn vezduh cand el se apropie de finitul vietil. Pentru dinsul
Un om insemnat e ngscut cu stea In frunte.
Suntil stele carele, dupg crederea poporului se arata ca prevestirl
de marl intemplarl pe pamint, precurn unele stele ro1ii ca de sange
ce aparil inaintea resbOelor.... etc.
° Mi-ad finut cununa
Cununa de nuntg care se pune pe fruntea mirilor in ceremonia cu-
nuniel. SOrele 0 Luna tinfi aid locul nunilor marl.

www.dacoromanica.ro
 ff
N,3
3:4t-,1*
\ Sb
cic-e
II
NELIICA
Frump, verde alunice! 1
Mircea sue pe police
'ntilnesee o fetice
Ce purta cofite 'n mane
Cu ape de la fontena :
c Copi1iit, stei se bed ,
Recorite-ar Dumnecjed!
Ba , bedite, ba , nu vred
Ca me tem de dragul med.
fil mi-a (iis se me feresc
De straini ce-i intelnesc,
Ca de ape nu le-i sete
Ci de sarutari de fete.
Nu te teme, fata mea ,
Ca el de s'a meniea
Cu baltagul l'oid lovi,
Cu pamint l'oid inveli.
Mergi in valea cu sulcine
Ca-i gesi o cofa One
www.dacoromanica.ro
4t1X
s
Sc6se cbiar cu mem mea ,
Descaleca §i o bea ,
Bé-o out dace-1 vrea ,
Dali fit cruce mai Intel
Si sufie lie facia ei 2
Se nu fie descentata
De baba cea blestemate,
Se nu aiba vre-o neiucii,
In pustid duce-s'ar, duce! »
Mircea 'n vale se ducea
Dar el cruce mesi ficea ,
Peste apa nu sufla
Ci la ea nevale da.
Ingbitia, bietul , o date
Si'l lovia dorul de fate.
Inghitla de.doe oil
Si-1 apuca red fort
ingbitia ear de trel ori
Si cedea mort intro flori!
 rt-t

r kr.4

0
trtj
4, 4.60
\ -Vt.,
6
cc
-' ..t'-X

...CL5

k.
NOTE
1 Fruqa verde alanied
Veqi nota in balada mi Codrénul.
5!i sufld pc facia ez
Romiinul a piistrat multe obicciuri i cretleri din timpulii paga-
nismurul, perclênd simtul mitologic acelor datini. At2a , el fitri. a se
glandi la libatiile vechilor Romani, crede cii e de augur bun a sufla
in facia apel sail al vinului dintr'un Vas, i chiar a v6rsa o parte din
b'lutura pmn' a nu duce vasul la gar& Icest soiu de libatie, el o face
pentru ca se alunge nelucile mortilor ce sboril prin lume §i se am-
stecii iu faptele inneuilor. Asemine este in tea o datinit vechic de a
pune cite o micii monedii In mama fie-ciirui mort , child este al in-
morminta, gi acéita poporul o face farm a se ghindi la antics obolii
a lui Carom

www.dacoromanica.ro
 iii

CUCUL SI TURTURICA.

CUM m'a farmeca

Du lce turturica, De te-oin dismierda.
Da lba. paserica!
CUM
Hai se ne Iubim,
Se ne dragostim Draga turturica ,

La nouri, Ia s6re , Pasere dalbica, ,

in frunqi la rec6re , Nu'mi fil dupnanica,
La stele, la luyä Vara ca ne 'ndeamna
Cantand impreuna. fru* ne chiama
Se ne dragostim
TIIRTURICA
§i se ne iubim.
Pentru DumnOta
TM:MT:MICA
Et n'a§ (lice ba ;
Dar 4ic i 4ie ba Ba , cucule , ba ,
Pentru maica ta Nu te-oln asculta.
Ca-I banuitOre Da'mi tu buna pace
farmecatOre 1 , pa , m'oiu preface

Ea 'mi a banui Azimi6ra 'n vatra

De te-oin pré iubi Cu lacrimi udata ,

www.dacoromanica.ro
 7
Avax
\40C>4.,

-5"
11`Xgc:
10:1
we-sw "ro,

Ge

Si de foc uscatt CI te-oiu pr6 iubi.

De top leptdata. MAI face mai bine ,
Ca se sal) de tine ,
1 CUCUL
Tresti6rt 'n butt/
OA cum te-i preface Subtire §1 'unlit.
Tot nu ti-olu da pace
CUCUL
CI §i et m'oiu face
Un mic vttrtrel. OA cum te-i preface,
Frumos , satire]. Tot nu ti-oiu da pace
Si 'n foe, olu intra Cit §i li in'oin face
De te-oiu struta , Un mic &Wm§
Si te-oiu coperi, Din fluer doina§,
De foc te-oiu feri S'oiu ctta pnin baltt
Lett &far de sill 0 trestie nalta,
Dad, nu de milt, Si cat te-oiu vedea
Tu me-i Indnitgi Pe loc te-oiu ttia
Si ne vom iubi. 'n tine-oiu cant].
Si te-oiu strata.
TURTURICA

TURTURICA
EI n'a§ 4ice ba
Pentru Dumnéta , Ba, cucule , ba ,
Dar cumplit mi-e teamt Nu te-oil asculta ,
De cumplitali mamt Porumbacule ,
Cl-I btnuitOre Frumu§aule,
'Si f trniecttore. Pestri§orule ,
De cat m'a mustra Drilgu§orule ,
Cl te-oiu desmierda Sciti el mi-ar fi bine
mi-a btnui jSe' fit tot cu tine ,
J
www.dacoromanica.ro
 4.tLi
:5)r005(
t-Ft§
1\-ate" ( ,sp-rf-cv,Kr
i
A.'

Dar maicata-i rea,

9

m'oTu inchina
i dealt cu ea le-oTu saruta
M'olu face mai bine De luni care pica
1
Cu ghindul la tine Paal dumenica.
Iconita mica Ear cand te-oiu zari
Intf o biserica. Astfol ti-oiu grai :
Sfinta iconica ,
CUCUL
Fa-te paserica
OrT cum te-T preface Ca se ne lubim
Tot nu ti-oiu da pace, Se ne dragostim
0 §i et m'oiu face La nourl, la stre ,
Un mic däscala§ In frump la recOre ,
La cel sfint locg. La stele , la lima
Si pe la icoane , In yea' impreuna I
Oiu duce plocoane ,

NOTE
Turturica figurég ades in chnticele poporale ca simbol de l'ubire
qi de credintg. Cucul , asemine in crederea Romanuld, o o pasere
misteriOs1 co are tainice leggturi ea sOrta omulul. Glasul seil me-
nesce a bine când resung de-a drópta auu1ui, i din potrivg, me-
nesce a reit cind resunI in stinga.
I Cd-I feirmeceitOre
Poporul crede in puterea farmecilor i atribue babelor sciinta vrii-
jitoriilor de unde vine i vorba c baba-1, calul dracului.In ochii
lui un om cu mintea distrasii este un om fiirmecat, un tiner aprins de
iubire o grmecat de vre o baba ClOnta ce i-a facut cu ulcica. Acel
nenorocit este espus a inciileca pe o prjin i a se duce prin vhduh

www.dacoromanica.ro
 s

a-ns
s) tsW
10

dupt glasul fiirrnecttOrel care, bttad cu o vergutt de alun peste o

ulcict din vatrii, chiamt necontenit pe lubitul el.
Suntii Omeni earn' pretindt et ail vOut asemine ctlireti fanta-
stici trecend ca sitgéta prin aer.
Nimica nu-i pith opni din cilltonia Ion, decht numal infigerea unui
cutit in ptmint.
VrijitOrele sciil a face de dragoste cu Os(' de filled pine in agiu-
nul Criciunului §i ingropati de vii inteun furnicar. Din scheletul
liliacului nu remâne decal un chrligel §i o lopittict. Cel intéln servit
a atrage pe cine ti-e drag, ear lopittica a depiirta pe eine ti-e mitt.
Vrijitórele au putere a inchiega apa , a lega ploile, a ghici sOrta
Omenilor tragend in 41 bobi de porumb, a vindeca de feliuri de bOle
prin deschntice §i prin apt ne'nceputit.
Descanticele sunt forte numeróse §i unele din ele prO originale,
precum acela de muicarea §erpilor, de diochiu, de sagetitturii, de Ide,
de unit, etc. Eatt ea, esemplu acel de diochiu §i acel de Ide :
De diochin. Descantice de Icle
Fugi diochl Vol lelelor mtestrelor
Dintre ochl Du§mane Omenilor,
Cii te-agiunge-o rag négri Sttpinele vintului
Cu cOrnele se te spargt. DOnmele pitrnentului
Se te-asvirle peste mare Ce prin vhduli sburati
In pusteiu, in depiirtare. Pc Orbit lunecati
Acolo se pieri pe valuri cticati,
Ca clioa de Yell Ve duceti in locuil depirtate
Ca rota de flOre in baltii, trestie, pustietate,
Ca spuma la sore. Unde popa nu Viet
Ear capul cel diochiat Unde fata nu giOct.
Se remte luminat Ve duceti in gura vintului
Carat, de bat sciipat. Se v loviti de tOrta ptmintulul.
Ochii col vat6mittori E§iti din mtnit, trnp, piclor,
§i de foc stgetittori §i se periti sus Inteun nor.
Invelitl se fie cu pordele albe lJati omului stinttate
LS.e nu mai privOscri la obnaze dalbe. Cil3abie de foc vd bate!

www.dacoromanica.ro
 Nat;
IV
BALAURUL
La mijlocul drumuluI,
La putul porumbulni
Irqui6 fl6rea crunpuldi,
Dar nu'i fl6rea campului
ii chiar ochlul -§6rpe1ui,
iérpe lung cu solzii ver4I,
NicI se'l ve41 nicI se'l vise41.
Cel Balaur din pacate
Inghitise giumItate
Trup cu arme ferecate
Trupn§or de voInicel
Ce striga mereil din el:
<<Sal, badita ortomane
Ca m'agIunge la clolane!
Sal, btditi, de m6 sc6te
C5 m'apucil &A de m6rte!))
EatI 'n lungul drumulul ,
La putul porumbului
Cit venia, mari, venia
www.dacoromanica.ro
9S
Pe Balaur de 'ntilma
Un viteaz de Ortoman
Pe-un cal negru Dobrogean
« MI1 Balaur striga el,
Lasa trupul tinerel
C5 te curm pe gIumittate
Se' mIrescu mp5r din pacate ) 1
th.pele se sNircolia
cu §6pte limbI griIia :
« Ortomane
Hotomane !
Bateti negrul
Pe de 'ntregul
te du, §i fugl de mine
CI nu-1 bine nici de tine.
erpulita,
Dinti de critii,
Am un palo§ de otel,
LasI trupul tinerel.
 rt-k

15'111Yis `S-)
12

1
Tae-m, nu m'e. Utia,
' Nu m`e las de prada mea,
Ist copil chiar din pruncie
1 Maica sa mi l'a dat mie
CI ades 11 blIstema
i--I 4in-a cOnd il culca :
Cukti-te, alina-te
§'érpele sugamite !x,
Cel viteaz de Ortoman
Isbia negrul Dobrogean
Si cu pala lui cea non
Pe Balaur t6la 'n dog,
Apoi trupul inghitit,
Plin de rane, otrbit,
El in c'Ord, 'I redica,
Sus, la stina se urca
Si in lapte mi'l scrilda,
De venin ii Galatia
cu viala 1 dNxiiia.
Apol, nalri c'at trgia
Frall de cruce se prindea 2
i'mpreun5, (Alai c e a
Pe Balauri de stirpea!

NOTE
RoinA,nii ail multe creprI in privirea gerpilor, unele intemelete pe
altele ngscute din incbipuire. Aa gisim in povestile §i in ba-
ladele kr niste Binti fantastice sub nume de Balauri earn' ail trup de
§érpe §i grain omenese , i earn' , cand se luptlit cu vitejii Feti-fru-
mo§i, se lovescil cu el in buzdugane, ear când alungii vre o pradg, o
alungii cu o falai 'n cer fi, Cu una in pdmintii. Tug el suntil tot-
deauna invin§i de cltre Feti-frumegl i taieti in multe bucAti carele
cércii a se impreuna pcind ce asfinfesce sórae.
Acei Balauri se rudescil on Dragonil popOrelor Apusului. Ca gi
acestil, ci suntil pgzitorl de comOre §i de fete mindre de imperatI,
Iiipite de dingii.
Relining credil äneit cit petrele scumpe se formég din spuma gu-
rel §erpilor, i ca cuThurile kr switil adeverate comóre de brilianturi
gi de rubinurl.

www.dacoromanica.ro
 2.

1.\-tOar6 (
L'''4PICTI) 13

A
0 :cia

4' 1 Sena rescumplir din vacate

'1 Superstitia popoiala, pretindo ch do fle-care férpe ucis, Dumne-
ried értd un pacut.
J Suntii chte-va dile in an, incepand de la sfintul Petru, in care se
dice ch esti gerpii la drum. Atund se face mare ucidere de aceste
reptilurt Una gerpi insh aii privilegiul de a fi respected, do pildh:
acel de cash. EY, ca 0 barzcle de pe coperipl casil, 0 ca rindunelile
de sub strékinh, suntil ()sped neatinfi, find aphrall de legea ding
a ospetid co domnesce din vechime la Romint
' Frail de cruce se prindeu
A se prinde frati de cruce e o dating antich ce impune datorinta
de a'fi da viOta unul pentru altul. Leghtura acestei fradt se hien
prin amestecarea slingelut Cand dol bhrbati se decider' a se infrIti,
trebula sell fach ei pe bratul drept elite o thieturh in formh de cruce
0 se uneasch sangele bor. Acest obicela mistic, mole in epoba de
astildI e mai de tot cildut, se tine negrellit de ore care traditil de pe
timpul eniceadelor, sail póte chlar de tainele introducerei Hristia-
nismului la Romani.
Romani)! vechi And avéh mare respect pentru §erpri de cash, pe
care ri imbrindiaii 0-1 priinflaii la mash del' hranIaii cu lapte.

www.dacoromanica.ro
 VA
11-17A's-
,414
4
ERCULEIN
Plecat-at in 41ori
Trei surori la tiori.
Sora cea mai mare
S'a dus in spre mare,
Sora cea melina
Pe mal , In gradina ,
Sora eea mai micil
mai se1b1tic
S'a dus, mari, dus
Pe Cerna in sus. 1
Ear in urma lor
Multi voinici en dor
SOS luat eantitind
venit plangênd.
Eata-un Capitan
Capitan Aimlean , 2
Ca mi se ivesce
Pe mal se opresce ,
Cu Cerna graesce :
www.dacoromanica.ro
A X4X
VX33'
<<Nert 1impe4ie
St.i de'mi spune mie
Despre trei surori
Plecate din PA.
Soya cea mai mare
S'a dus catra mare
Pe Dunarea 'n jos
La un plain frumos.
Sora cea me4ina
S'a dus din gradina
Peste nog. munti ,
in codri carunti.
Sora cea mai mica
i mai selbatica
PlAnge colo 'n stinca.
La umbra adincl. r
Ercul Erculean,
Capitan Rimlean ,
hi rapede calul
 o
In 3 (k%$ .5
\ 0,1_
1". /1.1 5

049/CV ' 1.1-10CVS-

17'
), A kY Vs) An.f
1

De resima malul, Capitan Rimlean

Tagiunge 'ntr'un sbor Calca peste peatra
La stinca cu dor. i eata c 'n data
« E§I, fatit, din peatra Lumei se arata
So te ved odata! Q datha de MA
Cum se es din peatra Alba, g6lit teta,
Ca sunt gOlii tota Vie §i frum6sa,
me tem de sere... Dulce , recor6s1. ,

Nu rn'a gibe 6re? Cu per aunt,

Se n'al nid o frica , Pe men leit.
Fate. selbatica, Cat o §i zaresce
Ca te-oiu lua 'n brata S6rele s'opresce.
Se mai prind Ia vieata, i facia-I s'aprinde
te-oiu coperi i ra4a-I se 'ntinde
mi te-du feri Ca un siirutat
De vint §i de s6re , Lung §i infocat.
De-a lor sarutare. Ear cel Erculean
Badita , , Capitau Rimlean
sunt dragulite , MI-o apnea 'n bratii,
Sotie de vrei De prinde la vIeata ,
De vrei se me iei, 111I-o stringe la pert
Me scete din stinca , To lOgana 'ncet ;
Din umbra adinca, face 'n recOre
Sell' es la lumina Departe de sOre
Cu inima pline. Culb de floricele
Ercul Erculean, Ivite la stele.

www.dacoromanica.ro
 rt.
1.1
,a
WO( \I-\
;9V1.1
3bc

1,1
C
"6

2.5if ,.....,,d k
fl
gf
16

P
e NOTE
tAcestii legendg pare a cuprinde o alegorie ingeniósg §i peeticg as-
supra descoperirei apelor minerale de la Mihadia in Banat. Numele 1)
de Ercul Erculean repOrtg gbindirea la timpurile domnirei Roma-
nilor in Dacia pe cand Mile astIVI cunoscute sub numele de Miha-
dia purtaii numirea lating de : Pontes Herculi §i ad media acquee
sacra,. Chiar acum Aug unul din acelo isvOre minerale se chiamg
isvorul lui Ercul, Veul puterei, cad apa lui este intgritOre.
Sora cea mai micg tid mai selbaticg ce stg ascunsg intr'o stincg :2i
plange in umbra.' adincg, represintg, negretit, sub o forma alegoricg,
un isvor limpide 1i diltgtor de vieatg. Temerea ei de a fi sorbitg de
raVele sOrelui, qi culbul sell de floricele a§eVat la recóre, infgtigeclg
imagina until Oral de mode ce curge la umbra pgdurilor.
' Cerna este numele piriului de munte ce curge prin Mihadia qi
merge de se artmcg in Dunerea. Acest cuvint insemnéigin limba sla-
Wong un lucru negru; prin urmare se intelege pentru ce Ercul Ercu-
lean Vice piriului : Nerd limpetlie.
2 Capitan Rimlean
ln letopisitele mistre cele vechi se vede numele de Rimlean dat lo-
cuitorilor din Roma.

www.dacoromanica.ro

VI
BLISTEMIIL
Pe cel deal, pe cel colnic
Trece-o pruncg g'un voinic,
Voinicelul haulind
Si pe murgul netelind ,
Ear prune*, suspinfind
Si din guritg qicand :
de-me Jgdita , Ware
Cg. nu mai pot de piciOre.
Drumu-i greri i grunturos
Nu mai pot merge pe gios!
Puiculitg, chip frumos,
Eg te-4 lua bucuros ,
Dar mi-e murgul sprintinel
ta picióre subtirel.
Murgu-i mic §i drumu-i gfeg
Able duce trupul meg,
Trupul cu päcatele,
Mijlocul cu armele. '
www.dacoromanica.ro
Wc:t
%
Nu ti-c miii §1 pgcat!
De la pgrintl m'ai luat,
Si'n rl codri rn'al bilgat!
Dare-ar Doumul Dumneleg
Se fie pe ghindul meg!
Se te dud, bgditii, duel
Pan' ii pica rob la Turd ,
Cu piciOrele 'n baud
Si cu mgnele'n cg1u§1!
Se te-agiungg dorul meg 2
Unde-a fi drumul mai greg!
Se te bat/ jalea mea
Unde-a fi calea mai grea!
Murgul se se poticn6scg,,
in crqtet se te trintescg,
Mfina dréptil raft sclintésca
Mgna stingg
Se ti-o fringl ,
 'k,t1-
Neke If
szNis
a.ec , ca
19

rg
(4) $e til derlogii cu dintii ,
Se mi te plitingrt piirintil ,
Se te 'nsori de noll ori 3
Ca se faci nort feclori,
Se te mai insori o datl,
Ca se faci tumuli o lath...
Ei se tréc percind
Când te7ar au1i plaugend,
Ea in pahne se-ti tot carA
Aprt turbure §'amarrt
Tu se bei, se bei merett
GhImliiidhi Utstemul metil 1

NO TE
' Illifloculii cu armele
Pistaele, palo§ul sari eataganul se 'natal inainte inteo chinga
lath de curea tintuita ce se numia seleaf (euvintturcesc) ¢i care cu-
prindea mijlocul trupului.
2 Se te-agiungd dorul med
Unde-a fi drumul mai gred I
Se te batd jalea mea
Unde-a fi calea mai grea I
Pentru cine intelege puterea dorului, nu pae fi blastem mai a-
mar de cat acela esprimat cu atita poesie in strofa acésta. Dorul ce
alunga pe crator qi jalea ce n bate sufletul represinth imagine de
o rath frumuseta.
2 Se te 'nsori de nod ori
Ca se fad nod feclori.
e Afultimea
copiilor averea omuluiv clice Romanul.
Partea acésta a blastemulul e cu atit maI crunta ca ea atinge una
din credintele cele mai scumpe RomantanT, menindu-I nog feciorI
nepasatori de suferintele paiintcluI kr.
RomardI ai multa dragoste pentru copil. Claud un copil e singur
la casa omulul, el este numit unieelul; and sunta doT el suntfi chic-

www.dacoromanica.ro
 )
('\
) 14X
4.4

le

c matt ochii capului ; ear dacii more vre anul, p ntiici plangand
j eci l'a indrggit numne(feg
4 Glandind la blästenuil meg.
In local acestui vers, nun dintareff ped:
Cite laerimi am plies &A,

www.dacoromanica.ro
 7,1
)5111 1 ctV
1
VII
1NELUL
Fost'ad, fost un Crai§or
Tinerel, mandru fecIor
Cum e bradul codrilor
Sus, pe virful muntilor.
De sotie §I-ad" luat
0 copila din eel sat,
Copilita Romancuta,
TotI vecinilor draguta;
Cu chip dulce luminos
Cu trup gingq mladios
Cum e fl6rea campuld
in lumina s6reluI.
Eata lui ca 'I art sosit
Carte mare de pornit
La tabara de e§it.
El in suflet s'a mahnit
din gurd a grait :
www.dacoromanica.ro
lEs'ec
NAFRAMA.
«Draga mea, sufletul med ,
Tine tu inelul med.
Pune'l in degitul
Cand -rugini
Se RA', draga, c'olu muri!'
De me la§lplangkul acasd,
naframa de matasa
Pe margin! cu aur trasa.
Aurul &and s'a topi
Se sat, frate, Cola int0 »
ii
El pe cal a 'ncalecat
pe drum ad apucat.
Mers'ad el pan' la un loc
Vad aprins un mare foc
In mijlocul codrului,
La fontana corbuld.
Mana 'n sin el §I-o bdga

k
XV3(
VCO
,b4(41Y A'S-1
21
0
La nfframt, se uita....
Inima-i se despica!
dDragii mei, osta§ii mei,
Pui§ori viteji de zmei!
Stati pe loc de ospalati
Si la umbrrt v'e culcati.
Et sunt gata de plecat,
A cast a mi-am uitat
Palo§ul cel rotilat
Pe-o mast verde-aruncat >
inderept el a pornit ,
C'un voinic s'A intelnit
C'un voinic cu calul mic :
« Noroc bun, tiner voinic!
Ce veste , de unde vii ?
Dact, vrei, D6mne, s'o scii,
De altul p6te-ar fi bine
Dar e ret §'amar de tine!
Tatal tell el s'a sculat ,
Tem 'ntrégit ne-a ctleat
Pan' ce m1ndra ti-a afiat ,
Si pe dins' a aruncat
fntr'un taA adine §i lat!
Na, voinin, calul met
Se mi'l dud la tatal met.
De-a 'ntreba uncle sunt et,
Tu se-I spui el 61 m'am'clus
Pe malul apei, in sus
www.dacoromanica.ro
r
R, rtr
) *X
Si cl 'n apt, m'arn svarlit
La copila ce-am
111
Tattl seti tér' a sculat,
Tau 'ntreg de Pail secat
Si copiii §i-at aflat
Amindoi imbetti§ati,
Pe ntsip galben culcati
Amandol senini la façil
De ptr6A ct smith in vie*,
Atunci Craiul s'a ctit,
In matast, I-a 'nvelit,
Si 'n biserict I-at dus
'n doh racle i-att pus,
Racle mindre 'mphrttesci
Purtand semne latinesci. 2
Si pe clInsul l'a zidit
In altar, la restrit,
Pe ea 'n Until l'asfintit!
Ear din el, frate-a e§it
Un brad verde, dtinat,
Pe biserich plecat.
Si din ea o vii§6rh
Inflorith, mltdi6rt,
Ce din 41ori §i Oat 'n sent
Pe biserict s'a 'ntins
Si cu bradul s'at coprins!
 e
)
, r
ses
91/4 `--t=
?

22
A
5-4,
tx
43,
3-

1,..

Tung, Dómne, si trasnesce I Dulcea dragoste 'nfocata

Tuna 'n cine despartesce I De-un fecior si de o fata. 6

1
NOTE
1 Cándii inelii-a rugine,
Se gri, dragei, emu muri,

In povestele, in legendele in baladele romftnesci se giisescri o

ruultime fe idel poetice 0 de imagini riipitóre, precum inelul ce
ruginesce, i aurn1 naframel ce se topesce iii agiunul mortel unuiom.
Pe langa minunile din povesti : palatuil de cristal zidite pe munti
de otel, copaci erescuti I iinfi in nuori i purtand in villa lor c tibri
de çlind. ergbelil l cal selbatici ce esü nOptea din sinul muilor ca
se pasea penile codrilor, paserl mfiestre ce adi ell vestl de pe ceea
lume, pajull urier a ciiror eulburi suntil in fundul p'ammtului, zmel
ce rpeci fetele de impilrall, qerpi mail ce stau culcati pe patuilde
petre scumpe, erba fernlui care desebide zevOrele cetatilor, érba p6r-
pelql ce int ie mortil vindecAndule ranele, podmi de argint, cu copaci
de aur in care crescil mere de rubin i cfintii paseff de briliant, etc.
etc, gaslin mere de aur carele, aruncate pus, se prefacii in palaturt
imperritesci, furci de argint carele toren singure, peatra de teed a
sfintet Miereure, peria Sfintei Giol, qi stergarul Sfintel Vineri, date
de tustrele tinerulul Fet-frumos ea se-I tie de ajotor chnd l'ar ajunge
Zmeil. Pt;tra de tecri aruncatil in calea Zmeilor se schimbil intr'o
staid naltti phil la cer, peria intr'un codru des in care nici vintul
nu resbate, stergarul intr'o mare 1ung i leg ea facia pilmintulut.
Zmeil trebue se macine stinca, se dobóre codril, i sfi: sórbfi apele mil-
rel pentru ca se aglungg pe Fa-frumos.
In nunlerul slnnelor considerate de Romani ea prevestiri de morte,
mai suntil qi caderea stelelor, ciinticul cucuvael, urletul candor, ara-
tari de naluce, pocnirea lemnulul ictineloril din casfi, statutulil cailoril
pe lochi când ail a pleca la drum, etc.

www.dacoromanica.ro
 ,-,
(xAs r' 4, Ap"?-"
vsf
il r 1
S
o
cr
e 2 Purteind semne latinesci.
i1 Adica inscriptie cu litere latine, precum se obicinue9cL pe sarco-
fagiuri.

0 variantli a legendei sung aa :

Trecu tóti piima ara, Vorba bine nu sfirea .

Trecu pe urmg §i vara,
Inelul nu ruginia,
Niel naframa se rova,
C'amindoi erail in vIeata
Ea cu lacrime pe facia,
El cu arma la resboT,
Si se doreati amindoT,
Eatg anteo diminéta,
Inti'o i cu negiri cetg,
Mindrulita se scula,
Facia alba' iqI spina,
La icOne se'nchina,
S'apoi la inel citta.
Dar inclu'l ruginit !
'Val ! diagutul mi-au min it!
Si de cale se gall'a
Pe-un cal agey s'arunca
Si la tabera' pleca.
Calul sbórg ca i velitul
De cutrierg pginintul.
Si cand toca'n cer toca ,
Ea prin taberg ambla,
Tot pe dragul eT cta
§i'l gisla sermanul mort,
Intins vested sub un colt.
Ea naframa'0-o lua
De trel on o sgruta,
Capul faclayi invella
Si pe loc ming cadea.

www.dacoromanica.ro
 41.
y--
-6
VIII
PIIINAFL CODRILOR
Pe cel deal, pe cel colnic
Trece-o prima s'un volute,
Pulculita balaióra,
Cu cosita
Voinicel tras prin inel,
Mull e mindru tinerel!
Si-1 tot dice voinicul :
c cantav, mindro, cantecul
Ca'mi e drag ca sufletul.
E, badita, Poiu canta
Dar codrif s'or resuna
Si pe noi ne-a 'ntimpina
Paunapl. codrilor
Voinicul voinicilor!
Aurica ilragulica!
Niel ai grija , nici ai fried.
Se n'ai grija pentru tine
Cat IT fi tu lane'', mine.
www.dacoromanica.ro
"
Se n'ai frica pentru mine
cat oiu fi eti langa tine!
Puse prunca a canta,
Codrii puserd-a suna.
Bata, ca-1 intimpina
Paunqul codrilor,,
Voinicul voinicilor.
« Cale bung , Romana !
Multemim , mel Paunq,
Mei baete , baetele ,
Mei voinice , voinicele,
Da-ne noa pe mindra
Ca se scapi cu vieata ta.
Ba, ea mindra nu da
Pan' ce capul sus mi-a sta ,
Ca ea cand o am luat
in cosite i-am criurat 1
Se n'o las de langa m ine
s'o apar de off eine. »
 ,54

sq's?ri 26

rr5
e- Ca vel lupta pe dreptate ,

El de brie s'apucat Si off care-a birui

Si la luptA se hail. 2 awn dinsul m'olu inbi . )

Cand.in loc mi se 'nvirtiati , Voiniceil se isblati ,

Chnd in sus se opintial.
Niel unul nu dovedea ,
Mos nici unul nu cadea.
Ear bAétul cam slabla ,
Briul i se. descingea ,
Si PAunul mi '1 stringea
Trupuprul Ii fringea.
« Mindro. mindrulita mea!
Yin' de'mi stringe briul meu!
ApIra-te-ar Dumne4e5!
CA 'mi slabescti puterile ,
Mi se ducil averile. 3
Ba, nu, nu baditA frate,
Si mai tare s'opintlail ,
Si mai tare se 'nvirtiail ,
Si mai tare se trintlail.
Din doi unul dovedia ,
Din dol unul gios cadea ;
Cine ca mi'§ dovedia ,
Si cu mindra purcedea ?
Paunalul codrilor
Voinicul voinicilor !
Cine 'n lupta gTo cadea
Si 'n urmA-le remlinea?
Voinicel tras prin inel ,
MOre 'n codru singurel !

NOTE
Fauna§ insemnéz g. un comic tiner, , mindru i misterios, mindrul
ca pgunul i misterios ca Pan cleul codrilor.
In Romitnia pling de urme Rornane, nu ar fi de mirare se se fi
pgstrat numele eulta Pau 0 se se fi schimbat cu timpul in Ounaq,
precum s'au pa'strat nurnele ftilor paganismulul, Joe, Mercur, Ve-
nere, ce se vedil figurinth In povesti sub chipurl de Sfinte cregtine :
Sfinta Tfoe, Sfinta Mercsure, Sfinta Vinere. Prin urmare e de creq.ut
eg Pitunagul din acéstg baladit nu este altulii cleat chiar Pan leul
codrilor.

www.dacoromanica.ro
 -6 3
96

1 In cosite t-ant grurat.

Imaginti graciós i espresio forte poeticg. A glum credintil in
cositele fetelor este un vech obicelu ce face parte din gedetOrele
flecrtilor gi a copilelor noptea pe prispa-case21 pa'rintesci.

I Et la lupta se ltiati.
Lupta eia la vechii Roniani un ecsersiciti dilnic gi o petrecere
lucta :
Asemine la Romanii de astadi lupta e un obiceiu care domnesce
pretutindene la munti gi la campl. Ea se urmédti in deosebite chi-
purl cu deosebite numiri : de pildil, lupta volnicésca, lupta cloba-
nescd,lupta ursdrésca, lupta pe dreptate, (adicit fiir punere de
pledica qi firii ajutor straM).
eine asistil lh aceste lupte a flecti.ilor romani de la Carpati i depe
malul lltinuirei, rectimisce bine in ele apucaturile gi pausele gladia-
torilor din vech jute.

fiJi se ducu averile.

Pentiu sufletele viteze puterea C cea mai scumpa meie

www.dacoromanica.ro
 Ix
SORELE fid LUNA
Ara la frate, mfindrul s6re
Ara la, frate, se se 'ns6re
NO al 1
Pe noil cal
Care nóptea paseu in ram
Ambla ceriul §i painintul
Ca sAgeta §i ca vintul ,
Dar toti rail, obosia
potrivrt nu'§i grim
Ca sora sa Ileana
Ileana Cosinzana , 2
Ce-i frum666 ca o 116re
Inteo ériA itArl sore.
Sori6r6 Ileauo
Ileano Cosinzano !
Haideti se ne logodim
C'amindoi ne potrivim
Si la plete §i la fece
Si la dalbe frumusete.
www.dacoromanica.ro
Eu am plete st:relucite,
Tu ai plete aurite ,
Eli am facia arptOre
Tu, facia mingAetOre.
Alei! frate luminate,
Trupu§or file de pacate ,
Nu se afla-adeverat
Frati se se fi cununat.
Catall tu de cenul tei
Si ea de prtmintul meil
C'a§a vrut-a Dumne4eii.
S6rele se 'ntuneca,
Sus, la Domnul se urea,
Domnului se inchina
Si din gull cuvinta;
c Winne sfinte,
pafinte!
Mie timpul me-a sosit,
Timpul de cagtorit,
tly,4
1-k-,vars-
28
potrivä n'am gäsit
Ca soli mea ileana
Ileana Cosinzana. 3
Domnul stint ii asculta
Si de !mina, mi'l lua
Si prin iaduri mi'l purta
D6r c l'ar insOlminta,
Si prin rain Inca, '1 purta
D6r6, c l'ar indinta,
Apoi Domnul Dumneleil
Cuvinta cu gralul sen,
Ear Cand Domnul cuvinta ,
Lumile se destepta
Si cu drag il ascilta.
Cerurile strelucia,
Nora din senin peria :
c S6re, s6re luminate.
Trupu§or far' de pacate
Ralul tu l'ai petrecut
$i prin lad ind,-al trecutil,
Ce mai qice ghindul WI?
Vice C sufletul mell,
Aleg ladul'chiar de viti
Numal singur se nu flu,
Ci se fiti cu Deana
Ileana Cosinzana!
S6rele se coboria
La sora lui se oprla,
www.dacoromanica.ro
Vst.r2 -,,r1"e`.4;t
Mindrá nuntl preOtia,
Pe Ileana §1-0 gatia
Cu petOM de mir6s6
Cunung de 'mperatésit,
Si rochita netesuta ,
Din petre scumpe batutil.
Apol mindri, el §i ea
La bisericg. mergea.
Dar c'and nunta se fAcea,
VaI de el. amar de ea!
Candelile se stingea
Clopotele.se dogea,
Sfintii facia '§21 ascundea
Preoti in genuchi cnd a.
Ear mirésa, vai de ea!
Frig de mOrte-o coprindea
Ciiri o Juana se 'ntindea
t;i pe sus o redica
Si 'n mare mi-o arunca!
Valurile bulbucia,
Ear ea 'n valuri curn trecea
Mrena de-aur se fâcea.
SOrele he 'nalta sus.
8e him, tot spre apth
Si 'n marel se cuffinda
La soil sa Ileana
Ileana Cosinzana.
Eart Dumne4eil cel sfint
 tr"'l
_s.
lr<P)
.P14<s
-rt-1
'
.2st9
20
'1?

5 Sfint in cer §i pre pamint, « Tu, Deana Cosinzana

Maria 'n yaluri ca baga
Mreana 'n mana-o apuca
Si 'n ceriuri o a'runca
i-'n luna plina-o schimba.
Apoi Domnul Dumne1e6
Cuyinta cu graiulti sea;
Ear dud Domnul cuvinta
Lumile se spaiminta
Mari le se tupila,
Muntil se cutremura
Ceriul se intuneca :
Sutletel farl prihana ,
Si tu, sOre luminate
Trupupr far de pacate!
Cu ochii se le zarici
Dar se fiti tot despartitt.
pi §i n6pte PIA de dor,
Ar§i de foc nestingetor,
Veciaic se ye alungati
Ceriul se cutrierati
Lumile se luminati!

NOTE
Pintre reinalitele de mitologiA antica ce mai esista la Romani
legenda sorelui este uia din cele nni poetice. SOrele e un cleu fru-
mos cu perul de aur carele, ea Apolon, cutrierrt ceri il pe un car
tia, de cm. Asernine Romanil ere lii , eAnd tunetul vuesce , cii
Sfintul Ilie se preumbla cu carul p bolta de aramii a cerulus.
1 Noa as . .

Adica noa ani, provincialimi din Moldot a.

2 _Mona Cosi iza) a.
Ileana Cosilizana este inchipuirea tea mad poetica a geni dm Ro-
lm nese ; ea personffica tinereta, frui -meta, neviuovatia virginali, ;
suflet angerese, intr'un envint peifectia omenirei sub chipul de copila
ginga t li rapitore.
Multime de povesti eesista 111 can. Ileana Cosin7ana gioca rolul

L
www.dacoromanica.ro
 ",...Z,

' .-t'S-)
eo lic

cel mai ademenitor. In acele basme miuunate prin originalitatea lor

adeseori fantasticii, Ileana Cosinzana este represintatI cu perul de /
aur 0 eu farmec dulce la privire. Ea-i atit de strelueittl cil. pe sore
1 poti cata, ear pc dansa La ; paserile ca.ntit in calea §a canticele lor
cele mai frumOse, florile se culch in câmpie ca se-I fad. covor, , ba-
laurfi sc imblandescii gi vinil de se intindii cu dragoste la piciorele
el, gi top fill de imperati aniblg se o la de A otie.
Averile el suntil nesfirgite; ea are trei imbrAciiminte, una ca ce-
rlul cu luua gi cu stelele, una ca ciimpul cu florile gi una ca marea
cu spumele aurite de radele sOrelui.
Romani: din Moldova dicu c:i Deana Co,inzana personiflea Mol-
dova ea podóbele 0 avutiile pnnintultu soh. cu farmecul rilpitor care
fluturii pe campiile sale.
A dice de o femee a c frumosrt ea Ileana Cosinzana este tot ma
ca 0 cfmd se dice eil e rupta ain sore, adica, e o fiintit din ceruri.
titre cai tile veehi ,li noile ce s'au tipiirit pan'acum in terile Ro-
manesci, cea mai popularrt este mieul poem a 10 Arghir gi a iubitei
lui Ileana Cosinzana.

www.dacoromanica.ro
 r1.._A, ...,
j-1-3e<
x ,w
1,-,,,-.-s- ( \ 11EV ,s- F-ArC

plan, i FLOREA FRAGULti

Sus, in virf de bradulet, Si se mi te port pin sthe

S'a oprit un §oimulet ,
El se Mat drept in sore
Tot migcand din aripore.
Gios la trunchiul brathdui
Cresce tlOrea fragului.1
Ea de Are se feresce
Si de umbra se lipesce.
c Floricica de la munte
EA stint §oim pimut de fruite
41 din umbra, din tulpina ,
SO led facia la lumina,
Can venit pana la mine
Miros dulce de la tine ,
Cat am pus in ghindul men
Pan' te'i face roditOre
i de mine lubitOre.
Soimulet, dmos la grain,
Pie care cu-al sett train.
Tu al aripi sburatOre
Ca se te IiiaIm la sOre,
EA la umbra, la recOre
Am menire 'nfloritOie.
Tu te léglni sus, pe vint,
EA me lOgan pe pament.
Dute'n cale'ti, mergi cu bine
Far' a te ghindi la mine
Ca e lumea 'ncapatOre
Pentru-o pasere §'o liOre ! 2

Pe-o aripa se te lea

www.dacoromanica.ro
 s-

a-5'1'-
"?..st.P. .13,

32

0TE
Gios la trunchiul bradului
Cresce flórea fragului
In Carpati padurele sunt pline de fragi ce cresol mai cu seama
Ia radacina hraiIoriL Acel soin de fragi sunta lungareti, roqfi
forte parfumati.
2 Ca e lumea 'neapeitóre
P(ntril-o pasere eo !hire.
Cugetare poetica §i de o filosofie adinca.

www.dacoromanica.ro
 1

XI

BRUMIRELUL

tate() verde gradinita Niel 4inA din ceriu picatA ,

Séde-o dalbA copilitA
Pe-asternut de calonfirT,
La umbrA de trandafiri.
Trece-un voinicel cu grabl,
Si din fugg o intrébl :
c Spunemi, dalba copilitA,
Cu rumena ta gurita
Eti nevastA , on e§ti fatA, 1
Ori clinA din ceriu picatl?
Nici nevastA sunt, nicl fatl
Ci stint flóre garofitil;
RësAritA, 'n grAdinitA;
Dar tu , voinicele , spune
E§ti insurat off e§t1 june ?
EA sunt , dragA, Bruml-
(lirespunsevoinicelul.)[relul,
EA yin Ora, pe rec6re
De rnë' culc pe sin de fl6re,
*Si cand plec voTos cu sAre 2
Dupl mine fl6rea mOre! 3>

NOTE
Esti' nevastci art esti fatii..
Dupit datina antici fetele pôrIi capul gol, Ora child se mairita',
ear de cum se cunung ele p ui st Tgare pe cap.
Cuvintul nevasta' trage etimobgia sa de la nurnele clinei Vesta
c aria feefOrele rai1 inchinate in tilnpul Rornanilor. Milritanduse, fata

www.dacoromanica.ro
 A
4K-vi
) V5- kIP5
94

or
ese din rindul vestalelor :0 incete(IA de a fi supu-,a cultului clinel:
Vesta. Ea se face neve.sta, ?lemma
2 iYi cdnd plec voios cu sdre
Dupd mine flOrea mire..
Tablog poetic, alegorieingeniOA de perirea fiorilor bittute de bruma.

Bruma'rel este numele lunel lul Octomvrie , dud incepg a cgdea

brume micl. Românil dag lunelor numiri potrivite cu timpurile an-
nuhil ; de exemplu :
Linuai iP, se numesce Carindarid sag Gerarid, adieu inceputul
Colindelor anplul qi a geruluT.
Fevruarie. Faur sad Feitirar, adica: a faui ilor de fer- caril piegg-
tescu ferele aratului.
Martie, Mailifor sa Gernirtnar (incoltitol).
April, Prier (deschiPtor) safi Florarift.
Maiii, Fruntlar sag Pratar (a erburilor).
Tunie, Ciregel (a cireplor).
Iulie, Cuptor (a ferbintelelor).
August, 1lIdsdlar, (a seceripluT).
Septemvrie, Rapciune sag Vinicer gi Vinitel (a Vinului).
Octomvrie, Brumarel.
Noeniviie, Brumar sag Promorar (a brumei ma i 0 a Promoi ói ei)
Decemvrie, Andrea sail Neios (a ninsOrel).

www.dacoromanica.ro
 XII
c I 13
Fru*. verde sallia mOle,
Adus'aa un nor in Ole
BUla cea mai rea din We!
NOM 'n tOra s'a lasat
Peste Omni a ploat ,
N'a ploat phie curata
Dar cu ciuma-amestecata!
Unde-agiunge picatura
Se inchida ochii i gura ,
Ochii se nn mai priv&cil ,
aura se nu mai grilesca
Plinn tera, mult e plinI
De scaeti de maracina;
Unde's tufe pin potici
Suntil morminturi de voinici,
Unde's tufele mai dese
Morminturi de giupanese,
Unde's tufele mai rari
Morminturi de fete Mari,
www.dacoromanica.ro
rrt
Uncle's tufele mai vii
Tot mormInturi de copii.
Frump verde porumbica
SLit voinicul la potiea.
Ciuma rea II ese 'n cale ,
Voinicul Vice cu jale :
«Nall calul cu armele
Fml lasit tu Vilele. »
Ea'irespunde: Dragulmeil!
Cal §i arme nu voiu en,
Dar pe tine chiar te \Tea.
Fru* verde garoflta
Trece 'n camp o copilita
Cum e crinul inflorit ,
Cum e bull de VAAL.
Baba ciuma cea pagana
Mi-o apnea string de manit
Copilita'i Vice : CiumaTma; 1
Nu'mi fii cium i 'ml fli mu-
 3`
g 4, 0,
5,10, ,,.....Atst,

6' -4- .2...3'

...
e 4
%
')1
c, salba cu &rile Ea0-o 13a1A, eath'-o sócrI. 3
i'rril lasg, tu jilele. » Cum o vede CIuma 'ndata 1

Ea-I respunde : «DrriguliVi! DI la fuel, spaimintat5,,

Am o ne(rril salbulitil 2
De cercat la gliitul tett ,
Care nu te-a prinde ra. )
Primp, verde topora§,
EatA-un dulce copilas
Care-alungä-un fiuthras.
linu-alérgI, unul sbórA ;
Cluma-I prinde si-I omóril!
Frunp, verde Om/ acrg
Culegend in calea ei
Pruncusorii mititei,
ellstulce tinerele ,
Copilite ginOsele ,
.FecIorasi cu mintea crudI
Si Ilrbati voInici la trud6.
DucA-s'ar in pribegie!
Ducl-s'ar in cea pustie,
taderept se nu mai vie!

NOTE
Cuima a 1AI:tuft tera in mai multe rinduri, pe timpul cilnd bo-
tarele ei despre Dunitrea i despre Bugeac erail espuse 61c6rei dug-
mariilor. De la aledarea carantinilor 5nsi. ea a fostli felit6 de gro-
ziiviile acelei camplite epidemii.
1 .Nu'ini fii Ciumd fi'»4 flu ntumd.
Spiama resphnditil in térl de reutatea ciumel a niiscut mal mutte
legende i proverburf..Cel mai caracteristic din tote este proverbul
scos pe séma mamelor neomenOse, 0 care clice : Cutare e clumd nu
e mond. Asemine se 4ice de un om re i du0nKnos ci rna fcitat ,

Mona.
2 Am o nkgrd salbulita.
Alusie la petele acele negro Elsate de bOla Ciuniil pe truptnile
victimelor sale.

www.dacoromanica.ro
 1' 1

Zelet4
Nct`' 'V 1,1'4s.),!
S. 1' ,s"
k_.,,,-,1
24',.
37
4
Eatd-o el eata-o soera.
lJn proverb poporal snub,' in uringtorul chip :
&err', sóerg,
Pómii acrii !
De te-ai eke eat te-al coes,
PUrna dulce nu te-al face,
Ideea satiricrt cuprinsit in aceste versurl e destul de asprit, ifisit ima-
gina ClumiI spaimintindu-se la vederea unei sócre qi fugmd din tart
numal eh' a mtelnito, face a presupune cit autorul neeunoseut a le-
gendei a avut multe daune din partes mamel nevestii luT.

www.dacoromanica.ro
 x1/4 'tu cqsge' ktir
?>ctl k-11.1
vr°
cf

XIII

HOLER A

Gius pe malul Prutului, Apuca'n cilletorie

La casele Vilcului,
Vilcul bea, se veselesce
Cu trei fete se'ndrdgesce,
'De 1ioler nici ghindesce,
Maid sa grija-i ducea
Si cu lacrirni ii 4icea:
Dragul mamei Vilcule,
Mindrule, volniculel
Tu tot be i veselescl
De holera nici ghindescI.
Lasd-mi-te de belie
Si de dabla veselie,
Ca holera4 cblar la Prut 1
Si chiar dinc6ce-ad trecut !>>
Vilcul ei se supunea
Patru boi la car punea 2
Si pe cal incdleca,
Drumul la vale-apuca,
Se facd negustorie.
Mid la cotul Prutului,
Prin mijlocul campulul
El zaria, maxi, vedea
0 c1o11tatd ce ridea,
0 clontatd'nveuinata
Cu pelea pe trap uscatd
cu perul despletit
Tot cu §erpl, Impleticit. 3
Ea din In in loc gala,
Spini in urnid-I resdria,
Erba campuld ardea
Omena mortl cddea!
c Cale bung., ma' drumet ;
Uncle mergi aa sumet?
Cale'utOrbd cloutd fa,
Unde-alergi curand ap?
Mer la casa VilculuT

www.dacoromanica.ro
 1S
?
kseid(N \sh) Js-d rt. 44tly y
sts,PY 11-1sW
.2' 39

e
De pe malul Prutului
Ca se-i ridic 4ilele
Se me due cu dinsele.
Alei! iazma calet6re,
Bolii, rea §'ucigattre!
Nall' cabal §i armele
De'mi lungesce qilele,
Se'mi mai ved copilele
CI'mi suntt dragi Ca s6rele.
Na'ti §i carul, nall §i boi,
Numai te du de la noi!
Nu vret arme ominesci
Ca et am arme dracesci.
Am trei c6se neyqute
Cu ciocan de foc batute. 4
Una pentru cei yoinici,
Una pentru copii Onci
Una pentru fete mall
neveste cu stergari,
Nu yreu fuel carul en hoi
Ci ye \reit pe toti pe lel,
Se ye imflu 4i1e1e
Se me due cu dinsele.»
Vilcul biet se oteria,
Holera la el stria,
Osele §i le'ntindea
Si pe Vilcu'l cuprindea.
Gurt pe gura punea,
Buze pe buze lipia,
pilele i le sorbia.
Apoi clonta ear ridea,
Cu 4i1e1e pureedea,
Si yoinicul mort cadea
Gios la cotul Prutului
In mijlocul campului!

NOTE
Ca' holeral chiar la Prut.
Pc multe rele ce au wenit de peste Pint decand Basarabia e iii
staphirea Ruqilor, precam holere, locuste, fin-ash de armate, %Mull
AcetO.e, etc., a qit In tela vorba Slut la Prut, i canticul Prutu-
lui carele incepe astfel :
Prutule, ifit Wistemat, etc.

www.dacoromanica.ro
 I' o
,z.tv
4 rs-) hz,XP
s2sti Vs.,) tans
40
16

Patru bol la .car puma.

Carul a lost adus in Dacia de colonistisi Romani. Ei aveati deo-
sebite trisuri. Acea de care se serviail cetiitenii avnti se numb biga.
Traua matrenelor se chiama earpentium i era cu dog roll', insti la
serbitrile publice die se suiail in alte maT mail eu patru rotl, numite
pilentum. Afitrii de aeeste Romanii as tiil pentru Vat o triisurit car-
men. Vizeteul se militia carricarins, ciirucier.
Tot cu cpz impleticit.
anticit. Furiile TaduluT , dupI mitologia romanrt , póitit
plete de erp'1.

1 Cu (bocan (lc foc batute.

AdeseorT e yea in basmele romiluilor figurftud arme qi unelte de
foe. Augerii au ii milma dréptil sabie de foe ; o ealamitate publicit e
numitii bielit de foe; siutuiile de la apus ce suntiT ferbi»ti sautu
N inturI de foe, etc.

www.dacoromanica.ro
 Lif,'oc<4

?
XEk
4c-,1156,

XIV

mum, §I SIRACUL

Frun Nita de dudeil, CA n'ai came§a pe tiug,

La umbra, la fagadeh
Béti saracul §i bogatul, 1
1345 stapinul §i argatul.
Ear bogatul se mindria
Si'n glas mare poruncia:
.3 Mai cri§mar,
Mal fiigadar!
Ada-ml mie yin de un ban
Ca se heti cu ist serman. »
Ear saracul ca ridea
Si din guri poruncia:
fIii cri§mar,
Mai fagadar !
Ada-mi mie vin de-un zlot
Se'l beti cu bogatul tot! 2
Mal sirace, saracili
De ce vrel se'mi fad in sila?
Null puue punga cu mine
Nici nu ai turme de ol,
Niel co§er cu papu§oi,
Nici car mare'n patru bol
Ca se poti cinsti cu noi. 3
MAI bogate, bogatele !
Dad, ai averT de-acele
Nu'mi scOte ochil cu ele.
CA averile de frunte
Stint ca un isvor de munte,
Astali curge §i ineaca
Si maul scade §'apoi seaca!
De al tunne marl de oi
Ai §i turme de nevol,
Ca pe nude's turme bin*
Sunt §i lupi mereu ildmin4i.
Mal sarace, saricila!
Face-ml-a§1 de tine mila
De n'ai fi tu om pisma§

www.dacoromanica.ro
 cr
.fou
`4s1
s' - tr",tx
Nvs-- tfa,
42

la inima vrajma§. Dar ce-aduni tu inteo vara

Mai bogate, bogatele!
1, Nu fii du§man guril mele
Ca nu-ti vret nici ret, nicihi-
N'am ce imparti cu tine. [no,
Tu ai carre cii opt boi,
AI co§ér cu papu§oi,
Et un cal bun de nevoi!
Tu ai bani de vinturat,
Galbini multi de semanat,
Et am numai un topor
Care'ml e bun fratior,
Et adun numa, 'ntr'o gra
Ca toporul mit vrAjit,
Cu taiu§ul otelit,
cand el se 'ntOrce 'n vint
Cad bogatil la parnint.
MT cri§mar,
Mai fagadar !
Ada-o vadra de Cotnar 4
de plata n'ai liabar
Ca saracul cand cin,stesce
Varsa sange §i platesce!» 5

NOTE
i Bea sdracul §i bogatul.
Carul terancsc co purta la Romani nurnele de carrum se munia 0
sarracum. Este dar de presupus fgrg annigire cg cuvintul de sgrac
adicg neavut ag denumit din invechime pe Omenil insgrcinati cu du-
cerea carilor, Omeni cu simbrie 0 lipsiti de avere.
2 Add-mi »tie yin de-un zlot.
Zlotul e o monedg de conventie, precmn leul , a cgrie valóre e de
30 parale. Obiceiul de a se numera in Zloturi s'ag perdut mai en
totul in terile Romanesci.
2 Ca se pop, cinsti en, mine.
Cuvintul cinste, de origing slavong a fost reii mtelcs 0 Intrelne-
intat ping acum ea se esprirne onond. A se cinsti, vrea se qicit a bea
impreung la crimg, sag cum çlice francesii se traiter.

www.dacoromanica.ro
 7-1-1 el
r-f:tcw 5'
6.-11`r
43

Add-o v«drd de Cotnar.

Moldova produce vinurl f6rte bune, carele suntil menite a deschi lc
un isvor de mare comerdu tern'. Unele podgoril ma ales , precum
Agiudul, Crucca, Socola, Panciul, Odobe§tii, etc., suntii vestite pen-
tru cualitatea productelor lor.
Cotnariul e insg vinul de frunte a Moldovil. In acea podgorie se
gkescii vfile hil Stefan-Vod5.
5 Varsd sángCi pldtesce.
Espresia varsd sienge nu insemn6z5 aice c skacul ar fi uciggtor
do 6meni. Ea vrea se icil cg ar varsa sudori de silage, lucand, pen-
tra ca se dee dreptul chi se cuvine.
Nu e in firea Rom:Thula' de a face mortY de om ; el nu cuu6sce
simtirea resbungra, tendetta Italienilor. Crimele cu premeditare
snag forte rani in t6rg ; cele mai multe proving din furia mania
sail din causa beuturei. Gelosia 'Ana' produce din and in and acte
criminale.

Finitul acesta antic are o variantg care pune in gum sgraculd

urmiitOrele cuvinte :
Ta aT galbeni la chimir,
E5 am un seleaf cu fir,
§i 'n seleaf un eatagan
Ce me scapa de alean.
Tu aT casii i al masii
E5 am lunca cea frum6s1,
§i ce-adunl tri intr'o vara
Eii adun numa 'ntr'o searit,

\-.

www.dacoromanica.ro
 XV

STEJARUI,l CORNUL

Frate, frate de stejar ! Se'ml fac prajinit de bol

Las6me se Ulu un par
Se'rnT fac osie la car.
FrAi6re Ronaäria§
Voios parul dati-l'a§
Dac'ai face to din el
Busdugau de voinicel,
Ghi6g1 mare nestrugiO,
Cu pir6ne tintuitI
Si cu dinsa de-al lupta
Se aperi mo§ia ta. % Se ucid en bratul nie
Cornule, ce nu te'ndoi,
De-o crthiga se te despa
Frgti.6re Romlna§!
Crénga lungl dati-o-a§,
Ca s'o faci arc de resboi
S'alungi Le§ii de la nol.
IAA, boil, frilti6re,
Si te da Ia viuilt6re,
C6 timp de plugilrie,
e timp de vitejie.
Codri, codri, m giur eti
De tot cornul uu du§man,
De stejar tin capitan »

NOTE
' Buzdugan de volnieel.
Buzduganele suntil armele favorite ale vitejilor din bhdade, piecurn
vi ale Zmeilor i ale Fetilor-frumoil din povegti. Znieff efind se Moral

www.dacoromanica.ro
 45

W
la casele kr, aruncg buzduganele din depgrtgri fabulOse, §i aceste b
dupg ce lovescg In partg, mergil de se a§ea41 In cuele de la pgre41. 6
Lupta Intre Zmei qi Feti-frunee incepe tot de-una cu lovirea buz- t}

duganelor.
2 Se aperi mofia.ta.
. I

Mo§ia stremoIésca , patria! Mindre timpuri crag acele child

téra represinta pgmintul tuturor, averea remasg de la mo§i-stremo§i,
si cand glasul codrilor chiema pe Romani la vitejie!
° S'alungi Lc§ii de la nol.
Acest vers lapg a presupune eg balada e de pe timpul ngvalirilor
lui Sobieski §i altor regi Poloni.

www.dacoromanica.ro
 frsi e
ss,="
VI/ h 41)0 It- 4tiM
3'

I'LEXYr r1cte.e C> R ,,.F

--t,.-1 '1 eos'

XVI

CALETORUL

Trece-in cril6tor §i cdntd, Care cAntit pnin grildinit

Trece pe-o cilrare frintä S'apoi sbOrPi mai departe
Prin câmpia infloritri, Lrts'and inimi infocate.
Cu inima vestejith. SoriOrg min0160,
El se plange ca'n cea lume Mult e§ti dulce §i frumOsit!
Nime §tie de-al sett mime, Ochi-ti ardil §i-tf aide facia
Nime nu se ingrijesce Ca gar6fa dimineata
De e mort, oil de tritesce. Cand de rothi-i incitrcata
Sorika Magdalinit Si'n luminA se aratil.
L'andia dintr'o grdin Cilletorule mnnit,
Si pe &dui ea cldea Nu-ti e calul obosit?
Si de dor se aprindea: Nu, drigut11,,nici de cum
a Cnetorule mnnit, Dar e sitturat de drum. »
Si prin lume retAcit! Cnetorul se opria. . .
Tu e§ti pasere strilinA Nici cit mai citl6toria!
0TE
Ecsistii o 1cgendi a unel &Quer* cc a urmat in codri pc un om
necunoscut , §i care a fost gsiti mOrtti 'sub poalele Ccableului.
Bite cL halada CERorului se Be inceputul aceki dram misterios.

www.dacoromanica.ro
 ar
nies"L'e( V
13X

XVII

FATA BE BIREt

« Fata de Birell ! Fata de Bireti,

Fa pe dorul meg.
Ba, badita, ba,
Nn te-oiu asculta,
Ca me-i In§a la
i nu me-i lua.
Giur pe mindrul sAre
Ce sflqit nu are!
Ca ea vreti se'moi fii
Mama la copii.-v
Fata'l asculta
Te mi'l saruta;
Ear a doa Ili
and ea se tre4i,
Prinsa-a lacrima
Fa se blastema.
Ea se tot bOcea,
El II tot dicea:
i de teran rea!
Ce plane la pireit ?
Rogi pe Dumne4ea
Ca se te TA eti 9
Nu Mai plange, fa
CA et te-oiu lua
De sotia mea
Mud se va vedea
Ursul cu cercei
Ambland dupit miel,
Lupul cu cimpoi
AmblAnd dup. ou,
Vulpea cu margele
Culegênd surcele,
Fun epure schiop
Inteun vIrf de plop. )

www.dacoromanica.ro
 't
.1, 3A-1:
i-
at

lce , 48
-

NOTE

( Bireti

Pe cea zare de colnic

Merge-un Miter de voinic.
Cloplitor de sare la Oeng.
Tot acest subject este cântat in Ardeal cu versurile urmatOre :
Cind ail fost de cgtre cp
Unul g'altul se trezi.
Pe cea vale infloritil El se scula guerfind,
Merge-o fatg 'mbobocitg. Clop de roug scuturand;
Cand ail fost de care semi Mindra se scula plangend
El In drum s'impreunarg; Tot plitugônd gi blestemind.
etc. etc.

www.dacoromanica.ro
 'X /Yr 4
\ "rt.% 4) 3.)K

XVIII

MiNDRA din MIINCEL

Colo glos, pe linga Tisa, MOO-a case la parintl

Merge mindra cam descinsa
Pfin erbuta pilau brie,
Si tine murgul de frit:,
Murg volnic i pintenog
Care pasce busuloc.
Ea se primble'n poenita
Si tot Vice din gurita:
4BusuTocul l'a§ plivi,
Me tern ca m'olu zeboci,
Dar l'ol smulge §i m'oi duce
Pana dincolo de cruce,
La marginea codrului,
La stapInul murgului,
Tot pe culmea din Muncel,
Cu inima ld in dinti;
Ear pe cand el me va cere,
Tu, murgutule'n putere,
Du-me lute ca un zmee,
Du-me la stapinul tPA »
MIndra calu'ncaleca,
Spre Muncel vesel pleca,
NOptea'n drum o apuca.
Ea mergea, caleaV perdea
Si'utfun rIri adinc cadea
Val de mIndra vaT
I de ea 1
Sufletu'i sburand dicea:
Sermanul copilul meal
Cum remane singurel,

j
La haiducul voinicel. Fara pic de mingaere,
Cine-a vrea ca se me Iee Fara mama cu durerelD
Merga-a case, se me cee,

www.dacoromanica.ro
 8
/1 'c('' r1.-11 -.1 r-A4ax si
,e,
h'toil ;FA -t, 5.''' q.)
l'' ,5 '( <.k

50
8' -4.

NOTE t
1
i
1 Busuiocul l'af plivi.
CI
Fete le Romance ail obicau de a'q imne in Or gi in sin snopuri de
busubc. Ele credil cit acesth planth are o putere Eirmecrttóre ce a-
trage inimele Wirbatilor. lin antic poporal (lice :
Floricea de buszeioc
Ce opresce mindru 'n loc.
Busulocul se inticb iintega ht terii in lecuri deosebite, ,;i in de
cAntice de diagoste.

www.dacoromanica.ro

XIX
ROMANII DE PE MALURILE DUNXREI
c Fa, badita, pétra'u qece
La ist mal eurfind de-I trece ,
Ca suntem de soiu roman. 1
Nu suntem de neam pagan.
Despica Dunerea'n doa,
Se facem dragoste notia,
ColPa'n umbra istor nuci
Pe brate'ini se mi te culci
Se facem dragoste dulci.
Badita, la chip frumos,
Fa'n padurea cea din dos
Ca-I gasi un paltinel
Se durezi luntre din el,
Si-I gasi doa nuele
Se dnrezi visle din ele. rveti,
Face-oi, puica, cum me'n-.
Face-ol luntre §i lopeti
Se despic Dunärea'n doa,
Cand a e§i lung. non. »
www.dacoromanica.ro
em
?
j. 40--X
Eata sOrele-ail apus ,
Craiu non se ivesce sus. 2
Mindrul trage din lopata,
Trece Dunarea indata,
Ese'n valea Morita,
Vede puica adormita.
S'o de§tepte-i vine mila
Ca-I gingag, ca-i copila.
Se o lase-i vine dor,
C'are facia de bujor.
c Saa, pulcii, se me ve41,
Se me ve4I §i se nu crecii.
Al venit ursitul met ?
Norocite-ar Dumne4et !
Vina'n brate, yin' badita,
Sell dah rniere din gurita,
there de ilóre de tei,
De-I gusta-o se tot eel% »
 C fT
2,e
vF,A4
a 5-6(
X

52
11'7
" Ak'

tri NOTE
(11

1 Cd suntem de soil( roman.

Pe mtdal drept a Dullard sant multe sate locuitc de Rourani pri-
begiti din Moldova i din Valahia. Asemine in Epir, Macedonia, To-
,alia, Albania §i Bosnia se gasescil multe politil vi sate in care lo-
cuescil Romani cunoscuti sub denumirea de Cuto-Vlabi. Multi din
el sunta negustori car cea mal mare parte pastori.
Voll in Romania literara publicata in I41 In anul 1855, statistica
poporilnel Romane din Turkia Europel.
2 Craiu nazi se ivesce sus.
Cand ese Crain not pe cer, fetele gi flecilii Romani 11 saluta cu
strigaii de veselie §i ii adreseza rugaminti, dicand : Craiu nag,
Cratu net &Indio's m'ai gdsit, sdndtos se me 'lag ; fard bdrbat
m'ai gasit, cu luirbat sc me MO etc.

www.dacoromanica.ro
)4P,
FX0
XX
MUTERUFA din BRAt4Et
Sub tufe de Cloeotel
Zace-un tiner voinicel,
Cii mindruta langa el.
c Saa, seólamal bilrbate,
Nu mai tot 4ace pe spate,
Ca mi-am urit 4i1ele
Mutand crtptaeIe
and la cap child la picióre,
Cana la umW, cand la gre.
Oh ! draga mulerea mea!
Nu pot, nu pot chiar vrea
Bóla mea nici ca s'a duce
Pan' ce tu nu mi-i aduce
Mura-albastra §i amara,
www.dacoromanica.ro
ot,1 r4
Sloi de .lifatren miel de vara.
.Oh ! dragut barbatul met
Agiutati-ar Dumne4eU!
Eu toti muntil am calcat,
Mura-albastra n'am affat,
Sloiu de ghiata n'am gasit
Ca pamiutu-1 incalt)it.
Muierupii din Braeil!
Mura-albastral ochiul tea
Care me ucide reit
Sloiu de ghlata netopita
E chiar inima-ti reeita
de mine deslipita!
 XXI

DOLCA

Pe climpul Tinekid, opine!

Pe zarele eampiel La cc! voIniel.
13.6s1rit-al1 florile Earl Costea cum mergea
OdatU cu diorile? Cu Fulga se intillnea,
N'art rebarit florile Fu lga eel en barba négrit
Fad dus Costea oile Si cu mintea neintrégl.
De-au a§ept stinele Neciljit §i obosit
Pe bite MON ilele. De trel ile flUmin4it.
AJi e lunI §i man! e marti « Ale 11 Fu lgo, drarol raki,
Plécl Costea la Galati. Se fad cum ti-olu dice eu :
Se 16 sare Mergi la stina Inca eu bine
La mike, Se-ti leT un dar de la mine,'
Si boloi anl Trel Mike de frigare
La carlanl, Fined una de cUldare
Si tilrite Ca se-tI lie de pranclare.
La cite, F1iilga cel cu barba négril
Si glugi marl Dar cu mintea neintrégA,
La eel zaran, Sus la stinU se ducea

www.dacoromanica.ro

Nil t4
C Voile cat le vedea,
r Cardurl, cardurI le rnpea,
Cu botaul le mho,
liii codru la Pandina.
Ear Costea cand se'ntorcea
Mare pagubil '§1 vedea
Ca lul, maxi, nu-1 venea
NicI laptele la mulsOre,
Nici ca§ul la hichiegatore,
Niel* urda la 'nvelitUre!
Costea mult nu se 'ngaima,
El dulail tog chIema,
Un ca§ dulce desvalla,
Opkieci de %Hi taia,
Patru-4eel la pul de calif,
Patru-lecl la caul batranI.
Tot1 In graba le manca
Dar sama niel c. §1-0 da.
Cand la urma tuturor
Ean ca venia 'nceti§or
SchIopatand, schelaleind,
Laturile cam tiind,
Dolca, haita cea batrina
Ce sciea rindul la sting,.
Ea venia, nu prea venia,
< Dolca fa, Costea '1 4icea,
Uude-mI e averea men?»
Dolca 'ncet schelalela,
www.dacoromanica.ro
6. 1r1-1
,t,1 rA ;44).
j iN v10.
La Omint se intindea.
« Dolca fa, tu esel batrina
Tu scil rindul de la stina.
Eti pe tine te-am
Tot cu lapte te-am hranit.
Dolca fa, cum de-al lasat,
Furil strna de-an pradat ? >
Gemea Dolca, se culca,
Laba rupta '§1 arata :
« Dolca mea, Dole*, fa!
Furil laba ti-an ranit
Cand la (MO al shit?
Daca-mI esci tu priceputa
nu te-arati prePAcuta,
Inainte se apuel
la furl drept se mil dud
Pc unnele oilor
Prin pajistea florilur. »
Dolca vesel e scula
Campul de-alung apuca,
Botul prin érba virind,
Urmele tot mirosind.
Lrma-1 jeT, urnia-1 colea,
Dolca nici c'o prapadea.
pioa 'ntrégit ea mergea
Si 'ndeséra agiungea
hi codru la Pandina
Ce de foc se lumina.
 cfsm
11- 'RAJ
1-1

56

and In codru sendesia Trei mióre de frigare

Metul Costea ce zUrIa?
Fii1ca masa call gAtIa,
Miel de pele eari jupla.
Care prin frifftiri frigea,
Care prin cUbltirl ferbea!
«Masa Nina, veselie!
Striga Costea cu rnânie.
Si Do lea se rtipegia,
La En lga merert batea,
Ear I'ulga cum o ?Ida
Crimt de spaima tregaria.
<, Ala En lgo, barba négra
Dar cu mintea neintréga,
CAnd la drum te-am intelnit
EU, mitri, ti-am daruit
S'ancit 1111a de ctiblare
Ca se-ti fie de pranqare,
Si tu 'n loe de multemitil
Ca o féra flamimlita
Totti stina rapit
Si pe Dolca nd-ai rtinit!
St61 inn Fulgo barba iiégrit
Se te fac cu mintea 'ntregti.
Si cum sin §i'l giudeca
Inima I-o despica,
Si Dolciti o arunca,
Earit Dolca nti-o mfinca
Inima de vinptor 2
N venin otravitor!

NOTE
1 Se-fi ui un dar de la mine.
t4enerositatea e.,te una din ciialitLitile Romannlui. Inima lui blindi
qi darnicil ii 1ndemn5 tot de-una a vent In agiutor caul nevoq. Lul
ft place a tmparti bucittica lul cu altul; de-acolo ag miscut datina
ospeti
Inima de vingetor.
E venin otrdvitor !
Nerecunoscinta este in ochil Romanului una din cele mai mite
patimi ominesci.

www.dacoromanica.ro
 4," rf-34
4t3R
( ,s"
Isbt? -Nov

ci 57
5f
f.' 1.1
. 'I-am mancat panea i sarea, nu pot sei pleitesc cu rea, i ne- "S
multemitorului i se ie darul, suntil cliciitOre poporale carele aratg i
cat de frumese se afiii in inima poporulul nostru.

Acesta' baladii a Dolca'i precum i acea a Mioritel le-am cules din

gura until baciu, anume Udrea, de la stina de pc muntele Ceablel
Acel piistor slum din bucium cu o putere estraordinar5.,in cat muntil
se resimati in mare depiirtare. El chta 0 din fluor mai multe can-
tice ciobiinesel, ear mai cu semil Doina cu o espresie de induio0re ce
aducea lacrimi in ochii celor care il ascultail.
La anul 1812, intr'o frunnisg serii de lara urcandume la stina din
Ceahled uncle nudism resunand buciumul lul Udrea, am asistat la
unul din celle mai sublime spcctacole a naturei, luminat de ra1:101e
asfintitului sOrclui; ear dupii ce neptea presera, ceriul cu stele , me
apqaiti cu Udrea i cu alti pa'stori impregiurul unni foe, ii petre-
cuiu pan'6. 'n diori en cantieele de la mute. Udrea imi spuse Ca ta-
tM sed sciea Intiltime de halade intre care acele a lui Traian 0 a lui
Aurelian, dar din nenorocire el le luase en dinsul in mormint.

www.dacoromanica.ro

3'1;1
VY).,
l'--sCVS-1 (,.._
Sus pe malul DunareI
La perdeoa cu caul rel
A Salgbil a vadaneI
Este-o turmil de carlanI
Pascuta de opt clobanI,
Turma Salghll cea frumi5it
Ca Soimul de inimosa.1
La perdea 'n mTejul noptel
Nemerit-ail haIduceI,
Nemerit-ati,
ralople zinghenit-ati,
Pe elobanl legatA-mi-aa,
Dulai
Ear pe bacIul cel mai mare
Ii fereca i mai tare
Cu cotele la spinare
De striga ca mu ii doare :
« Capitan Caraeatuei
Vit-ajel peste haiduci!
www.dacoromanica.ro
V.1,1
5'
1 -1'1,16 ,s-
,) "!.
XXII
SALGA
Peste cindi sute §i cincI
Tot haIduci de cel volnici.
De-aI faeut vr'o data bine,
o mill i cu mine
Si 'nil deslega bratele,
Rea me dor sermanele! >)
Cripitamil se 'mblinp,
Bratele-I le slobolla.
Eari baciul cum scilpa,
Mina 'n sInu-§i o baga
Buelum de aur cata, 2
Si de trel orT buciuma,
Valle se resuna,
Frumlele se clatina,
Salga 'n somnu-i Pampa,
Din somn Salga so treilia,
LI sócra-sa se dm:ea
Si din gurrt a1a4 (Ikea :
«Maica, maiculita mea!
 crt i
,1
NA)5(
r I-k-E4tv-c- ,..__,.,..d
50
!N'au2.ileitu bu.sci(uimand
i vane resunand?
Nu stii, malcit ciobanii
Retacit-aii carlanii,
off drumul ail retacit,
Ori haiduci I-ail navalit? )
Baba skra respundea :
« Mergi te culca fata mea,
De ciobani nu te 'ngrijia
C'a§a buciumq el cu dor
Cand le '1 dor de casa bor. »
Sócra bine nu sfirea,
alga ear ca auTia
Glas de bucium resunand,
Pan' in suflot resbatênd.
« Hel! copiii, copil argati!
Somnul dulce vol. lasati,
'un cal iute'rril inOuati,
Puneti §aila barbatesce,
Se incalec voinicesce. 2,
Ea pe cal se arunca
i spre Dunare-alerga
Haulind §i chiuind,
Buzduganul invertind.
Cat haiducii o zaria
Loc de fuga nu gasia,
Earl alga-I urmarIa
i din gura-a§a riicnin :
www.dacoromanica.ro
ri4)e, 3'
4:1X
) *X
-6-114
« Ean astépt' astépt' astépta
Se luptilm la luptä drepta
Capitan Caracatuei,
Yatiljel peste haiduci,
Peste cincl sute §i cincl
Tot haIduci de cei voinici!
Stui pe loc se ne'ntilnim
Doa vorbe se graim
Sin arme se ne lovim,
Ca me giur pe Dumnecleii!
Se te 'nvilt ea, fétul met,
Cum se higa aobanil,
Cum se prada carlanii.
Capitan Caracatuci
Ceta§ mare de haIducI3
Se ducea, ducea, ducea,
Nici capul intorcea.
alga-I ci, Salga-1 colea,
Capul din fuga-1 taIa!
Capu 'n urma remanea,
Trupu 'nainte fugia,
Sangele pirett curgea,
Drumul ro§ ca.. se flicea!
Ci-ca, milli de pe-atuncl,
(Ind vinti cete de haiduci,
Drumul lor nici cit grepscil,
 v .t 54...,,c
b' N
le?'"e,
-;iv "
--,, ' -6
7se11
wce
00
d. Dt..

..,
C Niel ,., ea, (-bleu mai nimereseil, A algliiI a vadanei, ti
A
La perdéoa en chi' ITT De pe malid Dimilrei

NOTE
1 Ca &rmill de in' i ósa.
§oimul e pasere riipitóre, mai mare do cat ulini gi mai mic decat
vulturul, ins5 forte indrrisnet i nipide in sborul sett El triiesce in
muntil Carp* §i '0 face culbul pe stinci inalte;
§oimul veneap paseri marl precum ghiste selbatice, cucoare, dro-
chii, etc. carele trecii in ciirduri pin Moldova gi pribegescii din pit
la apropierea timpulul de iarnit. cand el ziiresce un card de a-ele
paseri cii1CtOre, 1,1 Ye sborul de se inaltil mult deasupra lor, apol se
repede din sonin ca o sgrti i lovesce paserile cu osul peptului, in-
cat aceste cadil ametite gi se ucidii sdrobinduse de Stmci.
In +impurile de demult, stremo§ii nostri a éti obiceiu de a imbhiuji
§oimii i a'l deprinde la venat precum se-face §i astiiff cu coroil ,
se vede c me§te§ugul lor era forte vestit, de vreme ce ioi0000 Cala
parte din tributul ce se pliitia s iltanilor dupii inchinarea Moldovil.
Acest tribut ce p Irta numele de d«r spre semn tit inchinare se corn-
punea de 4000 galbini, 40 epe gi 24 §oimi.
oimul se vede ades figurand in balade ca imaginii de vitejie §i de
rapqime. Un voinic e Ciipitan &man qi are ocki onnulcc. Un
cal sprinten sbOr ca ,c)tniul. In balada 10' Sorb-Sarac , descrierea
alergiirel cailor pc campul de la Haidar Paga e ficut in chipul col
mai poetic :
Alalah! caY ariipescl, Cum migcaii copitele
Alalah! cal tataresci, Ca oimiY aripele.
Bucium de «ur cata.
In letopisetele nOstre se qice ci senmalul de resboiu se da prin bn-

www.dacoromanica.ro
 e
1,N
c(r 01.1 1...- y
ros. 1.'-t' "(5'10,._,-; XIX
ne
i
V \-L,,_14ws-
'CP)03.

61

o
, ci ime. Dmmii portmetau a bud ima cand ostoa romana era gata a
e incle;ta la lupta cu dulmanul. EA, a tr (le pre ip is ca in cc Ail
de mainte buctumul MI ma numat o tevie de eirq, ea della ai mkt-
1 nilor de la munte, ci un inbtrument de metal, un som de trimbita
militarit
Cetq marc dc hatelaci.
1

A lka : Crtpitan (le ciatii.

www.dacoromanica.ro
tit00
Ili
n tc."

11_,Arr-T (
al
4"
/k.....d
a.

42
rtn
h A.
1
,
,.-1,.../
Illy
-1
,r)
e
5L'e(

VOX
k
5.

c
XXIII

3IIIIIJ COPILUL

La dealul Barbat, Si calea petroasä!

Pe drumul gpat Dar and se urea
Merge baulind Si murgul aka
Merge chiuind Peatra scilOra,
Mihu copilas 1Tóptea lumina
Mindru Piiuna, Nóptea ca 4ioa.
Minas de, frunte, Merge, nA.ri, merge,
Copila; de munte.l. Vurma li se sterge
Merge el cantand, Pintre frun4i &Jute
Din cobuz suntind2 Pe cilrari perdute.
Codril dismierdand Merge tot mereu
Din cobuz de os Voinicelul mat .
Ce suniti frmuos. Din frunqe pocnind,
'Merge cel volnic Codril vain trezind
Pc-un murgusor mic i meret grAInd :
Pin me)111 noptil, c Hal, murgule, has,
Pin codrul lIertiL3 Pe cóstil de plal.
Mult e fru* deasii, Ce 1as1 tu drumul
Nóptea 'ntunecoas5., S'apuci colnicul ?

www.dacoromanica.ro

;
Nev
N'3
'
"L'`,
WL,1
63
Off goa te-apash,4
Ori §atla te'ndeash,
OA friul cu fluturi
Oil scumpele rafturi,
Orl armele mele
Ce lueesct ca stele,
De duel a§a gret
Trupu§orul met ?
Ken nu me'ndeash
atia nu m'apasil,
Friul nu me stringe
Chinga nu me fringe,
Dar ce me apash
Fn drum nu me lash,
Ct s'atint pe-aici
Patru4c1 §i cinci,
Cinci-cfecl farh cinci
De halduci Levinti
Du§l de la parinti
De and erat mid
La codru 'n potici.
Facum se ghsescil
De benchetuesct
La valea adinca,
La muclne de stinch
La des phltini§,
Merunt aluni§;
LLa mash, de.peatra,
www.dacoromanica.ro
r
A 5'
tu patru crhpath,
Cu sirmh legath,
Cu slove shpatil,
Cu slove de carte-
Cu aur suflate.
Ear la mash §afle"
Gata se te prade
Tanu§ Ungurean
VechIul hotoman,
Cu barba sburlitä,
De rele 'nvechith,
PARA 'n brit lungith,
Cu briu
El are, mill frate,
Sabil lungi §i late
Durda gbintuith, 7
Inima-otelith.
i mai are anca
Pe'mpregIur de stinch
Voinicel Levinti
Cu armele 'n diutl.
Feclorl buni de manä,
Chliti, taxi de venil.
Flechi gro0 in ceafh
Volnici Mr' de leafil!
Cu chivere nalte
Cu co4i1e late
Lasate pe spate.
 rdr
. )
sasti5 "4
A ) Zn 4i.

64
re
Ii
Ei te-ar aui Murgul ca ghindul
s'or riipe4i, Lag colnicul
Si amar de tine Vapuca drumul.
Si amar de mine! c Hal Murgule, hat,
Hai murgule, hal Pe cósta de plal
Pe cósta de plai La poeana grasit,
Laba colnicul Dumbrava frumósa
?apnea drumul Cu érba
CA esci cu Milml! Cu forl inflorita! »
Lasa 'n urmit-ti teama
1.1
CIt te iefl pe seama
Tstor brate grOse, Eatil :n codru, eatti,
Grdse i 6m5se,
N Ca lanuj de-o-data
Istue pept lat, Cum benchetuesce
Lat ;Inikurat, Si se veselesce,
Istul palo§el Sta, increminesce,
Cu buza de-otel. Pe ghinduri pornesce
Unguru'l tilos 8 Ca din cand in cand
Nifi primejdios, Aude sunand
Gura ml e mare Codrii resbatend
Dar nu mu§cA tare. Un mindru cantle,
cap sunt el ? einel-qem, Cantic da voinie
ése-4eci, opHeet Vun glas de cobuz
0 suta §'o mie? Dulce la auz
Ease 'n cale'mI, vie De cobuz de os
Daca vreh sa scie Ce sunA dubs..
Cine e Mibul eata, i eatit
Mihu Copilul! » CA Tanug de-o-data

www.dacoromanica.ro
 'Ws
Y
65
Tresare i sare
Si qice 'n glas mare.
a Vol vitejilor9
Haraminilor!
Ean statI s'ascultati
S'arinele-apucati,
Ca eti cam auz
Un glas de cobuz
Pintre frump sunand
Codril dismIerdand.
DecI voi ye grabitl,
Curand ve pornitl
Se-I qitl Iii cale
Pe deal :;ali pe vale,
La pod, la hirtopti,
La lunca de plopti,
La potica strimte,
La ararea frinta,
La fontana lina
Cu apa putina.
De-a fi vr'un viteaz
Cu florI pe obraz
Se nu mi'l stricati
Ci se mil legatl.
Ear vre-un filrmecat,
De muerI stricat,
0 palma se-i day,
Drunaul se-I lasatI!
www.dacoromanica.ro
'0'...)
ON_
\ / k17.)X
d'
'?42
'42
Ungurii pornescti
Si calea-I oprescti.
Ear cat II zaresee
Milli' le grilesce :
«Vol Voinicilor
Haraminilor,
Cine v'ati manat
Capul v'aa mancat! »
Si nici ca sfirpsce,
La barta pornesce 10
Si se invirtesce
Totl IT räsipesce.
Apol ear purcede
Pin cel codru verde.
Murgul se urea,
Si cand el calca,
Peatra scapara.
N6ptea lumina
N6ptea ca qioa.
hum cum il vede
Din loc se rilpede :
VoI, Vitejilor,
Haraminilor!
DatT cu lancele,
Dati en flintele.
Las* flintele
LasatI lancele
Vol, VoInicior

-6
66
Haraminilor !
Ca eh Milm bunt,
Si \Tea se ve cant
Un mindru cantic
Cantic de. voInic
Cum Wall' audit
Cat veab ati trait. »
Ill
Eata, mai, eata
Ca Mihu de-o-data
incepe pe loc
A dice cu fOc,
Incepe u§or
A dice cu dor
Un cantie dulos
Atit de frumos,
1141110 ca resunil,"
Soimil se aduna
Codril se trezescii,
Frundile optescli,
Stelele clipesct
Si 'n cale s'opresea!
Ear UnguriT mulL
Cu drag il ascultn,
Si him indata
Ca nealta data
GlasuT imblindesce,
www.dacoromanica.ro
A r-54 _st
4t3x
114 X t$'
tlo
.+1 s.
Mihulul graesce.
La masa '1 poftesce.
< Vin' Lu, Mihule,
Vin' voInicule
Se benchetuim
Si se eselim,
S'apoi amindol
Ne-om lupta nob dot
El cu toti s'aduna
La masa se pima
Si benchetuesch
Si se veselesca
Ploscele ciocnesca
Vesel chiuesci1.1 2
Dar cand ati sturit
De benchetuit,
Masa de-ospatat,
Vinul de gustat,
limn§ Ungurean,
Mihul Moldovean
De-o parte se duel,
La lupta s'apuct.
Crunta-e lupta lor
CL e pe mon
Cine c'a pica
Nu s'a mai scuba!
Ear Unguril toti
Lui Tam§ nepoti
 ef
-5'
ye-e< .0y
n't.)6 $1.4K
1-1
k
67

Stati de mi-I privesch Si zealele mele

Cum mi se 'nvirtesch, Cat IrnT sunt de grele
Cum mi se smucesch Acela se vie
Cum mi se tentesch Cu mine 'n frtie
Ca doi zmeI, ca lei Ca se vitejeascd
Ca lei paralan Numele se-I créscd!
Eatd, mdri, eaUi Unguril se 'ntrecti
Cd Mihu de-o-datd, La pamint se plech
In loc se opresce, Si 'n zadar se 'ncerc!
Pe Ianq sucesce, Iici unul nu poate
Sus il opintesce Se redice 'n spate
Glos anal ishesce Armele culcate
Si 'n genuchl ii pune Ch-aur Imbrdcate
Si capu-i repune. Cu fer ferecate.
Ear Unguril top « Vol mipilor
LuI Ianus Depot", Haraminilnr!
Stati increminitl Codrul mi'l
De morte 'ngrozitl. Giugul apucati
Mihu mi-1 trezesce CI nu sunteli vu'l,
S'ast-cel le grdesce : Nu sunteti ca noI
« Vol, copiilor Omeiff de mindrie
Haraminilor ! BunI de vitejie,
Care s'a afla Ci 6men1 de gloata
De va redica BunI de sapa laUt. »
Buz duganul meh Si curn (jive 'ndata
cat este de greh, Militill ce oinie
Dnrdulita mea Cu degitul mic
cat este de grea Armele redicd,

www.dacoromanica.ro
 4r/103( -1A
cr
k10
4fr

Xi6 -6 -tV 1'

Cti
2,e- 41.

Pleaca pe paid C intic de voinic,

C'n murgul vol'os De-un glas de cobuz
Pin codrul frump,. Duke la auz,
t4i 'n urnm-i vnesce De cobuz de os
Codrul clocotesco Ce sura frumos!
De-un mindru cantic

N0 E

1 Pallitaf de frunte
Copil«f de inunte.
In locul acestor doit versari o variantii 4ice :
Piinual de codru
Viltiljel de lotru.
Intelesul cuvintului lotru nu e bine cuno cut. Unil pretilKiti cii
insemneazd bana de hop'.
Din cobuz sundnd.
Cobuzul e un instrument oriental.
2 Pin codrul Herta.
Ace t codru se gLesce in tt.:ra, de sus a Moldovii. El a fost mult
tfinp localul botilor celor mai vestiti. Aseiniue a fost i Strunga,
§i Tel nul in distactul Bomanului, Bordea lângit Ial, i Lama
Mare etc.
Oa zeoa tc-aposd.
In secolul do mijloc dinenil resboinici precum i call lor crag co-
peritl cu cifinefi de for, numite zeale; prin urmare balada liii Miliu
se pUte presupune ca ar ecsista de pe epoca Crucddelor.
Insuli caracterul cavaleresc a eroulul baladel ne intiiresce in a-
césg Rim

www.dacoromanica.ro
1-1
>45..
12'x f*-3, fir74ix'
.sx( 1-1 ( ,r 91'

It A e" ,r
69

5 De haiduci Leviny.
Levent in,,einnWt viteaz lie soIn. Un vomic pUte se fie de neam
pie t rtr un Levent trebue se fie de neam bun.
ti
Ear la masa fade.
Sade in lee de sede, precum faple in loc de fepte, provincialismfi
din Mol loa. A emine se dice az in loc de ani, ce in loc tie ceri, etc.
etc. In miele Virti a Romani prommehrea cuvintelor, de qi mal
putin corecta, e nlal dulce i chiar mai ai monk A%
' Durda ghintuita.
P ica are deirebite numiti. 1i muntil despre Ardeal e numit
flint, gi 'n alte localitiiti dura.
8 Unguru-2. falos.
Romftnul e mze teat de naturii en un spirit de observare ce l'a fa-
cia a earacteii a in patine cm lute neamurile striiine cu carek s'aii
gilsit in relatil. Trebue se adrtogim insit cii spiritul sell este tot o-
datit inannat de un gbimpe satiric ce ii aratg, virful in multe din
qicerile sale.
9 Vol vitejilor,
Haraminilor !
Intelesul cuvintului Haramin este necunoscut.
" La harta pornescii.
Dupit letopi itele veelfi barta era in timpul resbóelor inceputul
luptel , ceea ce nume ail France i escarmouches &avant garde.
ektele aveau haritti sau hiirtap carii faecal atacul lintel pentru ca
Reg silesea pe duqman , est desveli puterile. Omenii insItrcinati cu
harta erail alep printre cci mai India net1 §i mam lubitorI de luptii,
de-acolo ine etiN inti 1 hartagos p ntru ca se esprime un om gata de
cearta.
In balada I ut Mihne-Vo lit i Radul C ilomfire-eu se vede cit harta

www.dacoromanica.ro
 1
NEk
v-ce
/JrA/VA
.ft.a
.s-

N23 if -4 vr 70
1.14.-/ 7SdIS'

cra ci un gioc voinicescii in soiul acelor cunoscute sub numele frau-

ces de tournoi. Fratil Buzesei i Caplesci çIic lui Radu Calomfirescu :
Noi in cale ti-am esit Hai la hartii voinicéseii
C'avem dor de Iniltit. i la.gioca resboesca.
etc. etc. etc.
" Munfii se resunii,
15'ounii se adunii,
Codris se trezescii,
Frunyile qoptesca,
Stelele dipPscii
'n cale s'oprescii.
Tabloti sublim de adev6rafg poesie. Una din cele mai incantatoi e
creatil a inchipuirei. Ar erode cine-va ca: poetul ce a improvisat ba-
lada lui Milm e te acela care a dat leat nemuritóre Mioritci , a-
celaq care a prefticut Universul inti'un templu pentru nunta
Moldman cu mOrtea, 4icend :
Soiele qi luna Preoti, muntii marl
MI-ail tinut cununa. Paseri FautaiI,
Brap gi Paserele mil
avut nuntaqi. §i stele fa'cliI !
" Vesel chiuescii.
Chiotul face parte din tote serbarile §i veseliile RomAnului; la
aunti, la hore, la mese marl este obicelu a chiui intr'un ton puter-
nic i prelungit.
a Cala paralei.
Fiinti fantastiee carele figureaz5: ades in povestel, poporale. In lo-
cul ace.stor doa veisuil unil cantiireti icii :
Ca doe volnicei
Pui§ors de ales.
Alta cIiimbii compararea qi spunii :
Ca doe negri tours
,57, ca. doi balauri.

www.dacoromanica.ro
 /iP-11
s5( Ae,
Xel
s%* ,NX A-

71

tsi
tl-
-)"
<' " Ca se vitejeasea,
Namtle se-1 creasea.
Cantiiretul caie la inceputul baladei numia pe Mibu, ratajd (le
lotra, anti in locul tersurilor de mai sw, pc ace te urmiitore :
Ca se vitejeasca
Si 'n frun/i e hoteasa!
Tot acela lice mai depaite :
Ca DU sunteti vol, Vrednici de botie
Nu suntetT ca noi Ci de sapa latit
Buni de baiducie, Si de cea lopata.
Dupe ideca inn, balada lui Mihu este de prcfelat ita, cum e te
aice pre ciis:i sli cum mi-ail clintat'o un teniitor de la Bicaz, pe ma-
lul Bishitei, anume Stefan Nour. Eroul baladel, e despolat de
nuantele botiel, ,i remhne cu nobila figura al unui cavaler din Se-
colii de,,mijloc.

www.dacoromanica.ro
 r.1 ar
e< \
\ -.5"
I ki

XXIV

TOMA ALIMO

Departe, frate,. departe, inchinare-a§ murgului

Departe §i niel prO forte
Sus, pe esul Nistrului, 1
Pe pamintul Turculm ;
Co lo'n zarea celor cold',
_La gropa cu C1I1C1 ulnil
Ce re6ara dinteo tulpina
Ca cima frati: de la o muma,
Sedea Toma Alimo§,
Boer din tOra de jos;
Sedea Toma eel vestit
Lang./ murgu-I priponit,
Cu terusul de argint
Batut in negru parnint 2
Si pe erba cum §edea
Mindra masa '§I intindea
Si tot bea §i vesena
Si din gura-a§a 4icea :
« inchinare-a§ §i n'am cui! 3
Dar m-I e murgul cam nebun
Si de fuga numal bun,
trichinare-m armelor
Armelor surorilor,
Dar i ele's lemne secl
Lemne bed, otele reel!
tnchina-i oiu ulmilor
Urieii culmilor
Ca suut gata se'rn1 respuqe
Cu frémet voios de frump,
Si 'n vezduh s'Or clatina
Si mie s'or inchina!
Eata, mari, cum grala
Cren departe au4la
tu nechez ce nechella
Si se tot apropiea
Toma 'neet mi se scut I,
Peste campuri se uita

www.dacoromanica.ro
 o
c,' .543
c 0'1
4 rS-N
78
i Aria un hotoman
Pe-un cal negru Dobrogén,4
Un cal sprinten voinicesc...
1 Platia cat un cal Domnesc.
Hotomanul nalt, pletos 5
Cum e un stejar frunlos
Era Mane cel spatos
Cu cojoc mare, mitos,
Cu cojoc intors pp dos, G
Si cc ghiOga neArugitä,
Numai din topor cloplita
El la Toma 'met yenta
Ji din gura-a§a 1 gritia :
Alm! Toma Alimo§
Boer Odin tera de jos,
Ce ne cola mo§iele
Si ne strici fênet,ele ? »
Boer Toma Alimo§
It da plobca cu %in ro§ :
Se traesci, Mane fartate!'
Dati maniea dupA spate
Ca se bem in giumatate. >8
Mane cu stinga lua,
Cu drépta se inarma,
Palcvl din sin scotea
Va§a bine '1 mvirtea
Va§a bine mi'l chit%
Ca pe Toma mi'l taia
www.dacoromanica.ro
4or
Pe la furca peptultli,
La incinsul briultif
Deasupra buricului
Unde'l grea volnicului. 9
Toma crunt se otefia...
Manea 'n scarl se 'ntepema
Dos la fuga, §i punea.
« Alelei ! tenor de lele!
Can rapi§i lilele mole!
De te-g.prinde 'n nrina m ea,
pile tu n'ai mai avea! »
cum sta de cuvinta
Matele §i le-aduna,
tii co§uri §i k baga,
Pe deasnpra se 'ncingea
(.4i la murgu-i se ducea
t3i en murgu-a§a graia
1 Alelei ! murgulet mic,
Alm! dragul men voinic
De-at putea la batrinete
Cum puteat la tinerete!
Murgul ochi lit aprindea,
Nechecia §i respundea :
Eata cOma sai pe mine,
Iji de-acum to tine bine
Se 'Is arat la batrinete
Ce-am plait la tinerete! H
Toma mte 'nettleca,

79
M1
i' Dupe Mane se lua
§i merea, mereu ,triga
Ale lei! murgulet mic,
Alei! murgul meu voinic,
Asternete drumuhil 1°
Ca §i érba ctimpuluT
La statrea vintultu!
Murgul mic se asternia,
Mane 'n latun se zarli,
Toma turba §i racma :
« Taiatu-m'ai talharesce,
Fugitu-mi-al mi§elesce.
De te-a§ prinde 'n mana'mea
pile tu n'al mai avea.
Stal pe loc se ne'ntilnim
Doa vorbe se gram],
Dolt lorbe otelite
Cu palo§ile graite! »
Mane 'n laturi tot fugia
Eaia Toma 'I agiungea
Na bine mil chitia
Ca din fugl mi-i tilia
Giumatate-a trupuhu
NOlb
Sus, p ss slt1 1Vhst1.1111 t
Pe pamintul Tu) calm.
In partea Basarahiei de jo,, ce p iit numele de Bugeac
www.dacoromanica.ro
r) A y
it-b's)
Cu trei c6ste a negrulul!
Mane 'n doa, jos cadea,
Tom nmrgulm iicea :
« Ale lei! murgulet mic,
Mei! dragul meu voinic!
Ochi'ml se painginescu,
Norii sus se imirtescu.
Te grabece-alérga, fugi
ca ghindul se me duci 1
Colo'n zarea celor culla
La gropana cu cinci dm!,
Ca ea murgule-oiu muri
Pe tine n'oiu mai sari !
Ear cand sufletul mi-om da,
Cand nu te-oiu mai desmier-
Din copitase-ti faci sapa [da,
LA ngil Mint se-im facio grOpa
cu dintii se me-apuci,
In tainitl se m'arunci.
Ulmii cit s'or clatina,
Frun4a ca s'a scutura,
Trupul cit mi-a astupa! »
 co(' *),
xfy gtac -Lf'gWa
e-er) vvlitv
75

2 Bcitut in negru pamint.

Thnintul din terik locuite de Romani e vestit pentru dialitatea
sa manósti E un sons de pitmint vegetal, negru gi gras care Is rode .

inbklgugate. De aceea Rorndnii rail sanctificat m gbindul lor gi n J

clicu sfintul pamint ! cl tc hrancsce, el te adapostesce, el te ince-
lesce ! vechis Romani da ptimintului numele de mama.
' Inchinarc-ay qi n'am cut.
Una din multemirile Romanulus e de a inchina p:sn'a nu bea. Cu-
vintele obicinuite la agemine inchinari sunt : .NOroc se clee Dumne-
cleft! fi la anal cu bine! roe buna ea bclfug qi etc opt bni Taping. etc.
4 Pe-un cal negru Dobrogean.
Cab din Dabrogea eraii cunoscuti pentru cualitatea kr ca gi acei
din Bugeac. Erati tin soils do cal selbatics crescuts in campiile pusth
din Dobrogea, gi de sons tgta'resc.
5 Hotoman.ul nalt, pletos.
Bletele sant un semn de barbatie in calf Romanilor. Es le posta
lungi gi se mindresc de dinsele. Una din cele mas whims mahnirs a
flecailor ce sunt ltrati la oste, este Ca disciplina militara n ilesce a
se desparti de podoaba firéscii a capulus.
5 Ca cojoc tutors pe dos.
Se thee de un om aprins de manie cii ta-ati intors cojocul pc dos.
7 S traescY :Vane, fartate.
Cul mtul Lirtat e compus din cuvintele filra gi tatti gi msenmeaia
bastard.
o Ca SP bem in glnmatate.
Adiea se degas tu plo ca fie-care pe giumatate. Anca o dovada de
placerea ce are RonAnul a impArti cu altul bunurile de care el se
bucura.

www.dacoromanica.ro
 r
.
>rf.,

k?.
V)
EL

76

9 Unde-i greu vozniculla-

Adicii uncle atitna greutatea armelor purtate la pept incing.itore.
10 Asternete drumuluI
Ca qi erba ceimpuluz
La sullarea
Icoana vie 0 admit Alla de fuga calulut. in tote baladele t nde
pomenesce dc alergari de cat, poetit moral iT e intricu in i magin
de o sublima frum.,Lte.
In povestit caii Fetilor-frumo0, ii Intl éba tot de una cunt se-i
dud.? ca vintal ori ca ghindal?
Unii din cantareti numescu pc Toma Alimo Toma a ha Moi si
adaoga urmatórele versuri la finitul baladet :
§i se cati murgule 'n tlort Mine friul se nu-ti pue
Se'int gasesci vr'o At load Nici pe tine se se sue.
§i la cap 0 la picture Ear de-i vedea tu p gio
Se'ini sadesci cate o fiore. Un &foie liner, fr linos
Una, flore de bujor Cu per lung 0 galbior
Ce pare ca arde 'n dor, Se scii ca'ml c fratior.
§i alta de busubc Tn se'l 1ai ca se te sue
Ce opresce mindra'n loc. Mama 'n coma sc tl-o pue,
Apoi, draga, se'ml nechezi, §i se'l pot ti, murgule, bine
Apoi se te depratai Cum m'ai purtat 12i pe litil
§i se mergi la camp, la not, §i e'l primbli aid i cubni
Unde-am nascut annndoi. Tot la umbra istor ulnn!

www.dacoromanica.ro
 XXV

ROMAN GRIT GROZOTANUL

Cu hamger bogat la sin. I

Multi Marl stag ingpregiur I

Suq, pe campul Nistrulul Cu ochl mid ca ochi de clur,

Sub p6lele cermlui,
La LOda lalpeulul 1
Unde ratu mueliicele 2
Si s'adrum zerniacele,
s'adapti leacele.
Multe's flute, §i mai multe
Corturi marl, cortun marun-
Ear in cblar mijncul lor [te !
Nalta-se-uu cort de covor
Un cort mare §i rotat
Poleit si nal-am/At,
Cu ternsi d'argint legat
Par'ca 1 cort de imperat ! 3
Dar inuntru eine ,§ede?
Dar in el eine se vede
Ghiral Hanul cel batrin 4
stag toy ingenuchieti
Pe CON or en peril creti.
Ear la u§a cortulul
Sub stejarul niortulm
Este-un biet Roman legat
Legat strins §i ferecat
Ca un mare vino\ at.
Roman Grue Grozolamil
Roman Grue Moldol anal
Care-a saracit pe Hanul.
Doi Tatari teapa-i gate-,co,
Dci amar mi'l chinuescu
Dar el canta 'a nepasare
Par'ca-ar fi la masa mare,
dn, senm de Neelie
Par'ca-ar fi la cununie!...

www.dacoromanica.ro
 ,41
Th
rf
Eat/ Mirzacitele 6
i cu Tataritele
Ca la hanul navalescd
Si cu tOte-ap-i graescli :
« Alei ! DOmne Han hatrin
Cu hamger hogat la sin!
Fa cu Grue ce lei face
Sufletul se ni se 'mpace,
Ca de cand s'ad redicat
Si 'n Bugeac Grue-au intrat
Multi Tatari el ti-ad stricat
Si Tatarce-au vedmit,
Fete mail ad hatrinit,
Bugeacul l'ad pasta,
Bugeacul pe ginmatate
Si Crimul a treia parte!
Ghirai Hanul cel batrin
Trage pala de la sin
Si cu glas crunt de pagan
vice lui Grue Roman :
« Alei ! Grue viteaz mare!
De la mine n'ai ertare.
Spune 'n calte-adel erat
Multi Tatari tu mi-ai stricat?
Alei! Dtimne Han batrin
Lasa cel hamger la sin
C. eu sunt pum de Roman
Si nu'rni pasa de-un pagan!
www.dacoromanica.ro
,er).
De-i ertare sad de nu-1
Tot cu dreptul vred sets spm
Ca de chid m'ain redicat
si 'n Bugeac elt am intrat
Multi Tatari, 4ed! ti-am stri-
Si Tatarce-arn veduvit, [cat
Fete rmin am batrinit
Bugeac am puAiit
De bahmeti l'am saracit 8
Bugeacul pe giumatate
Si Crimul a treia parte.
Ear Nistrul cand l'am trecut
Pod pe dênsul am filcut
Ca se due se cax la not
Averile de la voi;
Se due carre Mocanesci
Cu copile Mirzaceso
Si cu robe Tataresci.
Mei! Dómne Han batrin
Lasa cel hamger la sin
Semi d mórte de Roman,
Nu'mi da mórte de pagan.
Las' se me marturisesc 9
Si de suflet se'mi grijese
La un popa cretinesc
Care dice din psaltire
In cea sfinta monastire,
Ca mult sunt elI. vinovat,
 co,
70
De *ate incarcat ;
C'am curN it cu soya ta
'am rapit pe Inca ta,
'am ucis pe trate teu,'
Viteaz mare cAt un lea
C tre-a fost drh.manul mea! D
Ghirai Hannl col batrin
Una ham,,erul la sin,
Si cu glasul oterit
Pe loc au §i poluncit
La Mirzaci de eel mai marl
,,i h cinc1-4ec1 de Mari
Pe Grue se'l duca 'ndata
La cea Monastire nalta!
11
Tatarimea purcedea
Oi pe Grue mil ducoa
La eel popil crestinesc,
Stint cu chipul omenesc,
Care (lice din psaltire
In cea sfinta Monastire
Daca \ idea §i ide a
Grue vreme iiu perdea,
Doa crud numai facea,
Winne agiuta! el 4icea
Barda 'n mana apuca
§i 'n Tatar] se arunca.
www.dacoromanica.ro
-t,irS4 4tiM r
gro?
19 sK
6-11'
Ca un vint inviforat
inteun Ian de griu uscat.
Aman! el cu toti racina 1
Si din facia-i toti perm!
Daca idea §i \ id ea
El in graba se ducea
afar ht grajdml Hanuhn
Hanuhu Tatarultu.
Cand 1 graj liu el ce zaria?
tin bahmet ce tot saria,
tin calut cam paträrel,
Ejia 'n vara cincarel.
Grue mi'l apropiea,
Mana 'n cóma el-I punea
'n podele '1 asvirha
Asa cal nu-1 trebula!
Dar colo, cat colo 'n fund
Eata-un negru cam rotund
Care sore n'au e4ut
De capd masa Fail facut. "
La el Grue se ducea,
Mina 'n coma ca-i ptmea
Din loc nici ca mi'l clintm !
1a cal n trebuia.
El afara mi'l scotea,
Frunivil mFl inViva
INitua si '1 intriud,
fi pe ochi ii saruta
 n y
C (
sassr' 0
80
S c§i pe dinsul s'arunca.
Trel desbinurl ca mi-i da,
il Scantel veil'. din ochliI da, ' 3
i de-odath, s'arata
Cigar la usa cortulul
Sub stejarul mortulm
Ghiral Han cat il \ idea
Ofta greil §i mi-i 4icea :
Alel ! Grue, viteaz mare !
De la mine al ertare,
De vrel numai se te prinill
Negrul me u se nu mi'l vincji,
Se mil vindi la Ungurean,
Nicl la Ture Tarigradean.
Se mil vindi Mel la Litean "
Ca Litearm-I om viclean.
Ci se'l vin41, la un Roman
1 Ca-i om drept si bun stapan
i.cle mana mai danos
f.,i de suflet mai dmos. 1'
El pe negrul de-a avea
Tot de nunti mi l'a tinea.
En la dinsul l'om videa
On la multi off la, resboin
Cand ne-om lupta mu en vol.
El ca mi l'a darui
Sati ca, i l'om cumpani
De trel on cu Venetiel
www.dacoromanica.ro
Venetia de cate dna*
Roman Grue cam ridea
diti gura respuudea :
« Mel! mari Han Batrin !
Ori nu sell ca stint Roman ?
De's Roman, sunt frate bun "
C'orl ce cal viteaz nebun!
Ear de at bahmeti fugarl
Si de al voiniei Tataff,
Bahmetl mtl se me gonésca.
Mari cruntl se indrasn&a.
Da-le voe, da-le shire
Dupa mine se se in§ire
s'alerge se m'agiunga
Pe campia asta lunga.
III
Gbiral Hanul semn dedea,
Tatarimea purcedea
Pe cel camp nemarginib
Cu negara invelit
Si en troseot coperit.
Tatarimea se 'nira
fugend se resfira
Cate unul, until, unul
Dupa, negrusor nebumil,
Negri§or fugia, fugia,
Cum se fuge nu fugia,
 el

Ci sIria tot epuresce Ca un s6re ce 'ncahlesce

S'alerga tot ocriiresce
lCo NechezInd tot voinice ce.
AIei ! yoi Mari. plgani,
Vi s'al stins 4ioa de maul!
Eatl Grue d 'napol
Si s'aruncii pintre yol
Ca un Int inyiforat
inteun lan de gill uscat;
Si cu negrusor nebunul
Ve Ye unul cilte unul
Si din fugil ye' cosesce
Si e tale chip snopesce 18
Si de-ayeri ye cuiitesce
Si de boll ye scutesce
Si Ne lasl 'n urma lul
Ca momii de-a campuldi!
Apol Grue se pornesce
Si'n Moldova se iYesce
indillesce i rodesce,
Ca mull, bine 'n lume face
Sufletul se si'l impace.
Crestineaza "
Si boteaza
DI de fin
cate-un tretin
Si de finil
0 tretina.
Si cununil fete maii
Earl grija de 'Mari,
Si redicit Monastiri
Pentru timp de ill\ OM, 20
Ear pe negrul sprintenel
Ii face frate cu el,
CI Rom Inu-i frate bun
C'ofi ce cal liteaz nebun!

NO T E
La coda lalp Out.
lairea, nu din Ba ai abia ce e varsti in lacul numit lalpug.
Undc fala Zmeowele,
J'thlunit Ztrnótcch.
Fiinti fantastke caiele giocü un mare mol in ba nele poporului.

www.dacoromanica.ro
 41, F-1-1
5,* thil
9(.0 (Ak "' j
EN "IS
k.
62.

Par'ea t.cort de imprat.

In bropra ântem a baladelni tipaiite in Iasi la anul 1852, e qice :
Un cort mare 0 totat I Cu fell albe ile mita a
M ilt e mindru naramiat, Par'ca-i colt de 'Inpelatea a.
De terwil de-argint legat
' Ghirat Hanul ce7 b«trin.
Hanul de Tatarl purta denumirea de Glnerai, ca nit titlu de it-
veranitate, dupre numele celui antem qef al Tataiiloi care au 1 tat

Sub stejarul mortului.

Traditia poporalii pune de un copac locuit de inktul until om ce
fu ese spanclurat de cregile lut 011 cine adormia la umbia acelui
al bore, him visurT de mOrte carele se impliniau pana in trei Vile.
Pote ca stejarul mortului din balada se fie cbiar acel din traditie.
6 E«ta Mirthcitele
cu Tatarit le.
Adica nevestele Miizacilor i a Tataiilor de`glota. Mhzaci erau de
sange hanesc qi foimat 0 casta puternica intre Tàtart. Numelelot
era Myrza.
cu glas crunt de pagan.
Romilnitda numele de pagan la tote némuille cc nu eraa de rele-
gea lui li cu care se gasiaa in lupte.
8 De bahmetl l'am seireicit.
Bahmet sau bahamet, cuvint de origina tatara, ce denumesce caii
din Bugeac.
0 mare parte din Ba arabia porta numele de Bugeac, de pe timpul
nas alhei Tataiilor in sintil ei, in urma mortei lin Stefan-Voda. Cam-
pine BugeaculuI briiniau mainte un oth de cam selbatici ce emu
jforte apretuitI de Turd §i de Mari. Asemine i in Dobrogea, pe

www.dacoromanica.ro
 q3345'1?'-'1;1k1104x
.wr-L -ii'hev 4/Vc

*1-
83
1:5;Nc°
) malul drept a Dun5rei, in facra cu Basarabia de gios, se easia5 her-
4
abelii de soh bun. Coil cel mai buni Ins, cel 'mai frumoii la fap-
i
tura § i mai spornici la pas erail caii din Moldova.
Cantimir Vice in deserierea Moldovie cit Turcii au un proverb
care pomenesce de frumseta tinerilor Persiani i de agelimea cailor
MoldoVeni. Acei cal erail forte cilutati de Miguri i de Leig pentru
remonta cavalmiei.
9 Las' se me mdrturisese.
Grue vroesce sc'e m5rturiseascil plicatele inainte de a muri. Ro-
mann' Vat fOrte mult la indeplinin a datoiiilor kr de crestini.
" Am ?leis pe frattku
Vilea- mare ea un len
Care-a fost dqmanul melt
Unii din cantiireti adaog5 mult la faptele ltel Grue, dup5 cursul
inspirat ei qi cate o-data dupit nevoea rimei. A. tfel In editia balade-
Mr din 1852, se cetesce urmiltOrele :
Am curvit cu sora ta, §'am titiat pe frateten
S'am ucis pe malca ta, §i am ars pe tat51 te5.
Este 1ns5 de presupus cii Gbirai Hanul ce eta liatrin nu mai avea
nici tat5 nici mama' pe timpul ml Grue.
11 Aman ! ei en tot?. racnia.
Aman e strigitul Turcilor i a Maribor earl eT se af15 facie, cu
un pericol. Aman Insenmeazd : Gratie!
12 Care s6re n'ati vedut
De elind mdsa Pail feint.
VeVi nota din balada lui Serb-sarac.
" &lintel reryt din oda fi da.
Caii din baladele 0 din povestele poporak sunt braniti cu jiiratie qi
scot5 scantel de foc pe ochl i pe n5r1 cand se aprindil Ia fugii. A
scOte ins5 scantei verVi insemneazii a simti o durere vie.

www.dacoromanica.ro
 Ck rtl
&.1

s2,4 r :<1.c
VP
1-1.irtrv (
)1/4,.../
91
v.....,.../
ct-16
Rir.Aer )? S.
tv.,"43.

l'..
et
14 Se mm u'l vinp, viol la Litean. "),1
-5

Litean sari Litfean, locuitor din Litfania. Desele resbOe ce avurri, '
Muldovenil cu Le01, datmele ce faceati acestfi in ter'a cand urtvrdiati,
0 0 numerOsele lor cglcgri peste tractatele de pace, ati dat cuvintulul
Litfg o gemnificare fórte urici6s, Litri c -inonim de neam reii i fara'
credinta.
15 ei se'l vinqi la 202 Romein
Cd-1. oa drept i bun stupein, etc.
In editia haladelor de la 1852, cu greplg s'aii tipiiit urmatorele
versuri..
Se nal vimii la vr'Ira Muntean
Ca Munteanu-i om vielean.
Adeve'ratal cAntic batrinese, precum ram aflat de la un cantaret
orb din satul Bohotinn, anume Neculal Nastasf, pomenesce de Lit-
fean ear nu de Muntean.
14 Venetia de ceite cina.
Galbini de Venctiea, ducati mmi de &to cinci unulce e numeseti
140.
17 De's Rovain sunt frate bun,
C'ori ce cal vite«z minty.
Admirabilg caractelisticg a Romanului de pe timpul vitejia.
18 ?i ve toe chip snopesce.
Adicil, Ii tae snopmi, snopurl ca grill.
Crestineath
,57 botea:a. etc.
Romanii stmt förte bucur41 de carnal-He giudechnd depre marele
numer de cumatie ce se gasesc in fie-care sat. Ceremonia botezulub
dg loc la serbarT volOse cu mese marl 1i cu hore.

www.dacoromanica.ro
 II a( r-A f
.?Jv
rtt 11,1 5CVS"'
'I
61'1
s O'Ve

85

" 57, redied monastiri

Pentru limp de ndrdliri.
Monastilile ce se ridicaii Iii tiiiipui ile grele a laptelor nóstre cu
crati destinate a fi §5 templet Iu Dunmedeti §i locuri de a-
cliipostire pentru littiinT, pentru femel i coe, cand navaliati du§-
manii in terii.
De aceea Afonastirile aveaii ziduri marl' Ca niece cettiti,d)asee bol-
, tile 0 tainite pentru ascunderea sculelor, i erail mai molt cadite in
locurI retrase, pin munti, 0 in fundul codrilor.

www.dacoromanica.ro

4ff
XXVI
CODREANUL
Frunqulita de dudeti! 1
S'ag aflat la Mol Rai 2
De Codreanul cela reit,
Ca se primbla pin poi-161.e,
Pin potice fari sore,
Cu sarica bocsanOsca
Si cricIula turcinésca,
Nime se nu mil cunOsca.
Mult e mindru, sprintenel
Cel voinic, eel voinicel !
Si tot cata-un cal*1
Rolbulet, cu pOnd cret
De-a LA Codrean dragulet.
Mull alérga s'ostenesce,
Cal pe ghinduri nu gasesce;
Cati fugari i s'arata,
El de cOma '1 apnea,
www.dacoromanica.ro
r
R ,?.
,-, .,,,,iy
1 -6-t.1, ,c) v:i-"
,:.c
Poste tin 't arunca.
Dart %idea i lid( a
Ca norocul nu'l Anya,
In baltag se rezema,
Col6'n vale se Elsa,
Cobin vale, la strinrtOre
Unde trecil mocanI cu sare.3
Ear in drum cat se p.unea,
C'un mocan se intilnea,
Si din gura-asa-I gria :
c Cale buna, in. ii Muntene!
- Multemim, trate Codrene!
Miii, Mocane fratiOre,
Nu-ti e rolbul de chimbare?
Se-t1 dati chebea din spinare
S'un car mare On de sare,
Un car mare cu opt WI
Se mergI bogat de la noI? [re,
Nu'ml e roibul de schimba-
 In
('
X0'
A.5
S.sXr5e
4a,r1
':(5
..',
87
1 C.
Nici 'ml e rolbul de vêndat e,
t Ca cu mama rolbului
Plittesc valea Oltului,
Si de-as vinde po roibul
As plUti Movileul.
Alekl! Mocanas draga"
De mine dorul e leagrt.
F1 §i tu pe dorul meg
Ca bun e eel Dumne4eit !
DA-mi pe roibul dragulet,
Ca se cerc de'l solmulet..
De-i ml-a placea ambletul
Eti t,1-oTu da si sufletul. »
Mocanasul se pleca,
Codrenasu 'ncaleca...
Trei ruginI el if tragea, 4
Ast-fel roIbul meg fugla,..
Valle se limpep ! 5
Se ducea botul ripnd,
Fugea roIbul nechezind,
Ear Mocanul sta plangêncl
Si din guru, tot 4icênd :
« Alelel! mai Codrenele!
Te vep depe sprincenele
CA eseI facUtor de rele.
Vin' Codrene inapol
Da-ml incalte eel opt bol,
Cati-va banI de cheltuéla
www.dacoromanica.ro
l. 4,( 3-
w5
r) kv)
Tg),ss
Si chebea de priminela.
,---- Ball Ed cruce, ma mocan,
pi CO cinstit pe Codiean
CI du-olu Ieth Napo):
in loc de car en opt hot
11-oIn da niste pumnl sgirciti
De V-Or prtrea banI gasiti.»
Si s'ati dus, eat dus, s'au dus
Pan' ce sórele-ag apus.
II
Frunla verde de aluna ;
Codrenas cu voe buna
Se urea in deal la stina,
Se urea si chiula...
TotI clobanil cit fugia!
Numai unul remanea,
Langa foc se intindea,
BolntivIor ca, se facea :
Codreua ii pricepea
Si din gura-asa-1 4icea I
« Mancate-ar lupii cioban!
La ce te mal facI viclean
Ca ti-oTu trage-un eartagan
De-i sari ca un soldan!
Scoal' de'mlalege-un carlan,
arlanas de la Ispas 7
Tinerel, rotund §i gras. »
 11
'A'4*q9
-41"-OkS-15
W
,t-'
El earlanul si-1 lua,
La &chine si-1 lega
1 Si cu rolbul ear pleca
J .
Si en rolbul se lasa
Colo'n vale la Santa,
La Santa, la crismaresa
Cu ochl mari de puIca-alesa.
Bea Codrean, se veselesce,
Cu Santa se dragostesce,
Si de'plata nicI ghindesce.
Bea Codrean si poruncesce,
Ear crismarin 'ngalbinesce
Si porunca-I implinesce.
« MA badita, mal crismar I
Add-o plosca de Cotnar
Si una de Odobesel . Arnautil se isbia,
Daca vreI se mal traescl! »
Ploscele Codrean lua,
La oblinc le anina,
.Crismarita
.. saruta,
Si cu roIbul ear pleca
Si cu rand se lasa
Deasupra Copoulul, 8
Cole 't redlul Breazulni
Locasul viteazuluI.
El la umbra se punea,
Carlanu 'ntreg si-1 frigea,
Masa mindrä 's1 intindea,
www.dacoromanica.ro
_r
Si mama, bea, vesella, -S
De potira nicl gbindla!
Dar potira-1 urmaria,
Potira Arnautésca ' .
Cu érbd vhatoresca,
Unde-a da se nu gresesea!
Codrenas eat o videa
Plosca la gura-aducea,
Ear potira-I tot dicea :
« Date, Codrene, legat
Se nu te ducem stricat. »
Codrenas le respundea :
«Mlelui gras, ploscuta'igrea,
De sunteti niscaiva fratl,
Eata masa s,i mancati 1 » 10
Armele de foc scotea
Si 'n Codredn le slobodia...
Peptul MI Codrean sarla !
Ear el Anne 'si stringea,
Plumbil din carne 'si scotea,
Cu el. durda '0' incarea
Si din gura-asa striga :
« AleleI ! talbarI pagani!
Cum o se ye WI la chill,
Ca, de-atita sunteti buni! »
Apoi. durda 'slintindea
Si rn plin durda MI pocnia.
 ZZ
C
.2 I
69
5 Potira§ii glos cadea,
in sange se vircolia.
Ear Leonti-Arnautul,
Ingbiti-l'ar pamintul!
Nasturi de-argint ea scotea"
De'ncarca o ,u§anea "
Si 'n Codrean o slobozia,
Pe Codrenm nii1 ranIa!
Yolnicehd meti tuba,
in durda se rezema,
Baltagul §i'l redica,
in Leonti '1 rapedia
Si capul l retezia.
Capul de-a dura grid,
Sangele bolborosia,
rfrupul metanil facea.
Dar Codreanut tot slabla,
Pe genuchi MAO cadea,
in palme se sprijinia,
potira mi'l prindea,
Lega-s'ar mOrtea de ea!
In
Frump verde de inacie,
Pe Codreanu '1 ducti la Ev,
La Domnul la llie§. "
Si mi'l dun inteun divan
Uncle Dominii cu caftan
www.dacoromanica.ro
Si pe cap cu gugThman
Sta culcat pe-un buzdugan
Lang'un grec tarigra dean. "
« Mai Codrene, voinicele,
Spline tu Dornniei mele,
Multi crestini al omorit
Cat in téra al hotit?
Domnule, Maria ta!
Giur pe maica Precista,
EU crestini n'am omorit
Cat in tera-am voinicit,
Yre-un crestin de'l IntIlniarn
Averile-i imp ar tiam.
Cu doi cal de'l apucam
Unu-1 darn, imu-1 luarn.
Mana 'n punga de-1 bagam,
Cilumatate-o de§ertam.
-Undo videam saracul,
lint ascundeam baltagul,
Si-I darn bani de cheltuiala
Si bailie de priminela. "
Ear unde zariam grecul
Malt Irni ardea sufletul
Pan' ce-i reteziarn capul !
in cap rinIna puneam
La pamint 11 aduceam,
Capatina 1-o talam
Si la corbi o giurtliam! »

90,
fr Cel grec mindru, coroiat,
Ce §edea cu Domnu 'n sfa.C,
Pe Codrean cht 'la-Lula,
1 La facia se ingalbinia,
Pe covor ingenuchia
Si din gura-asa graia :
« (De-a mai fi Codrean vr'ova-
imi scóte grecii din tera) [ra
Domnule, Maria ta!
Pe Cocireanul nu'l erta
Ca el capul ti-a mama
Si foc tirgulni ti-a da
Si pe DOmna ti-a film »
Donmul ca se sparwa,
Sem i cglaului facea.
Ear Cod .eanu plicepi tul,
Pricopatul .i paptu],
Semnul Donmului zaria
Si din guril-asa graia :
« Domnule, Maria ta !
Tu pe greci nu asculta,
Ca ei vieta ti-or scurta
Grecti-i fiara du§manósa
Grecu-i limba veninósa,
Grecu-1 bola lipiciósa
Ce patrunde pali' la (SA, ! "
Ear de vrei tu se mor eti,
Mai lungesee veacul meg
www.dacoromanica.ro
r
0,54f/s., 1 '
"-v-c°
Se me 'mpac cu Dumne4e6.
Las' se me marturisesc,
De mórte se me gatesc, (
Si s'ascult slujba cea mare l
Din gum popil Macare! »
Domnul pe ghinduri cddea,
Semn Armasulni facea;
Portile se deschidea,
Ear Codreanu 'n.ghindul seg
picea : bun e Duinnoleg !
IV
Frundl ierde de bujoi ,
La bi clica n pridvor
Ita Codreanul fritior
Cu butucul de picior. "
Popa slujbelo-i cetia,
De thórte mi-1 pregatia.
Codrenm se umilia
popii, gemend, icea :
Parinte, sfintia ta!
-Alai deslega-mi pe drepta
Se'mi fac cruce cu dinsa,
Se'ml fac eruce, se me 'nehin
Ca se mor ea un crestin. k
Popa dr4pta-i deslega,
El in sin mana-§1 baga

Nod` ga5'
,P
Da lb de palos c scotea
De bane ca '1 i trintia,
Si butucul desch idea ;
« Alelel! talhari 1 agani
Cum o se ve dart la cani
Ca de-atita snnteti bunl! »
Cum qicea asa facea,
Potira macelarea
Si la curte se 'ntorCea
Si 'n glas mare-asa qicea :
« Domnule, Maria ta!
Ean deschideti fer6sta,
Se ne videm fqele
Se ne-auqiin vor14e.
Se stii, DOnme, se sill bine
Cr], nu-I vrednic pentru tine
Se omori voinici ca mine! »
Donmul facia si-aprindea"
Green 'n beciuri s'ascimdea.
Curtenii cu toy sWa,
P6rta curtel inchidea. .
Codrena§ Claca videa
Palosul §i'l zinghenia "
Si de-odatil chiuia ;
« Alelei! cal roibulet,
De-a lui Codrean dragulet !
Uncle esti, voinicule,
Se'ml maT scapi tu Pele!
www.dacoromanica.ro
ae
1)11
g n-.
) V,,Sc
01
`."?.
Eata roibu '1 augia,
.Eata roibnl nechezia,
De la esle sa smnnyta,
La glas de stapin venia,
Yenia vesel ne'nsariat
Ne'n§atiat si ne'nfrinat
Sbura vesel pe pamint
N area '11 i int. si c6ma 'n vint.
Codrenas se 'nveselia
Pe el 'lute se-asvirlia,
Pintre glonturi viti trecea,
Zid de peatra nalt saria
Si, sarind, a§a qicea :
« Rem ai, Dórrme. pe Domnie,
Di me due in liaiducie!
Eternal, Dame, sanatos
Ca fin vrednic nu mi-ai fost.
remai cu bine
Ca lid tu nu esti de mine
Si nici eli nu sunt de tine!»
Seapatu-rni-ail voinicul!
Eil me 'nchin cu canticul,
Ca codrut cu freapetul
Ca rola cu amblettil,
Roibul sane zid in loc
Sc6te voinicul din foc.
v jCodrul frunla's1 indesesce
 r
,Ar)feJec I
'Ln
as'
1 ac.'sy <;.` -5'74
4,7 VX?
4. Ild
'ye 42
)4.
°).(3

/Pe voinic il mistuesee. Ca Codreann 'n haiducie .-S

Remâneti in veselie, Si 'mi faceti parte i mie. 2 0 ,

1

NOTE
1 .Funclidlyi de duded.
Cele mai multe dintre eftnticele poporale incepI cc frunqd verde.
Avesta provine din iubirea Romanulal plant natura inverdita. Pri-
mavara cii ceriul el albastru, cc dulcea sa caldura, cu insufletirea ce
ea aduce lumeI amortita de viforele emil, nasce in inima Romamillit
doruri tainice, porniri entasiaste carele il facii a ubta suferintele tre-
cutuluI ii a visa dile de lubire, de vitejie.
Lid il place, vand vine primavara cea erdie, a se intinde pe 6,rba,
a se retaci pin lund i codri, a canta i i a pocnr din frump, a se scal-
da ill lunlina sórelusi qi in aerul parfumat al cii,mpulaY. Frunda cea
noda ii insufla cautice pline de o melaucolie adinca, ce esplima jalea
unui trecut de marire i aspirarea, care nit viitor mSact.
Frunda verde ce iacumina canticele poporale serva tot odatl de
caracteristica chnticalui. Ast-fel, cand subiectul este eroic, cand el
cuprinde faptele tuna viteaz, poetul alege frundele de arburi sail de
flori cc sunt in potrivirc cu puterea, i cu tinereta, prccum frump], de
stejar, frump de brad, fru* de bujor , Cad voinicii baladelor sunt
nalti ca bratlul, tart ca stejarul, i rumeni ca bujorul. Canticele
de iubire se incepii cu frundele de laerimiCua, de snlcina, de busume,
pentm ca acestc.ilori, dapil crederea poporulub, ad o menire farme-
catOre. Cand e cinticul de durcre sad de mórte , el prefcra frum,lele
de mitracina. de mohor, etc.
In legendjle 0 in baladele undo fignreza .copile framose, aceste
atilt intovWbite de cele mac gingme flori ale campiilor , poctul le
incununa cu ghirlande mirositdre de frund1 dc viorele, de trandafiri,
tie miegunelc , etc., 0 ast-fel so pOte curthsce subiectul unul cintic
chlar de la cel antOiu vers.

www.dacoromanica.ro
 ,-,
xpe
--,
_?,, rs- by
or
Visjc,
fib 'I Ct ..,1
\ -1-tleig rSi lit '4,50.
)1/4.ted 1.
93

.0 ks.
Romhnii dovedescii prin acestg forma' poeticg ale improvisgrilor "S
lor, o 0 mai strinsg rudire cu fratii lor din Italia, cgci in canticele
poporale ale Umbrilor. ale Ligurilor, ale Picenilor, i ale Piemonte-
1 zilor, fruncla e inlocuitg prin flóre. De pildg :
Fior de viole
Li vostri ochietti furono le strale
Che fece la ferita che mi dole, etc.
Fior di cerasa
E d'ana siepe de mortella e roa.
Io la vorre siepa 'la vostra casa.
Fior di mela
Vattene a casa che mamma ti chiama
Mamma ti chiama e lo mio core pena.
.etc., etc.
2 S'aii allat la Movilcli.
Ora vechiu din.13Esarabia pe Inaba Nistrului.
3 Unde treed Mocani en sure.
Mocanii de la minte, facii din vecldme :ji liana astql, cu cal ele
lor marl inligmate de herghelii intregi de cal', transpoitmi de ,aie
i de ingrfurt pin terg 0 la hotare.
' TyL i rugini el it trdyia.
, Adicg il lovi de trei orl cu varga ruginitg a puscel, sail cu muchea
rugiuitg a paloplui.
5 Ast-fri »larval ?nal fugia...
Valle se limperlia.
Imaging rninunatg de repeijimea calului.
G De ti-or parea bani geisiti.
Ban geisit, ban vrajit. Comóril gdsita, ba«t nesfirfitd, prover-
buff.

www.dacoromanica.ro
 ,n

g=Act4
r a..
6
.,.
P-2.1

W-4-).'f
c.,
/ ,A r
ii.,r 2" --,sa k.,,,,,1 .....) k -te.s.

X'
i 7 Cdadnaq de la Ispas.
e4
4`"'"
kI,
S
Din (lioa Ispasului incepe a se taia mid pentru brana poporului.
; De-acolo vine qicatórea Fin care catol a se mingala btniioii :Primil-
vara vede manualte piei de rniei de cat de ol.
8 Deasupra Copoulul.
Cored e nit camp frumos in capetul Iassilor, locul de primblare a
societAei fostel capita1:1. Din-colo de acest camp se gasesce rediul
Bieazului.
9 Pptird Arndutescd.
Arnitutii ai fest molt timp in serviciul Domnilor i ab boerilor.
La mceput el formail o gilardie doninCisei imbriicafa; numai in haine
cusute.cu fir. Mal pe nrmii ci fiii intrebuintati de Agie ca potirasi
in contra hotilor cc tine6 drumurile. Until din sefil lor eel mai yes-
tiff ail fost Bimbasa-Sava. in fine de c ind cii formarea romane,
ei an remas ca slue ile pasailbi la m lin bo:ti. Mesmia lor consistii.
numai intru a fi 1narmati Ca nisce aisenaluri si a figura ast-fel din .

dereptul calescelor.
10 Iola masa qi, meincati.
Itespuns caracteristic al unui din rele mai nubile obiceinri romane,
obieeiul ospetiei. Off cand vede cineva o maqa" tntinsii i ;lice : Masa'
bunCL! Stapinul mesii respunde : Poftim la dinsa!
" Nastari de-argint ca scotea.
Poporul crede ca' suut zale vrajite pe care numai glontii de argint
le 'mite strebate.
72 gi 'PC 'rea o m'anea.
Puscit lungit ArmiutescA.
" La Domuul la DiA'1.
Este de presumat cit balada pomenesce de Alcsandi u Mil carele a
(..domnit in al XVII secol, 1666.

www.dacoromanica.ro
 <yr°
95

14 Lang' un grec farigrcidean.

' A 5.

Adicg grec din Fanar, unul din acei intrigantl serviI cavil ail se-
dit in inimile RomanuluI urg si dispret in contra grecilor, atit prin i
bintuirile ce ad causat tern in timp de mai mult de un secol, cat si /
prill corumperea ngravurilor ce all lgsat in urma lor !
1° i haine d primenilci.
A se primeni in haine noue este un prilegiu de a piihni urgrb de
fericire i de stnatate din partea cunosontilor si a némurilor. Ace-
slit q.idi : se le porti slinittos i volos !
16 Grecu4, hold
Ce patrunde pan' la OM'.
Aceste versuib aducu aminte pe acole din Eneida : Timeo Danaos
t (10110 f rGot ; si pe acel a petului Italian.: 0 till, 0 superbi ,
ma infami sc,mpre. Una dintre cantlreti pomenesce de Turc in loc
do grec, i pun urmare Codrean dice :
Donmule, Miiia ta
Pe strginl nu'f asculta, etc:
Vecri partea I a baladelor, editia din ',852.
17 Ca hi id de picior.
PedOpsa butuculul obicinuitg in Orient, se al lea culpa01or chim
la Romani. Tare ruinele orasulut Pompeta, s'ad ggsit intr'o inch-
sore osemintele a dot Omni prinse intr'un mare.butuc de bronz.
111 Domnul favia 'fi aprindea.
Adicg, i se cupriuse obrazul de rosata mantel,
19 Paloqul Linghcnia.
- Atbidll cerca aseutitulen unghla ca se se incredintede de sung a
ainn't inginitg, sail otelitg.
20
?Pant facey parte qi mie.
Untie din balade se terming, cu o urare adresatg ascultgtorilor.

www.dacoromanica.ro
 acbc-. f'g ate,
fl7r-5'e{
vix
'AS11 \ 4
,...,,.., N
---,1
s- k ,21,,
96
C.,
g- 14
Strernqii nostri inbea se aup chntice de vitejie, i la mesele lor, a- '5
1 I duceati cantAljti ce le spuneaii Liptele Domnilor veclii Cantarea a-
celor poesii se facea intr'un mod recitativ. Balada se rlieea. Ast-fcl
4 nti-ail clis mie balada hi Codrean orbul din Bobiotin, Neculai Nas-

tasi.

www.dacoromanica.ro
 fr'(
47,
Wft, 11.,ttr .LA
Ft'
XXVII
TIDRA
Frump. verde pelinita,
Pe cel deal pe cea colnita
Primbla-mi-se-o catanita,
Cu doi bani iii puugulitä.
Si cu dol in buzunari,
Cu dol-sprece lautari,
Si cu di, trel Caltisei
incarcati de ening.
Ear cu &um se afla,
Tot pe luna se primbla
Stan Soimul, popa vechl,1
Cu potcapul pe urechi,
Ce s'ati lasat de popie
Si de sfinta leturgbie
De s'ati dat in liaidudie.
El de mijloc o tinea,
Langa peptu-i 0 stringea
www.dacoromanica.ro
1'7n
at,' A e?-Y
.5.
1,....,,..d 4.
-1..
,)05'
),..
42
.1)1
Si mereti o dismierda
Si merea o sarnta,
Si lautaril canta,
Campil de se resuna.
Cand fu catra dimineta,
Popa se spala pe facia,
Barba negra peptbia,
La baltaga-i se 'nchina .
Si pe Vidra mi-o trezia
Si din gura-asa-i gala :
« Stil tn, Vidro, ce-am ghIn-
Stil tu ce in' am socotit ?
Sufleca manice largi
Si 'mpletesce la colaci. 2
Fa colaci marl de dot saci
Pentru cumn.atei burlaci,
S'un corrig de un mertie
Pentru cumnatel mai mic.
Apol haideti amindol
 7,1
<rc
Xi?'
98
A
!Cu cotiga cu dol boil
Peste codri peste rnunti
La eel socri eam earunti. >
1
u Pe Stoén 11 zadaria
Amindol la drum pleca,
Sus, la munte, se urea
Si merei boi 'ndemna :
« Ira Plevan, hal Bourean,
Criunermasi de-a mill Stoean.»
Opintia boil' mereil
Opintia §i sufla greti,
Si cotiga schriiia
Si calea se'ngreuia.
Ear pe chnd sórele-i sus,
Pe cand §oimul sta ascuns,
Pe cand umbra e scaduta
Si se face nevduta,
Stoén popa se opria
Si de pramj el poposia
In mijlocul codrului
Unde-i larg voinicului,
in pana infiorita
Cu frundaii acoperita
Unde érba se 'mpletesce
Si 'n vhf se glitanesce.
Vidra mash ca 'ntindea,
Si la masa ca .§edea
Cu Stan alaturea.
www.dacoromanica.ro
'4Ay-s'
,s- A=,
114'1,
El prandia i veselia
De nime grija n'avea,
Dar pacatul pascea,
Si Stoén a§a graia :
« Oliolio ! mindruta men!
De cand eti mi te-am luat
Nici un cantic n'al cantat.
Chnta-ti, mindro, cantecul,
Ca' mi-e drag ca sufietul.
Alei! frate, dragul met !
Nu mai pofti se cant el
Se-ti cant cantle haiducesc 1
Cu viers dulce femeesc.
Eti daca ti l'oiu chnta,
Apele s'or tulbura,
Bradii mi s'or scutura,
Muntii mi s'or clatina,
Valle Or resuna
Si pe noi ne-a 'ntimpina
Pauna§ul codrilor,
Voinicul voinicilor,
tubitul nevestelor,
Dragala§ul fetelor.
Las' se vie ca nu'ml pasa,
El ca rolu pofti la masa
Si de-a mai vré alta hrana
treibaltagipomana.
 irs
'Ne
40XCIO
fellxv
Isw`k: ta'C
99
III
Pose Vidra a canta,
.0odrii a se destepta,
Ape le-a se tulbura,
Braila' a se scutura,
MmitiI a se clatina
Valle-a se resuna.
de-o data s'arata
Paunapl codrilor,
Voinicul voInicilor :
« H .11 Stoene, barbarie
Ce te-ai lasat de popie
Si de sfinta leturghie
De te-aI dat In haIducie!
Ce ne calci poenele
Si ne pasci finatele?
Ce pone, mai Paune?
Ce finate, mi nebune?
Doar pamintul nu'l al tea,
Nici al tea nu-1, thcl. al mei
Ci-i tot a ml Dumnedea.
Hel, Stoene, barbarie,
Vorba multa sarricie!
Darni giuncanii tel drept va-
Si Ii cata-apoI de seiha. [ma
Ba. giuncaniI nu-ti daa ea
Ca mi 1-ati dat Durnue4eil
www.dacoromanica.ro
qnrez, A
atv -vt.s.a..,r ki:X*
11/4-v)
kr-11 k
t.
Se me sc6ta de la grea.
Dami pe Vidra ta de vama
Si HI cata-apoI de shad.
Ba, pe Vidra nu 'tl-oIu da
Pan' ce cavil sus mi-a sta
Ca mi-art dat'o s6cra mea
Ca se tin casa cu ea.
DamI baltagultea de vama
Si itl cata-apoI de séma.
Ea se'ti dart baltagul, ea?
Vin' de'l lé tu, fetul mea,
De ti-e sufletu 'ndrasnet,
Cat ti-e graIul de sumet! »
IV
El de brie s'apucara
Si la luPta se luara
pi de vara pan' in sera.
Cand in loc mi se 'nvirtla,
Cand la vale s'aducea,
Nici unul nu dovedIa!
Dar Stan meret sable,
Raul lul se descingea. 3
Vidro , puiculita mea!
Vin' de-nilstringe briul metl,
Aparate-ar Dumnelet,
Ca-mI slabesca puterile,
Mi se ducti averile! »
 o
%-t
+-er
soc..6
ILTea's- -6 `10s.
loo

(-'
Earh Vidra mi-i privia,
Ochipri-I strelucia,
Inimióra-i se biltea,
Si gurita-i respundea :
<Ba, nu, nu bhdith Irate.
Ch ve'l lupta pe dreptate,
_Si orl care-a birui
Ell cu dinsul m'oiu lubi. >>
Steen polZ, s'aprindea
Si filcea el ce fhcea
Pe Patin chl aducea,
Si 'n phmint ch mil isbia,
Cat primintul despica, . As,a'i, Stoene, asa!
Pan' in briil ch mi'l bhga.4
Baltagil-apoi redica
Capul ha Min sbura;
Trnpul pe brinA se pleca
Lui Stan se inchiva.
Ear StoCu se intorcea,
La Vidra 2ncet se ducea,
« Vidro fa, nevasth rea!
Cand de mOrte m e luptam
Si pe tine te rugam
Se 61 Into laugh mine [ne,
Ca se'mi stringI brinl mai bi-
De bArbat nu ti-a fost mild,
De phcat nu ti-a fost silh
Si cu glas dulce, fratesc
Dis-al cuvint dusmiinesc :
Cd ori, care-a birui
TI cu dinsul te4 `iubi.
Ap este Vidro fa?
Am 4is'o §'anch-o mai dic
Ch mi-e drag cine-I voinic
De se lupth IV a cere
Agintor de la muiere.
Slit tu, Vi dro, ce- am ghin-
Stitt tu ce m'am socotit? Ldit ?
Astil varh am cosit .

Se ducea posomorit, Vr'o cinci clal dele-am clhdit,

De ghinduri negre muncit
Ca un s4rpe otrtil it.
Vidra nici ch se clintia,
Ochif 'n ochiI mut tintra,
OchiI cata larbatesce
Si phtrundea femeesce.
Stan popa mi-1 4icea :
Patru mi le-am virfuit,
Ear unel virfil a lipsit.
Si mi-am pus in ghindul met"
Se '1 fac virf en capul tell.
Eata eapul de mi'l tae
Ca se'l puI tu vif la clae
Si te 'avath de la mine

www.dacoromanica.ro
 r %94
rt,
'VVV
nir-f")?<.t., y(S'

'4106,
101

5 Ca SO MOTT. CUM se-divine !» EU pe Vidra mi-am llisat

Crunt Stoén se repetyla
Si capul i retezIa.
Si titele-1 le Ulia
Si pe camp le 'mpra'stiea :
Apoi singur purcedea,
La socril liii se ducea
« Hei Stoene, popti vechi
Cu potcapul pe urechi
Unde-I Vidra cea frum6s6
Fata nOstrii cea voI6A, P
intr'un codru depilrLat
Hottirind mosiele
S'a§eland momfele
Cu capul §i ite1e. »
Bine vorba iiu sfir§i;
Pe loc cerIu1 s'aprindea
Si trei fulgeri rApedia,
Pe Stan popa '1 lovia,
In cenup., '1 prel'acea!

NOTE
' Stan o1inul, popei vechi.
Acest Stan) care, dup a. cmn dice balada, s'aii la'sat de popie §1 do
sfinta leturgbie de s'ail dat in haiducie nu a fost singurnl hot qit
din sinul clerului. Pc la 1820 s'ail mai ivit in tér ii. un alt voinic do
drpinul niare :mime Andril Popa carob; child se intilnia cu potim ,
striga la tovarit§ii lui : Day copii in numele Domnului I El a hotit
mai multi ani britindu-il gloc de Domnia loT Sutu, dar in fine a fost
ucis In luptit de vitizul Mihal Cozoni carele priimise ordin do la Vodit
ca se primp pe Andrii xiii sati mort. VeP in Doine i LeicrimMre
balada lub Andrii Popes.
2 fi 'mpletesce la colacr.
A da i a priimi colaci este una din vechile datini a teal. In tote
impregiurraile cele mai insemlate a vietii omului, la naseere, la bo-
tez , la imormintare colacil an lipsescii, i led proportil de nvniune
potrivita cu starea omulul.

www.dacoromanica.ro
 k 5 4'D
%$.

°
1.1-1S4erl-
102

<- Cand se nasce un copil se botezg, praintil ducii colaci naplul §i

acesta drt,ruesce finulul sati thief ceea ce'I (Li malt.
La imormintnl se fac colacl marl ce Intovrsescii pe mort, cu
pompil, pinii la mormint i acolo santii impartil Ta sgraci.
Cuvintul de colaci a aeons cu vreme a fi sinonim de present, plo-
con ; An, locuitorii de la téril ail obicelu a merge la stiipinii mciii-
br cu colaci la dile marl, Insa acel colaci sunt representatl pun oiie,
pul de giiiitl, faguri de mlere, 'Rime i miel.
In agiunul Sf. Vasilie, copiil vi flecni plecii pe la casele Omenilor
ca se tacit uriiri de mild nal; el se numescii atunci colaleri ce mergii
cu colinda pin sat.
EaU una din acele urd.ri numite plugul ce obicThuit se dice in a-
giunul Sf. yasilie, ImpreurCand cuvintele cu sunet de teTinc i cu
ciocnirl de fere de plugii.

Urare en plugul.
A Ito! A bo!plugulbadei cu 12 bol. tri come 'nferatl.
Bol boui el Pe pantecl Want
In cOn, cu daThel, Pe spate pliivanI,
In fruate tintati, Fie care de ate cinci ani.
1

Manati mn, Hi, lin!

Badea cu'n plug bine 'rnpgnat S'aii apucat de arat
§i tot cu fer ferecat pi de varg
Tras de bol bourel Pan' in sera'.
Volnicel ca niste zmel Manati mn, bn,
La luna, la septernana s'a dus Badea se vacla griul de'i reskit, dar
era de secerat.
Badea rag siicerat, I Cu negrul, cu surul
In giredi l'ag aclunat I multe carre-a incarcat
Apol l'ail trierat Si la mOra din vale-a plecat
Cu roibul, cu murgul ManatI nidi, Hi, hai!

www.dacoromanica.ro
 0 s,Iii_
ii,
, r
43
Art, S'

1. A 4) 4 'cerx,s,
103

k
Dar hOta de mórg, ce pgscea branduse pe costise, dacg-a velut aa
povarg mare,
Fuse códa pe spinare i striga mereii striga
Si fugi spre lunca mare. Na, morisca, na, na, na;
1

Ear morariul mester bun MOra tot hodorogea

Alerga ca un nebun Si pin apg tot fugea.
I

Manati miii, hiii, hai!

Ear lelea Morgritii, bung inetelitit, sutlechnd mania si catrinta :
DIA 1111 Coi0C mitos, Lovi c'un clocan in sele
mi'l Imbriici pe dos De o dete pe mgsele;
Cu tgrite, cu cojite, Atunci móra s'a pornit
Prinse móra de cosite. Rotile si le-a 'nvirtit
S'o apucg de cuilcaIu Si pc loc a mgcinat
S'o puse pe cgpitteiu. Tot griul cel sgcorat
Mariati mn, hrti, hiT!
S'a sculat apoi nevasta bgclicgi si s'a dus In cgmarg,
A scos o sitg de sfaril, Tras-ail until mare 'n vatri,
Si '1 pgru cg'i prea rang. Un colac, rotund, frumos,
Ea s'a clns ear in cimarg Alb ca facia liii Hristos,
Si a scos o sitg désg mi l'a rupt drept in dog
Tot cu firurI de mitasi Ca se ni'l dee tot nog...
Manati mgi, Mi, lin! De urat am mai ura
Dar ne temem ca 'nsera,
Frimintat-ag 1'10 dospit cgrgrele 'ncurcate,
§i cuptorIol l'a fimplut, §i casele depgrtate.
§i colacil aii crescut. A ho! A ho! plugul badei cu 12 bol
Apoi lelea c'o lopatg Eatg-ne sositi la noI.

Unil mai adaog i urrratUrele versuri.

Noi din suflet ye dorim I Cate pae sus pe casg,
Acum si phng mulim Atitia galbinl pe masg,

www.dacoromanica.ro
 6 \
V1/1._ I (?.
ir':'-f-C
W4y
4 1-1
14'
tkr..c.-1- -VVA rr) VisX"1";

104

"t6
Cati chrbuni in eel cuptori I Cite fire In manta
Atitl mindri gonitori, I Atite vaci a filta.

IT Urare de diminéta anului nor,

Anul nal en fericire
Ve brim i cn 'nflorire,
Ca mciii
Ca peril
In mijlocul veril.

Brita i se deseingea
Romanii fat obicelu a's1 stringe mijlocul cu brie de lanh rgil, sall
cc chingl late de pele , tintuite cu bum Iii de alamh. El pretindh ch,
puterea omnluI e cu atit Mal mare cc cat pick sunt mal strins le-
gate cu cinghtorea.
Ptiná 'n briii eä mi'l baga.
rn povestele poporale cand Zmeff se apuch la lupth drepth cu feti-
logofetil, Zmell trintesch pe dupardl lor ast-fel de tare ch-i lmgit
in phmint plat la genuchI, apol fetii-frumqi, Ia rindul lor, bagh
pe Zmei in phmint pang la brill, etc.

Balada id Steen are aseminare In unele pasagiuri cu acea a Phn-

naplui Codrilor. Ele fost amindoh cantate de, un lilutar din
satul Mircestil, anume Didicit, i póte ch aii acchq autor.

www.dacoromanica.ro
 11",0,,sc.tk
cI
kT%ts.

XXVIII

SERBSIRAC

1 Primb16-mi-se 'n sus §i'n gios

Pe 'n mijloc de Tarigrad,
La ce§m6oa lui Murad
Primbla-mi-se Serb-Sarac
Pe-un cal negru din Bugeac,
Volnicel §i sprintinel
Dar Sarac ca vaI de el!
Cu saia imbairaei,
Cu §alvarI de cl'orch". 1at, 1
Cotul duel galbhil luatd.
Cu came§a de matasa,
Vitele 'mpletite 'n §ase..2
Cu piciórele 'ncriltate
In opincl inhirzobate :
Hirzobul
Si galbinul,
Nojita
Si leita,
Curatia .
Si paratia.
\,
www.dacoromanica.ro
Pe fugaru-I cel frumos.
Unde negrul nechezia
Tarigradul se trezia,
Turcii toti ea alerga
Si pe Serbu '1 intreba :
c Copila§ de Serb-Sarac !
Nu-ti e negrul din Bugeac ?
De-tI e negrul vhiptor
Ed iti sunt cumparator,
C. vreil bine se'l platen!
Cu aur se'l cumpanesc.
--Nu'mlenegrul de vimjare,
Niel 'ml e negrul de schimbare
MI volnic,§i 'I pain de zmeh,
Si 'I fugar pe placul meh! »
Nep6ta Sultanulul,
Copilita Hanulul
Hanultil ratarului,
Pe Serb eath, a '1 zarIa
 am
.4,xlv
),..,;..I
,1
e
.r
Din sarah, de la zebrea 3
i din gura-a§a grala :
1 « Copila§ de Serb-Shae,
Mu lt esti mindru §i pe plac!
Vin' colea, langa zebrea
Se-ti daitinzluel cat ii vrea,4
Negrul teti se'l prirninesci
i pe mani se'l potcovesci
Cu potc6ve de argint
Ce sunt sporniei la fugit.
Ca, stil, frate, pe la noi
Ali e mercuri, mani e gioi,
Mani esti Turcii la halca 5
Sus, in Haidar-pas 6
i oil eine-a castiga
1{6ba lui Hanul m'a da!
7 Florieica din zebrea
Resarita in calea mea!
De-ti sunt drag, de-ti sunt pe
Manivirtej am se me-fac Lplac
Se yin Turcilor de hac !
--Copila§ de Serb-same, [plac
Mult'mi esti drag §i'rni esti pe
Dar eti, frate, mult me tem
De chlariul din harem 7
Cel cu chipul de hap, . Se n'ai frica
Buzat, negru, ras pe cap
,i cu solzii marl de crap.
www.dacoromanica.ro
r1-1
nr X*3
.r
ki;x4,
100 "
El ca §1 are-un bidiviti 8
Cu sange de argint viti,
Un fugar neintrecut
Care Ore na vedut
De cand masa l'a facut.
De tinut unde §i'l tine ?
De trei ani e tinut bine
inteo bolta 'ntunecata [tra. 9
Sub pamint, in grajdiu de 1)0-
, De hranit cu ee'lhrinesce?
De doI ani 11 intiresce
Cu flOrea trifoiului
Hrana dulee-a robului.
De-adapat eu ee'l adapa?
Tot en Eipte§or de eapT.,
De §i'l face lat pe sapa. .
Fa§a, frate, mult me tem
De chlariul din harem
§i de minrdu-1 bidiviti
Cu sange do argint viti ;
Cii pe el de-a 'ncaleca
Mani la giocul do halea,
Róba lui Hanul m'a da "
Floriciel din ,zebrea
&Arita 'n calea mea !
De nimica
Ca nu-i cal imperitese
 ter
NOs
X
107
r,c5'
e(,) Ca negrul ist voinicesc!
Orl ce-alung
Cu el aglung,
0
Orl dud plec
Paserl intrec ! »
II
Trecea mercurl, venia glol,
Turcif mergea cate dol
Ca se &ice la halca
Sus, in Haidar-Pa§a,
Si de-odata toff pleca,
La fuga se arunca,
Pe camp luclu se 'n§ira.
Ear sultanul, stand pe cal,
Sub un verde cort de §al,
Barba négra '§i nete4la
ti cu ochit urnigria.
Alalah! cal arapesci,
Alalah! cal tatarescil
Cum mi§ca copitele
Ca oImii aripele I "
Dar cazlarlul se 'ucrunta
Bidiviu '§1 Marta,
Pe totl Turcil '1 intrecea
tit! 'nainte se ducea.
Val! de fata.Hanulta
Hanulul Tatarului,
Nep6ta Sultanuldi!
www.dacoromanica.ro
ic)et
irç
0., 4,W
rgj
Eata, eata Serb-Sarac
Pe-un Soimut de la Bugeac
CA venia, maxi, venla
Cuvinul de '§i implinTa.
Pe cazlarlu '1 aglungea
Agiungea §1 intrecea!
Ear cazlaritt '1 viclenla
§i din urnfa-i tot racnia :
« Copila§ cu cal de fool
Opresce negrul pe loc
Ca-1 pica potc6vele
repune 4ilele.
Serb-Sarac descaleca,
Potc6vele cerceta...
NicI un culu nu le cadea!
Daca videa §i videa,
Biclu de sirma el scotea
pe negrul opintia,
epte stinjinl ca sarla,
Pe arapu '1 urmarIa.
Punea scara
Langa scara
oblinc
TARO obline
derlog
Langa derlog,
din fuga cum venia
El in scarl se 'ntepenla,
 1.1
1,rig%)er
'
XIV
"
108
,,, --,,,,, ,s- WifP

I
ft
De dizlariu s'apropeta Cu adind temena.
Doa pahne 'n c611C-1 da, Ear copila Hanuful
1 De pe cal il redica Hanului Tritarului
' Si pe camp il arunca! Nep6ta Sultallulul
Se ducea bietul arap Cu ochiana prin. zebrea
Rostogohil peste cap, Pe voinicu 'I urnih'ria,
Si pe camp se restignia, Si and Serbul se 'ntorcea
Si in urm6 remanea Ea 'nainte-1 se ducea,
Bunt, negru, pk6sit Cu nästrapa mi'l stropla "
Tocmai ca un clung pgrlit ! Cu nrtframa '1 recoria.
Ear Serbul se tot ducea Apol nunta se filcea 13
De halca s'apropiea, Si la nuntri petrecea
Si din NO asvirlia In cantitri §i veselie
Djeridul sell chiar prinea.12 Cum e rindul la Domnie...
Apoi vesel se 'nturna Paceti-nil parte §i mie !'
La Sultan de se 'ncliina

NOTE
1 Cu qaltaai de dared lata,
CiOred-hrtil salt atorailatd, cnvint corupt cc insenmezii nagrqit
o materie ecarlatd, ciicilalvaril se facji de postav ro0u.
2 Vifele 'inpletite 'n pse.
itse in Joe de ese provincialism, asemine se (lice ppte in loc de
epte, etc.
Din saran de la sebrca.
Ferestrck de la mole Turccsci, mai cu stSma acele.din partea ha-

www.dacoromanica.ro
 4
1
,,,,,,4 I

i 109

e- remului sunt inchise cu gratil impletite de lenin , sail zebrele-jalu--

sc

zele carele oprescii.ochii de-a patrunde in launtral.

4 Seli daii luzluei ceit ii vrea.
1 fitzluctil e o moneda turcesca vechie.
5 Mai esii Tureii la halca.
Halea, e cuvint turcescil ce insemnizil verigii. Giocul balcalei tre-
bue se fi fost acela; carele Oita la Francesi numele de jeu de bagues.
Dupa intelesul baladel, giocul consista intrn a so repedi calare in
partea unite se gasia halcaoa spindurata, ;i a svirli djeiidul ast-fel in
cat se tilca pin cereal ei.
e Sus, in Haidar-Pasa.
Haidar-Pap este numele until camp lat ;i frumos ce se gasesce in
Asia, lane', Scutari (Ischindar) in facia cu Stambulul. Pe acel camp
se faecal-I inaintégiocurile favorite ale Turcilor, djeridul, halcaoa, ar-
cul; ;i. pc dinsul astiidi se adund caravancle ;*1 hagiii carii plccii pe
tot and la Meca, spre a dace presenturile Sultanulni la mormiutul
la' Mohamed, profetul Islamismului.
' De diaariul din harem.
Haremurile Turcilor, adica locuhria femeilor, stint incredintate pa-
zei efinucilor, arapi ce se numescii turcesce kilizlarl.
8 El cd-si are-un bidiviii.
Cal tines ;i sprinten la fuga.-
9 Sub pdmint in grajau de yard.
A cresce caii la intuneric pentru a'i face Intl si mai frumoii este o
credare orientala ce exist'', ;i la Romani. Toti caii eel' mai vestiti din
povesti, proem. cal Graur, cal Vintes, qi altil ce ducii ca viutul ;i ca
glii.ndul pe Fet-Logofet cu pe'rul de aur, sunt nascuti ;i. crescuti in
bolti intunecOse. Balada dice :
Cii, el sore n'a vadut
De child masa l'a Ent.
....._____ J
www.dacoromanica.ro
 12
o rt., o
c.r fi?...1....rt,,, ,.-- .0ecto?'
,..4a 4,,,i ,,,

.y1C° rvr'
,...../
-6 a-tix
,,,...) 4
-Ns
no

" Rad ml Hanul m'a da. 'S

? Adicg : Hanul o va da lui de sotie. Se crede ca femeile, chlar cele 6

maritate, sunt robe la Turd.
11 Cum misca copitele
Ca ?ointii aripele.
Minunata i molt poetic a. imaging de alergarea cailor.
12
$i din furja asrirlia,
Djeridul liii claar prin ea.
Glocul djeridulul a fost cel mal favorit al Turcilor, cacI el da pii-
leglu a arata dibacie si in purtarea calului si in aruncarea lancel
plumbuIetg la capete ce se numla djerid. Acel gloc era ca on solo de
tournoi cavaleresc in care luail parte un mare numer de amatorI, gi
se executa ades sub ochil Sultanulul, pe cAmpul de la Apele dulci
din Europa. Luptatoril se impartIail in dog tabere, fie-care din el' Ii
alegea protivnicul SOU ; apol, la un semnal ce se da din chloscul urn-
paratesc, totl se repepati in fuga cailor i arrincaii djeridele. Diba-
cia consista intru a se furi de djeridul protivnicului , a'l prinde din
shor sad a'l culege de glos farg a's1 opri caltil, si o'l arunca inderept.
" Cu adinca temena.
Count tureesc ce insemneza inchinaclune. Turd]: facii multe te-
menale child se intilnescii; el so pléca pima la pamint an ul dinaintea
altue, l o cu maim drepta, ill atiiigii peptul, gura si fruntea. Aceste
semne inlocuescii la dinsil sceterea palgrieI i stringerea d.e inima a
Europeilor.
' Cu nas'r«pa '1 recoria.
Vas de aur sad de argint in care se ve'rsa ape mirositore. Obicelul
mainte era de a stropi cu apa de trandafir pe visitatorl la (jile marl.
lb Apol nunta se facea.
In editia baladelor din 1852, s'ati tiparit alte versuri la finitul ha-
ladel lul Serb-Sarac. Eatg-le :

www.dacoromanica.ro
 r 4-k
1-1 _5
xev5` uzcd. )
1.1 6P4'1,
11/4,Te f:

11

Eaf copila Hanului §i la sina-I. ran sttingea,

Nepóta Suliandal
Ca ochiana pin zebrea
Serbuprul qi'1 zra
§i 'naintea leT siiria,
Ca mistrapa '1 recoria,
Ca menestoqu '1 stergea,
§i 'n etac et. mil clucea,
Nanth minWi cii acea,
SeptemaMi,
Luna', 111111,
C11111 0 Tindal Domnilor
vitejilor.

www.dacoromanica.ro
 r
XV5(
"t
(
'rx
XXIX
DONCIL
Sub cel par mare din sat
Zace DoncIul pe un pot;
No ani i glumatate
De cand zace el pe spate!
Pentrn dinsul nu o vara,
Nu e duke prirnavara
Ci numai vlat,a amara!
Pe de-o parte carnea-I cade,
Pe de alta vermi 'I rode,
El se rógil tot mereti
Se'l slob* Dunme4eri.
TOta lumen Pan lasat,
Lrunea toa l' ad ultat,
Nurnal sorri-sa, Ancuta
Anicuta Romancuta,
Lucéferul satului,
Salba imperatuluI,
NicI pe DoncIu raft lasat
Niel pe DoncIu Part ultat
www.dacoromanica.ro
Noa anI ea l'a catat,
Noa ani i gIumatate
L'a catat tot ca pe-un frate.
Di Si nOpte l'a veghlat,
Pane albe I-a mutat
Cand la cap, dud la picIóre,
Cilnd la Abra, cand la Are !
tntr'o Oi el o videa
crt de plans se ascundea,
Si cu ja1e-asa21 Oicea :
« Ce-I, Ancuto, draga men?
Ochisorii tel frumosi.
Sunt ea, ht. luceferl rosi;
Póte ca ti-ati venit greii
De cand tu me cati merert?
Ba, fer6sca Dumnecleil!
Ntt-i asta, dragutul meti.
Dar un plaus m'aft apucat
Ca pe fade din sat
-)
 se,
X5)
113
pr
Grea urgie aü picat!
Crt stii, frate, un Mirzac
All sosit de la Bugeac
1 Si pin téra face jac.
1 Cu busuioc se freca,
Lfingrt sat el s'a oprit
Sub un cort mare pislit,
Si-orT ce vrea Tdtarul cere
Tot in sin, §i 'n putere.
De tot omul de pe-aici
pece gabini Venetici,
Si de fie-care casa
Cate un §'o giuncd grasa,
Ear pe nóptea fie-care
Cere cate-o fata mare!
Hei, Ancuto, draga mea,
Faca Dumnecleil ce-a vrea!
Tu se n'ai nici o prtsare.
Ferbe lapte 'ntr'o caldare
De-mi gatesce-o scaldatOre,
Si me freed 'ntr'un noroc
Cu fibre de busuThc
Dear mi-er potoli cel foe
Apoi ada-mi haine dalbe
Cusute cu firuri albP:
Ada-mi §i armele mele
Ce lucesca ca niste stele.
Apoi chiamil din cdmpie
Calul mai de voinicie
www.dacoromanica.ro
`'%
Care plange cand me vede
Si de-i qic cii, mon nu credo! »
El in lapte se scalda,
Haim dalbe imbrica,
Caul §i'l incilleca,
Si cat se yidea &Mare
Striga tot in gura mare :
« Bemal, soro, sanatbsa
Ca o viorea frumbsd
intent' pahrtrel pe masa!
Si tu Solute ce nechezi
Si de bóla mea nu crezi,
Se te ve4 corn te repe4i
Cand in mine me ghindesc
Se repim cap tiltraese !»
Soimul vesel nechezia,.
Sborul lute '0 rape(lia
Epuresce, ogaresce,2
Pasaresce, fulgeresce,
Si 'ntr'o clipa agiungea
La cortul lui Crim Hogea.
« Bun sosit, ghiaur Doncila!
De-mi aduci vre o
Ada-mi tu pe sora ta
Ca nu dorese pe alta,
- II aduc alta mirdsrt,
Mai frumósri, mai aldsa,
 -1
"1,
A 3)e-s'
eiS- )
laz ,:k#4-cl
.;.Mstl
1
--6Vs'
11I

p!'
o
Care cand te-a suruta,
Halal de viata ta!
Cinc-I, bre DonciVt, eine?
tinde, unde-I s'o ved bine ?
Eat-o, ici in briii la mine !
Eau vedl cat e de frumósit,
De subpre, de 1uciós5.
Ce gl'a'sut zinghenitor
Scae aid o prinde dor,
Dar mniancä om de vitt
i tae cap de deli.'
Ah! amar, amar Doncilal
N'am cerut ala copi16.
Dute ca dinsa 'napoi
Cit eh plec a de la vol.
Ba nu! vreh se te Cumin
C'am gunrat se flit adi nun.»
Pala 'n aer fulgera
Capul Mirzicesc sbural
Apoi Dondul se 'ntorcea,
Anicutel de dicea :
«Bietul om! noroc nu are;
T-am dus luu o fat'd mare,
nurnal dintr'un sitrut
Caput lul i Pah perdut ! »

NOTE
Subiectul acestei balade a fost tratat si de poetil poporall a Ser-
bid, sub numele de Dojcin bolnanul. Vedt colectia canticilor popo-
(Dentu
rale ale Serbilor, tradusii in limbs, francesit de August Dozon.
libraire-editeur Paris).
hi Ardeal existg asemine balada lul Doncild, mns cu numele de
Radu si Calugirita. (Vedi colectia tipa'ritg la Pesta de Dr. Marin
Marineseu).
A57 pin terd face jae,
In timpurile pe cilna Bugeacul era in stiipinirea T,tani1or, acestii
fceaii ades nivb1ini pe Omintul Moldova si ca'sunail cumplite rule
locuitorilor romiini, ardendule satele, praandule vitele, si riipindule
nevestele i fetele., Asemine Rol-Minn' din partea lor da ndvalii in Be-
geac si '0 resbunaii cu foc i cu mOrte. In balada leT Conic, 71-

www.dacoromanica.ro
 ,r,,
...e
,.../
(
"r- " k '4A....
1th
.4;:th
or
tarul Crim Hogea cere tot in si15. §i in putere, el redid: haraciu de
A
tot omul cate dece galbini Venetia, etc. i pretindepe fie-care mipte
chte o fat a' mare. t

1 In balada lui Homan Grue Grozovanu, am vldut cil el intrase in

Bugeac pentru ca se ducii in Viii cure mod;nesci pline de copile
Mirzicesti i de robe Viiiiresci. Tabloii vifi ,i spi-iimintittor de acea
epola de vrajmrtie undo omul nu era sigur de adi pcm5, maul, §i in
care el se giisia inti'o lupth' necmma6i, en dwilmanii din telile vecine.
2 Epuresce, ogaresce,
Paseresce, fulgeresce.
Aceste patru cuvinte form6zi, un adevdrat model de repedirnea ca-
lulni. Ogarul e mai 'lute de cat epurele, paserea mai 'lute de Cht oga-
rul.;ii fulgerul nmi 'lute de cht paserea.
8 Bon sosit, ghiaur Boncila.
Pop-Orele ce urméza preceptelor religiei lui Mohamed, dati Cresti-
nilor denumirea de ['Newel, adiert : necredincio0.
4 Al aduc aim Iniresa.
Espresia poetid de miresli intrebuinta0, pentru spadil, se Osesce
i in una din cele mal frumOse poesil alevestitului poet geman Ulland.
In bucata intitulatu : Spada, cavalerul dico :
« Dar spada mea, dar, ell sunt tin cm liber, i teinbese din fundul
inimei, te iubesc ca qi chnd mi-al fi mired,... etc. v
6 tii, toe cap de &Nil,
Dellis insemnézu in limba turcesd un om voinic lisii, cam nebun.

www.dacoromanica.ro
 en .5'
v., lit cti
X,c, AS41 ,k;of
VVT3 'z'Pa 14z.k,
sis-L-kz
11--ea`C -t
'25°(

t
1?:

X XX

K Ilt A
La Braila 'n vale Dar pan' descarca
Septe bolozale ' Si pan' incarca,
§epte sandale El ce mal facea ?
Descarca la zambOle Tot pe mal §edea
Si 'nearcil la stambóle, Si mama §i bea
Descarcil bacalil Sub verde frunflar
Si 'ncarcil dimerlii De crengi de stejar.
Tot de gria marunt 2 Eata-o copilitt,
Si de arnaut. Cu alba cofita ;
Dar eine descarca « Kiro, Kirolina,
Si eine incarea ? FlOre din gradina 1
Tin arap bogat Gheld tu cu mine'
Negru §i buzat Ca te-olu purta bine;
Cu solzi mart pe cap, Bine te-oiu purta
Cu solzil de crap ; i ti-du cumpara
Si cu buze late Rochita cu zale
Ro§ii §i umflate Lasata pe §ale,
Si cu ochi holbati Rochita in bolduri
Si cu dinti smaltati. Lasata pe §olduri.

www.dacoromanica.ro
 whyr ,

117

paftale marl Si se cufunda,

De margaritari, Si child se ivia
Si paftale mici Iii caic saria,
Tot de irmilici. » 4 i pe cel arap,
Kira tot ridea 11 da peste cap.
respundea : Apoi se 'ntorcea
AleIl arapila, Si Kirel ijicea :
Alel! mai Buzila! <<Sora tical6sa!
Uncle s'ati aflat Sora pacatOsa
a s'a 'mpreunat Spune la tustrel
Corbi .cu turturele, Care mOrte vrel?
Serpi cu floricele. MOrte luminata
U17§1 cu capri6re Off intunecata ?
nouri cu s6re ? » Fratioril mei!
Earl cel arap Ve giur la tustrel,
Cu solzi marl pe cap Giur pe Dumnepli
Cat o auia Pe sufletul met !
Se §i rapegia, Ca's nevinovata
In brate-o lua Ca apa curata.
in caic intra Ah! dragutii mei,
Si se departa, Nu 'ml fiti dumanel,
atre Sulina. Nu ire 'ntunecati,
Ear fratil Kira, Nu ve incruntati,
Hotil Brailel, Ca's o blata fata,
Serpii Dunarei, Deg ! nevinovata!»
La mal alerga, Ear fratil Kirel,
Pe Kira striga Hotil Ernie!,
Si 'n not mi se da, Serpii Dunarel,

www.dacoromanica.ro
 118
avix
A,
A casa-o ducea. Kira v al de ea I
Apol ce facea? Gemea §i plângea,
0 lega de-un par Trupul Il fringea,
De-un par de stejar Si amar 4icea :
Si pe langa ea <Friorii mei,
Vréscuri aducea. Me rog la tustrei,
Si ce mai facea? Faceti-fe miI
Trupu-i catrania De-o blat copila.
Duprt ce '1 golia, Ah! me dóre fOrte !
Apol foc Ii da Ah I me tem de mOrte
5'ast-fel o mustra : Fie luminata,
« Sora ticalbsa! Fie 4ntunecata !
Soya pacatOsa! Val §'amar de mine
Unde s'a aflat Eata mOrtea vine,
De s'a 'mpreunat, Vine, se rapede
Corbi cu turturele, Si nime nu 'ml crede!
Serpi cu floyicele, Maiculita mea,
Ursi cu ca'priOre, Ce ped6psa grea!
Si nouri cu Ore? Focul me cuprinde,
Ardl in foc nesting, Carnea mi-o aprinde ;
De noi trel aprins. Maich unde esti
Si te fit taciune De me parasestl ?
Si te fa, carbune Maid, mor, ah! mor
Ca-arapi de vroesci Si la tine sbor I
Ca se te iuhesci! » Kira tremura,
Focul s'apyindea In foc se lupta,
VrOscurile-ardea, Si amar striga ;
Para se suia, Apol lin ofta,

www.dacoromanica.ro
 4f.
rt.) jr.s'ec

119

Capul Ii pleca Osele stringea,

Sufletul II da! Cenusg-alagea
Ear trupu-i ardea, Si 'n vint o svirlia
Trupu4 se rosia Si ast-fel grgia :
Trupu4 se 'negria, « Ose pgegtOse,
Carnea sfiriTa, Pulbere de 6se !
6sele trgsnia Manca-v'ar pginintul
Para pilpfia, v'ar duce vintul
Fumul se 'nvirtia, Peste nog marl',
Ear cfind trupul ars Peste nog tell
Cenusg-a remas, In pustau golit
Frata ate trei nerngrginit ! »
erpii Dungrei,

NOTE
..5'epte bolozale
qepte sandale.
Negre0t aceste cuviute sunt numiri corupte de vase plutitóre, crtei
Romanii cam ati obicela a strop0 unele nume strnne, precum ail
prefa'cut euvintul de canton in cardon, l iacel de diligiantd in dirt-
gtancd, etc.
' Tot de grill indrunt,
.Fi de arndut.
Tabloti statistic de comerciul terilor inistre.
Moldova 0 Valahia stint vestite pentru Omintul I Or mgnos, 0 pro-
duct]. de mai multi anY, atimi forte insemuate de griii , popuplu ,
orz, oyes, etc. ce se espOrta" prin porturile Galati 0 Ibraila. Agricuh
tura este panh' acorn singura industrie important'a a Principatelor-
Unite, 0 de caud a incetat producerea cailor, is'aii stins rrumerOsele

www.dacoromanica.ro
 re,k
c(rg
Th-u\ 04x ,JA
)
es'

t-1
-6 1.16Vn/5-

120

erghelii ce formail inainte unul din isvOrele de bogatie a Românilor, 43

acestii g'ail dedat la inmultirea vitelor albe din care se espórta mare !
numer in Anstiia.
8 Ghelai too en mina.
Cuvint turcesc ce insemnéza : Vini tu cu mine.
4 Tot de
Moneda turcesca de o valOra de 20 lei de T ari g r ad.

-unit cantareci sfiqescil balada Birei pun urrnatOrere versurl :

Pulberea sbura, §i din sin scotea
La cer se 'nalta Trei fulgeri de foc
'n cer aduna Cat lute pe loc
NorI ingrozitofi, Peste eel trei frati
Nori resbunatori Crunti i ne'mpacati.
Care se 'nvirtia

www.dacoromanica.ro
 NP!,-
,SNct)
nA 9
V'
.k.,
.s

X XXI

RALD A

La cea casa mare Si cu m6rtea 'n sin

Cu feresti in sore
Mu lte butt' de t6te
Se lovescti in elite
Buti marl, ne'ucepute
De ate cinci sute, 1
S'a ltele mai mid
De-o sutg §i
La cea casa mare
Cu ferestI in s6re,
Vinu-1. bun si rece,
Mu lt vinat se trece
0'1 viude Mita,
Rada crismarita
§i'l bit cazaclii 2
Negustorl de viI.
Ear unul din el
Capitan MateI
CazaclIii batrin
La Rada cgta,
Din suflet ofta
S'apoi cuvinta :
« Rado, RadisOra
Mindra viisOrg!
10-me tu pe mine
CO te-olu tinea bine
Si ti-oiu da ea tie
Ruble chlar o mie,
Papuci in badil
Adusl din Indi1,3
Blang lungg, mOle
Cu samur in pOle,
Si un asternut,
Cu aur tesut. »
Rada videa
il respundea :
« Capitan Matei,

www.dacoromanica.ro
 -
,,,j,' ,,,
122

Me vrei, nu.me vrei, Pe loc s'apuca

Cat esti de bogat De se incerca.
Nu mi-I fi barbat Dunerca trecea,
Cd, ti-e barba sura ear se 'ntorcea
,i. n'ai dinti in gura. Din c6te 'notand,
Barbat oiu Ina in pici6re stand,
Care s'a afla Buzdugan piirtand..
DunereA se 'lige Rada 'nveselia
Redicand din cOte, ast-fel gala :
Itn piciOre stand, Yin' voinicule,
c
Buzdugan purCand. » Argatelule!
Nime nu s'afia Pe tine te vreti
Care cuteza Barbat se te Ted,
Din cei cazaclii o dicatOre
Negustori de vii. De insuratóre :
Ear nu argatel, Cine bate Dunerea 4
Tiner, volnicel Nu mil bate .muerea ! »

NOTE
De ceite and sute.
Adieu fie-care kite era de 500 vedre,
' 6i'd bell cazaclii.
Cazaclii se nuniescii unil negustorl din Rosia carii campiirii in tot
anul yin de la Odobesci §i'l ducil peste Prut.
Adug din ladle.
Adieu diu India.

www.dacoromanica.ro
 C " 4.
r
123

Cine bate Dunerea

..71-u mi'l bate muerea.
1 Din cuprinsul baladelor : "%map]. Codrior, Vidra qi Rada, se
pate dobindi o idee ecsactit de caracterul femeelor romance. Ele sant
vesele, glum*, 0 ail o plecare mare pentru voinict Un em vrednic,
care rive mita 'n dad , dupit proverbul poporal , platesce mult in
ochil Rornancet 0 fie cat de sitrac, el e preferat unui avut nevrednic.
Romanul asernine 4i arata' simtirele lui in urmiltórea q.icalii : Mai
bine en un voinie la pagubd de ceit en un miqel la cdstig.

www.dacoromanica.ro

11-1S
-5r6'
XXXII
BADIIIL
Pe luciul Dunarei,
La scursurile ghtrlei,
La cotitura marel,
Ean ca se ZarIa plutind
Cu lopetik vislind,
Cu pinzele filfiind,
Un caic mare, bogat
Cu posta§ ro§ imbracat,
Pe 'n afara zugravit
Si pe margini. poleit.
Da 'n calc. cine era?
Era Capitan-Pa§a,
Ba§ Agaoa Turcilor,
Macelarul francilor 1
Cu cinci-qecl de brailenl,
Si cinci-lecl de bosnieni,
Brailenl din. Braila,
Bosnienl din Bosnia.
El, mari, cu toll veuia
www.dacoromanica.ro
Alec
MENns
Si pe mal se coborIa
tu cel sat mare, serbesc,
GIumatate iomanesc,
La casele Badiului,
BadIulul bulgarului,
Fratiorul Ma rculul.
« Dalbo, dalba, glupanésa!
Cu ochl marl de puIca-alésa ;
Deo e Badlul tea a casa
degraba ca se easa,
Ear de-I dus in deal la vie
Mergi de-1 qi se nu mal vie
Ca s'a trecut de glumie!
Nu-i la vie, §i-i ui casa
Cu palo§ul gol pe masa.
Badiului voinic nu-i pasa
Niel de cursa durnanésca,
NicI de óste. 'mperatésca!
Badlule, te tine bine,
 c-C- 5,*3.",_-)at-LI
No4,3ck,
125
,r Ca urdia 'ntrégl vine !
Turcil vinti gramada, clae,
Capul teli se mi ti'l tae
1 i se'l duca pe tipsie
De pesche§ la 'mperatie. 3
Eata lupta se 'nclesta ;
Badiul singur se lupta,
Chiar in shnge se scalda
i de loc el nu se da.
Dar chnd trupul obosesce,
Chnd puterea se sfir§esce,
Inima la ce-ti slujesce!
Badiul mei silibia, cadea
Turcil remasi mi'l prindea
Fl fereca peste tot,
i'l. lega Arius cot la cot
Gios la stilpul hornulul,
"La dogOrea focului-,
Cu fringhie de matasa,
Vitele 'mpletite 'n §ase...
'Ma carnea pail'. la 6se ll
Badiul'greil se resucia
i din gura 'ncet qicea :
« Badulesa mea frum6sa!
De mi-al fost tu credinciOsa,
Mergi degraba la camara,
De le galbini din comóra.
Ample'll p6la Ong, rasa
www.dacoromanica.ro
,7-5'4"ec
-Y, aV 4b44
°Y)
revarsa-aici pin casa. c,
.Doar Or vré ca se me lasa! »
La bani Turcil nayalia,
pe gios se tavalia,
Dar pe Badial nu'l slabia!
&dial 'Mica mai qicea ;
c Badulésa mea frum6sa!
Cu ochi marl de puica-alesa,
Mergi degraba in cea casa ;
Pune facia la ghiliala,
Buze moi la ruminiala
sprincene la cernela; 5
Apol vina-aice 'n casa
DoaT or vrea ca se me lasa ! »
Mindra cht se arata
Ba§-Agaoa se 'mbata,
Dar de Badiul ce zacea,
Mila nici Ca-I se facea!
Badial Mica 'ncet licea :
« Badulesa mea frum6sa!
De'mi esti Op' credinciósa,
Fa la apa ca purceqi,
fi 'n fuga se te repeli
Pe la gura pivnitei
Tot de-a lungul ulitel,
La casele Marcului
Fratiorul Badiului,
da lui pe loc de stire

3'sk
126
Ca' me ailu la peire. »
Badulésa purcedea
Dar la apa nu mergea
1 Ci 'ntr'o fuga agiungea
La casele MarculuI,
Marcului BulgaruluI,
Fratiorul Bad luldi r
«Alel! cumnatica mea!
Resarit-al ca o stea.
Ce vint. dulce te-a batut,
La noI de te-al abatut ?
Am venit se-ti dail de scire
Ca'nfl e Badiul la peire,
Pe maim Bosnenilor
Si a Brailenilor ! »
Badulésa nu sfir§la,
Marcul se §i rapecria,
Buzduganul invirtind
Si din gura chinind :
« MOT Bosnenl, mal Braileni
Mi§ei dumanI §i. vicleiii!
Ve-aruncati suta, pe-un om
Ca s,i clorele pe-un pom.
Ce ve'l robul vinovat
Ast-fel de l'atI ferecat ?
De ve'i robul de ertat,
De vindut sail de schimbat
Mie 'mI e de cumparat.
www.dacoromanica.ro
1-t
.5-
,5- v244-'
41.
Nu ne-I robul de vindut
Ci ne-i robul de perdut.
! frate BadIule
Cum te cold: babele! »
Cat qicea, se rupeTia,
Stulpul hornului smuncia,
Pe Bacilli ca'l slobozia
Si din gura-1 poruncia :
« Bate tu marginile
Ca eh bat mijlócele
Care-a scapa de la mine
Se mi scope de la tine! »
Amindoi turbatil racnia,
Virtejiu do m6rte facea,
Pintre Turd se invIrtia.
Turcii sarla §i fugea,
Dar pOcatu-I agIungea!
Care scupa de stilpan
Nu scapa de buzdugan!...
NOptea negra cand cadea,
CM' de Turd in foc ardea,
Si lumina se 'ntindea
Pe luciul Dunarei,
Pe valurile mareI.
Ear nevasta BadiuluI
Cumnatica Marcultli,
La cel foc grozav cata
Si cu jale cuviaa :
 cli
).-5-"Qec, .34

(I)
.19
-jr 127
rs..7

Pr « Mei! frate Badiule ! Cum mAnauca Osele?

Cumniltele Marcule! AuIitl vol mamele
Audip vol.' parele - Cum ki plane pkatele?...

NOTE
Acesta baladg se canta pe o arie cam serbésca, cc traggnituri de
glas orientale, i lantaril adaogii la sfirsitul oriel un solo de suspin
pe cuvintele turcesei : Brui aman, aman!

1 .11Ideelariul franeilor.
Turcii dad numirea da Franei la tote popOrele inThrgeate eu haine
europeane, i find ci el ad avut inulte resbOe cu Unguril i cu Nemtif;
póte c versul de sus face alusie la unul din acele macelurl crancene
ce ad rosit en shge de atite ori malurile Dunarei. Punem inainte
acOstg presupunere, fiuiidI ea caracterul mai modern a baladei Ba-
dialut nu ne ingadue a o crede de pe timpul cumplitei desfaceri al
francilor sub zidurile Nicopolii.
2 Cm einci-Veci de braileni.
inainte de resboiul Rusilor cu Turkia, la 1828, orasul Braila, in-
tarit cu ziduri, era ocupot de o garnizong turcescg. Brailenfl din ba-
lada nu sunt de cat ostasi din acea garnizong.
s De perhiq la 'mptreitie.
Cuvint turcesc ce insemnedg present, dar.
Tae carnea pan' la else.
Un lgutar cliii satul Foltestii ce se @Jig la coda lacului Bratesd,
längg Galatz clicea urmiltOrele veisuri :
Cu-o fringhie de matasii Cat si bratul med de grOsg.
I

Impletitg 'n trel, in sase Titla carnea pan' la Ose.

www.dacoromanica.ro
 X,X
-ot* sj 4VX

128

rr >4.
§i cu doa de fuior, Numai latul de matasa
Cat tin fluer de picior. Nu-i da drumul ca se easd,
Dar child Badiul se 'ntindea, Ci'l stringea, stringea cumplit,
1 Cele (ha se rupea. Ca un Orpe 'ncolacit.
Pune facici la ghiliald,
Buze moi la ruminiala,
57. sprincene in cernéld.

Femeile in Orient ad uriciosul obicelu de all drege obrazul cu

suliman i all boi sprinceuele cu nucimord arsa. Acel obicedu s'ad
adoptat de tote femeile, fie mabometane , fie crestine ce locuescii in
imperiul Otoman, i din nenorocire ad i trecut peste Dunarea, §i s'a
incullat In satele Rorminescl de pe maid sting al riulul.

L J
www.dacoromanica.ro
 Pk
-LA si.1

XXXIII

G HE 3,1

Iinde-o vede Ghemi§ móre !

Frunp verde de-aluth§;
Tace cucul la rari§,
La rari§, la carpeni§
lUefrica celui Ghemi§,
Ca' de-i mic §i ghemuit,
Are facia de 'ngrozit,
de-i mare cat un ghem, 1
Tung toti de el se tern.
Cat a fost vara de mare
El a mas. pe la co§are
Cu vinata cea frum6sa,
Eapa, Kura §i vinósa
Cu dungi negre pe spinare,
scantei de foc in nare.
Ea-i ogarca pe sub Me 2
cat alérga nu Male,
VI locusta. saritóre...
Intr' o 4i Ghemi§ punea
epte buti alaturea,
Cu vinata le saria,
Pe vinata o spetia!
Ear Ghemi§ ca un nebun
0 lega de un alun
trei lile o plangea,
Nici ca. se mai mangaea!
Apoi, maxi, se 'ndracia
Cole'n vale se ducea,
0 falauga 'n drum scotea 3
Pe drumeti pe top.' batea
Ca se-1 spue de stiea,
Daca 'n lume cunoscea,
Alt fugar ca vinata,
Se-i se drég'a inima.
Cand la urma tuturor
Eata-un biet de cer§itor 4

www.dacoromanica.ro

130
Iin spinare cu desag
Si in mâng c'un toeag.
Ear Ghemis cum 11 videa
La prtmint il intindea,
De falangg Mil lega
i.'1 balm si tot striga.
(c Mai sgrace, sa'rticila,
De child 'hall cerend milg,
Vegut-ai in calea ta
Yre-un cal bun ca ving'ta ?
. Still, &pane, nu mai da,
Ca tl-olu spine tot ce stil
Eil cunosat un bidiviti
La cel pasg din Macin 5
6
Care bea rachiti si vin! »
II
Ghemis lute purcedea
Luntre mica el prindea,
Latul Dungrel trecea,
La Mgciii de se ducea,
'n cetate el intra,
Ear de pitic ce era
Nime 'n s6mg nu'l bgga,
El la grajdiu si alerga,
Grajdinl Miralaiului
in dosul saraiului,
Si la pindg se punea,
www.dacoromanica.ro
)1.),tirec
1-Pz-ke4e kwt
In gnnoiu se aseundea.
(and fit despre cantritori
Pan' a nu resgri ziori;
Gliemi§ lute se trezi
'ncepea a nechezi
Cum nechéza epele
Epelc sirepele :
Armasariul l'augia
Se 'neorda §1 nechezia,
De la Iesle se smuncia,
Peste zid II§Or trecea,
sburand voios venia.
Ear Ghemi ii viclenia
Pan' de c6ma '1 apnea,
Apol lute 'ncgleca
Si numal o fugg-I da
Pan' la sorg sa Manda
< Bung gioa suribrg!
De esti bung bunis6ra
Pii de inima volOsa
Si de 6spe bucur6sg. 8
Bun sosit, Irate Ghemis!
Bine 0441 ca venisi,
Dar mai bine, gell, fgceal
Dacg-aice nu veneai.
Ca dusmanu-ti de cumnat
Chiar pe cruce s'a giurat
Se te dea la Tura legat
 (
121
Pentra-o palma ce mi-ai dat
Cand cu el m'am cununat!
Se 11'0 grija, soro draga,
1 Ca' cu mine nu-I de saga.
De mine care se MO, , Si la Turd veste le da.
Sangele In trup i se'nchIaga. »
III
Eata ca se lainta
ji pe prag se arilta,
Cel cumnat &rat, hain
Ce venla de la Macin.
« Aferim, frate Ghemis,9
Bine facusi' c venisl,
Amindol se veselim
Ca fratl buni se ne cinstim.
Fa nevasta, dute, ada'
Yin de eel ce fierbe 'n cada'
Se ne cinstim 6spele,
Se recorim fratele. »
Manda vinul aducea
La beut ei se 'ntrecea,
Pan' ce unul se 'mbata
Si 'n somn gret se cufunda.
Ear cumnatul cel hain
Tufecciul din Macin 10
Pe Ghemi 11 fereca,
La seleafu-I se pleca,
www.dacoromanica.ro
Pistólele-I le-apuca,
De 6rba le descarca,
Cu cenusa le 'ncarca.
Apoi lute alerga
Turcii casa 'neunglura
'n casa buluc intra,"
Earl sora lui Ghemi§
Punea salba si beni§
Si "litre Turd se arata
Si din gura cuvinta :
« Turcilor, spahiilor,
Nu dati vint sabiilor
Pan' a nu me plati et
De Ghemis, fratele met,
Cu o palma ce mi-a dat
Cand barbatul m'a luat. »
Buna palma-atuncl II da
cat Ghemi§ se destepta,
Si pe Turd cat if aria
in piciare drept Aria,
pistólele 'ntindea,
Dar nici unul s'aprindea!
Daca videa si videa
Eartaganul apnea
Pintre Tura se arunca,
Pintre Turd cale '§I facea
Si la grajdiu el se ducea,
/ VW/
.1%,r4t1

132
Rtw
) -1-7-lzv X
°

§i nechezind, Mani§ iute 'ncaleca

Eartaganul invirtind, spre Dunarea pleca,
Armasariu '1 amp,
I-Chit-1M Apa 'n do despiea
' Armäsariul nechezia, Se salta dill val in val
La Gheini§ sburand venia Pan' sosla la cela haal!
Si 'n genuchi el se punea.

NOTE
1 )S7, de-1 mare cat 'an gliem.
In povestele poporale ccsista o fiunta fautastica ce se numesce:Sta-
tul palmd, barba cot, adica cu statul nalt de o palin i cu barba
lung 5. de un cot. El traesce sub pamint i ambla clare pe Un epure
schiop. Gliem4, mare cat MI ghem, a fi negre0t ruda cu el.
2 Ea-Z. ogarcd pe sub Rile.
Adica are forma de ogar, facuta pe alergare.
3 0 falangli 'n drum scotea.
Pedépsa barbara a falangai s'a aplicat in .0-fa' in timpul domniei
fanariotilor. Nenorocitul osindit l acesta pedepsii priimia lovitur:
de biciu sail de vergi pe talpfie piciOrelor, in vreme ce piciórele lui
era5 strins legate de un drug numit falanga, i redicate in sus.
' Eatd-unblet de cerfetor,
tn terile nOstre e forte rar de a gasi un cerptor Roman, caci cer-
qetoria e considerata ca o meserie ru0nOsa. A agiunge pe'la agile
strainilor este cea mai mare nenorocire peiltru un om; prin urmare
e o forte cruda ocara cuvintal de calic. Cersitoril din terile nOstre
sunt mai top str5ini, qi cei mai multi din el Rtqi porecliti Rusnaci.
Cu tOte aceste, pang, la Domnia laY Ion Sturza calicimea din tera
era Ore-cum privilighiata prin hrisov Domnesc, i poseda In Ia.0 un

www.dacoromanica.ro
 Vole'

.133 ,)05-
,ge
'; foburg numit rnabalaoa Ca Heil-rid. Ea avea dreptul a lua parte lal
'
cortegiul imounintarilor. Bres la calicilor era representatit la acele ,
triste ceremonii priu Omedi alegi din sinul el, 0 care purtati toégurl (
gróse de cearii zugrilvita: cu florl .0 poleita. To Ogurile insa, erail atit I
de grime ca de al& dol inneni puteail se ducil ate unul pe urnerile kr.
5 La eel rqd din Mdein.
Ora. b mie aprOpe de malul drept a Dund'rei, in Turkia,
8 Care bea rachiii f i 'yin.
Legea lui Mohamed opresce beutura vinului i a radii Ant
7 Grajdial Miralaimlai.
Mialala insemnézil la Turcl rangul de Colonel.
8 'i de óspe bueurósd.
Datina ospetiei e una din cele mai vechi. 0 mai sfint paclite la Ro-
mani. Cand sosesce tin striiin pe pragul cash' until om, el tlice panil
at nu intra : Bueuroil de óspeti? i-i respunde totdeauna : Bucurqi!
9 Aferim, frate Glienaq.
Aferim turcesce, sinonim de bravo.
10 Tufeceiul din Main.
Cuvint turcesc care insemnéza fabricant de anne.
11
'n easd bulue intra.
Adieu da nuvalu in cash' en grurnada. Bake e un cuvint tureen
care s'a prip4it In Wilde cand. cu navalinile Turcilor,dar incepe a se
perde din limba nóstra ca multe alte cuvinte slavone i grecesci là-
sate in unta lor de ocuparile Rusesci qi de fatala domnire a fanario-
tiler.

L
10

www.dacoromanica.ro
 %XXIV
VULC AN
La gura Siretului,
Pin postul sn Petrului,
Ean, mgri, c s'a ivit
Un caic lung, poleit,
Cu postav verde 'nvelit.
Dar in el cine 'ml era?
Era Suliman Aga
Cu cinci-leci de Eniceri 2
Care pórtg 'n brig hamgeri.
Ei veifia incet, incet
De la Dungrea 'n Siret
Vadurile streMtênd,
Malurile cercettind
De-un Vulcan, de-un cgpitan
Du§manul lui Soliman.
Eatg, milri, cum venia,
Cg pe-un mal se intilnia
www.dacoromanica.ro
Cu trei fete Moldovence
Floricele Dungrence,
Vorbitóre, cantatóre
de pinzi inglbitóre. 3
Bung vremea la trei fete!
De nu sunteti voi §irete
Spuneti nog de Vulcan
Unde-I aprigul Bogdan? 4
Dacg-ti spune Vol cu drept,
Resgri-v'ar fld11 la pept,
Flori cu facie de bujori
Si cu ochi de pruncu§ori.
Lucrul vostru se sporéscg,
Pinzele s6 se 'nglbesca
Cum e cOla de hârtie
figrea de lasomie.
Ear de nu-ti. grgi cu drept
Arde-v'ar dorul in pept,
Lucrul se rill ye sporOscg
 e,
1-t05'
oi
195
Pinzele se nu alb4sca,
Ci la s6re se 'negrOsca
Si la vint se putrezOsca. » . De stapinu-i daruita.
1 Soliman s'apropiea
Cele fete Moldovence,
Floricele Dunarence,
De la Mal se departa
Si din gull cuvinta :
l Atunce s'agfungeti voI
and tti afla de la noi
Ende-I Badea cel lubit
i.de Turd nebiruit! »
Turcil se posomorIa
Pe mal verde coboria
Si de mers,nu se oprla
Pan' ce 'n cale nu zarIa.
0 sälcica ramurata
Pe-un isvor rece culcata;
Langa salce o batrina.
Cu tre.1 caftane 'ntr'o mana5
De sfinge spalandule,
De petre batandule;
Ear sub salce-un CApitan
th'inul ager de Vulcan
Stand la umbra §i dormind,
De-a lul viata ne'ngrijind
Ca de paza mil pazesce,
i. la capu-I strajuesce
Pandela§, un grec voinic
www.dacoromanica.ro
rt,A
?
ge
§
s I
Cu pist6le sub ilk,
Sluga vechie §i ubit
Si. din gura-a§a grtha :
« Bre Pandele I de vrel bath
Se nu-i poti manca dol ani
Dane pe Vulcan legat
C6-1 pe§che§ de imperat. »
Grecul lacom respundea .
cDati-mi banil §'om videa.»
Solimau se bucura
Bani 'n paa-i numera,
pece pungi de irmilici,
Opt de rubiele mic1,6
vr'o trei de venetici.
Ear Pandele ce facea?
La stapinu-i se ducea
Si cu briu-i de matasa,
Bniü cu tesetura dosa
Ti lega bratele 'n cruel
Sit dartha rob la Turd.
II
Langa malul redicat
Sta Vulcanul resturnat
Ca stejarul cel frunps
In padure-aruncat gios.
 ip
k-s
!.
'24? -64teC
186
4
Impregluru4 adunati
Sedea Turcil inarmatl
. Si pe rind se intreba
Ca ce mórte Tear afla?
TJniTdicea se'l ornOre.
Cu 1a de spênduriltOre.
Altii se'l cufunde '11 a0,
Altil se'l inflga, 'n tepA,
AltiI se'l tae pe loc,
Altil se'l arunce 'n foc.
Ear Pandele '1 asculta
Si la rindu-1 euvinta :
« La cea mórrt pilrnsitt,
De sOpinul inert cluditn,
Este-o petril de risnit
Care tme6 n'at slujit,
Si e bur4 de-aninat
De un ghit do vinovat
Si 'n Siret de cufundat. »
Turcii toi evet dicea..7
Pe Vulcan Into 1 ducea
Si de pétrA mi'l lega
Si 'n Siret 11 arunca.
Apele se deschidea
Si pe loc se inchidea
Cum se 'nchide pe-un mor-
Gura negruluI pitmint. [mint
Apol Turcii purcedea,
www.dacoromanica.ro
La Galati' el se ducea
Lrisand indereptul kr
Pe luchd apeler
Wilurele usurele
Si virteje 'n cercurele.
Ear Vulcan se cufunda
Pala ce de fund el da.
cand in fund el ce fAcea?
BrIul cu dinti '1 rodea,
Alhat drepW.-§1 desacea..
Din picIere s'opintIa
La luminil de (I'm.
Apol, greti eljnota
Si din gurA cuvinta :
« SArucut, amar de mine!
CgcI un agiutor na-mI vine
Se me sc6Vt de la gret1
Se-mI lungescti, yecul met! » I
Eatri, nari, cii de-odata
Ii respunde-un glas de faU :
« Volnicele, tine bine
CA ell yin, alerg la tine.?
Copilita sprintenia
Rirla Inteo hintricid,
Ei cu manele visla,
Pe Vulcan de mil scrwa.
Ear Vulcan o srtruta
Si cu drag 'II cuvinta :

h
WV5` -tuk
't(td
'25
137
yr, .
I << Fir e-ai, draga, fericita!
!' Ca tu esti a mea ursita, 8
Ca lumina de iubitd.
o
Mergi acum la tine-acasd
le 16 halm de mirésa
Si m'astepta, bucurósa,
Cd, ea daca-oiu isbindi
Cu tine m'oiu logodi,
S'om face casit 'mpreuna,
Se traim viata Nina. x Laudandu-§i faptele
iii
El la tirg se indrepta,
Mama lilt' se arata,
Ear batrina lacrima
tu jale cnvinta :
« Alei! draga, de esti via,
Spune mamei ea s'o stiti
Ear de nu se te bocesc 9
Trupul se ti'l pinzuesc,
Podurile se-ti gatesc. 10
Nu sunt mort nu me boCi
Niel in pinzi nu me 'nveli,
Ci In stremte me 'nvelesce
De me schimba calicesce. »
Picea masa cum clicea,
Iii calic ii prefacea.
El pe uliti apnea,
www.dacoromanica.ro
rt,
04,43Ae
'14
kif4CP'
*(504
Cri§mele de le cerca,
Cerca una, cerca doa
Pan' implinia carte nod,.
Cand a fost l'a nodlea
El in untru navalia
Ca 'n launtru el v'eluse
Pe Pandeli ce'l venduse.
Vendttorul sta culcat
Tocma 'n fund pe un macat
bêndu-§i pacatele.
« Noroc bun §i veselie
Celor ce's in avutie
Se-mi faceti parte §i mie!
Capitane Pandela§
Tn ce esti un bogata§!
Dami o frinta de letcae
Ca fiimea cumplit.me tae
Si pan' la pamint me lidde..
mra straine, miii sarace!
De-ti e Nue n'am ce-ti face
Ca me tin greit in§elat
De toti banii ce i-am dat
Pe ist palo§ otelit
Cu m'anunchlul poleit.
pro incóce fetul mcii
Ca se'l cercelez §i eii,
Si se-ti spun adev6rat
 VA)
4CiPC s"ce°
6e
Dac-al fost tu in§elat. >>
Grecul beat palop-i da,
Ear Vulcan cum il lua,
1 Ochi'n ginge 'si incrunta
S'apoi aspni cuvinta :
(; Alelei! fecior de lele !
Vindethr dilelor nide!
Nu te tinea in§elat
De cati.bani pe el al dat,
Dar te true in§elat
intr'a cul mAnA l'al dat.
Alei! flarA veninbstil
LitfA rea, necredinci6sA! "
Ce reit, spune7 ti-am fAcut
Turcilor de m'al vindut ?
OA la mine n'ai avut
De mâncat O. de beut ?
Haine bune de 'mbnicat ?
Cal frumos de 'nctilecat ?
AI vroit tu se mor eh
Dar n'a vroit Dumnedeti,
CA de mOrte m'a sctipat
Se te curtit de pAcat! »
NOTE
1 Cu postav verde 'noelit.
Colorel verde e purtat Ja Osmanlii nurual de pers6Jele cc aü un
caracter sacru, precOm hoe, derviA imamit,
Mohamed, sangóeul, e de eoiere verde.
www.dacoromanica.ro
r'
Cum dicea se §i isbia,
Capul Grecului Ufa,
Apol trupu-i tirila
FArA popA. nicl prohod
Pan' la capra mini pod,
podeoa redica
Si sub pod 11 arunca.
Apol ear se intorcea
Ear pe uliti purcedea
Si din Turd el cAsApia
CAP pe manA-I incripea.
Apoi lute alerga
Si votos se cununa
Cu con fatti ModovancA
Voricica DunereancA
Care 'n halm de mireaslt
L'astepta de mult acasti.
Spusu-v'am cftntic batrin,
Si mai am vr'o doA 'n sin.
De-ati aye suflete bune,
Si pe-acele vi le-au spune.
stindardul ml
 a)Ac,C.
tfty
199

Cu eincqeci de Eniceri.
Militia Eniceiilor a fost instituaU la 1362, sub sultanul Amurat, do
ciiere mareie Vizir Kara Halil Bma. Ea era compug de robi Nati in
rcsbOe dap: ce Orn us Thglerberg de la hum elia hurt Ipsala i Malgara.
Dupil fermarea acestAyestite militie, un §eik amine Hagi Bektaq o
bine-cuyinta", qicdnd : Numele yostru se fie Ienghiv/tri (cuvint com-
ims de engla, nod, §i chehri, soldat); infAtiqarea ydsti se tie vie te
mindli; Mama vestri1 se fie inyinghelOre; sabia yestrii ascutitii, lan-
cea vestra tot de-auna gata de a lovi capul duvnalmlul, i ori unde
yeti merge se ye intórceil cc chipul Inflorit de s'amitate.
A57, de pinzi indlbitóre.
Viata patriarhalg a familfilor romane impune ferneilor datoria de
a tese in case pinza trebuitere pentru imbrgcamintea Varbatilor §i a
copiilor. Ele au perfectionat acestu industrie §i a agiuns a face me-
nesterguri §i stergare forte frumóse.
Fcmeile de la ulnae pOrfe stergare de mititasa' literate de dinsele,
ce se deesebesc prin diba'cla tesilturilor.
4 Unde-i aprigul Bogdan.
Turd! dau Moldoyil denumirea de Bogdania , &pre numele lii
Bogdan, fin! lii Stefan eel mare, ce a inchinat terasub suzeranitatea
Sultaniler. El le clic Moldoyenilor Bogdani.
6 Cu trei, eaftane 'ntr'o mad.
Caftanul e o haing orienta15, ce seryla inainte ca un semn de anor.
Domnil child priimlai Domnia, qi boor!! etind priimlaI boeria; grail
inyestiti cu caftane.
6 Opt de rubiele mid.
Moneda' turcescal de aur.
' Thrall, toy, evet qicea.
Evet, cuvint turcese ce insemnizg : tt§a.

www.dacoromanica.ro
 is" 't
It-t1
r

2,,e
0,4
-,te
11vro
140
4,J
-r7-1 J,1
_s

dtS

° Cd tu esti a mea ursitd.

I.Trsitul sag ursita insemnézh mirele sail mirésa hothriti. de sórth.
1 Flechii i fetele credit c norocul se oeuph de viitorul lor. Fetele mai
cu sémh suut in plecare de ayi chta ursitil in facia apel de pin fon-
thni, in lucirea misteriósh a stelelor , in forma copacior de-pin ph-
duri, etc.
9 Ear de nu se te bocesc.
Bocitul e un obicelu ce ecsisth la Romani de pe timpul vechilor
Romani. Ca qi in epoha lui Trajan se aflh intro femei, bocitóre, ca-
rele mergil de bocesch mortii pe la case, 0 pomenesch cu un ton plan-
ghtor, de tote meritele bor.
" Podurile se-ti gdtesc.
Cand este a se face vre-o imormintare, obicciul antic cere de a se
mqa poduri in calea mortului. Se intinde pe pragul portii easel o
ping albh peste care trece cortegiul. 0 al doilea plush se pune ase-
mine la giumhtatea drurnului, i o al treile pe pragul portel de la
biserich. Acele pinze se (TA pe urnih de pomanh la shraci impremdt
cu luminhrile de cér i cu moneclile aruncate pe ele.
Aceste poduri alegorice inchipuesch puntile cc are a trece sufletul
reposatului case agiungh la up, ralului, ear monedile slujesch a plAti
vclniile pe asth lume (?) Afarh de ipsele monede se mai pune §i chte
o monedh mich In mann mortului, pentru ca se aifbit cu cc plhti pc
ceca lume barca MI Caron. Romanii lush aii uitat i pe Caron i riul
Sties 0 chmpii Elisei din Mitologia sbremoOsch, de cand Hristianis-
mul a inlocuit relegea Eighnismului.
11
Litfd rea, necredinciósci.
-Cuvintul Etill carele la inceput servia a denumi pc Poloni dirt Lit-
fania, a agiuns a insemna néni red §i gird credintd. Prin urmare
el se aplich de Romhni la orb ce popor cat e i-ad fhcut dame idle.

www.dacoromanica.ro
 Ism
\_374-03-
xxxv
CORB A C
Corbac .zace la 'nchisere
De trei ani lipsiti de sere,
In ora la Tarigrad
In becin la Sultan Murad.
El ofteza §i jalesce
Si pin gratii tot privesce
Cand in nori purtati de vint
Care ploa pe pamint,
Cand la carduri de mere
Ce mereli sbor catra sore.
Eata, mri, cä 'ntr'un nor
El zaria un corbupr
Ce pe sus tot cronconia
Si din aripi tot balm.
« Alelei! Corbac dicea
Cad n'am durda, pul de corb,
Sang& se mi ti'l sorb!
Ce tot sbori i cronconcsci?
Ori pe mine me jalesci
Ori de mine tu-ti bap gioc?
www.dacoromanica.ro
ri,t1
gt)r 11,-N4
r
l'*11
e
ir4
Remanére-al fara doe,
Si ti-ar crtdea unghile
Se n'acati en dinsele ! »
Corbul cat il auDa
Din eel nor se repedia,
Pe fere-sta. se Lisa
Si pe cuvinta :
« Corbacele, dragul mei!
Ce me blesterni aa roil?
Ca Main de rindul teti
De trei ani fara 'ncetare
De cand zaci la inchisere.
Maica-ta mi-a poruncit
Se tot sbor neobosit
Pe spinarea vintului
In giurul pamintului
Se te aflu, cn se stiu
De esti,mort, sail de esti nit
Alel! corbi, de-i aa
Eu nu te-oiu mai blastema

1,,wc
"4Y
..(s4 .
cu lacrimi te-oin ruga
Q Ca se fad pe ghindul meti,
Se'ml aduci cu pliscul tot
Cinci fuike de matasa
De la mama, de a casa
S'anca érba ferului 1
Din codrul Neferului. A
Corbul lute 'n sbor saria
Cat pe eerel se zaria
Mai inteiu ca un porumb,
Apo): numai cat un plumb,
Pan' ce 'n zare agiungea
Si din zare se. stergea.
Dog Vile nu trecea,
Corbu§orul se 'ntorcea
Si cu pliscul aducea
Cinci fui6re de matasa
Cea mai WO, §i WA,
S'anca him ferului
Din codrul Neferului.
« Alei! corbu§orul meet!
De-a vrea sfintul Dumneleti
Iii cea lume se scap eti,
Gnur se mi te infratesc,
Si se mi te tot hranesc,
Nu cu carne paserésck
Ci cu came paganésca,
Niel cu sange paseresc
www.dacoromanica.ro
r
od41)
A-)
142
P.
Dar cu sange pagftnesc! » ,
Corbea timpul nu perdea,
El matasa o torcea
Lunga funie-o fa'cea
Si de gratii o prindea.
Apoi cand nOptea cadea
El cu 6rba-cea-de fer
Atingea gratii de fer ;
Gratiile, ca de foc
Se topia tote pe loc.
Numai una remanea
Care funia tinea.
Daca videa §i videa
Corbac timpul nu perdea.
Funia '§I-o apuca,'
Pe funie luneca,
Leganat merett in vint
Pana ce da de pamint.
Apoi el se departa
Si din gura cuvinta :
« Corbi, corbi, fratior
Mergi la maica cea cu dor
Si-I du veste c'am scapat
De la loc. intunecat,
Si de-acum ca se me 'mpac
Eh din funie-am se fac
Colan mindra pentru Turd
Ca se mi-i redic in furci! 2)
 n ,."-sg-ie (.,i,..5'
NgN. \_b
viVc
1.\-EVC-1 ,ei-brf) 4 cg
143
4 'Z,
NOTE )
Aasta; balaXi arc mulUi: aseminare en aceo a lui Novae Ti Collin!,
5 i pe eat presupun, ea este nurnasi o parte din- vre o.alta ba1acli cc s , a ,
perdut. V

?oncfi erba ferulut

Ii povesti se ponlenesee ades di o érba ce aye putere a topi ferul
de la zii.vórele inehisorilor. Ar fi de eredut ca éiha ferului, nu e alta
de eat érba de pqea, diva povestile poporale nu ay fi eesistat inainte
4e descoperirea prafulul.

L
www.dacoromanica.ro
 r <-\
dr
)
kir
glX0

V-11 r' Ls,

f
XXXVI

NOVAC i CORM:IL

Armele se-ti otelesel,

Fost-ah, cica i.rn Novae,
Un Novae, Baba Novae I
Un viteaz de-al lul 1\lichal2
Ce saria pe sépte cal
De striga Cralova vaI!
El un feclora§ avea
iT tot ast-fel 11 qicea :
«Fedora§ Gruiutul meh!
Asculta de ce-tl qic ett,
Se nu caqI la vre-un loc rat,
La loc reit si mult departe,
in negra strainatate.3
Dad sorp te-or purta
Teri le de-a vintura
'n Stambul de a iutra
Tu de asta nu ulta :
Varna drépta, se platesci,
Hainele se-ti priminesci
Ca se pail ui biet sarac,
Se nu semeni a Novae
Ca nu-T Turcilor pe plac. »
Grue 'n Tarigrad intra,
Varna, dréptil al nu da,
De haine nu se schimba
Ci pe uliti se primbla
Tot in bailie Novacesci
Cum e drag ca se'l privesell
Tuieii toti cat il zaria
intre diiii se grala :
« Ista-T Gruea lui Novae,
Lui Novae Cara-iflac!» 4
pe loc el s'aduna,
§i de Grue s'anina,
cu Grue se lupta
pe Grue mi'l lega

www.dacoromanica.ro
 ii
vo
Ne,
Le
Is'
Cu trei funii de matasa,
Din ele se nu mai easa!
1 Dar cand Grim se 'ntindea
1 Dog funii se rupea,
Numai una remanea,
Una lungg nodor6sfi,
Cat un brat voinie de grOsg!
Turcii lute '1 cuprindea
Si 'ntr'un beau il inchidea
Lumea se n'o mai priv6sca,
S6re se nu mai zaréscil I
II
Grue zacP la 'nehis6re,
De trel anT lipsiti de s6re
Si prin gratii lung privesee
Ceriul bare strelucesce
Si le dinsul nu 'ngrijesce!
Dor cumplit inima4 ska,
Plans de jale mi'l inecg,
Cftnd zgresce despre s6re
Carduri, cardurI de enc6re,
CalatOre sburatOre,
Si de el nepasatOre.
Eatg, mgri, cum plangea
Ca 11-departe, sus zarla
Un corb negro, corbisor
Ce sbura ineetivr
www.dacoromanica.ro
r
rt I
'11
14' ttY )
js- kvi!
145
Si din aripl tot bgtea
qi cu jale cronconia.
Eay Grue se amgria
Si din gurg-amar icea :
« Cacin'am durda pui de corb
pilele se ti le sorb !
Ce tot tipi i cronconesci
Oa -de mine te gatesti? »
Corbul se apropiea
Pe ferestra se pimea
Si din pliscu-i respundea :
« Gyuisor, drTguu inoll !
Ce me bliistemi asa red
Cand amblu de rindul tad ?
Alei! corbi, corbisor,
De vrel hi se'mi faci pe dor,
Tine inelusul mert
du'l uncle voesc eti
In muntii Catrinului,
In prtdurea Pinului
La condacul loi Novac,
Lui Novae, Baba-Novae.
Si me Our ea de-oiu sap,
Pe tine te-olu adgpa
Nu en sange pseresc,
Dar cu sange pagguese ! »
Corbul vesel croneonia,
Inelu 'n plisc ii punea,
 c/1"e rA
146
t'
Aripele '§i intindea,
pe cer el se zarIa,
Intel ca un porumba§,
Apol ca 1111 lastuna§,
Apoi ca un bondara§
Si 'n zare daca-agiunpa,
El din zare se stergea.
In muntil: Catrinului,
In Padurea Pinului,
Odihnea Baba-Novac
La umbra unui copac,
Si pin vis 0 tot videa
Pe feciorul seri Gruea.
Iata-un corb ca se ivia,
pe-o créngit se punea
Chiar de-asupra capuldi
Capului Novacului:
Corbuletul uprel
Avea 'n pliscu-I un inel
Care gios cadea din el
Chiar in barba lui Novac
Lui Novae Baba-Novac.
Adormitul se trezia,
Si inelul cat videa,
Scotea haine Novacesel
LDe punea calugaresel
www.dacoromanica.ro
Scotea cuca de Novae 3
Si punea un comanac,
'ncaleca voinicesce,
purcedea vulturesce,
Cu desagi, cu buzdugele
Pline de Mahmudele. 4
El mergea §1 ear mergea,
In Tarigrad agiungea,
La divan ea se ducea
Si din gura-a§a dicea :
« Audit-am, audit
De-un voinic ce mi-ati robit
Eata me's ca am sosit
Se vi'l platese indoit. »
El desagii de§erta,
Turcii toti nava% da,
li pe glos se tavalia,
Unul pe-altul se 'mpingea.
Ear Novac ca .alerga
Pe Grue mi'l deslega,
Un palo§ in mana-i da
Si din gura cuvinta :
c Bate tu marginile
a se bat miR6cele,
Ca le stiil sor6cele.
EY taIa la Tura, Ufa
Pan' ce bine ostenla,
Apoi 'lute purcedea
 ,13
s
--Estwv.$)

rr
Amindoi de se ducea, Unde corbil locuesca
in codrii Catrinului, Ii ca frump se 'multescil
In pgdurea Pinulni, bine MIliduescri !

NOTE
' 2 Un Novae, Baba-Novac
Un vitéz de a lui Mihai.
Pintre generalii lot Blihai Voda Vitézul s'a deosebit Baba-Novac,
om credincios al Domnului, 0 carele a avut o mórte glorhisa' de mar-
tir, din ordinul lui Ciaki 0 al Senatului Unguresc.
. In négra stritincitate.
Simtul de nationalitate 0 inbirea de patrie sunt aqa de adinc in-
tiparite in inimile Romanului cit pentru el strainatatea e négra', fdra,
lumina'. SOrele nu'l incallesce pe pamint strain !
Romanii sunt supu0 tristei bole a nostalgiel cand se afla digerati.
De aceea in armia Austriaca unde snot multi feciori din Ardeal 0
din Bucovina, legea de pedépsa' in contra fugirei din Oslo, e mult mai
putin asprg pentro Romani. Un antic vechiu lice :
Roman in tera straina,
D Lice- dor ul 0 s uspina.

4 Lui, Novae Cara-Iflac.

Turcii numesch pe Romani iliac, adicit Valac, insa pe acel din Va-
lahia II chiama Cara-Iflac , Romani negri, 0 pe cei din Moldova ,
Ac-Iflac, Romani albi.
5 Scotea cuca de Novae.
Cuca era an solu de coifura impodobita cu pene de Strut, cu care
Domnil Moldovii 0 a Valahiei erail incoronati cam' ei merged de se
i nchinail Sultanului ea se priimésca investitura, Obicelul era ca pang

www.dacoromanica.ro
 eg
Cs
11 ,51(k -)1
des"--`e(
A":11 "iv
3tYry' 47"e?
148
`,..
p_t

a nu intra In sala de audienV a Sultanule, Arzoclasi, cel Wein user ''

i nnmit Capusilar Kiethudasi, se imbrue pe Domn en caftan, si Muh-

zur Aga se'l pue pe cap euca Domn6seti. Mai era insit i alto cuce
?1 mai mici pentru So lald. 1

8 _nine de Mahmudele.
Monea turcesa dc pe timpul lui Sultan Ma hmucl.

www.dacoromanica.ro
 a.
1 ,s)
MITH
FATA CADIULUT
La grAdin, la cerdac
Lui Hagi Baba-Novae
Care pórtri, comanac, 1 Soimulet, puiu de roman
LungA Maki, e inliusi
Si de ospeti multi cuprinsi.
Dar la masa, eine §ede?
Pe 'mpregiur cine se vede?
Sede balrinul Novae
Ce trilesce-acum de-un veac.
Cu cinci-Pci de fini§ori,
Tinerei, mindri bujori,
Si cincileci de fini§óre,
Tinerele garofiore.
Toti cu bine petrecea
Pe Novae il fericea,
Numal tinerul Tovi0
Copila§ de NovriciO,
Nici nu bea, nici nu mama;
De la ininA ofta.
www.dacoromanica.ro
rt,/ s , -.
-k,
.tP.
13
«Nepotele h`al, tovitit
Copila§ de Nov'acitrt,
Ce nu scie de st4in!
Nici nu bei, niel nu mrmanci.
Ce stai pe ghinduri adinel?
Eti pe ghinduri am dilut
De cand, mo§ule-am vjut
Pe fata Cadiului 2
Din satul Odriului. 3
Feciora§ puiu de roman
Ce nu scie de stilpin!
Dacil este milri-a§a,
incetézi de-a ofta
Si te du in grajdiul me6
De'ti alege-un pulu de zmeil
Din cinci-pci de bahameti
Bahameti cu peril creti,
Si'ti. ft singur isbiuda
11
 f46A-5'11
st,
,
'al)inC* \ 150
c14
Ca se-ti capatI dobinda.»
Tinerelul se seula,
1 Lui Novae se inchina,
1 Mana drepta-1 saruta 4
Si la grajdlu se indrepta.
Ear la grajdlu dad, mergea
El un minz 1§1. alegea,
Minz de fugg sprintenel,
E§la 'n varg, pdtrarel,
Minz ce fuge'ca §olcanul
De nu'l prinde pie): areanul.
Pe el Iute ea sdria
Si din fuga mi'l opria
La o 'Arta de grading,
De grading, cu florI plina,
Unde staa eadinele G
De se 'nganti cd florile.
« Tu, fata-a Cadiului
Din satul Odriului,
Ghelai, gbelai pan' colea 1
Ca se-mi dai o floricea
Si mi-o a cu mana ta
Ca se-mi dréga inima. »
Copila CadiuluI
Din satul Odriului
RurniOra, se faeea
Si trei florI ea '0 alegea
Si trei florl ea culegea,
www.dacoromanica.ro
Fun fir de per i§I srnulgea
Si eu firul le lega
S'apoI talnie ea le da
Unei rObe rnindrulita
Se le duea la portita.
YoInicelul grea ofta
Peri§orul sdruta
Si din gura-cuvinta :
« Tu, fata-a Cadiului,
SoriOra Crinului!
Ghelal, ghelai pa'n colea
Ca se-mi daI o floricea,
Dar ml-o dii cu mana ta
Ca se-mi drega inima. »
Copila Cadiului
Din satut Odriului
Bujorica se facea
S'o gar6fg culegea
0 garga ea §i ea,
Apol singura-o ducea,
Celui mindru Novacel
Avere-ar parte de el!
FecIorapl se pleca,
De mijloc o apuca,
La sinu-i o redica
Si la fuga, se-arunea,
Si din fuga-o desmierda
Mil de sarutarI ii da.
 In
NN ,rsPoc trtriep
`2.,
FM -1'
1-,,,t1,3-15-M -1,1py
°C,
151

k
4
Ear cea rag medidra
Si de minte cam u§óra
Spaima singura '0 Ikea,
1 Si 'ntr'un suflet se ducea
La Cadig, la cafenea
Uncle beg 'Anil cafea.
« Sal Cadiule, nu sta
C'ag rapit pe flea ta! D
Cadiul se 'ngglbinea
Celmaoa pe ochi punea
Pe-o tatarca 'ncaleca s
Si la gdna se lua
Eapa campil apnea,
Urechiu§ele '0 culca,
Urma minzului calca.
Fugea minzul nechezind,
Eapa fugea renchezind,
S'a§a bine ca fugea,
Mal ca mai il agiungea.
Daca videa §i videa
Fata mintea nu'0 perdea
Ea pe minz cl se pleca
De urechle mi'l mupa
Urechlua sângera,
Ear minzul se oteria,
Si saria, saria, saria,
S'ap bine ca, fugea,
Inteo clipa agiungea
1. In grading, la cerdac,
La Hagi Baba-Novae.
Cadiul guca sosia,
Eartaganu i scotea,
Ear Novacul cel Wan
Ce nu scie de stgpin,
IO redica genele,
Genele .cu cargele
Ca se-0 yap óspele :
« Stai, cuscre Cadiule,
Se ne-ascultam vorbele,
CA junii facri certele
Si batrInii pacele!»

NOTE
1 Care pórtd comanac.
Comanacul e coif urri ci1ug.rése. Este de crept ea'.britrinul No-
vae din acestil balad5, nu e tot acella din balada precedentii, cud Till
se potrivesce cornanacul Seu cu hainele novucesci , I cuca vitézului
osta i prietin a Domnului Michai Vitezul.

www.dacoromanica.ro
 :6)
:jr\ra'4
152

2 Pe fata Cadiului.
1 Cadid, cuyint turcesc cc insemnéza giudecaor.
a Din satul Odriulta.
4 _Nana dreptd-i, sdruta.
Sarutatul de mama e Lind semn de respect din partea celor tineri
care eel mai batrini. Acest obiceiu ecsista din vechirne la Romani,
caci a ail mult respect pentru biltrinete.
6 Ega vard pdtrdrel.
Adica de patru ani.
° Unde stag cadinele.
Femeile turcesci portil numele de cadine.
' Ghelai, ghelai ptit' colea.
Espresie turcesca ce insemneza : Tat pana colea.
8 Pe-o tiitarcd'nedleca.
Adieu : incaleca pe o épia de sok tataresc.
° De urechie mi'l nnwa.
Acest fact se gasesce raportat in caletoria D-lui de Lamaitin in
Orient. En Arap furand calul altue, acesta se lou pe urma furului,
dar cand era se'l agiunga , el ins41 Ii striga ca se musce calul de
urechie, cuci el prefera a'l perde de cat a'l vide agiuns de alt cal.

www.dacoromanica.ro
nvc.N.S, :-Y-rtWiesfr

XXXVIII

MOGOS TORNICUL

In ora§, h Bucurescl (Ca-i mai mare miute n'are)

Tot se stal §i se privescl
Pe eel septe voinicei,
Mindri pui§ori de zmei,
epte frati ca §epte bral
Toti de-a lui Mogo§ cumnati.
El in capul podului
Iii fruntea norodului
Astepta pe sora boy
pe mindru-I sotior,
Mogo§ vornicul bogat
Ce glumesce ne'ncetat.
El la umbra se culca,
Bea volos §i ospata,
Cu ploscuta inchina
De cinci vedre §'o oca
Vadra Tarigradului,
Mesura 'mperatului.
Ear fratele eel mai mare,
Pe drum ochi '§I alerga
Sicu glas dogit striga :
Zariti voi ce zaresc ?
Eata vine ca un met,
Vine Mogo§ vornicul,
Calare pe galbinul. v
Fratil toti mi se scula,
Peste campuri se uita,
Si videa, maxi, videa
Cum venia Mogo§ venia :
« Buna ioa, §epte frati,
epte frail ca §epte bra4I1
Bun sosit, frato cumnate,
Ai venit pe ne-asteptate.
Dar uncle ti-e sotióra?
Ce ne-al facut soriOra?
On pOte &al §i uitat
CatrA noi ca.te-al legat

www.dacoromanica.ro
 N,)
40vCre4
" Chnd pe Stanca ne-ai luat
S'o aduci la fratiori
Pe earnd de nod oil,
Ca's mai multe serbatorY;
Pe vara de patru ori,
Ca's mai multe lucratori?
Ba, maifray, etin'amuitat
Card voi ct m'am legat,
Si cu Stanca am plecat
S'o aduc la desfatat,
Dar in drumul Orbit
Turd, Mari ne-at intilnit,
pe Stanca mi-au rapit.
Pe Stancuta ne-ait rapit
qi tu, Mogos, a fugit?
Cu cel furl nu te-al luptat,
Dupa ei nu te-ai luat
Nod ani se-I tot alungi
i cu mOrtea se-i agiungi ?
Mori dar, cane blastemat!
CA tie nu ti-ati fostsdat
Ca se fil vrednic cumnat
Cu-a Stancutei §epte fray,
epte fray ca septe brali! »
cu totil crunt turba
Palosile redica.
Ear fratele cel mai mare
(C1-1 mai mare minte n'are)
www.dacoromanica.ro
jesgetkAiM
-
'!!C
Palo§ul mi'l invirtia,
in Mogos ii asvirlia
Dar nici ca mi'l nimeria.
Palosu 'n vint vijila,
De-un zid mare se lovia,
'nderept se intorcea,
Laiiga Mogo§ de cadea,
'n pamint se ingropa
pang, in manunchiu intra.
Ear fratele cel mai mic
(Ca-I mai mic, e mai voinic)
Palosul mi'l invirtia,
in Mogo Ii asvirlia.
prin inima '1 giunghia
Când de-odata ce videa,
Ce videa §i nu credea ?
0 telega zugravita,
Pe din untru poleita
Gu dol-spre-ce telegari
Telegari cu c6me maxi,
'n telOga'sora lor
inflorind ca un bujor!
« Build qioa, fratil mei,
epte puisori de zmei !
Dar uncle ve'i cumnatul ?
Ce mi-atl flout barbatul?
L'am trimis in 'lad de-a
Cu septepalose 'npept, Ldrept '
 z
sGV9'
j--"oe<4cors

ktu-,
153

C
Ca nu-i vrednic se tra4sca
cu noi se' se rudésca,
Cine 'n Ora paganésca
Nu stie se vitejésca
i nevasta se-e pazesca!
Val de mine! ce-atifacut?
Val de voi ! n'ay priceput
Cum ca Mogo§ a glumit
Mid de mine AT'a grait ? »
Bine vorba nu sfirea,
Lacrimi din oc1i ii eea,
Langa Mogo§ ea cadea
Cu bratele '1 cuprindea
Ii bocea, Ii dismierda
Apoi sufletul §i'l da
In capatul podului,
In ochli norodului!

NOTE
Pao c legenda raportaU aiee se fie isvorul de umle se trage nu-
rn e podulni Alogqdel din Bucuresei.

www.dacoromanica.ro
 Ngx
rt
_re?
11
XXXIX
BIJJOR
Frump verde de negara;
A esit Bujor in téra! 1
Bate, prada, nn omóra
Pe ciocol ii baga 'n flare, 2
Se-I dea banI de cheltniala
Si bailie de primela.
Nor ese, Nor ()ice :
« Halal de tine, voinice !
HAdeti copil dupa. mine
Ca stir' calea 'n codru bine,
Si stiti turnie de berbeei,
Isvóre cu ape reel,
Si neveste frunmsele
Si desagI en rubiele! »
hi in. vale, cold 'a vale
Suna-un glas dubos en jale,
Glas frumos de flail mare,
www.dacoromanica.ro
1-1
r
Bujor prinde-o s'Arutare'.
Tel in vale, la piriti
Dori fete spala, griti,
Bnjor le tine de briti!
Tel in vale, la fontana,
Doa, fete spala Etna,
Bujor le stringe de mand!
Tel in valea lul Terinte,
Doll, fete culeg hate,
Bujor le se6te din minte!
II
Frun0 verde de negarl;
La FocsanI intre hotara.,
Este-un bordeIti cam plecat'
De eopaci incungiurat.
Acolo-1 Bujor culeat,
La Anita vednvita,
Ce'l dii lin tot cu vadrita
 1'1
2 r,
4,
11 --6 u \ -1-t'16
157
Sig inibata cu gurita :
« Anitico, draga mea!
Mu lt mi-e dor de-o Iluricea,
Y Floricica rumeóra
Care-o porti In buzisóra.
- SteMnica Bujoras !
Floricica dati-o-as.
Na i na gniita mea
De-o saruta cat Ii vrea.
Ear de bent, nu mai bea
Ca' potira-i cat colea.
Las' se vie ca, nu'rni pasa
Cand mi-e palosul pe masa
Si mindruta dragastOsa. »
Sarutatul n'aii sfirsit,
Potira c'ati si sosit.
Luptat-ad Bujor, luptat,
De potirà n'a scapat !
Ill
Frunqa verde de negara,
Pe Bujor mi'l due pin -téra
De'l arata ca pe-o fera!
Si mi'l pun la inchisOre.
Fara arme, Para sOre !
Oliolio! codru frumps
cat esti vara de frumos
Earna putrelesei tu gios!
www.dacoromanica.ro
ir-Sc .s'
RA:v
,s- v
't6
`)1
Ca tine Bujor in gros
Sta Meat cu facia 'n gios.
Iv
Fru* verde de negara,
Pe Bujor mi'l giudecara,
La Divan il intrebara,
Multi erestini de-a oniorit
Cat pin tell a hotit?
Ear Bujor cruce '§i facea
en dreptul respundea :
.g Mort de um ei n'am Malt,
Dar elocol multi am Wilt!
Stefane Bujorule
Unde-ti sunt averile
Ca se-ti scapi tu Vele ? 4
Le-arn ascuns pe la copaci,
De-agiutor la eel grad
Se-li cumpere hol i vaci!» 5
Fru* verde de negara,
Bujor se sue pe-o scara...
Mug saraci en jale-arnara,
Ca nit-i seam Domnilor
Si e scara hotilor,
Calea négra-a mortffir !
_J
 XE4

s2n.P`5. R'efres,
lee

NOTE
1 A e§it Bujor in térd.
Acest hot vestit, poreclit Bujor din causa colórel perului soil, a qit
In tera pe la Inceputul vOcului XIX, El era focior boeresc la mo-
ia unui boer pan' a nu se da la hotie; find insa reil batut intr'o cli
de stapinul sea, Bujor a apucat calea codrului, ca se'e resbune in
contra boerilor. Canticul insgi ice ca el nu facea mortl de om, dar
avea multemire a pune pe clocol in lanturi.
2 Pe clocoi it bagel 'n flare.
Flare in loc de fere, provincialism.
Este-un bordeiu cam plecat.
Bujor a fost Fins intr'un bordelu , aprópe de Focpni , unde el se
olihnia.
Ca se-ri soapi tu chide.
Dupe intelesul acestor doh' versuri, se vede ca qi pe timpul lal Bm-
jor, unit din giudecatori erail suppue farmecului banilor.
3 Le-am ascuns pe la copad,
De-afintor la cd sdraci,
Seji cumpere bot §i sad.
Hotil Romani s'ail aratatil mai tot-deauna cu indurare pentru cei
slabi i saraci; de aceea i poporul Ii considera ca pe niste eroi qi are
pentru el o dragoste plina de admirare.
In cele mai multe balade hotil sunt representay cu coldre vii qi
mindre. Voicu, un alt hot ce s'a aratat in téra dupa Bujor, res-
punde ca qi acesta giudecatorilor ce'l intrebail despre averile adunate :
Averile no v'oiu da. (2u droscele itl primbla,
Ca pe Voicu spinclura. Cu muierile manca.
§i vol galbini '101 lua, I-am aseuns pc la copaci... etc.
Cu cartile itt glum,

www.dacoromanica.ro
 NP't CL,s' 1,-Ak z-1
A
'(R1 a-Zig
1
2sor'; 11-isvarl

XL

JIANUL

N'ati anlit de-un Jian Cele ce-i treceaa pin ghind

De-un Jian, de un Oltén
De un hot de capitan
Care ambH, pin padurl
Cu doi-spre-qece pandurl,
Cu ghiebe §i cu poturi ?
El 16 mid de la ciobani
Armäsari de la mocani,
Fara plata, fara WI!
Si pindesee la strimtori
De desp6e negustori,
Si tot prinde la boeri
De-I curata de avert !
Toti de dinsul cal fugea,
Toti de el se jalula
La Domnul, la Caragea.
Domnul potira-aduna,
Dnpli hot el u mfina.
Tar Jianu 'ntelegend
Se 'ndrumia spre Olt fugend.
Gand la Olt, Oltu-1 umflat,
Ca la munte l'a plotat :
« Mal Romane, mai podar,
Trage podi§ca de car
Se me treci la cela mal
ru vitézul ist de cal.
Trage podul mai de-a drept
Pan' nu-Vpunun glonte'npept
Nu'mifii du§man §i'rni fil fate
De nu vrei unglonte'n spate. )
Dar podarul se ghindia
Si cu lene se 'ntindea.
Daca videa §i videa
Jian rostul nu'§I perdea.
El se arunca in not
Cu sullet, cu cal, cu tot.
Calu 'n apa se lupta

_J
www.dacoromanica.ro
 7-11
r4-tn 41
Y dec--)F-c ,

-ove 6 )
4CirS-1 4
100

lEar Jianul cuvinta : Potira gazda lega

«De cat se me rog de prost
Ca se dee podu 'n rost
Mal bine cu murgu 'n not
Ca ;i, el e puiu de Olt.
De cat se me cacinlesc
'Mai bine se lialducesc!
Hal voinice murgulet,
Nu mai face perul cret,
Hal la Slatina 'n jndet.
[Jude gazda ne-om afla
'arnindol ne-om resufla! »
Cand la gazda el sosia,
Ce videa O. ce-auclia?
De Jian o intreba.
« Haide ear, murgule, hal,
Hal la munte sus, pe plal,
Se scapam de chia de vai !))
Fugea murgul cat fugea,
Dar potira '1 agiungea
Pe Jianu mi'l prindea
SCI ducea la Caragea.
Val! sermanul voinicel!
Saracut, amar de el!
Caci pe loc mi'l giudecara
Cu lanturi mi'l incarcara
§i 'n ocna mi1 aruncara.

NOTE
Jianul era de nernul se boer. El a hotit ca si Bujor, , ye la ince-
putul vkulut XIX qi if-a si'vIrqit Vele la Tergoviste, fEnd ertat de
guvern.
Un alt cantic a Jianului sung aa :
Colea, maica 'n frtgetel Iancu Jianul ii qic.
S'a ivit un voinicel El pe rite le-a iubit
Pe-un cal vinet porumbel. Pe tote le-a arna'git,
Me duc, nac, dup 6. el. Le-a lasat si a fugit.
Nu te duce, fata mea, La Jill pe unde-a funblat
C5.-T rqine grea. Cate fete s'a 'Nelat
Cel voinic cu calul rnic Dupa el de s'ail hat,

www.dacoromanica.ro
 r ,A
1-1 crr ,1 ,.).K,._.,
1-1
e
ki''"' -I, ''''c,i-;"
' Gt.

11, 161

I,
$Cu copil tot le-a 15:sat. I Le-a lhat plhngend cu foc
La Olt, pin oil care loc 1 De-ail rernas Er' de noroc.
Chte le-a luat la gioc
1 i

/ Se vede cii Jianul, ea ..i Bujor , avea mare prestigiii in ochib fete-
Ion, ,i di era nu nunial fur de averi day i de Mimi fecioresci.

www.dacoromanica.ro

XLI
T UNSUL
Vestea 'n tera a agiuns
De tin hot cu nume Tuns,
CA pe 'n codri a esit
De sese 'ntovarasit,
Toti voinici, ale§1 panduri,
Ospeti ageri de paduri,
Ce se port din crêng iii crêng,
Cati II ve'd,. de el se plang.
a nici uncle nu ghindescl
Cu dinsul te intilnescl
Si'l audi 4icend cu bine :
g De uude vil, mai crestine?
Din ce sat, din ce oras ?
Luat-ai la drum reva§
Se nu patimesci ceva§?
www.dacoromanica.ro
WL,1
A161
\ -""1 "C.
Te Our cu pistolu 'a pept,
Spune mie tot cu drept
De al bani mal multicei
Daml giamatate din el,
Ca-ti daa la mana revas
Se nu renal pagubas,
Si cu vreme de-olu trai
. Pan' inteunul ti-olu plati,
Dar cumva de-olu muri eü
Ti-i va plati Dumneleti! »
Val ! sermanul voinicel !
Saracut amar de el!
Cad pacatul l'a gonit
Cu mOrte l'a pedepsit!
 6 rtA
V.
37 -1\ r-6 t 4,- -to g`k,; '- 0.r
--Ott
1611

`)Ns

NOTE
Istoria Tunsului a fost sciisii de un autor rus i tiprtritii intr'un j
Calendar, du0 ocupatia ValabieI de ciitre armiile Rusesci, la 1828.
1 0 parte din acea istoi ie anecdoticii, a fost tradu0: de D. A. Donici 0
§i tiOrit5; in Ft5ea sciintifia qi literarii ce s'a publicat in Iassi la a-
nul 1844.

www.dacoromanica.ro
 -6
XLII
I) R A G 0
I 0 gonesce ne'ncetat.
Drago§ mindru ca un s6re 1
A plecat la venatOre.
Ghioga §i sagéta lui
Fac pustiTul codrului!
Cerbul more, ur§iI per
Si vulturii cad din cer.
Eata c 'ntr'o dumbraviOra
El zaresce-o capriOra,
Fiara blindli de la munte
Cu steluta alba 'n frunte.
Si cornite mititele
Si copite sprintenele.
Capri Ora cum il simte
Las locurile strimte,
Fuge, salta, sbOra, pere
Ca mi vis ca o parere,
Eara Drago§ infocat
www.dacoromanica.ro
Xt;Nt.
44-3):1"
;ok
pi de vara cat de lunga
Venatoriul o alunga
S'amindoi se perd de vii,
In codri morel pustil!
II
Eata, mari, ca de-odata
0 poena se arata
inver4ita, inflorita
Si de lume tainuita.
Ear pe Orba 'n poenita
Canta-o alba copilita
Cu ochi dulci dismierdatori
Si cu sinul plin de flori.
CapriOra cat o vede
SbOra vesel se reped.e
Si II cade la picióre
Pe-un covor de lacrimiOre.
 sTh
1-1
\*
1.1-Ottr-C-1
166
-e
'e Cat vitézul o zgresce
St pe loc §i se ultnesce!
Cite bliuda caprióra,
Si sagéta ce omOrg,
Uiti draga venatilre,
trio lurnea de sub sore!
III
« Copilita! dice el,
Rezeliat de-un stejarel :
Estl tu zina istui plau
Saa o flOre de la rah?
Dragas, Dragos frati6re !
Nu sunt zina nu sunt flOre,
Ci am suflet fecloresc
Si Moldova me numesc.
Mult e, multdecandte-astept
Se-ml alin dorul din pept,
C. de Domnul sunt menita
Ca se fiti a ta mita!
0! Moblovo 'ncantatOre,
Gingasg farmecatóre
Eath arcu-mi vitejesc
Langa tine '1 resadesc 2
Ca se dee pana 'n dor
CrengI de fn.-m(11e §i de florl
Si cu-acele crengi frumOse
Se 'mpletim cununi voI6se,
www.dacoromanica.ro
a ra,-,doet,
)
\.,/ 4: ;V
t1.2
Una tie, una mie 3
Pentru-a nOstra cununie!
IV
Adoa qi ci plecarti
Si pin codri apucarg
Amindol imbrati§ati
Cu fiori rendre 'nermunatI.
Mari mune el suira,
Multe delurl coborira
Pana 'a valea cea neniti
De-un rig limped recorita. 3
Copilita 'n% esella
Si din gura-asa grala :
Drago§, Drago§ fratiOre !
Lisa ochil tel se sbdre
Peste cnlme §i campil
Pascute de herghelil.
Peste v, peste gradinl
Uncle's roluri de albiril;
Peste ape curgat6re
Si dumbravi resunatOre.
cat pamint tu vel vedea
E cuprins de zestrea mea
Facea dalba de mosie
TOM, 'n reel: a ta se fie
Cand prin tine-a fi scapata
De o fiara 'nfricoota,
 vs'
-1-11 rr"
1Y-1
168

1De un zimbru fioros 4 Si grind, mugind, da zor

Care-o calca 'n sus §i 'n gios!
Bine yorba nu sfirO'a ;
Din ria eata cit e§la
Zimbrul aprig ca un zmeti
Cu lungi cóme ca de lea
Si cu come otelite
Si cu aripi la copite
Fiara crunta' §i turbata
Pleca frmitea lui cea lata
Peste mindrul ybator.
Eara Drago§ s'atinea
Si cel zimbru cum yenla,
GhlOga'n frunte I arunca
Fruntea'n doa-1 despica!
Apoi capul ii tna
intr'o lance il punea
Si pleca in yeselie
Pe frumOsa lul mo§ie
De paganI se o ferOsca
Si ca Domn, se o domnOsca!

NOTE
Acésta balada, de ii compusa de mine in stilul canticelor batrinesci,
am gasit de cuviinta a o coprinde in colectia poesiilor poporale, find
ca ea amintesce una din legendele cele mai interesante a Moldova.
1 Dragog mindru ca un sore.
Dupa traditia poporala Dragq a venit din .Ardeal qi a poposit in-
tr'o vale numita campul lui Dragoq intre Bacial i Petra. Descifle-
earea lui a fost pe la inceputul véculta XIII.
Eatd arcu-mi vitejesc,
Leingd tine '1 resddesc.
In muntii Moldova despre Ardeal am yacht un stejar batrin du
mai multe sute de ani, pe care locuitorii II numia :Arcul lui Dragq.
El era ea trunclul indoit ca un arc.
De-un rid limped recoritd.
Riul Moldova.

www.dacoromanica.ro
 o
Wt..1
rti e
,,-4.32-
100 a 44 )
ytyr-C-1-7

,t
..."
rS
/67

k
4 De un zimbru fioros.
11

Taaditia vechte preind c bourul Moldova' repiesinta capul zim-

brului ucis de Dragoq cand a descalecat in tera; Istoria insii sustine y

ca acel boar vine de la cetatea Caput _Boris raicata de imperatul i

Traian in Dacia.

www.dacoromanica.ro
 tis-L

XLIII

MOYILA LU 13URCEL

Intr'o i de serbgt6re, Ce s'aude 'n departare?

Intr'o li cu mindrul aire
Care lumea 'nveselia
Si cu aur o 'uvella.
Eata mari se ivia,
Ca alt sOre strclucia
Domnul Stefan cel vestit,
Domnul cel nebirult !
El pe cal incgleca
Si cu multi voinici pleca
De la scara curtel lui
La biserica 'n \Tashi. 1
Clopotele resuna,
StOgurile-i se 'nehina.
Armäsarii spumega,
Prie si-le nmea,
Ear poporul tot striga :
« Se trgesel Mgria tg! »
Cawl aprOpe de intrare
Glas de om chiuind tare
« Hai, ho, ta, ho, Bourean
Trage brazda pe tap§an. »
Stefan \roc la se opria
Si din gurg-a§a gra% :
c Aup-ati, auclit
Glas de Boman necgjit?
Inteo clipg se'l gasiti,
Si eu el aici se fiti. )
Cinci pantiff se alegea,
Pe Vas lulu in sus mergea
Pan' &aria intr'o movila
lJn Boman arand In silg
Si movila brazdnind
Si din gurg, chiuind :
« Hal, ho, ta, ho, Bourean,
Trage brazthi pe fawn!
Cei pantiri descaleca

www.dacoromanica.ro
 ,.
n sryc-'
W.=
j
s7xdo ,,,G,s--
sapf ,.._..)
169
t-4!
'. Pe Roman il fereca,
La Vasluiu il aducea
Si la Domnul mi'l ducea :
« Mai Romane, se n'ai téma,,
Spune ma cum te clAma?
Tema n'am ca,sunt Roman!
'Ulna n'am ca-mi esti stapan!
Tu esti Ste fan Doran cel mare
Care 'n lume séman dare,
Si et sunt Soiman Burcel
Pui§or de voinicel!
Se traescl daca n'ai t6ma!
Da-ne no5, buna, ging:
Cum de te-al pacatuit
So te-apuci de plugarit,
Tocma 'n li de serlAtOre
Tocma'n timp deinchinare? 2
--.D6mne, pun maim la pept
Si me giur se-ti spun cu d rept.
1)3.n' a nu-agiunge plugar
Avérn falnic harmasar
Si o glii¢ga nestrugita
Cu pir6ne tintuita,
Care cand o invirtiam
Pr6§ca prin du§rnani faciam,
Cate opt pe loc turtiam !
Alelel! pe cand eram
Om Intreg de me luptam
www.dacoromanica.ro
4:
Multi pagani am mai srticat!
Multe capete-am format
De Ttari §i de 'Altera
Si de falnici Ungureni!
Ear in foc la Resboeni
MI-a apt ghióga diu mana
De o sable pagan;
Dar n'a calut numai ea,
A caVut §i maim mea
Cu paganu-altureal...
De-atunci n'am co se me fac
C'am agimis un biet same.
Nici n'am casa, nici n'am plug
Niel &maul ca se-I ingiug!
T6ta vara m'am rugat
De bogatil eel' din sat
Se-mi dea plugul ca se ar...
MI-a fost ruga in zadar.
Atunci,D6mne, me'utorselu,
La Tatari ea me duseiu,
Un plug mare ca prinseiu
Si cu-un bot Ii ingiugalu
Si de lucru m'apucaiu,
Ca gracul n'are s6re,
Nici Vile de serbatOre
Ci tot qile lucatore ! )
Domnul Stefan l'asculta
Si din gull cuviuta :
 r
s;
Ih,-5-15r
11144511y'-'1x rsPAY',45.
170

4
<< Mill Burcele, fetul meil !
Eat), ce hotilresc ell :
ié-tI un plug cu sése bol
1 i mergl bogat de la noi.
Té-v nmvila reze§ie
Ca s'o al de plugarie,
Dar in virfu'i se te-a§eql
Ca stejar se privegheil,
F.4i Tamil de-i videa
C'ati intrat In tora mea,
Tu se strigi cat ce-i putea :
Si Stefane, la hotare
C' a intrats sabie 'n teret ! 4
Atunci eti te-olu awji,
Ca un zmeil m'oiu rpei
Si niel urnA,-a remanea
De ntarI in téra mea! »

NO T E
Intre Ia gi Vasluiu se afia un deal gol numit Movila lui Burcel.
Poporul insa II clice : Movila Jul Purcel, i uniI archeologi pretind
cJ acest nume ri vine de la generalul Roman Porcelus carele ar fi tr,
barit pe virful el. Balada ne spune adeve'rata origina a numelui dea-

1 De la scara.curpi 10,
La bisericd 'n Vaslui.
Sub Stefan Voda cel mare scaunul Domniel a fost cat-va timp in
oragul Vasluiu ; positia acestui orag fiind mal indemanatica pentru
apararea terei in contra navalirel Tatarilor. Codrii Vaslufulul eraii
pe atunci forte intingi gi a mistuit multe órde de ratarI.
Tocma 'n de serbeitóre
Tocma 'n U de inchinare.
Cunoscut este din istorie gi din traditie ca Stefan Voda a fost forte
religios. El a zidit in tell 40 de biserici, spre pomenirea numerOse-
lor sale isbinqi asupra Lemilor , a Ungurilor, a Marilee, a Turcilor
gi a Cazacilor cu care a fost in lupta in tot cursul gloriOsei sale Domnil.

www.dacoromanica.ro
 al
-1V,4 s'r-4-<
1=-.R
UtY.

i
'25 / -44f 41

171

8 Ear in fo:', la Resboeni.

)of
);
3
Crancena bAnie cu Turd): de la anul 1476 in care StPfan a avut 1.

a se lupta cu tóta Ostea lui Mohamed IT, in numer de 120,000 ostagi,

4 Sdi, Stefane la kotare
C'a intrat sabie 'n térd.
Istorie ! Traditia spune cii, in adeydr pe timpul lui Stefan Voda,
gedea un ostag de-al ld pe moyila lua' Bnrcel, cale de o posta gi gin-
matate de la Vas lulu gi ca glasul se'd era atit de priternic in cat agiun-
gea pan' in aqul Domnului!

www.dacoromanica.ro
 WL,1
s'--R4
VP OiX ff.
1C7j Cr

XLIV

STEFAN YODI SI SONIIL

Te caleli hanii Calresci

STEFAN
Soimule, §oirrmt u§or
Rite OW sus in sbor.
Ce se vede la hotare
De s'aude sgomot mare ?
çOiMUL
Stefane! vitézul meg !
pal! de altul c'ar fi rot,
Ear de tine mult e bine
Ca. tu esti Soiman ca mine.
De 0111: impregiurul -Led
Na'v61escil du§mani mereti!
Te calA Unguril fälosi
Si Lifteni necredincios,i,
Si urdiele turcesci!
STEFAN
Las' se vie, las' se vie
S6 se dee prada mie !
Mórtea-i pasce ca o turmg,
P5catu-1 maul, din urmg.
Multi ail mal venit la noi,
Putini s'ad dus inapoi,
Ca's RomAn cu patru mani.
Si am lécuri de- paghl :
De Vitari am o sagétd,
De Turd pala mea cea 1at6,
De Lifteni un buzclugan
Si de Unguri un arcan.

www.dacoromanica.ro
 TA
- iç

XLV

CANTICELE LTA STEFAN TODI

Stefan, Stefan Domn cel ma- Téra,I mica, téra-I tare

Sknan pe lume nu are [re Si dusmaiml sporiu nu are !
De cat numal mindrul s4e!
AL T

Din Sucéva cand el sure, Stefan, Stefan Domn cel ma-

Pune peptul la hotare
Ca un zid de aparare !
Bratul lui fara 'neetare
Bate 6rdele Tatare,
Bate cétele Maghiare,
Bate Lesi din fuga mare,
Bate Tura pe zmel Ware
Si'l scutesce de 'ngropare.
Lumea 'ntrégä sta 'n mirare
In Sucéva cuibu 'ut are [re,
Ca un Soim voinie i tare.
Din Sucéva cand el sare
pi §1 nOpte, de calare,
Se bate 'n patru hotare.
Pe Tatari ii casapesce,
Pe Unguri ii pirjolesce, 1
Si pe Turd II rasipesce.
Ear pe LesI cu chica tare 2
Ii avinta 'n spaulurare,
ingiug c.i se arel 3

www.dacoromanica.ro
 P u,k`t
r) tk.A4
'2 174

NOTE
1 Pe Unguri ipIrjolesce.
if AI usie la b'atalia de la Baia unde o multime de Unguri all perit
In focal acelul math
2 Ear pe Leg, eu chica tare
Ti avintci 'n spcinclurare.
Intr'una din ngvglirile Lqilor in Moldova, Stefan Vocli T-ad sur-
prins intr'un codru, i pe cati din el a robit I-ail spanlurat de pe'r
in copaci. Dupa' acea nenorocita espeditie Regele polon , intorchn-
du-se In era lul a dat un decret poroncind ca toti Lqii se pOrte cshica
scurtri. (Traditie).
3 in;,iugd ca se are.
Alusie la dumbrava roOe cc a fost arafg de Lell ingiugati la plug,
semaMafg apoi Cu ghindg.

www.dacoromanica.ro
 NEk E ,cfd
strir 11-s 7-'1-'6,X) 111,6,

XLVI

BO G DAN

Si de arc bun sa'getar.

Lapu§nénul cel cumplit 1
St pe scaun poleit.
Curtea-i plina de boeri,
Vornici, hatmani, vistieri
Ce se 'nchina Domnului
Si se tern de ura lul
a ura Lapu§nanesca
E peire boer6sca. 2
Eata, mayi, ca de-odata
Un'lucéfer se arata
Cu chip vesel §i Dornnesc
Si cu.mersul voinicesc!
Cine-i mindrul tineyel,
Care-1 tras printr'un Mel?
E Bogdanul cel glumet
Si la lupta Indrasnet,
Si de carte carturar
El in sala 'naintéza
Si la Domnti 'ngenuchiaza,
Apoi 4ice : « Me rog tie
Taica Dómne din Domnie
Voe dami se WI sotie
Unita ce-mi place mie.
Ea nu-I fata de 'mperat
Si-i chiar de Litén bogat
Si de lege lepadat,
Da-i fecióra ca o stea
Mindra ca o paserea,
Duke ca o floricea,
sufletul mei( o vrea! »
Lapu§nenul se 'mblinlesce
Si din gura-a§a graesce :
Dragul tatii, mere cu bine,
Voe tu al de la mine ! )
Ast-fel (lice §i'l saruta

www.dacoromanica.ro
 l'1
XA
SW.44
ti f ill. 1'1- OtEC
/el
rs
Ca pe-o &Ire 'n sin crescuta,
4-.
175
t Si pocl6nele '1 gatesce
Si pe cale mi'l porncsce
Cu o suta de nuntasl
Top ales1 din tabarast
II
NuntaIdI incaleca,
Cu Bogdan vesel pleca
El pleca pe la San Petru
S'agiungea pe la San Metru
La Liténul cel b6gat
Si de lege lepa'dat.
Ear Liténul de-i videa-
Pórta curtei inchidea,
Si lantuguri o lega
Si din gura-asa striga :
«Care este mirele.
Mire le, gin9:e1e,
Sara el zidiurile
Se deschida porple I »
Cat Bogdan il augla
Desirg mi se ri-ipeciia,4
Calul ii inferbinta
Tun 1.4)&1 voinic ii da.
Calul rindrmel sbura
Si in curte ca era!
www.dacoromanica.ro
rit roec a.
RY-1401 M
9v,3.
Ear in crirte cum sária
Bogdan timPul nu perdea.
P6rta curtei cleschidea
jainuntasil top intra.
Liténul ca se mira,
Si rmistéta 's21 resucia 5
Si din gull ear ilicea :
« Care este mirele,
Mirele, ginerele,
Sara el téncurile
Se-sl 16 postavurile. )
Cat Bogdan il aulla
Calul ear 41 rapelIa,
Peste tencuff ci sbura,
ApoI le desfasura,
Si le da pe la nuntasi
Care 'n lupte sunt fruntasl,
Cum era si nuntasul
Asa4 da i postavul.
De era el naltisor
tI da postav rosior
Se fie strelucitor.
De era el medior
Ii da postav galbior
Ca se'l. prinla binisor.
De era el mititel
Ii da postav albastrel,
Ca sé se mindresca '13. el!
 " t1s5
-6
-04a
T77
III
Litémd se bucura,
I.El in casA. ca intra,
9
Lui.Bogdan c arqta
Trel copile tot de-un stat,
Tot de-un chip asemhat.
Albe ginga$e tustrele
Ca trei flbri de viorele.
Domnul tiner le privia
Cu MA dulci care steclia.
Ear Liténu mi-I qicea, :
« Care este mirele.
Mirele, ginerele
Cun6s0 §i el mirésa,
CummA-se cu dinsa! »
Bogdan mintea nu-§1" perdea,
Inel din deget scotea,
Pe covor ii arnuca
Si din guril cuvinta :
c Care 'Ira este mirésa,
Se me Mese en dinsa,
CulégA-nif ea inelul
held cu degetul,
CcI am sable 'nsetatA
Ce doreace cap de fa0.
www.dacoromanica.ro
$k)t, r
4,"401
,116j
Din trei dd, riici mi§ca
Ear mirésa se pleca,
Pe covor ingenuchia,
Ca o flOre se 'ndola,
Si inelul culegea
Si 'n degetel si'l punea.
Ochii mirelul steclia,
Inima-i se 'nveselia.
El mirésa 'pi redica
Pe ochl dulce-o sAruta,
Si pe brate mi-o purta
'n ril.dvan ca o punea,
Si spre t6r5. purcedea.
Dupi ei and', yenta
Car mare en druscele,'
Gridina cu &rile
Si o RIt . de muita§i
Toy ale§i din tabara§1.
El pleca pe Ia San Metru
S'agitmgea pe la S.an Petru,
Si pe loc ciL agiungea
.IindrAnuntA ci fiicea
Vestele de se thicea
La vecini si 'n dephtAri,
peste nob.' ten i mArT !
 rlge< itz) .s
'"'d%
Irt16,,S)
178

NOTE
' Leipuplenul ccl cumplit. 1
In editia baladelor, partea II, publicatil, la Iasi in annl 1353 s'a
hmecat o gresa1i i. importenK confand(Thd pe Bogdan chloral fiul lui
Stefan cel mare en Bogdan fin! ml Alessaudru Lipasnénul. Dupii a- .

firtrile de la alti cant;ireti, balada a hutt scbimbare la inceputul el ,

si se potrivesce char cu chronica Moldovei ce clice despre Bogdan
fiul lui Liipusnenu c : de carte nu era Trost, la cdicirime spriv-
ten; cu sulita la hat nime si ui intrecea; a sdgeta din arc era
mare meVer ; i plcicea giocurile copildresci i glumele, eta.
= Cd ura Ldpupdnescd
E peire boerescci.
Aceste dog versurl fae negresit alusie la uciderea celor 47 de boeri
marI, In vreme ce benchetuiaii la masa liii Alessandra Liipusnénu.
Ve0 descrierea fitent5, de C. Negruzzi.
?abiungea la San Metru.
Adieii pe in Sfintul Dimitrie.
Desirg mi se rciperlia.
Desirg, cuvint vechlu ce insemnézit : degrabil.
»Instep 'ti resucia.
Resucirea mustetii e consideratu ea un semn de pla'cere. Romanul
ciind vede o nevastu frumog, ii resucesce musteta cu multernire,
ast-fel 11 d'a. a intelege c Ii place.
6 Car mare cn druscele.
Drusce se numesc fetele, prietine a miresii, carele o intovaresc
ai o asisth la eanunie. Ee sunt impodobite cu petehl de aur pe cap
ca si mirésa.

www.dacoromanica.ro
 r ,.\t,r 1,---->e<
"--
s
rs)

-...

XL VII

IORDAKI AL LITPULtil

Se aduca grea urgie

Gios, pe apa Prutului,
In tinutul Huplui
La casele Lupului 1
Mers-art ura Domnului!
.Mers-a ura §i lovit-ati,
Pe Iordaki prapadit-ati!
El cu Domnul se 'nvrajbia
Si calare pribegia
Pe drumul Bugécului
Scaparea pribégului,
Si cu bine el sosia,
Adapost el 41 gaSia
La saraiul Hanului,
Cumnatul Sultanului.
Frump', verde maciq,
Mare groza-i sus, la Esji
De Iordaki ca se vie
De Mari cumpliti grailiada
Se le dee tera 'n prada!
Boerii se adunara
De la tirg si de la tera
Si trei Vile se vorbira,
Trei Vile se sfatuira
Lui Iordaki se'l iniele
Trimitendu-I magulele
S'un poclon de lece pung1,2
Patin §aluri tot in dungi,
Doa scurte, doa lungi.
S'un fugar frumos, Domnesc,
De soln bun, moldovenesc,
Si o carte mare 'nchisa
Ca de la Domnie scrisa,
0 hartie 'nielat6re,
Poftit6re, rugatore,
Ca se vie-Iordaki-a casa

www.dacoromanica.ro
 "t-
Nk
,tc fg* S (
180
1La Maria cea frum6sa.
Ear de-1 trebue Domnie,
I-0 da Voda cu fratie,
titre el pace se fiel...
Iordakel se 'nveselia,
Eari Hanul ii graii :
u eee t)ile mai astéptil
Ca. se ai tu parte drepta
CLI am scris la 'mperAtio
Pentru-mi firman de Donnie.
Oil de nu, 1e-t1 6stea mea
Si cu dinsa fa ce4 vrea.
Ba, eti Ostea n'oin lua
Ca tera rn'a blastema.
Cine-aduce 6ste 'n tera
Sub blastemn1 teal peva! » 3
Ast-fel dac-aa cuvintat
Cu Hanul s'au sarutat
Si spre tera ail *eat
Cu Marin si cu Ciocan,
Cu Lisandru eel balan, '-
Si en Zarla, bun vitez 5
Ce-1 cam negrn pe obraz.
Toti cu inirnile drepte
SlugI viteze f?i 'n.telei)te ;
Omni buni si credinelosi
Ce's la masa rusinosi
Dar la lupta hartagosl!
www.dacoromanica.ro
*1-"\ A xp,f
f.f.
geb, ,s-)
&-
II
Vinerea spre Simbata,
El, Marica-I s'arata
Si cu drag o sarnta
Multernind Jul Duinnepa
C'ati sosit lii locul sea...
Dar in lame eine stie
tai mani ce-a se mai fie!...
Eata-un.Grec, nuni Zona
Om do vrajba si de sila,
En trimis de la Donnie,
(Negre flele se-I fie!)
Olacesce se ducea
Si la Dom stire facea
C'ari sosit Iordaki-a casa
La Maria eea frnm6sa!
Frwiqii verde alunicii,
Grea pulbere se rithea
De la Esi inspro Milesei °
Ear printeinsa co zarescI?
Arnanti eu susanele
Cu argint pe ht otele.
Lefegii i Darabani
Cu-ai lor mindri Capitani.
lordakele te feresee,
Cursa rea ti se gilte4e I
ce viati calari la tine
Nu vial ca se se inchine,
 \0091-'t-tA
11 PS-
-6
181
4
e Ci villa cu porunci Domnesci
Si cu ghinduri du§manesci.
Frun verde porumbica ;
Dragala§a de Marica
Pe Iordaki mi'l trezia
Si din gura-a§a-i graia :
e Hai, frate, la biserica
De sail-La Duminica,
Ca de cand al pribegit
Sufietul uu ti-ai grijit! »
Iordakel se intindea
Si cu lene respundea :
« Mergi Marico, Dumnéta
CA ea nu me pot scula.
Drumul lung m'ail obosit,
Calul grea m'atl ostenit ! »
Eata, maxi, cum vorbia
CA ferestra se isbia
Si cadea gios la pamint
Fara suflare de vint. 7
S'o icóna poleita
TrAsnia far' a fi lovita. 8
Maria se 'nspaimInta,
Iordaki se intrista
Dar pe ghinduri mult nu sta
CA Lisandru4 aducea
Carte mare §i-i licea :
« 0 MA de Omeni multi
www.dacoromanica.ro
pS-
k
Lifegii §i arnauti,
Ati sosit aid din sus
Fasta carte ti-aa adus
Cu poftire boeresca
Se mergi la curteaDomasca.
Dar asculta-me pe mine
Caci ce simt ea nu I-a bine.
Tu esti mare cat un Domn
.Ear de al' minte de om
HI cu toti. se 'ncalecam
Arnautii s'alungam
Si de drum se ne &tam.
Spre Bugec se apucam,
Pe Hanul se'l redicam
Si foc E§ului se dam. »
Iordakel nu'l asculta
Si din gura cuvinta :
«Ba, m'olu duce la Domnie
Cé chia;Domnul me imbie
Si se giura ca va face [pace!
Tot ce-oiu vrea ca se me 'm-
UI
Frump, verde de negara,
Pe cel drum in cli de vara
Ce se vede strelucind
Si spre E§I Inaintand?
18

sist
ela
182
Un redvan en telegari,
Sese negri armasari,
Si 'n redvanul boeresc
1 Un lucéfer parnintesc.
Cu chip dulce, femeesc.
Ear pe langa eel redvan,
Calare pe-un nasdravan, 8
Merge mindrul Iordakel
Cu slugile dupe el ;
Slugi cu inimele drepte,
tntelepte i de§tepte
Ce's la masa, ru§in6se
Dar la lupta hartagOse.
ApaI venia dupe eI
Céta de arnautei,
Lefegil §i Darabani
Ca-ai lor mindri capitanl.
El la E§i eat aglungea ;
Iordaki la Domn mewea
Ear Domnul eat il videa
De manic s'aprindea
Si striga : « Gios pe covor
Taiéti-i capul din sbor. »
Un uaieti se rapedla,
Eartaganu-§I netedla,
Dar Iordaki '1 astepta,
0 palma voinica-i da
Cat caleul gIos pica.
www.dacoromanica.ro
rA rige<
ApoI el se Intercea,
La Lisandru de-I dicea :
« Tine tu sabia mea
De'd1 tae capul cu ea
Ca nicI.cum nu m'a durea.»
Ear Lisandru, oftand gra',
Respundea : < Stapinul mat!
Patin, sarea ti-am mancat
Nu me viri la pacat ! » 9
Din noti Yoda porondia,
Arnautil se 'inbrincla,
Pe Iordaki s'artmca,
De per lung il apuca,
Pe eovor II intindea
Si din sbor capu-I tab,.
Capul se rostogolia
In sange se tavall'a
Si pe scarl se coborIa
Si 'n redvan apoi saria.
Ear Marica, val.' de ea
Capu 'n brate apnea
plangend la el Oita,
ifi bocind ii saruta,
Cand pe frunte, cand pe gura,
Cand pe gbit la 'ncrestatura.
«Ala! Winne! striga ea
Faca-se pe vrerea mea!
DOmna ta se veduvesea,
 ) V17

,r
Ndmul tell se calicdscl,
Tirgul teti Intreg Se ardà
Domnia-ti sé se-pérn»...
1
Frump verde siminoc
La EsI aide mare foc.
Bate para pin Milesci,
Sbbrti tilciunii la Iltesci,
Scftnteile 'n Ra'rlbesci,
PanA pe la Cloctinesci,
due veste de 'ngrozit
Ct Iordaki a perit
c'a fOcul a sbucnit
Din bristemul eel cumplit!

NOTE
In letopisetul MI Ion Neculcea, se pomenesce de un Iordaki Co-
staki Lupu, ce a fost vel stolnic sub Domnia ml Grigori Ghica 1727.
El era ffiul ljiI Lupu Costaki Gavrilit carele a &cat un rol insem-
nat in resboiul lul Petru cel mare eu TurciI.
1 La casele Lupului.
Trebue se presupunem c6. Iordaki al Lupului avea afarg de Milesei
ce se a£1.5,' in tinutul Vaslulului , o altg mo§ie , pc) malul PrutuluI,
uncle l'a agiuns urgia Domnéscg ce l'a silit a pribegi la Tatar)...
2 Un porlon de 1,ece pungi.
0 pung5', cuprindea 500 lel.
8 Cine-aduce Oste 'n térii.
Sub blastemil teril pérd !
Cuvinte sublime! Model de patriotism I
4 5 Lisandru §i Zaria in he de Alecsandru §.1 Zaharia.
e De la Eg, inspre Milesci.
Acestg mo§ie Milesci din tinutul Vasluiului a fost poprietatea sp5.-
tariulul Neculai Kirnul, carele trala pe timput Domniel lui Stela.-
LMO Vodg, filial lui Vasile Albanesul (1660-1662). Neculai Kirnul

www.dacoromanica.ro
 184

era un om forte invAat, gi cunoscea mai multe limbi precum Eliuesce,

Grecesce, Slavonesce, Latinesce, Nemtesce gi Turcesce. El era bogat
gi ii plUcea fastul. Când egia, avea un cortegiil Domnesc, gi el puyta
tot-de-una un buzdugan gi o platogU de argint, pe când cail lui ere':
1
impodobiti cu pene frumOse gi cu hamuri cusute en fir de aur.
Spatariul Neculai Kirnul , uitând bine-facerile gi amicia lui Ste-
fiinitg Vodg, incepn o corespondint ii. cu. fostul Domn a Valahiei, Fin-
tul Basarab carele traia retras in Polonia , 0'1 indemn5, a stringe
Oste lelésa gi a intra in Moldova pentru ca se detroneze pe Stefa-
nitg, a cgrui domnire era prea tirania Basarab nu numai a refusU.
propunerile spatariului Kirnul dar le gi incunosciintg lui StefguitU
Vodg. Acosta, aprius de mhnie, puse pe Weil se'i tae nasul , faptg
crudg de unde i se trase gi porecla de Kirn.
Dupe o aqa pedepsA spatariul Neculai pArgsi Moldova gi se duse
la Moskwa, laugh' imperatul Alecsis Mihailovicz, tat6,1 lui Petru cel
mare; 0 cum sosi in capitala Rosiei, el fu instituat preceptorul ti-
nerului Petra Alecsievicz. Acestg positie Si dobuncli mult6, onóre gi
marl avutii.
Imperatul 11 avea de-api Ope credincios gi II insUrcing cu misil im-
portente. Ast-fel el fa trimis ambasador in Hina , uncle castigand
increderea imperatului Hinez, priimi dupe trei aui presenturi mari,
0 un talger plin de petre scumpe. Intre aceste petre se aila 0 un
brilant de grosimea unui oil de porumb, carele astAli se Mfg in co-
móra imper6.tésa.
Dupe mórtea lui Alecsis Mihailovicz, Petru suindu-se pe troy: 0
aflând c'S.. preceptorul se ll. se gUsia ecsilat in Siberia in timpul a-
narhiei Strelizilor, II adus5, indatU la Moskwa, 011 instituA consilierul
sell cel mai de-aprOpe. Acolo el se insurg cu fata unui din cel mai
marl nobill din Rosia , 0 dupe un traiu indelungat pe laugh' Petra
cel mare se sevirgi din vietg in timpul domniei hi Michai Racovitg
(1707-1709).
Numele seU adeverat era Neculai Milescu. (Vecli : Fragments des
chroniques .21Coldaves et Valaques pour servir a l'histoire:de

www.dacoromanica.ro
 185

tr
le Grand, Charles XII, Stanislas Leszczynski, Bernet re
1Pierre
1Cantinzir et Constantin Brancovan, par le Major III. Cogalniceam).
7 Ca ferestra se isbia.
i cddect gios la peimint
_Fara suflare de vint...
8 ,Fo icónii poleitd
Trcisnia fdr' a fi lovitd.
Semne prevestitóre de mórte, dupe crederea poporulut
9 Mare pe-un zzeisdreivan.
Adicg crtlare pe-un cal dqtept. In povesa se ved flgurfuld cal ngs-
drAvani, paseri misdrgvane, §i Orneni ngsdriivani, care ail minte 0-
trunptOre §i preve'dil viitorul.
10 Pdnea, sarea ti-am mecncat;
.Nu me viri la peicat.
Respuns caracteristic care aratg cht de puternic ii. e simtirea recu-
noscintel in sufletul Rom'anuld.

www.dacoromanica.ro
 jJ'e<
/LEA's-

X LVIII

MONASTIREA ARGESULIII

Domnul ii dicea :
Mindre cIolAna§
Pe Arge In gios, Din fitter doIna§!
Pe un mal frumos, Pe Arge§ in sus
Negru voda" trece Cu turma te-ai dus,
Cu tovar4I dece : Pe Arge§ in gios
Not me§teri marI Cu turma aI fost.
Calfe §i zidari Nu cumva-I vOut
Manoli dece 1 Pe unde-aI trecut
Care-i §i intrece. Un zid Orbit
Mergri cu tog pe cale neispA.vit
Se alégl 'n vale La loc de grindi§
Loc de Monastire La verde:aluni§?
Si de pomenire. Ba, Dómne,-am v6dut
Egg cum mergea Pe unde-am trecut
Cl 'n drum agiungea Un.zid Ortisit
Pe-un biet cIob6na§ neispbit.
Din fluer dolna§, MO cum il vedti
Si cum il videa La el se Apedii

www.dacoromanica.ro
 187
Si latra-a pustid
Si urla-a mortal. »
cat il auçlia
It Domnu 'nveselia
Si curând pleca,
Spre zid apuca
Cu noa zidari,
Nott mesteri marl
Si Manoli lece
Care-i §i intrece.
e Eata zidul meh!
Aid aleg eti
Loc de Monastire
Si de pomenire.
Deci vol, mesteri marl,
Calfe, §i zidari,
Curhnd v'e siliti
Lucrul de'l porniti
Ca se'mi redicati
Aid se'mi durati
Monastire nalth
Cum n'a mai fost alta
C. v'oiu da averi,
Voiu face boeri,
Ear de nu, apoi
V'oiu zidi pe voi,
V'oiu zidi de vil
Chlar in temelii! v Ci mi se cidca
www.dacoromanica.ro
n
Mesterii grabia,
Sferile 'ntindea,
Locul mesura,
S'anturi largi sapa
Si mereh lucra,
Zidui redica,
Dar off ce lucra
N6ptea se surpa!
.Adoa 4i ear,
Atreia cli ear,
A patra 4i ear
Lucra in zh,dar !
Domnul se mira
S'apoi IT mustra,
'apol se 'ncrunta
Si-1 ameninta
Se'i pue de vil
CMar in temelii!
Mesteril cei mari,
Calfe §i zidari,
Tremura luerhnd,
Lucra tremurAnd
pi lungi de vara
pioa phn' in Ara ;
Ear Manoli sta,
NicI ca mai lucra,
 Ian

§i un vis visa, Ori ce soribra

Apoi se scula Mani in 4iori de 4i.
Vast-fel cuvinta : Intel s'a ivi,
c Noa me§teri marl, Pe ea s'o jertfim
Calfe i zidari! In zid s'o zidim ! 4
Stitt ce am visat
De cand m'am culcat? Ill
0 §opta de sus
Aevea mi-a spus Eata, 'n JlonI de 4i
a ori ce-am lucra Manea se trezi,
N6ptea s'a sorpa Vapol se sui
Pan' om botari Pe gard de nuele
In zid de-a zidi i mai sus, pe schele
Cea 'ntei sotIora, 'n camp se uita,
Cea 'ntei soriOra. Drumul cerceta.
Care s'a ivi Cand, val! ce ztiria?
Mani in pri de 4i Cine c venia?
Aducand bucate Soti6ra lui,
La sot off la frate. Fl6rea campului!
Deci daca vroiti Ea s'apropiea
Ca se ispraviti ,i. il aducea
Sfinta Monastire Pranq de manatura,
Pentru pomenire, Vin de beutura.
Noi se-ne-apueam Cat el o zaria
Cu toti se giuram Inima-i sada
§i se ne legam in genuchi ca'dea.
Taina s'o pastrgm ; jli plangêml 4icea :
Vori ce sopa, « Da, D6mne, pe lume

www.dacoromanica.ro

189
0 plOe cu spume,
Se fad pirae,
Se curga §ir6e,
Ape le se cresca,
Mindra se-mi oprésca,
S'o opresca 'n vale
S'o 'ntOrca din cale! »
Domnul se 'ndura,
Ruga-i asculta,
Norfl aduna,
Cain 'ntuneca.
Si curgea de-odata
Pl 15e spumegata,
Ce face pirae
Si amfla §iróe.
Dar ori cat cadea,
Mindra n'o opria,
Ci ea tot venia,
fi s'apropia.
Manea mi-o videa,
Inima-1 plangea,
Si ear se 'nchina,
Si ear se ruga :
1Sufla, Dómne-un vint
Sufla-1 pe pamint,
BraP se-i despoe,
Pa Rini se ind6e,
Muntil se restOrne,
www.dacoromanica.ro
r).
Mindra se-Mi intórne,
Se mi-o 'ntórne 'n cale,
S'o duca de vale! »
Doinnul se 'ndura,
Ruga-i asculta
Si sufla un vint
Un vint pre pamint
Pa Rini ca, 'ndoia,
Btaf ca despoia
Muntii resturna
Eara pe Ana
Nici c'o inturna!
Ea mereil venia,
Pe drum §ovaia
s'apropia
amar de ea,
Eata c'agiungea!
rv
Mqteril cel marl
Calfe §1 zidari,
Mu lt Inveselia
Dadi, o videa,
Ear Manea turba,
Mindrall saruta,
In brate-o lua,
Pe schele-o urea,
Pe zid o punea
 Vel
190
&mind, 4icea
r « Stal, mindruta mea,
Nu te spAriea
CA vrem se glumim
Si se te zidim!
Ana se 'ncredea
ti vesel ridea.
Ear Manea ofta
Si se apnea
Zidul de zidit,
Visul de 'mplinit.
Zidul se sub,
Si o cuprindea
Pan la gleznisóre,
Pan' la pulpisóre
Ear ea, vai de ea!
Mei cA mai ridea
Ci mereii 4icea :
« Manoli, Manoli,
Mestere Mano li!
AgiungA-ti de sagl
CA nu-i hunA, dragA.
Manoli, Manoli,
Mestere Matto
Zidul reti me stringe
Trupusoru-mi fringe! »
Ear Manea tAcea
LSI mereti zidea
www.dacoromanica.ro
Zidul se sub
o cuprindea
Pan' la gleznisOre,
Pan' la pulpisbre,
Pan' la costisOre
Pan' la titisore.
Dar ea, vai de ea
Tot mereti plangea
Si mereti icea :
Manoli,
Mestere Mane. li!
Zidul reit me stringe,
Titisora-mi plange,
Copilasu-mi fringe!»
Manoli turba
§1i mere" lucra.
Zidul se suia
o cupriudea
Pan' la costisóre,
Pan' la titisore,
Pan' la buzisóre
Pan' la ochisori,
fn cat, vai de ea!
Nu se mai videa,
Ci se awlia
Din zid ca 4icelt :
« Manoli, Manoli,
Mestere Mano li!
 Wo5"-tz,
}_cir 11-64t1A
191
Zidul nil me stringe
P$' Viata mi se stinge ! »
Pe Arge iLl gios,
Pe un mal frumos
Negru Voda vine
Ca s6 se inchine
La cea Monastire,
Faluica zklire
Monastire nalta
Cum n'a mai fost alta.
Domnul o privia
Si se 'aveselia
Si ast-fel graia :
« Vol, me§teri zidari,
pece me§teri marl !
Spuneti-mi cu drept
Cu mana la pept
De-affeti me§terie
Ca se'mi faceti-mie
Alta monastire
Pentru pomenire
Mult mai luminósa
Si mult maT frumosa?
Ear cei me-§teri marl
Calfe §i zidari
Cum sta pe grindi§,
www.dacoromanica.ro
Sus pe coperi§
Vesel se mindria
S'apoi respundea :
« Ca noi, me§teri marl
Calfe §.1 ziddri
Altil nici ca sunt
Pe acest pamint !
Afl ca noi slim
Ori and se zidim
Alta Monastire
Pentru pomenire
Mult mai limiinósa
mult mai frumOsa!»
Domnu-1 asculta
Si pe ghinduri sta,
Apoi poroncia
Schelelé se strice
Scari se le redice,
Ear pe eel zidari
pece me§terY marl
Se mi21 parasésca
Ca se putrelésca
Colo pe grindi§
Sus pe coperi.§.
Me§terii ghindea
Si el i§ifacea
Aripi sburatóre
De §indrill u§óre.
 rrA

Apoi le 'ntindea TitiOra'mI plange,

'n vesduh saria, Copila§u'mI fringe,
Dar pe loc cadea, Viata mi se stinge!
unde pica Cum o audI?
TrupulI despica. Manea se perdea.
Ear bietul Manoli, Ochi-1 se'nvelia;
Me§terul Manoli Lumea se'ntorcea,
Mid se incerca Noril se'nvirtea,
De-a se arunca 1i de pe
Eat/ c'audla De pe coperi,
Din zid c e§l'a Mort bietul cadea!
Un glas n'adu§it Ear unde cadea
Un glas mult lubit Ce se mai facea ?
Care grel. gemea 0 fontin/ lina
mere"' dicea : Cu apa putina
« Manoli, Manoli, Cu apa grata'
Me§tere Manoli! Cu lacrimi udatal
Zidul reit me stringe

NOTE
Dupe chronicele teril Romimesci, Radul Negru Voevod, domnia
dincolo de Carpati, pre Almaq 0 pre 101.m, redicatus'ah de acolo,
cu tOth casa lui 0 mult norod, 0 pogorindu-se pe apa Dimbovitei
inceput'ail a face térh nod,. Intel ail flicut orapl C6,mpu-Lung unde
a redicat 0 o biserich nalfa, qi frumOsh. Apoi a deschlecat pe Argq
unde ii-a pus scaunul Domniei zidind curti de pad 0 case domnesci,
0 o biserich mare 0 mIndru lucrath.

L nIRevista Roma,d publicath la Bucuresci se gasesce descrierea a-

www.dacoromanica.ro
 cja
r
Nec\-ti,
1- Ityr%
193
,c)
4t3
_54

:--

. cestei biserici impreung cu stampe litografiate ce represintg frumu-

setile arhitecturei sale.
1 .57 Manoli (Ace.
Acest me0er Manoli a remas in traditie un personagig legendar.
Poporul atlibue lui Manai zidirea tutulor monumentelor vecbi din
terg.
2 Un blet ciobdnal
Din fitter: doing.
Teti piistorii Romdni porta in brig un finer mic ce se numesce
finer ciobgnesc, 0 sung din el deosebite aril, unele vesele, ear cele
mai multe melanholice gi forte espresive. Un citletor stritin, music
de mare talent, ice c adeseori, child cineva gmblg, in muntii te-
rilor Ronagne, el aude in depgrtare un fluer pitstoresc ce sung ca &d-
cOtg l.rn cantec de dor. Ituncrel se opresce MA, voe, dominat de un
farmec necunoscut pentru ca se asculte molt timp aceste suspinuri
ale muntelui. »
In cgidtoriele mele pnin munti dupg cgutarea baladelor poporale,
am aup mune fluere resunând prim poenile codrilor 0 am remas
indutat de frumusetea originalit acelor sunete piltrunytdre; ear mai
cu seing, la Bicaz, pe malul Bistritei am intilnit un pgstor anume
Brându, carele se inglta la gradul unui adeve'rat artist prin talen-
tul cu care cLita Dolna din fluerul seg.
3 Dar ori ce lucra
Noptea se surpa.
Superstitille poporului In privirea zidirilor sunt multe. Av., el cre-
de c o zidire nu pOte avO trginicie dacg nu se indeplinescil ore care
datine mistice, precum de pilda ingroparea umbrei unui om In te-
melie. Petrarii ait obiceiu a fura umbra cuieva, adieti a'i lua mesura
umbrei cu o trestie 0 a zidi apoi acea trestie in talpa zidirel. Omul
cu umbra furatg, more pang in 40 de pe qi devine stafie nevNutg
1i geniul intgritor a casit.

www.dacoromanica.ro
 i'xki9*

194

Ffind Iris h. di acest obiceili a produs adeseori nenorociri, spgriind

mintea celor cu umbrile furate, O. aducandu-i ast-fel la bole grele,
1,
zidaril ag fost snip.' a-qi schimba datina. and dar este a se redica
vre o casg uoug, pang a nu se ap(,la cea intol péta a temeliel, se
face aghIazm il. ea care se stropescil ;anturile. Apol se tae doi miel
de se face mash mare pentru zidari, cavil dupe ce ospiltézii i inching
in sgnittatea stapinului easel :i intro Cilia zidariloo, ingrkiph cruci;
capetele mieilor in dog colturi a casii, ear in celelalte doh unghiuri,
el zidescii dog Ole rosii pline cu apg ne'nceputg.
Ear dupe ce lucrul so sevirpsce Romanii nu se mutli in -easii pang
ce mai int6i nu ducli in lguntru icimele, zabar, panea ;i sane ; illupg
mutare el &Ail masa' mare de bung locuintii.
4 Pe ea s'o jertfim
)?1,'n zid s'o zidins !
Nenorocita este menitiCali perde vicla pentru inintuirea zidirel
qi a se face stafia bisericei. Vecli nota precedentg.

ETA cg am pomcnit mai sus de stafil ce stint umbre casnice care

locuesc mai cu seing in becluff intunecOse, aice credem ca' e locul so
pomenim li de alte crederi superstitiOse ale poporului Romgn. Ast-fel
sunt Strigoil, Moroil, Rusaliile etc.
Strigoii sunt mortil care se scold din morminturi, ;i. "mergg in
nóptea sfintului Andrei cu secriile pe cap, de cereg pe la casele ion.
Rorrninii spre a se aphra de aselnine visite supgrgtore aii obiceiu a freca
uOle O. ferestrile cu usturolu in agiunul sf. Andrei , fiind usturolul
displgcut strigoilor.
-,Woroii Sunt eargqi un sole de strigol mici ce ving de cerg titg la
mamele bor. El suet copil noi-miscuti ce mor pang a nu fi botezati.
Spre a'i impaca, mamele trebue se care cc gura, lepte ani de-a rindul
in clioa de Bobotdzit aghiazing mare ;i se stropeseg ast-fel mormintele
copiilor.
Busalide sunt trel fete de iniperat carele ail cludg asupra Omelor
find cg nu ail fost bggate in sém"6: de diniii- in cursul vietil lor. Ele

ci

www.dacoromanica.ro
 In
NfY vc.Q g,tbe
r-)4 .
1
Ws4 ii),WP.

395
-r
Pr .tck
e nascii furtuni ce descoper casele Romiluilor, virtegluri cc redicil pin- 5
zele nevestelor in vremea ghilitului, Si le ania pe copaci. Se credo
c5. Rusaliile fug si copri de llingil mamele lor si n ducii peste ape si
poste codri. De acolo vine vOrba : Vet dmilat Rusaliile! t
Femeile Românee Ozescilcu sfintenie (ilioa de Rusalii, si in vreme de
nori septitmhui ele nu culegil nici o buruenri de lécii, creqend a in acel
timp buruenile sunt piscate de Rasa lii si nu ail putere do lecuit. Cum
vine insil tlioa Sinzienilor, tote Romiincilc alerg pe camp la culesul
de burucne, creclond cit ia acea cli'tótc ail darul vindecrira. Spre
a se apilra de milnioa Rusaliilor este obiceill, in agiunul qilei lor, 4
pune pelinii sub cripeteiul patulA si a purta adoacli pelinul la brill.

Sublectul acostel balade este cantat si de poetil poporului a Sir-

bid insii cu Ore care deosUbiri. Balada sirbéscil se numesce : Fonda-
rea cetltel Scadar(Scutari), ce este redicatil de trel frail Merljawts-
chewitsch, a nume regele Wukaschin, Vaivodul Ugljescha, si tinerul
Gojko. Mesterul cel mare se chIamit Rad in lee de Manoli. Femeea
ziditii este nevasta Jul Gojko. Din cuprinsul aceleI balade se vede insti
cit aceeasl superstitie ecsistl pe ambele maluri a Duniirei.

www.dacoromanica.ro
 titz,ricsZ
-Ttick

XLIX

RADU CALOMFIRESCU

Radul din Calomfiresci,

I
in ora§ la Bucuresci,
in curti nalte §i Domnesci
Mindrk mask e Ind.*
i de marl boeri coprinsk.
Dar in midloc cine §ede ? 1
Mircea Vodk 'n mijloc §ede,
la drépta lifi se vede
Doi Caple§ci §i trel Buzesci
Zmeii tern' Romknesci,
PurtAtorii ostilor
i fruntea boerilor.
Ei toti bea se veselia
pe Domn il fericea,
Dar cand fu despre betie,
Despre dalba veselie,
Eatk, nene, ck sosia
i la Domn ingenunchia
Zmeul teril Romknesci,
Cu sluga lui, cu Nedea
Ce de naic ii tot dedea
Agiutor bun de putere
i cuvint de mingkere.
q Donmule Maria ta !
Fie cum oiu cuviuta :
ty adue Ve 'nchinare
Ca unui frate mai mare,
II dorese mereil se fii
Cu isbindi §i veselii.
Dar scil, Winne, ori nu scii
CI Tktarii m'a lovit
Tataril mi-a robit
Copila§ii
Drkgkla§ii
Mhiculita
Draplita

www.dacoromanica.ro
 500
r< 4,1
-"A"/ a:4X
1.1 IfIr5 -6.11e4
, k..,7.-
197

A
Reg me dere inimika Si pana ce te-1 culca
De copii, de sotiora Si 'Ana ce te-i scula
Dar me dUre si mai tare Se ve4i ee vis CI visa,
1 De malcuta ce me are Tatarii s'or departa,
Ca-I crestina si batring Pagubas ei m'or lasa!»
S'a se-agiunga-a fi cal*
II
De risul capdinilor
Pin casa paginilor.2 Radul lute 'ncaleca,
Rogu-te, Maria ta, Pupa dusmani se lua
De vroesci a m'agiuta, Cu sluga lui, cu Nedea
Da-mt agiutor pe Buzesc,I Ce de mic Ii tot dedea
Si pe cei tustrei Cap lesei Agiutor bun de putere
Purtatoril ostilor Si cuvint de mingaere.
*Si fruntea boerilor 1 » Gonia el, mereti gonia,
Mihnea Voda '1 ascillta Gonia, nu mai ostenia,
Si din gurrt cuvinta : Nebseut si nemdncat,
« Alei ! Radule mi§el! De dor mare framintat.
Mai astepta tu nitel, Cana a fost a trela 4i,
Parra ce vom ospata Pe Tatari el 11 zari,
Pana ce ne vom culca, Atunci Nedea ca grai :
Pana, ce ne 170111 scula «Hei! staplue Radule,
Se ve'd ce vis om visa, Asculta-mi povetile,
Tapoi agiutor ti-om da 1 >> C'acum e pe vitejie
Radu buzele '§i musca Pe vinceala sag robie.
Si la facia se schimba. Tae tu marginele,
ASe traesci, Maria ta! Di se taiu mijlócele ;
Ear daca te-oiu astepta Care-a scapa (le la mine
Pana ce il ospata, Se nu scape de la tine ! »

14

www.dacoromanica.ro
 )n
11 .,:..-c
,,,,q :zry
199
si
9..
in TatarI el se isbia,
Virtej de mórte facea
Si tab., nene, tala
Pe Mari ii risipia,
Si pe eel robiti scotea
Si pe-a casa-I trimitea.
Dar pe maIca-sa batrina
N'o gasia 'n céta 'Agana.
Eadu 'n scarI se redica
Ca vulturul se uita
Peste campil Lapusnii,
Peste campl merel pustil,
Si cum sta si cum ocbia
Eata, nene, ca zarIa
Un cort mare si rotat,
Cat un cort de irnperat;
Si 'n curt zarIa pe-un Mirzac
Un Mirzac de la Bugeac
Care 'n bratele21 stringea
0 cyestina ce plangea.
Fulger Radu se fficea,
Ca un fulger se ducea,
Si la cort se rapep,
Pe Mirzac '1 retezia,
Si in lance cal lua,
Mort in camp il arunca.
Apol vesel purcedea
Cu masa si en Nedea,
www.dacoromanica.ro
0,7-))(,
S.
Ce de mic il tot dedea
Agiutor bun de putere
Si cuvint de mingaerel
lu
Eata la mijloc de cale,
La fontana dintr'o vale,
Eata buna 'mpreunare
Cu cinci voinicei calare,
Cu BuzescI si cu Caplesel
Zmeii tedl Romanesci!
« Noroc bun, si cale buna!
Ce %Int duke ye aduna
Si cu mine ye 'mpreuna P
Noi in cale ti-am esit
C'avem dor de hariltit. 3
Si la hartil vitejésca
Si la giOcrt resboiasca. »
El la harta se lua,
Pe giuramint s'apuca
StapiniI se haratésca
slugile se-i priv4sca!
incepea dar de cilare
Harta cea din fuga mare
Palosile zinghinind,
Sulitele invirtind,
Buzduganele clocnind
Si din guri chiuind.

,1
J,9
A' sli-aVs-n
190
ei
j'
A
ond de-odatil cel Buzesci
Si cu cel tustrei Caplesci
Peste RadulTnavalla,
Cu cin el Etna il strepungea ;
Apol capul II taea,
Pe-o tipsie il punea
Si la Domnul il ducea
Si cu toti a§a-graia : ice !
« Alei! DOmne, Winne Mir-
AleI! Winne mult voinice 1 4
Radul de-ar fi maIl.trait
Scaunul ti-ar fi rapit!
Eata capu-I, dal la corbi,
Si copill lui fa-Ilrobi ! »
Bine vorba nu sfir§la,
Eata, nene, ca venla,
Sluga vechie, mo§ Nedea
Cu male* Radului
La scaunul Domnului,
S'amendol ingenunchIa,
Si, plangand, malca clicea :
alell Dbmne, Dómne Mirce
NOTE
1 Dar 'n mijloc eine pde?
0 (pciltóre ce trebue se ecsiste de pe timpul navglirilor de limbi
striae, sung asa : se fi tot-dea-una la mijloc de masii i la colt
de térd.
www.dacoromanica.ro
r1-1
?--2'?.<
6.3
"P.1. tsf
,r
to
Ala! Mune mull voinice!
111-uf dreptate, fati dreptate
Radu c tl-a fost bun frate,
CU di, Mune, din pacate,
IV.Pam iubit en taka te
De-am facut pe Radii met!»
Domnul Mircea greu ofta
Pe batrina o scula
Mana drepta-I saruta
Si pe loc dreptate-I da.
El boerif aduna
Si de mórte-I giudeca.
Ghidele 11 apnea,
Sus, la scarti-I aducea
Tin covor le asternea
In genunchi ii tot puma,
Si mauica '§I sufleca
pala §i-o redica
Si capetele sbura,
Sbura pe scari de-a dura
(Ind Buzesd peste CaplescI
Crind Caplesci peste Buzesci.
 rt'A
45,1 irs'ec .54
,;x
\s.,) -6-11.. 9,
200

rk, A
= Dc rimd cdpedn dor.
Rominil espul in veehime la neconteuite iiv1iri, le limbi striine
i
ce lisa foe singe in urma lor, deterii barbarilor nurnirea de Citip-
cini, adiei, dibanii cu trup de om §i cu cap de cane.
In istoria lui Alecsandru Makedon se dice : De acolo merse Ale-
csandru cinci-spre-dece 4i1e i agiunse la o teril Cu &null cu :2epte
picióre i cu epte mini 0 deteri-fdrte tare pdn estea lui Makedon;
0 de aceea pour multi §i multi prinseri vii, se-i scirti la lume pen-
tru mirrune. i trecu tera lor in clece dile 0 mai merse inainte 0 a-
girmse la o terii Cu ómeni citciuni (eripciuni), dinainte cu obraz de
om, ear dinderept cap 'de câXne ce latri ciinesce.
° eavem dor de heirdp.
Veli nota 1 0 din balada XXIII a lui Mihu Copilul.
-4 A7c71 ! Dómne, Dimne Mirce !
A7ei! Mirce mull voinice!
Mircea cel bitrin a tinut multe resbee cu TUTeil 0 a lost pururea
tnvingetor. El a dornnit 29 ani, a zidit monastirile Cotmena §i Kozia
0 a fest ingropat la acesta de pe urmi.
tn tiactaturile sale de aliantii cu regele Poloniei Vladislav, Mir-
cea se intitula ast-fel : t Mircea, din mila loT Dumnedeil Voevodul
Valahiel, Ducsal Frigiraplui 0 al Omlaplui, Comitul Sevelinului
Despotul Dobrodieiulu i Domnul Dristiorului, etc.

www.dacoromanica.ro

11
S-1S 7f
"re'
11
OPIIISANLJL
Colo'n téra Muntenésca,
T4ra dulce, Roman6s6
Ca §i cea Moldovenésca,
In ora§, la Bucuresci
Sunt curti nalte §i Domnesci,
Ear in curti o sala mare
Uncle §dde la pranlare
Mihnea Vodti cel cruntat
De boeri incungiurat.
« Boeri marl, boeri de rind!
(pice Domnul inchinand;
Toti mancati, cu totli beti
en bine petreceti ;
Numai umil poftti n'are
De beut §i de mancare,
Cantar slutul, arma§ mare!
On bucatele nu-i plac,
OA de nol nu-i este drag! »
Boerimea 'ncet ridea,
www.dacoromanica.ro
gtiz -trt)ec f
1 ,r)
4st Y-Rv.s.
°.
'Z
Ear CantarIul respundea :
« Alei! Mime Mihnule,
Mihnule netihifule! 1
Mei! tu stapinul meti,
Lumina-te-ar Dumne4eti!
Bucatele tale 'mil plac
de 6speti imi e drag,
Dar uncle s'ati pomenit,
S'ati vNut, §i amlit
Doa snit intr'o téca
Dol homnI in t6ra saraca ?
Maria ta 'n Bucuresci,
Opri§anu 'n Stoenesci!
Ce-am vNut la Opri§anul
N'am vglut nici la Sultanul,
Ca el are 'n camp, la s6re
Mil §i sute de mi6re...
Esti in vara fatatOre ;
Berbeci are sute 'ntregi
Cu codile pe telegi,

,a, P.Scs 1.1-Giartj?v
b4,
2n2
,C2'
P i ciobani tot ilium*
Cu postavuri imbrncati
7 De nu al.' Ca stint ciobani
V Ci chiar neao§I Cnpitani.
Nu-mi e ciudil de asta
Cat mi-e ciudn de alta ;
Oprisanul amen 'si are
Herghelii in mimer mare,
Don, trei, cilia mii de epe
Tot alese §i sirepe.
Pintenoge la piciOre
Cu cergi albe pe spinare
Si en doi ming fie-care.
Nu mi-e ciudn de asta
Cat mi-e ciudn de alta:
Opri§anul are 'n sat
Ogari, calpol de venat,
Cu sgArdi late, tintuite
Pe la margini poleite,
Si mai are grajdiuri marl
Cu duel deci de armnsari,
Giumntate arnpesci
Si eel Jalti Moldovenesci!
Nu mi-e cludn de asta
Cat mi-e ciudn de alta :
Scutari-0 lui Oprisan
N'are fata de teran;
Pe deasupra-i en suman
www.dacoromanica.ro
) . .'c'.,-
Dar pe trup are caftan. :15'
Si carligu-i de seutar
Nu-i de-alun nici de stejar
Ci de. aur tot snpat 1
Cu petre scumpe lucrat,
Si 'n virful earligului
Sub maim Scutariului
Este-o pétrn nestimatn,
Ce plintesce lumea -WA !
De-I a§a cum did, Cantare,
Lasn prandul, sai &flare
Si 'nteo fugn se te duel
Pe-Opri§anul se'l aduci
Cu tote podObele
Cu tote averile
Se-§i dea socotelele ! »
Ast-fel Domini]. poroncia!
Cantu vesel se ducea
La eel sat, in Stoenesci
Unde stmt averi Domnesci.
El acolo cum venia
Cu scutariul se 'ntilnia
Si poronea-i mita
Si din guru cuvinta :
« Mihnea Vodn 'n Bucuresci
Face praznice Domnesci ;
Toy boerii credincio§1
Si de pace bucuro§1
 tor
tl ,34
`:' ^,5'' r 34

-;:(0
7.stic ji; -IA.:. v".4.
203
<1
,cf
re- Langa Domn s'ail adunat Ca am tera de domnit
qi pahare-ail inchinat. Giudecati de sher§it
Numal until n'ati venit, boar de hoerit? »
Opri§anul eel vestit! Tot!' aproqii se trezIa
\ De-I vrajma§ §i om de cearta lui Voda respundea :
Mihnea Voda-acum il earta « BenitY, DOmne, lini§tit !
%11 poftesce ca se vie SOrele n'an resarit,
Ca un frate la Doninie ' » Dar in locu-I at sosit
Opri§an din StoenescI
Ii
Cu avert imparateset
Opripnul credinclos El in curte art intrat,
de suflet omeuos De zebrea art aninat,
Se porula din Stoenesci Un carlig de imperat
'agiungea la BucurescI Cu petre scumpe luerat,
N6ptea pe la antatori Ce lucesce ca un sore
Pan' a nu resari (pod. Inteo cii de serbatOre. »
Mihnea Voda adormit Milmea Voda se scula
DormIa pe-un pat aurit Fata alba 41 spala,
In camara 'ntunecata Barba nOgra '0 peptina
Tot cu §alurl imbracata. La icOne se 'nchina,
Dar de-cdata se trezia Apol el se inarma
§i la slugI a§a grala : pe Opri§an cbema :
«Slugl, apro4i, copli de mg! « Opri§an din Stoenescl!
Vol dormitl §i nu ye pasa Cu dreptul se ne gralescl.
S6rele c'ati resarit Ce-al facut de-aI adunat
pe mine m'ail trezit. Averi marl de imperat,
Dar vol ¢re nu ghinditi in at nu numai averI
Cand in somn ye leneviti Dar ai §i scutari boeri?

J
www.dacoromanica.ro
 6
70=
rra
.25.5.f 23. c.t
204
Duinneleti mi-at agiutat!
§i eti mi le-am adunat
Din darul Sfintiei sale,
v Din mila Märiei tale !
Nu'l crede, Mhria ta!
(Cantariul atund striga.)
El mie s'aa lätIdat
Ch avere-ah adunat
Num): din puterea la,
Nu din mila Donmului.
Dar n'am dna de asta
Cat am ciudh de alta :
Opri§anul niT-aa spus mie
Ci astepth ca se-i vie
Firman de la 'mperhtie
Se te with' din Domnie.
Mihnea Vodä se 'nerunta
din gurh euvinta :
« Pan' a veni firmanul
Pearh 'ntei Opri§anul!
Mos la phith se'l duceV
capul se il MeV ! »
De vrajrna§ ce mult era
Armaiul se bucura.
Ca o tiara se-arunca
Pe-Opri§anu '1 apnea
pé scan 11 imbranela
§i la mórte mi'l ducea!
www.dacoromanica.ro
x(Y,
Chnd la pOrth, trate, eath
Un redvan ch. se arath d
Tras de §ese telegari,
Negri, agerI arnilisaris
Cu coll lungi §i come marl.
Ear in untru o bittrinä
Ch-o ieónh sfinth 'n manh
Si en haine mohorite
§i cu pletele albite.
Pe-Opri§an cht ea '1 videa
Sus, la Domnul se ducea,
'ugennnclit trupu '§I frin-
fi gralnd amar plangea: l_gea I
«Ala.! Winne, fetul mei!
Nu te ate Dumnetleh
Se omori pe Oprisanul
Ca-I pal phnh la anul.
Stil tu, Mihueo, orl nu stil
Ch 'n qioa Santei Manii
Era, Winne, ca se-ti vie
Firman de la 'mperhtie
Se te schth din Domnie?
'avél parte de firman
Fhr' de hietul Opri§an
Care 'n cale 1-ah e§it
'nderept fah napoit
Dhruind ehiar pe vizir
Cu-armhsari dela misir,
 eTh 3,/
4, on
l-
x43, 4.1'
,2stfi' ( ,-'
205
.F.,..,

l'i cu pungi: de bani o mie De pAcat e alungat

Se te la§d pe Domnie! »
Oprisanca nu sfirsia,
Mihnea 'n curtea lui esia
Poroncind la toti se sae
Pe-Oprion ca se nu'l tae.
Dar Cantar Armasul mare
hi fAcuse resbunare;
i capul nevMovat
ZAcea 'n ternd aruncat
Längd trupul resturnat !
Val de omul cu. pAcat !
Si mr ptite-a fi scApat !
VenTetorul de Arma§
Fiard crudd, om pisMas,
Fost-all gol legat la sore
Si de main' si de picióre,
Gol legat de cogi de epe
De patru epe sirepe
Care chnd se opintird
Zn patru pdrti se isbird
Si 'n palm il despArtiral

NOTE
' Aid! Dinnne .711ihnule
Mihnule netihnule.
Acest carint vechin, netihnu, tiebrie se vie riegmit de la alma
(odihnei) i se insemneze prin urmare nestemperat ; framintat ae
grUi.
§i in adevtIr nu cinonicar roman face urinaorea descriere despre
Mihnea tioda".
-c Milmea feclorul luf Draiei ]. armapl, cum apucti Domnia, indatl
se desbriicii lnpul de pelea cea de oae astupii, urcebile ca aspida
ca vasiliscul. Ear arcul incorda i gati sgeti de a Ageta,
sabia fulgera, i mana 0-0 intarla spre rane !ii prime pe totI
boeril col marl 0 ale0, 04 m and cu make muncI i cumplite i le
Io e. teal avutia, i se culca cii jupiinesele 0 en fetele lor inaintea
oclulor lor. De aci unora le-au tiViat nasurile i buzele, pre altil
inecat 0 pre altiI spainjurat, Ear el se imboOtla i crescea ca
cedrul panil la cerIii. etc.

www.dacoromanica.ro

St
LI
STEFINITI vonI
Frunp verde meri cretesci
In ora§ in Blicuresci,
L'ale case mad domnesci
De se yea In Stoenesci
Minded masd e iutiiisil
§i de mari boeri cuprinsit
Tot boeri de-a ostilor
Puterea domniilbr
Si grOza du§manilor.
Ear in capet cine §ede ?
Stefanitil Domn se vede,
Dar nici bea niel veselesce
Ci cu ochii lung privesce
La copila Dihulul,
Sori.ora Mihului
Mihulul voinicului
Din valea Cobiolut
Ca e mindra ca o &ire ,
§i de ochi farmecdt6re jAm un Domn care-I iubesc
www.dacoromanica.ro
rt-1
§i de suflet iubit6re ,
Unde-o vede Domnul m6re!
«Copilita, dedgulita
Cu sin alb de porumbitd
Imple cupa mea de yin
Tie , dragd , s'o inchin
Vapoi cantd-mi viers de dor
Cu glas duke , rdpitor.
Cantd-ti , dragd:, dintecul
Cd mi-e drag ca sufletul!),
Copilita se Indira
Ca o flOre de grAdind
i.-1' intinde-o cupd plind ;
ANT dice inceti§or
Un viers dulce , plin de dor :
«nun@ verde stejilrel ,
Am un frate voinicel
,i m'6 tem amar de el!
/-'rundd verde miir Domnesc ,

scst-N.
XA
s'
,PXCI)
,tse rt 03-'1 7
1Si de dinsul me 'ngrijesc.
Val' de mine! cum se fac
Pe-amindoi se mi-1 impac,
Se-mi fie traiul pe plac!»
Copilita nu sfirsia
Si Domnul ast-fel grab. :
« Copilita, mindrulita
Cu sin alb de porumbita,
Nu mai plinge ca 'n curind
Implini-voiu al ta ghind.
Voi boeri ce ospatati
St* si numai inehinay ,
Cuvintul se-mi aseultati.
Mani in qlorI se fe afiati
Toti calari si inarmati
Cu sageti , en buzdugane ,
Si la brie en arcane ,
Ca sa mergem despre sOre
Se facem o venètOre
Dupe ursi si capriOre,
Dupa paseri galbb5re
Ce sunt bune de mancare
Si plkute la cantare!»
11
Cand de qi se lumina
Boerii se aduna
Si pe cal incaleca
Si en Domnul top pleca ,
www.dacoromanica.ro
r-,-,
_irS4 X5jA,
-6 1
M r,
207
"46
Inspre munti, la vênatOre
Dupe ursi §i capriOre
Dupe paseri galbiOre.
Si mergea, frate, mergea
Pan' in munti ca. agiungea ;
Ear cand sOrele-apunea
Eata cit .se intIluia
C'un cioban en fineras
eu port de ()Items.
Domnu 'n eale-i se opria
Si din gura-a§a grala :
« Clobanas en fineral
Puisor de Oltenas
Cunosei calea codrului
De pin muntii Criu1ui ?
Cunosei fugal Mihului
Din codrul Cobiului ?
Cunosc calea codrului
Pang 'n fundul funduhfi.
Seiti §i &gut Mihului
Din codrul Cobiului.
De scil locurile bine,
Nu me-i due& tu pe mine?
Ba, te-olu duce eh' pe tine
De-1 lasa tu ostile
Se-mi pazOsc'a" oile,
Ca de-oiu perde-o mielusea
Oiu slugi un an pe ea,
 N.,
et.
}_sv9e IV
11
.11
205
Cc
0 .
SIde-oiu perde un mielu§el
Oiu slugi doi ani pe el. »
Domnul ostiie lisa
5 Cu ciobanul se lua,
Singur, singur, singurel
Pe o zare de muncel.
Ear ciobanul se 'ndrepta
Catre inunti §i ini'l purta
Pe carari §i pe potici
Ce's calcate de voinici,
Pin 14§, pin carpini§
Unde nu-I loc de cirni§.
El mergea, frate, mergea
Pan' ce 'n codru agiungea
Drept la fagul Mihului,
Loca§ul voinicului.
Cand de fag s'apropiea
Giobana§ul se opria
Si din gutra-a,ja grab. :
c Eata fagul Mihulul,
llibului voinicului!
Ear pe 111ihul daca '1 vrei,
Cata drept in ochii mei! »
111
Domnul drept la el cata
Ochii liii se incrunta.
Ear ciobanul se schimba,
www.dacoromanica.ro
7.-61
ie-Y'Z)e(
kI
Gluga hit Ii arunca 5
Si-de-odata se-arata
Cu zelar, CU buzdugan,
Cu liaine de capitan.
Apoi drept là Domn cata
Si 'n glas mare cuvinta :
« Alei ! Winne din Domnie!
Eri ai fost dat là betie;
Asta4I veni§i la trezie,
Dar n'al pfins la cumintie.
Ce *ate te-att impins
Palo§ul de ti-ai incs?
Fostu-ti-ati silt( de tine
De te-ai Nat dupe mine.
On ca nu te-ai saturat
Pe-a mea sora c'ai furat
S'ai facut cii ea pacat
Fir-a te fi cununat?
Dar ghindit-ai cii picatut
tI urméza vinovatul
Si ca 'n lume orl ce faptli
Are plata §i resplata? »
cum sta §i cum gieea
0 frunqa de fag smuncia
Si 'litre buze o punea
Si sima hoti§ din ea.
Fru* patru cit plesnia,
Codrul negru clocotia,
 ,z0s.
11 5`
W4,9(
-v=aco
2J1`k) :D.
21>
,-/
r.;
A
De-un lung chiot chiotia,
De-uu greil tropot tropoLia,
S'impregigule de-odata
1 Se ivia o mindra céta,
0 ceta de voinicei,
Lotri, puipri de zmei,
Cu caciule stogopte,
Cu chiebe rosii. pe spate,
i musteti de varvaric
Cum sta bine la voinic.
Langa el cat 11 zaria
Mihul ast-fel le grala :
« Fratii mel, neferii mel,
Lotri, puipri de zmel!
il vedeti voi pe ist om?
El e mare, &lei e Domn,
Dar cat e de Domu §1 mare
Mute copta and, n'are!
Hai, copii de mi'l luati
Prin sabil se'l fluturati
Dar nimic se nu-I stricati,
Cale buna se-I lasati
www.dacoromanica.ro
re,t
"tt
c,)
Ca de-I Domnul priceput
E destul cate-ail vNut
Ca se afle, ea se scie;
Cu Mihul, nu-I de glumie ! »
Domnul pe ghinduri cadea
FapoT ast-fel respundea :
« Mihule, bujorule,
Frate, fratiorulel
Ed la mana, ti-am picat
To de mórte m'ai scapat.
Cand la mana mi-I pica
Di de mOrte te-oiu scapa.
villa maul tu la Domnie
Ca se vedl o cununie,
Cununia Domnului
Cu sora voinicului,
S'o fac mie sotiora
S'o fac tie Domnisóra! »
Ast-fel Donmul cuvinta,
Si din codru se 'nturna,
Earl codrul resuna :
« Se traesci, Maria ta!

sr,oe 1'A
szs -Is la'
CONSTANTIN BRANCOYANUL
Brancovanul Constantin 1
Boor vechiu si Domn crestin,
De averi ce tot stringea
Sultanul se ingrijia
Si de mórte '1 hotrtria
Crtcl viziru ii piria.
inteo gioi de dimineta,
pi scurtarei lui de viétä
Brancovanul se scula,
_Pato, blinda el spala,
Barba alba yl peptina,
La iche se 'nchina,
Pe feréstra-apoi cata
Si amar se spraminta!
c Dragil mei, coconi
Lamy somnul, ve treziti,
Armele vi le gatiti
Cit pe noi ne-a 'ncongiurat
Pasa cel neimpacat.
Crt-Eniceri, cu tunuri marl
www.dacoromanica.ro
h, A
to
(
C.PcS'
45,3
Ltel
TA I
Cespargh ziduri cat de tari!»
Bine vorba nu sfirsia
'Puma 'n casa iurnsla,
Pe tuspatru mi-i prindea
Si 'I ducea de-i inchidea
La Stambul, in turnul mare.'
Ce se 'nal-0, langa mare
Unde zach fete Domnesci
Si soli marl imparatescl. 4
Mult acolo nu za,cea,
Cit Sultanu '1 aducea
Langa foisorul lui
Pe malul Bosforulul.
« Brancovene Constantin,
! Boer vechiu, ghiaur hain!
Adevar e c'ai chitit
Pan' a nu fi mazilit
8e desparti a ta Domnie.
De a nOstra 'mperatie ?
Ca de mult ce esti avut
 ei
'11
2.,tr2,C°
q, -1sa'
?
j \
211
C(°
Balii de aur al Nitta
Far' ati fi de mine temil,
Far' a vre ea se-mi dal sema!
--De-amfostbun,realaDom-
Dumnetleii singur o scie; [nie
De-am fost mare pre primint,
Cata-acum de veli ce sint!
Constantine Brancovene!
Nu-mi grid vorbe viclene.
De tl-e mita de copil
Si de vrei ca se mai fii,
Lasa legea Crestinesea
Si te da 'n legea Turcesea.
Foil Dumnetlea ce-a vrea!
Ear pe toi de ne-ti tala
Nu me las de legea mea ! »
Sultanul din foi§or
Dete semn lui Imbrohor.
Doi gelati venia curand
Sabiile fluturand,
Si spre robi dadi mergea,
Din coconi 41 alegea
Pe eel mare §i. frumos,
Si'l punea pe scaun gios,
Si cat pala rapeclia,
Capul lute '1 retezia!
Brancovanul grea ofta
Si din gura cuvinta :
www.dacoromanica.ro
rt,
,rpgt, 3,
s-
,,--
« Winne! fie '11 voea ta! »
Cel gelati earasi mergea
Si din doi iI alegea
Pe eel ginga§ mijlocia
Cu per neted §i glbitt
Si pe scaun ii punea
Si capul ii repunea!
Brancovanul greti ofta
Si din suflet cuvinta :
Demne ! fie '11 voea ta!»
Sultanul se minuna
Si cu mita se 'ngana :
« Brancovene Constantin
Boer vechiu §i Domn crestin!
Trel coconi tu ai avut,
Din trel doi ti I-ai perdut ;
Numal unul ti-a remas !
Cu Vile de vrei se'l las,
Lasa legea crestinesca,
Si te (la 'n legea Tureescii
--Mare'l DomnulDumne4ea!
Crestin bun m'am nascut ea,
Crestin bun a muri wet_
Taci, draguta, nu mai plange
Ca'n pept inima-mise fringe.
Tad' §i morl in legea ta
Ca tu ceriu-i capata I»
Imbrohorul se 'ncrunta,
 4!,

YO4'
.5'
11/411, '4,c
y
-to
ate A4)t
1'711n-
)1/4...ted
,1
te. 419

P
< Gelatil so 'nainta Cmn se stergil noril la vint
Si pe blindul copila§, Se n'avetI bc de 'ngropat '
s Dragul tatil fedoras, NicI copi de s'6rutat ! »
La pilmint U. arunea TurciI crunt se olerIa
Si 4i1e1e-I redica. Si pe dinsul tabrtria,
Brancovanul greh ofta HaIne mindre-I le rupea,
Si cu lacrimI cuvinta : Trupu-I de pele jupea,
«Winne! fie 'n voea ta!» Pelea cu pae-o amplea,
Apoi el se 'ntuneca, Pin noroiti o
Tuima-I se despica, de-un paltin -13 lega
Pe copil se arunca, riciênd asa striga :
II bock, ii gruta, « Brancovene Constantin
Si turband apd striga : Ghiaur vecMu, ghiaur hain!
« ! talharl pagilni! CascA, ocM a te ulta
Alel! vd feciorl de chi! cunoscitupeleata? [rea!
Trei cocod ce am avut turball! Turd, liftä
Pe tustrei mi 1-ati perdut ! Deli manca si.carnea mea,
Dare-ar Domnul Dumnelert Se scitl c'au murit Crestin
Se fie pe ghindul meg : Brancovanul Constantin! »
Se ve stergeti pre pamInt

NOTE
I Bran covanul Constantin.
Constantin Brancovanul a domuit 26 anI in téra Românésc i a
fost ucis de Turd in 15 Argust 1714 la virsta do 60 aril. §incal scrie
in chronica Romithilor c odatg cu Brancovanul a perit patru feciori
aI lul carora el le-au grit ast-fel in ora rnortei : ((Bata! tote avu-

www.dacoromanica.ro
tifle 0 ori-ce am avut, am perdut! SI nu ne perdem WO sufletele...
Statl tare 0 bArbItesce, dragil mei! sa' nu bIgati ging do mórte.
Priviti la Hristos, mintuitorul nostru cate a rabdat pentru nol 0 cu
ce mOrte de ocarI a murit! Credeti tare intru acésta 0 nu v6 mipati
nici ye clItiti din credinta vbstrg pentru viéta 0 lumeaacésta, etc.3.
Apol , adaogI §incai, aceste cliand el, poronci imperatul de le Merit
capetele, Intel ale reciorilor, inceOnd de la cel mai tiner, 0 mai pre
urmii a giat eapul MT Constandin Brancovann, 0 aruncarItrupurile
in mare; 0 crostini dup' acea, aflândule, le-a astruncat la Patriarhie.
2 Pap eel neimpdcat.
Mustafa Pap, carele era Imbrohor.
3 La Stambul in turnul mare.
Prin turnul mare se intelege negre0t cetatea numitii de Turd
Edicale, redicatii pe malul =ref de Marmara in capetul oraplui
Stambul, 0 pe care Europeii o namescil f epte turnuri.
4 .57, soli marl imperdtesci.
Cand nIscea vre-o neintelegere seriOst intre Sultanul 0 puterile
Europeane, se inchidea ambasadorii strIini in cetatea Edicale ping
la sfir0tul certei sail a resboiului. -
5 Bani de aur al bdtut.
Intre pirele trimise la POrtI in contra Brancovanului era §iacesta :
cl biltuse monedI de aur in Ardeal, de cite doi 0 pang, la clece gal-
beni, una.

16
www.dacoromanica.ro
 LIII

CANTICUL LUTE' MICHAIU VITEZUL

Aujit-atl de-un Oltén, Cate lupte ati privit,

De-un Oltén de-un Craiovén Cate osti ail mistuit
Ce nu'l pasa de Sultan? Cate Ose-ati MBA

Au 4it-ati de-un vitéz Multi ca frun4ele de brad,

Care vecinic §ede tréz Ca nisipul de pe vad,
Ct e tera la uecaz ? Ca gemetele din lad!

Au4it-ati de-un Michai Spue corbil muntilor

Ce sare pe §epte cal fiarele codrilor
De striga Stambukl val? Care-a fost nutretul lor ?

El e Domnul cel vestit Fost-aA le§uri tata'resci,

Care 'n lume ail venit Turcesci §i Unguresci
Pe luptat §i biruit. Date-n sbil romanesci!

Spue rIul cel Oltén, Alelei! Michain, Michai L

Spue valul Dunarén MI de noi mila nu al
codrul Calugarén. Se ne scapi de-amar §i vai

www.dacoromanica.ro
,a5,7
215
tjA
--Is-110-ts PS- 4,s
NOTE
Acest cantic l'am ggsit scris inteo psaltire forte vechie din biblio-
teca Monastirei Nomtului. De desubtul chnticului eraii urmatOrele
cuvinte scrise cu slefa calugaresca : Sreisus'aii acest viers b &lin de I

mine, ieromonahul Paisie, credincios rob a lui Dumne&ii, ear

eü l'am auclit i l'am invcitat de la reposatul bunul mefl, Stoén
Jolde, armeiplul.

www.dacoromanica.ro
 r..5,V._"_,*?,,

k_.1
Iic,°

)
LIV

TISUL LUT TUDOR YLADDIIRESCU

t Tudor, Tudor, Tudorel, Maid! pist6lele mele

Dragul mamii voinicel!
De cand mama ti-ai lasat
Si Olteni ti-ai adunat
Pe ciocoi se-I prin41 Iii ghlara
s'alungi grecii din tera,
Mult la fata te-ai schimbat
mi te-ai intunecat!
Spune, maid, ce te d6re
Ca m'olu face vrajit6re
De alen se te discant
Se calci vesel pe pamint.
Alei maica! alei draga!
Curand visul mi'l desléga
Ca stii, maica? am visat
Buzduganu-mi farimat !
Sabia-mi cea buna, non
Am visat-o rupta 'n don
Pura mea cea ghintuita
Am visat-o ruginita!-
Le-am visat far' de otele
Apoi ancl-am mai vq.ut
erpe galbin prefacut
Ce purta c6rne de tap
crésta, rqie 'n cap.
El avea ochiu vinptor,
Avea graiu lingu§itor
Si me tot ruga mereü
Se me due la culbul sett.
Ba, ferésca Dumnecleil
Se nu te dud, fetul men,
C'acel órpe veninos
E vfun duman tiealos
Vre un hot volintirq
la ininal vrajma§.
--Maica, maiculita mea,
Cum se scap de cursa ma?
Caci un glas prevestitor
Imi tot spune c'am se mor.

www.dacoromanica.ro
 z, tpg-Y4-
RAV
1 -141-w
)
217

D'ar s'emorl, drIgutul meta' , Pan' ce cade, pan' ce more

Fad ce-a vrea Dumneleti. 1 Calca §erpir in piciOre,
Dar se stir tu de la mine Cad de-un §erpe 'nveninat
1 Cd-un Roman voinic ca tine I se Ortl un pacat !

NOTE
Cunoscut este c'a' visul prevestitor a vitezului Tudor Vladimirescu
s'a implinit! Rind miselesc tras in laggrul 1u Ipsilasiti, seful vo-
lintirilor greci, Tudor a fost i mai milelesce ucis de dinsif. Nu mai
este dar indoela, c chnticul poporal desemng pe Ipsilanti insusi prin
ierpele cu ochIul vinclelor, cu graiul lingusitor si cu créstit rolie in cap.

www.dacoromanica.ro
 LV
HORA §i CL44CA.
Hora HEVOLUTIONARI
Hora, Clo§ca 's la un Ice
Fab aprins un mare foc
canta voios in gioc :
«Pe cel camp pustiti§i'ntins
Arde-un foc de noi aprins.
Las' se arda §i se crésca
Ca-1 in téra Ungur6sca!
Trageti hora ca se gioc
La lumina celui foc !
Unguren, mustéta lunga!
pis-am mortei se te-agiunga
pis-am paral se te arda,
pis-am crucel se te p&p,
Trageti hora ca se gioc
La lumina celui foc.
Ungurén cane turbat!
Multe 'n lume ti-am rabdat,
Dar venit-ati timpul metr
www.dacoromanica.ro
Ca se m resbun §i ea!
Trageti hora ca se gioc
La lumina celui foc.
Cum racnesa. jivinele!
Cum s'aprindii slrtninele !
Cum ardti t6te satele
De-§i curatti pacatele !
Trageti hora ca se gioc
La lumina celui foc.
M'am suit la munte 'n diori
Vara prins fulgerul din nori
de sus din inaltirne
L'am isbit in Ungurime !
Trageti hora ca se gioc
La lumina celui foe! »
Hora, Clora la un loc
Parasitl de-a lor noroc
knit' cantand voios in foc !
 4st 4a)
1-1 ,s- kA)re-

219

NOTE
l' Acest cântic, de o forma mal regulata si mai corecta, l'am pus in
nume'rul baladelor find ca are un caracter istoric.
La anul 1084, Hera 0 Closca, doi viteif ronifinl din Transilvania,
satui de jafififile si apasarile lIngurilor, resculara tera in contra lor.
Dou6-deci mil de Români respunseril la chemarea lor, si respindiril o
grOza atit de mare in Maghiarime ca acésta fu silita a core agiutor
la Imperiul Austriac. Imperatul losef II trimise o armie intréga a-
supra ma bora si Cloica, care dupe o lupta critincena, fura prinsi la
28 Februarie 1.1,185, 0 aspru pedepsiticu mórte. Traditia spune ca' el'
ail fost inchisi in curse de fer si purtatl prin tote satele, si di apol
ail fost aril de vii in ocil poporului.

www.dacoromanica.ro
 "VIO
5,701,A1%.1

,/
i ac
-6't'kfte-VS-
cl
,1:Irs(

-4
,-

DOINE

www.dacoromanica.ro
 6 af
r
1"

a.34\-.-k-/°!..,...A2-t,1
-I, RA..-m'
,... ,4.,.

,--r`P
''"I.,
)
223

NO TE
Doinele sunt cantice de lubire, de jale 0 de dor; plangeri duiOse
a inimel Romanului in tote impregiurgrile vigil sale. ;
Un muzic de mare talent, D-1 Henri Erlich care a locuit cati-va
anl in Romania, 0 a publicat un album de aril romanesci, Vice in
precuvintarea acelui album :
«Nationalitatea Romanilor se aratg curat i necontestabilg atit in
limba i datinele lor, cat i chiar In muzica kr deosebitg de ori-care
alta. Negre0t afiile Romanesci vor Oa ea forte butiOse popOrelor Oc-
cidentului pentru melodia lor cu totul originalg i cate-odatg putem
tlice selbaticg, i pentru companiamentul 'kr ce cuprinde uneori a-
cordurile cele mai capriciese, cele mare bizare, i alte off fOrte sim-
ple 0 monotone. Ele-ail insg o espresie de melanholie dulce i dure-
roish' chiar. Sunt mai cu semi unele pasa'gre misteriOse carele facil se
se presinte dorinti infocate i ascunse in fundul inimel, 0 care se
manifestg printeun soiu de planset melodic. Aceste sunt ariile doi-
nelor; cat pentru acele de dant, horele, ele resting cu o veselie ne-
bunaticg, sgomotOsg, cu acea veselie la care omul nenorocit se dedg
in momentele sale de ultare 0 de plicere. »
Vetli articolul intitulat melodide rom(Inesci in Romania literarg,
foe publicati In Iai in anul 1855.
Doluele de la numerul I pang la numerul XXXIII sunt din Mol-
dova.
Acelé de la numerul XXXIII pang la numerul LVI sunt din Va-
labia.
Acele de la numerul,LVI pang la nume'rul LXXX sunt din Ardél.
Uncle bine portg i numele de cantice voinicesci in Moldova, ol-
tenesci In Valahia i haiducesci in Arda.

www.dacoromanica.ro
 rt,

DOINA

Dana, Doing, (Antic ! De'mi mai mingaiu 4ilele

Cand te-aud nu m'a§ mai du-
Doinl, doinA, viers cu foc! [ce.
and resuni eii star.' in loc.
Bate Vint de primavarA,
Ell cant Doina pe afarl
De me 'ngan cu florile
privighitorile.
Vine érna viscol6s1
Eu cant Doina 'nchis in casa
pilele §i noptile.
Fru* 'n coclru cat invie
Doina Cant de voinicie.
Cade frun4a gios in vale
EA cant Doina cea de jale.
Doina ic, Doina suspin
Tot cu Doina me mai tin.
Doina cant, Dana §optesc
Tot cu Dana vietuesc!

www.dacoromanica.ro
 )
nr

II

LUNCA TIPA1 LIJNCA SBIARA

Lunca tipg, Mica sbiarg Doru 'n sufletul meg zace

Pentfun puiu de cgprierg.
Val de biata inimiera
Ca §i lunca, geme sbiarg
Pentru-o puica bg1116rg.
Fran@ cresce, fru* cade
Cgpriera nil-o mai redo.
Val de mine! ce m'oiu face?
'inimiera-mi nu mai tace!
Inima, fii rgbdatere
Ca pamintul sub piciere
Pan' ce puica MAMA
S'a Interco 'n lunca era
Cu cel puiu de capriera.

www.dacoromanica.ro
 III
URITUL
Of! urn, urit, urn!
13615, fIr' de crepmint!
De te-al duce 'n codri, duce,
.Ursu 'n l'abe-I se te-apuce!
Uritul din ce se face?
Din omul care nu-ti place.
www.dacoromanica.ro
Uritul din ce4 fIcut?
Din omul care-I tacut.
Cine-ati scornit uritul,
Nu'l tnghiu pamintul!
CO mie de mult urit
Sufletu-mi amlrit !
 Iv r.

CANTICUL REZEpLII

Frump verde de cire0 ; Ani intregi m'am giudecat

Lung e drumul pan' la E§il,
Lung t drumul gi.batut
Din Siret gi pan' in Prut !
Nu-1 batut de car cu bol
hatut tot de nevoi
Si de pacatele mele
Cele multe, cele grele
Ard'o focul rezegie! 1
Eti chitém boerie
Si-1 numaY o grade !
Pentrfi-o palma de pamint
pilele mi-am dat in vint.
nimic n'am cagtigat!
Eti amblam la giudecata,
Copii 'mi planga pe vatra,
Nevasta 'ml zacea lasata,
Dare-ar Domnul Dumne4eil
Se fie pe ghindul mea!
Lasam'oiu de rezegie
Se apuc in haiducie
Ca se'mi fac sfinta dreptate
Cu cea ghióga de pe spate,
Se'mi aleg giudecatofi
Cel stejari uestrimbnori!

NOTE
Ard'o foctd rezqie.
Nenorocita c1as5, a rezqilor pintre care se esescil coborttorii celor
mai marl familii din vecbime, ail avut mult a suferi sub domnia mai
Michail Sturza, de r4irea boerilor vecini cu motAile bor. Multi din
acel mici proprietari a preferat a se desface de Ominturile lor 11 a
deveni clgca§1 pentru ca se scape de prigoniri.

.J
www.dacoromanica.ro
 V

CANTICUL PLIIGARIIILIJI

Arde-te-ar focul pamint Stall in camp §i me ghindesc

te-ar bate Domnul stint!
Cad infle§ti du§man cumplit!
Ce-am semanat n'at e§it.
Semtnat-am 'grit de varl,
AA e§it numal negara.
Semanat-am orz, oyes,
Mt e§it mohor de §es.
Semtnat-am popu§oiu,
Ati e§it érba 'n fu§oiu.
Cu ce o se vietuese P
N'am letcae la chimir
Se me pot plati de bir
.de foi §i de soldat
de Lida bltstemat.
Val §'amar de biet Roman
Cand e Domnul ret stapin'!
N'are loc in tera lui
pi ca pléva campului !

NOTE
' i de luda bleistemat.
In tote satele Moldovii, cripnele sunt tinute de Evrel, caril ca
niqte lipitori, sugil avutiile teranilor, indemandu-1 la betie.

www.dacoromanica.ro
 ;cL
ksa
4,g60
,as
VI
CANTICUL CILUC4I1tTJL1J1
Arp-te focul padure
S'ai caclea sub o secure!
Arde-ar lemnile din tine
Cum arde inima 'n mine,
Se'mi fac drum pita' la veci-
Si de sus, din Monastire [ne,
Unde zac iii parasire
Se ved chrduri de copile
Care me sfilescil de Vile,
Si se ved.pe draga mea
Care m'am iubit cu ea
in copilaria mea.
N'ar avea loe in pamint,
R; l'nr bate Domnul sfint
Cine m'at dlugArit,
www.dacoromanica.ro
7rA
-1-116;
RP,
,-r--
Si de ea m'au despartit !
Et n'am fost de pustnicie
Cad am fost de voinicie,
Niel: am fost de Monastire
Ci de lemne cu iubire.
Ca me 'nchin pe la icOne
Cu ochii pe la cocóne,
Si cetesc, intorc la file
Cu ochiq pe la copile.
Unde ved o fa-0, mare
Rasa 'mT tremura 'n spinare
Unde ved pinta mea
Sb6r1 sufletu-mi la ea
Ca rolul la floricea 1
16
 rc)

VII

NETASTA TALHARITLIJI

Fost-arn ell la parintfuna Era tóte de furat,

Precum e in ceruri luna,
De parinp mei iubita,
Si de din§ii potrivita
Cu luna, cu stelele,
Salba cu mArgelele,
Grralina cu florile
Si ilioa cu 41ori1e.
El pAmintul ati amblat
Se'mi gaséscl un 'Mat.
Baxbatelul ce mi-au dat
Era tiner i bogat;
Avea bani, avea inele
De'ml amplea maim, cu ele,
Dar veq.1 frate, ce p/cat 1
Nu trecu cbiar septarnana
Si pe el pusera mana
Si la ocna,' '1 infundarA
Si cu lacrimi me lasar6.
De cat m'n fi m5ritat
Mai bine 'n foc m'as fi dat
C'am remas cu rod in sin
Si nu'i rod de bun Roman
Ci e rod de om
Saracut, amar de el!
De-ar fi fost el un yak
Nu 'ml ar fi a§a necaz,
Dar a fost un biet talhar
de-aceea mi-e amar !

www.dacoromanica.ro
 VIII

COPILA. MIIRiND

Canta paserea pe-o 55re- Ah! amar sufletul. meti

Pentrii-o fata care more
Canta paseruica 'n spin,
Copila sc6te venin.
Canto', paseruica 'n salce
Copila de m6rte zace.
CLIO, paseruica 'n 'Arta'
Copilita dulce4 morta !
Tu plane de dor mereil
pe flOre i pe spin
pe pOrta lui Marin
Ah! amar sufletul meil!
E0' curand se mor §i eti
. Se me dual la cel mormint
Se me prefac in pamint!

www.dacoromanica.ro
 te
Ix
FLORICIC.A
Fru* verde de aluna,
Me duselu u6ptea pe luna,
Se gasesc o floricica
Care imilt inima-mi strica,
Si s'o 'ntreb de ce 'n grading,
Pleca fruntea i suspina?
<Etimeplec, flOré 'mi respun-
CäcT ojale me patrunde [de,
Arde sufletu-mi i geme
www.dacoromanica.ro
CM me tree fara de vreme.
Trei dile sunt inflorita
S'apoi cad de vint palita.
De-able cresc si me fac flOre,
Able me 'ncaldesc la sore
Si pe mine cade 'ndata,
Umbra nOgra 'nfunecata,
In cat lime nu me vede,
FlOre sunt on érba verde.»
 4c'

PRUTIJL

Prutule, rW. blastemat ! 1 Holerile dud or trece

Face-te-al adinc j i lat
Ca potopul tulburat !
Mal cu mal nu se zgrésc6,
Glas cu glas nu se lovdsa,
Gehl en Mil nu se agiung,I
Pe-a ta pinA cht de 1un01
Locustele and or trece,
La ist mal se se inece !
Pe la, mijloc se se 'nece
Dqmanii. tail de-or trece
La eel mal se se inece.
Ian tu 'u valurile tale
Se'i tot duel, se'l duel la vale
Pan la DunN.rea cea mare
Pan' in Dunarea §i 'n mare!

NOTE
1 Prutttle, rii blastemat.
Inainte de luarea Basarabiei de Moscan, eanticul Iicea : Nistrule
ri blitstemat, hind ca tote relele venial de peste Nistru.

www.dacoromanica.ro
 xog

XI

soBIT
Trage, mindro, cu bobil 1 Se stii cg, ett sunt ;

Null mai lIcrima ochil. De-or cgdea bobii in dol

De-a cgdea bobii in qece
Se stil c dorul nu'ml trece.
De-or cgdea bobil in opt
Se stii c`a mi-e dor de tot.
De-or cgdea bobil in cinci
Se sti c sosesc la voi,
Se ne iubim amindol.
Ear de-a mai remânea un
Se stil c eg yin nebun
Pe-o prgjing de alun. 2

N0TE
1 Trage inindro ea bail.
A trage in 41 de bobi este un obicelu forte resphndit la Romitni.
Bobil prevestescii viitorul fetelor i a &alloy, i cind, dupA" deose-
bitele Imprt1i In qece griuçli, i in opt , rid in cilia , i in trel ,
ratline nun pe din IAA, bobul sositor, atunci negrefit persOna do-
rita, vine, dorul se implinesce.
Babele pin sate sunt fOrte dibace in tragerea bobilor pe sitg. Mai
sunt Ins i Tigance vralitóre care se Ora din loc in loc i spunii
sortii en oglinda saii cu cercetarea palind de la niMa drépa.

www.dacoromanica.ro
 rr,
R5
'zitc.
1-1s' NVX
( RAN'
) VII
235
Gf
It'
1-' Romanil ca 0 stremogil lor aii mare plecare a crede in presagiuri.
gi pgstrqg and unele din obiceluri antice, atingatóre de aflarea sórtel
Pe thnpul Romanilor, amorezil mai cu deosebire da o mare insem-
natate unor crederi copilaresci. Lucrurile cele mai nedemne de liggat
in sénd, le amplea inimele de bucuril sail de descuraglare. De pildg
pocniati in mane foil de trandafir sag de mac, sag de alun, §i dad
fOia plesnia cu vuet, multemirea lor era mare, del el considera poc-
nitul frunclelor de bun augur. Fledil Romani de astriVi ag and
] obicelul de a face se plesnesca in palme frunVe de alun.
In vechime, amorezii cerca erg se fad a sari pan' in podul casii,
simburi de mer, stringendu'i intre degite. Simburil de mer, curaliti
de cOjg serviag la piirintii nostri ca un mijloc de galanterie dare
dame. La mese marl boeril presentag cucOnelor simburi de mer pe
virfurile cutitelor.
Romanil vechl con siderag ca presagiuri de fericire schinteirea lam-
pelor sag a frunclelor de laur in foc. Unele mi§cgri a trupului, erail
observate cu o luare aminte seriosa. Palpitgrile de inimg treceag ca
semne de trgdare. Baterea ochiului i a sprincend drepte vesteag a
bine; hid amortirea degetulul celui mit, §i a degetulul celui grog
de la mana drepta, erag semne spgimintaitore.
Tiuirea urechilor, ca 0 sughitul din Vilele nOstre, insemna ca po-
menia cine-va de din0I.
Ear mai ales strenutatul avea o importentg nemarginita in ideile
lor. El creded cg amorul strenuta cand vrola se le insciinteze inde-
plinirea dorintilor. Catul, pentru ca se esprime fericirea statornicg
a dol tineri iusurati, Vice ca' amorul le-ad strenutat in drepta ti in
stanga. Properciii ca se ardte cg amorul inzestrase pe Cyntia cu tote
darnrile, o intrebit dad acel 4eil a strenutat cand ea s'a nascut ?
Cand amorezil eraii ingrijiti null de altii, ei pu»ea se le tragg in
sort1 on piste mici tablete pe care se gasiati scrise ore care litere.
Tabletele se arunca intr'o urng, urna se scutura, se resturna, §i ar-
larea literilor caVute compunea un respuns cuprinVetor de secretele
viitorului. Tragerea acelor sorti se facea de dtre copil ce sta pe pia-
ele publice din Roma §i din celelalte ora'qe romane.

,...___ J
www.dacoromanica.ro
 V
x4)3(
vx*
230

k
Romanil credeei gi. In puterea farmecilor. Adeseori o amoreze le- ,-
sate de iubitul el', intrebuinta farmed pentru ca sel intórne ear la
piciOrele el. Afare: de deschnted, ea fabrics doe' pepugele, una de
cére gi alta de lut, gi le apropiea de foc. Cea clintei se topla, ceelalte
se interla; ast-fel dar trebifis se se topesce inima necredinclosuld
pentru. amoreza. Dameie ronaane credea ére c'e la caz. de necredinte
&etre berbatii lor, Daumetleul Olimpulul, pentru ea se le pedepsésce,
feces se le ése noiti pe anghii, sail pugcbele pe limbe. La Rorancele
ndstre noitele fkeduescil presenturl, gi pugclielele nu ma'i ail nici o
relatie cu neer edhita.
2 Pe-o .2».eijina" de (dun.
IreP uota 1 din halada Cucul i Turtusica.

www.dacoromanica.ro

XII
LENA
Frunp verde salbA mble,
Apucalu pe drum la vale
Tagiunseiu pe Lena 'n cale.
EU calare, ea_pe glos
Cu gherdan de flori frumos
Si cercel lungi de margele
Se traga ochil la ele.
Ca lea mindrei atinulu
0 flori&A, de-1 ceruiu.
Cerub flórea sInulu
Ea 'm1 dar, Urea Crinuhil.
Certau flórea din gurit6
Ea 'ml dä NI:ea garoflta.
Cerdiu apt din isvor,
Ea mi-o tulburar cu dor.
Cenau apiri neatinsA,
Ea mi-o d cu dor aprins6.
www.dacoromanica.ro
tit
r3g)e<
r f".
'"A31
\
6-4
Ott
Cat ain dat Oe-o arm beut
L'Ina alta n l-ah pant,
M-ah pant un toporas:
Reeorit de-tm isvora§.
De pe cal me detein gios
Se jell flórea s'o miros,
Ea s'at prefacut pe loc
intr'un fluturel de foc.
VrOu se'l prind, el a sburat,
Vruiu se beU, apa-ati secat.
Vali de mine, ce p6cat!
Lena c6. datt frirmecat!
Firea-1 Lenb bla'stemaU,
De-a mea minte tulburatA!
Se agiungi un negru nor
Ca se Oa' lacrimi dc dorl
 XIII

SORA CONTRABANDIERULd 1

Frunqa verde de grenate, « De cat m'ar.baga la 6ste

Am avut un Tóder frate
FaA trecut in ceea parte
Cu trei tencurele 'n spate.
Ear Cazacii Fan zarit,
L'ati zArit, l'ati urmarit
Si rail prins i Pei legat
Si 'n carantina l'afi dat
De mi'l tint gios resturnat
Nebeut §i nemancat !
Legaturl I-afi pus de in
Ca se'l duca la Hotin
Si se'l giudece rusesce
Si sel.bata cazacesce I
Bate vintul de la Prut,
11141116ra mi s'au rupt.
Bate vintul despre cioii
Si me ample de fiori.
Bate vintu 'u mIeç1 de u6pte
Si-mi tot pare c'aud §6pte :
Mal bine-a§ zace pe c6ste,
De cat in 6stea rusesca
Mai bine 'n cea roman6sca.
Domnica, draguta mea,
Mull bine ml era la ea
Ca-mi asterifia la rec6re
Si me 'ntreba ce me d6re.
Val! Roman de capul teri
Cum te agiunse césul reti, 2
Si n'avu§1 macar un frate
Ca se-ti cate de dreptate,
Se amble cu cartile
Se-ti sc6ta dreptatile.
DA, Domnico, pe murgul
De'mi deschide butucul.
Domnico, rochita
De-mi deschide temnita.
Da §i carul cu doi bol
De me scapa de nevoi.

www.dacoromanica.ro
,er .tisva,s-
239
it-6
,r) Ae*
4
0.
ft- . ,
i yin soro, se me veli Se mai ved pe bietul frate!
Cumfmi fring trupu 'n obe, Da's o biath fatI mare 6

Se tot plangi i se nu creli!» Si la lume n'am crelare

Frunp verde de grena,te, Ci am inanai ocM de plans
OA m'a§ duce 'n ceea parte Vun suflet de dor aprins.

NOTE
1 Sora Contrabandierului.
Acéstg doing este compush: de o tinerg teranca, anume Domnica
din satul
2 Cum te-agiunse césul reit.
Vep nota 3 din balada Mioritel qibalada intitulata Cesul reit din
Dane i Maim lóre.

www.dacoromanica.ro

X,4
'414
'ZSLY
XIV
STRIINIIL
Frundl verde rozmarin,
Reti e de volnic strain!
Numai luna cli inbesce
serele '1 indildesce.
Trece 'n glos, se duce 'D sus
Nime nu'l di uir respuns,
NicI 11 dice : bun agiuns!
Sue 'n del, cobera 'n vale,
Niel o mindra Du-I sth 'n cale,
www.dacoromanica.ro
Vtt,
a-cte
-"nitx 4
Trece sate 'n curmezi§
dumbravile 'n lungi§,
Vede-o mindra feti§6rr
Ca un pult de dipriora.
El CI dice : draga, sta.
Ea in laturI tot se da.
El II dice : vina, 'n c6ce,
Ea-I respunde n'am ce face.
/

\'.
%e3Cre
I-k
se, Vs-
1
XV
COPILA
Taci, badica, nu mai spuue
Ca n'avem suflete bune,
C'asta-I Vra ospetiel,
Téra dulce-a veseliet
Taci, badica, nu mal (lice
C noroc an e pe-aice,
C'a veni luna 1u Maiu
De te-1 crede chiar in ralu.
Ear de-1 vré se mi te 'nsori
Se ne facem sotiori,
www.dacoromanica.ro
of
attX )
Da-ti-oiu dulce sarutat
Si dulc i. pOme de mancat.
Boa mere 'n umbra c6pte,
Cu isv6re dulci de lapte,
Care sore n'aii v6clut
Si vintul nu le-aii batut.
liotunqele arnêndoa
Si spalate tot cu roua,
Tot cu roua de pe flori
Culesa la cantatori.
,25eIce w,14
ZI"6

XVI

PIACI BILITOR1

Frump, verde sma6ra, Via' c'a dorul me om6A,

Pulculita b51516r5,,
Tu n'al tatrt, eti n'am mam'a,
Am'endol suntem de-o són16,
Tu n'al fray, eti n'am surori,
Amendoi ca do bujori.
Vin6, vinA pulculit6,
De m'adap6 cu-o gurita'
me arde ca o parl.
Val.& mine ! n'am cre4are!
Puica 'mi. dice 'n gura mare :
Omorite-ar dorul met
CA tu esti viclén i yeti,
tu vrei a me 'n§ela
Ear nu a me Ina. »

www.dacoromanica.ro

DORUL
Frun46 verde m6rticine,
Nimic se priude de mine!
De cand dorul inai lovit
Mintile mi-an retticit;
De cftnd dorul m'atl cuprins
Sulletul mi s'an aprins!
Sub in del, cobor in vale-
Frol perd (lioa tot pe sale;
Valea suiu, délul cobor,
Imi tree viata tot cu dor.
Puiculitg, fl6re 'n gull!
Când te ved in b6tRurl
Imi ult plugu 'n ar6tur6,
www.dacoromanica.ro
ae
ro'of<
) )6X
-r1-18e
Sapa 'nflpte, 'n curelur6,
las boil ca se pasc6,
Plugul se se ruginesc6,
sapa se putreysca.
Alei ! puico, dac'ai vra
Patru pluguri a§i dura
Tera 'ntrege, a§1 ara.
Graiul dulce de muiere,
Vars'a 'n suilet mingrtere
dA omului putere
Ca se faca tot pe were.
Dar nu vrei, serman de ell!
mor de dorul tet !
 Q-)
4pki W46
21tZkY <t:

3ryin

RAGOS TELE

Alelel! amar de mine, M'ag uscat, !Wail vestejit

Fratiore Constantine !
Rele sunt frigurile,
Ma rele's dragostele!
Frigurile te recesca
Dragostele te-ametescil
Si te-apriud, te scot din miute
Si te-agiung cu dor ferbinte.
Val de mine ! ce pacat
Ele ca m'aii farmecat
'n tre ife m'atio Uscat,
Ca stejarul infrun4it
and de bruma e atins
Sail de mare foc cuprins.
AleI! diaga fratibre
Me tree ca ram din flOre
Si ca spuma de pe mare
Cand le sOrbe minkul sOre.
Fa-ml o grópa, la rec6re
Ca inima reti me d6re.

www.dacoromanica.ro
 3X1 ;ea..)r
.rkt'czo wra'a,

XIX

CUCUL
Fru* verde de pelin,
Ce'mi esti, cucule haM,
De canti vara 'n giumatate
Fapol sbori in alta parte P
Cuculet, pasere sua
Musca-ti-as limba din guru".
Chnticu1 se nu-ti mai qici
Nici se mai co1in41 pe-aici.
Vara vii, vara te duci
Gaud is dragostele dulci.
Cantri'mi mie anca-o data
Ca mi-e mintea tulburat'a.
ant5 'n drépta mea cu foci-
Se am parte de noroc.
Uinta 'n fata mea cu drag
Cas tf-oir da fru* de fag
Se nu mai fii tot prib6g.

NOTE
I Cântd 'n drepta mea cu foc.
Veg nota din balada Cucul i Turturica.

17
www.dacoromanica.ro

XX
PLiNGEREA TERI1
Frump' verde de negara,
van sermana blata tha
Cum te-agiunse focul éra!
Ru§il vinü te calicesce,
Nemtii te batglocomscil
Si ciocca te hulesca!
Nu inl-e cilia. de strainI
Cat de pamintenl hainI,
CAW, draga le-ai fost mama'
Si el singuri te. sugruma!
Nu mi-e amid de Muscall
Niel' de Nemtil bochincari 1
Cat mi-e chichi de ciocol
Cl te lash' la nevol
De tipa sufletu noi.
Frunda" verde de neghina,
Val §'amar de-a ta gradina!
Cea gradina cu florl plina ,
Cum o calca, cum o strica
www.dacoromanica.ro
ir1-1
'RV
Niste lezme fr MO!
Cum ii smulge florile
Si-T prada rodurile!
Frunda verde de mohor,
Val de sinull plin de dor
Cat e el de hranitor
Si la epe cazacescI,
Si la caul flamindluemtescI,
Si la pilafgii turcesci
Si la rime ciocoesci !.
Saracut de maica mea
CuI a fi mila de ea ?
Saracut de locul meti
and l'a scapa Dumnedeil ?
Hal copii la cei stejarl
Se taiem niscal-va parT;
Tern se ne-o tarcuim
Si de fezme s'o ferim !
 4r
Cgs' gtim
vcs
41,s-1 ) X.,
4.-(g
247
,}f6'
k
%
NOTE
Nici de Nemlii, bochineari.
Porecla dat5, soldatilor anstriad care ail ocupat Principatele-Unite
in timpul resbolului de la Crim, i care era incaltati cu botine grOse
sas bochinci.

www.dacoromanica.ro
 r
xi,sr'v7\P

XXI

CALIRETUL

bin Siret §i pana Prut Ca m'astept6 cu mancare

Murgul apU n'a beut Fi CU dulce sgrutare.
Erbl verde n'a pUscut Tit', till, till murgutul met',
De-a pUscut in camp vre-o Fugi in sbor ca dorul met
A pgscut érbU uscata [datU CU et, frate, bine-ti vreit .

Fa b6ut apa din balta Calca", murgule, lupesce

Cu glod negrq-amestecatl.
Tiu, titi, iti murgule sbórg
Pan' la verde dumbrAvI6rg
S'agiungem and cu s6re,
La Florica, dulce flOre,
te-asterne epuresce
Ca zUresc in bUtiiturg
Mindramea cu miere 'n gurA,
Se'mI dea mie florl din sin
seo dea tie brat de fin.

www.dacoromanica.ro
 XXII

FONTANA CU DOi BRAVI

La fontâna cu doT braql S'aprinserl ca dol zmei.

Am ucis doT UngurI frati Si de mine se legara
Pentrii-o pulcA Unguréncq, Si pe mine s'aruncarl.
Care nu'mI era du§mand, Eu m'acIuc'am redicat .

0 copal din hotar Pe-amêndol I-am §i culcat

FaU de boer MaghIar.
La fontana ea cum sta,
Brace albe '§I argta.
Eli pe kc me fairmecain
Bracele-I le sgrutaiu,
Si copila se pleca
pe brace-I me culca.
Ear cef frati cam tinerel
Si sub bra41. I-am ingropat,
La crucele dramulul,
La recOrea vintuluI,
Si la cap §i la piciOre
Le-am pus florI de la'crimI6-
CAte fete-or trece 'n cale [re,
Se k plftngI-amar de jale.

www.dacoromanica.ro
 cer'l 1-1
wv" g , ,Fay,
4tirl":...,1 s -gxy

XXIII

ctocoluL
Frunla' verde barabolu, Alelei! pull.' de &cola!
Me 'ntilnliu cu un coeoTti : De te-a prinde la zevoln ,

« Buna cale mai Romane, Seti daa maciud, se te moiu,

Multemim docoi de cane,
MM , fnojice,, tu escl bet.
Latra , cIocoIu gulerat
Ca ei astaTi n'am mancat.
mojice , mojic ret,
Las' ca mi te-olu drege ea
Und a veni birul grea.
De pele se te despoIu
Ca se 'mbrac cu pelea ta
Pistólele i flinta ,
Vintul se nu le palesca ,
Ploi se nu le ruginesca
Ochiul se nu le zarésca.

L J
www.dacoromanica.ro
 k
a -6
14A.A4 y T
XXIV
CORBUL
Corbi, corbi, frAióre!
Ce tot cronanescil la sore ?
Oil ti-e Nue, orl ti-e sete
On ti-e dor de codru verde ?
e Mine, §Priff e sete
Si'ml e dor de codru verde.
A§ manca inimi din sin
www.dacoromanica.ro
4f
Va§ bea sange de pa'g'an.
A§ nAxica rerunchl de cal
Fa§ bea siinge de moscal ;
A§ manca fol de stejar
Fa§ bea guige de War:
A§ mama faguri de roiu
S'a§ bea &Inge de ciocoin !
 ,6

XXV

CODRUL
Arde-mi-te-ai codri des!
Ved bine ca s'ail ales
Din tine se nu mai es !
Am intrat far' de mustéta
S'acum arunc carunteta.
Am intrat pill de Roman.
S'am agluns mo§nég.batrin!
Alei! cociri blastemat!
Mt til de tine legat
Si ell mult m'am saturat
A tra'i tot departat
Si de lume 'nstrainat.
CapriOra, sorióra
Dor de lume me omóra,
Rode .pOla codrului
Se'mi vecl fata dorulul.
Si se merg la mindra mea
Care m'am l'ubit cu ea.
Din copilaria mea.

www.dacoromanica.ro
 XXVI
VOINICUL
Cine-I tiner §i voInic
Ese nOptea la colnic
Fara par, Mira' nimic.
Fara palo§ nicI pistOle
Numal cu palmele g6le !
Cine-I tiner §i vitéz
Bujori pOrt'a pe okaz,
www.dacoromanica.ro
Si la potiff se arata
Peptul gol, fata curata,
Si cat scOte un cuvint
Cadti neferii la pamint,
Cum se scuturti perile
Perile §i merile.
 r
1-10,a,C-I- ,s-
k..,..)

XXVII

DONA. VOINICPSCA

Frundn verde septe bradi, Ear cãnd murgul nechezia

Fost-am noI vr'o septe fratI
Fag perit cincI intr'o mute.,
Si remas-am numaI doI
De "amplém lumea de noI,
S'at pefit unu 'ntr'o glot
Si remas-am numaI en
De arde sufletul men.
Fru* verde siminoc,
De scarbn, de mare foc
Stan in coffin si gandesc
Ce se fac ca se traesc?
Se m'apuc de plugarie
OnT s'apuc in haithicie ?
MnIculitn ce m'oIu face
Plugnria en nu'mI place,
C5, de (And eram eti mic
Avem semne de volnic.
In loc se me leg de sapn
En ducém murgul la apn,
Doru '11 mine se trezia,
Dor de codru inverdit
Cum e bun. de voinicit.
Cimd eram de §epte anl
Luam mid de la ciobani
Frtrn plata fdrn bani,
Gand cram de opt-spre-dece
Cercam vinul dacn-I rece
Pivnita de-I recorOsn,
Cra§nArita de-I frumOsn.
Cand eram de doue-decI
Me legam de Turd, de Gred
Si de capete '1 seurtam
Si alénu 'mI usuram.
Dar acum stint em stntut
Si pntit §i priceput
Si ved bine cn-I dat mie
Ca se mor in haiducie.

www.dacoromanica.ro
 Lt,,)
AL T A
FrunTa verde de cicOre,
Mud veNu vaya cu sore
Catat-am padurea désa
Ca se tin cu dinsa casä ,
Tam catat galbini tTetT
Se fac zale la brieti,
arn catat galbini usori
Se fac rochii la surori,
Dar gasiiu numai rubiele
De facuiu cercei cu ele
Sn salbe mindrelor mele.
Bistrito , apa de munte !
Bistrito , sirolu de frunte!
Ce te facusi Dumtire
Ii te umtlasi turbure
De nu pot trece prin tine
Cu baltagul la ciochine ?
Se mai es , colo , pe vale ,
Ca se me asel in cale ,
www.dacoromanica.ro
xxvm
In calea ciocoilor,,
, In trecerea oilor ?
De cinci dile , fratiore.
Sta6 pe murgul meü calare
Tot cu mana pe pistOle
§i cu ochil tot pe vale.
Me tot la ifitare lunga
D6r norocul se m'agiunga
Si norocul nu m'agiunge
mijlocul mi se fringe
De greul pacatelor
De sarcina armelor :
Murgulet , copita mica!
Ean mai du-me la potica
In poOna din padure
Umle mindra stringe mure ,
me du in Valea-SOca
Se astept 4ioa se trOca
Ear cand a 'nsera de n6pte
 r,
No
oye -6'11,t4 rC)
irP4%.4x..54
Y}

,
Se mai cerc durda ce p6te.
256

Tot suind din vale 'u dOl

Cu Diana pe Ortagan,
Olio lio! sore rotund!
De-ai apune mai curand, Coborind din dOl in vale
CA mie mi s'ati urit Tot cn mâna pe pistóle! ,

De suit, de coborit.

www.dacoromanica.ro
 err
cv-1

XXIX

AL TA.
Frung5 verde de susaiu,
Me 'ntorseiu ér pe plaiu
Cu mirdsa pe sub strain 1
Se mai prind ceva de traiu!
Pe mindruta se mi-o 'mbrac
'Cum i-a fi mindrel pe plac.
De cand plaiul am lIsat
Traiul bun ell l'am nitat.
Arma 'n sin mi-an ruginit,
Nimic n'am agonisit.
Me lasaiu pe plaiu de-o parte
Unde s6re nu strebate,
Sub fruqi§ de eiritei
Undo trecil turme de miel
mocani bogati de vite,
Cu chimirile ticsite.
Nu mill turmele lua-le-a§
Off chimirile smuna-le-a§
N0 TE
1 Cu nrirésa pe sub straiu.
Adic cu arma, vep nota 4 din balada lui Doncild.
CI nu-i vreme de perpre,
CI s'aude 'n departare
Sgomot de potirI tare.
Frump' verde de agude,
Ean ve41, frate, ce s'aude ?
Graiul dulce-a mindrei mele
On sgomot de potiri grele?
De-a fi puica mea frum6s1
Ad'o sfintul sanIt6s6,
Sufletul se'mi recorOscA,
Dilele se'mI indulcOscg.
Ear de-a fi potira grea
Care pasce vidta mea
Las' se vie ca-am o llintt
Pentru potira gItitg
Se'i pun plumbul subsu6r/
S'o strebata 'n inimi6r1!

www.dacoromanica.ro
 trA /A\
c'
\12,
1
,r1"(
oVes",e+

szsx.

-5

ICU(

AL TS
Fru* verde clocotici,
Haideti, frate, de pe-aici
Ca nu-i bine la potici,
Frunda 'n codru s'au rgrit
Sate le s'at inmultit
Potirele s'aU poruit !
Haideti érna la stripin
Se caram mereii la fin;
Haideti érna la cloca
Se caram fin pentru boi,
Pan' ce-a da frunda 'n catun
canta cucu 'll alum
Primavara de-a veni
Ear la codru ne-om porni,
Si prin frundi ear vom canta
de grija ne-a purta
Plaiul cu pgdurele,
Pgdurea cu murele,
Seleaful cu armele
Armele cu glOntele !

L 2
www.dacoromanica.ro

)"
X XXI
ALT A
(A LTA' ION:PETRI:M.7)1
Batel crucea om bogat
Om bogat si far' de sfat I
'Nth vara l'am rugat
Se-mi dea bauI pe adunat,
111aca.,r cloa. trei parale
Se'mi cumpar la copii sare,
C'am facut o turta 'n vatra
S'am facut'o nesarata.
Daca vJuiu j vé(juIu
Iml luaiu c6sa din cuiu
Si mi-o puseiu pe spinare
Si plecaiu la Lunca-mare.
Traselu doa, trel pirlOge,
Famea h pamint m trage!
Daca vegifiu si vapiu,
Doa, trei cruel imI faculu ;
Luaiu c6sa de picior
Si'n vesduh if detail sbor,
www.dacoromanica.ro
rA,
4's)11
'cA
isbiiu de-un paducel,
Sari cósa din catel.
Rica stapinul calare
Ca'mI aduce demancare,
Milaiu negru zguruit
Si uscat si mucep.
N'apucalu se'mbuc o data,
Ciocolul ii face plata
Si-ma le la schinginit
CA nimic nu I-am cosit.
Ea o palma II deteiu
Si totl diuti ce-I scoseiu.
Daca vapIu si vequiu
Soim de codru rn facuiu,
Si de cand m'am haiducit
Drag imi e drumul cotit
and vad tabere viind
&coil inalbAstrind.
 ,s--.

Xt , aq-je
no
\4e
t..._,4., ...1
260

A
e'-' Me`' fac brOsca la famint, de-4i1e se sfigesce.
ImI a§e4 durda spre vint Las' se naóra ca un cane
Si mi-I iéa la cautare Ca I-am is ades : Stapane!
De la cap pan' la picIóre, Null' tot bate gloc de mine
i chitesc §i. socotesc C'a veni vara ca maine
Pe unde se mi-I lovesc? De te-oiuprinde 'nLuncama-
La retezul perului Se'I fac divan pe spinare [re
Pe din dosul fesului 2 Si se te calc in piclóre
Unde-I cald ciocoluluI. Ca pe-un §erpe otravit
Eil chitesc durda pocnesce, Ca pe-un du§man ne'mblan-
Clocolul se vircolesce [lit.

NOTE
1 Doina lui Ion Tetrénul.
Acest Ion Petrénul, saii Ion Petroriul dupe cum II numescii unil
dintre lautari a botit sub domnia 1u Mihail Sturza, si a timit dru-
mul mai cu sem& in Lunca mare din téra de gips. Inceputul baladei
lui ,pce :
Cine trece 'n Lunca mare? C'at o rOta de car mare.
Ion Petrénul &flare, Cu trei rinduri de pistOle
Cu celmaoa despre sore 5'un baltag legat de sale.
Dupe ce a fost prins intela Ora., el a fost scapat din stréng de
Mitropolitul Veniamin carele ii i lui pe lane, Sf. sa in curtea Mi-
tropoliel, cu sperare ci1 va aduce ast-fel pe calea pocaintel. Zadar-
nica cercare. Ion Petrénul adeveri proverbul ce 1pce C Naravul
din nascare Mc nu are. Intr'o primavaa atras de farmecul vietil
aventurósa, el se facu nevNut din Iasi, si se ivi érasi in Lunca mare
culo céta de voinici. Haituit de potira ca o fiara se1batic i prins

www.dacoromanica.ro
 6
1.1,,x #,.> 5,e,-.1,.F.A.
,,,,4,0 -N 't04`5.-6 C -?, 4Y .,-i a

r 221 or-.
8" k,
Pr
de-a doiia Ora', el fu spilmilurat in carnpul de la FrumOs'a, de Insuil
tovaravl seri, Gavril buzat, tigan de soma, carele priimi a se face
calM pentru ca se'0 scape vieta.
Aice e locul se facern-observare di nici o dafa un Roman nu s'ail ,

dalat la trista meserie de carer'. Chiar din letopisite se vede ca; toti
calai all fost strEni. Tornp avea unul pe MITA el carele era tigan,
0 care, child venia boerii la curte se' se inchine Domnului, clicea :
sMaria ta s'ai ingriqiat berbecii, is buni de Wald>
t

2 Pe din dosul fesulni

Uncle-i cald ciocoiului.
Boeril generatiei trecute, carii purtail costumul bizantin, adic .
anteriii, giubea, i0ic qi mestii, area obicelul a'01 rade céfa. La
anul 1821 cand Tudor Vladimirescu a intrat in Bucuresci, multi din
boeri inspalmintati se schimbaseril in haine presto, ear Panduriflui
Tudor dad: punea mana pe vre uuul, licea : Cdtati'l la Wei, miii, I

ca se videni de-i eiocoiu.

ls

www.dacoromanica.ro
 ,r1,....11-A', ar
'1 ,IN

--,,,
) la)
,s- %-,41,

XXXI]:

AL T A

Sub Ole de codru verde 1 Ear cum sta i osphta

0 zare de foc se vede
la zarea focului
Stati voluicil codruldi I
Nu scull dece sat cinci-spre-ce
Sari peste suth mai trece.
Sciii el béti vinate red
chfrigii vr'o cinci berbect
Dar nu'l frigii el cum se fri-
Ci'i aninh pin carlige [ge
intOrce pin belciuge
Se le fad carnea dulce.
Chpitanul §uera,
El osphtul §i'l Elsa
la lupth alerga;
Lupta eI cat ce lupta,
Potirmil alunga,
Da'n codru cand se 'lltorcea
Niel un os nu mai gaga,
Ch'n urma voinicilor
Calch cOta lupilor
De pin fundul codrilor.

NOTE
1 Sub pole de codru verde.
Ural 1utar cântil acestii Doing in urrnaorul chip :
Sub pélc de codru verde I Ear la zarea focului
0 zare de foc se vede I Staii haiduciI codrulut

www.dacoromanica.ro
 r 1.__.
X Wiiix
'as
263
Fr .
Nu sail clece sail cinci-spre-ce,
Ori peste sitt5, mai trece,
Ci mi'§ Prige un berbece;
Dar nu'l frige cum se frige
Ci'l infige in chrlige
Si'l intOrce pin belcinge
Ca se'i fie carnea dulce.
Sub umbrg de p5.clucel,
Voinicii mirncil din el
Si din gur6; i..cii ast-fel :
« Codri, codyi infrunp
Tine-me 'n tine ferit
Ca' nimic nu ti-am stricat,
www.dacoromanica.ro
)^-ir
A GYf
Thkvivs- 0,
Si nu me shut vinovat.
In tine de dad intraiu
Numai o crén0 tame,
Armele de'ml atirnaiu.
Le-a1 fi pus, codri, pe gios,
Dar Omintu-i umedos
Si feral e ruginos.
Codri, codri, dulman esci!
Tu voinici am5.gesci,
Si de diqmani nu'i feresci.
cat esti, codri, de frunclos,
Erna putreqesci tu gios
Si voinicii zacii la gros!
 7")
bri3A

MIME

TURTURICA

Amarita turturicg SbOra, sbóra pana cad-;

0! sermana, vai de ea! Si pe lemn verde nu sade,
cat rem'ane singurica Ear cand sta Cate 0 data
0! sermana, val de ea! St a. pe ramura, uscata
Sbóra trista pin pustie 011 se pune pe o stinca
0! sermana, vai de ea! Si nic bea nici nu mananca.
Mai mult mOrta de cat vie. Uncle vede apa rece,
cat traesce tot jalesce, Ea o tulbura si trece,
Cu alta nu se 'nsotesce. Unde vede-un vênetor
Trece pin padurea verde Care el se duce 'n sbor.
Dar ea pare ca n'o vede.

www.dacoromanica.ro
 XXXIV

CIOBANUL

De mic, saracut de mine Vinul bun, ocaokmare,

Crescuiu tot pe maul straine.
Saracut de maica mea !
Me }Agaiu la cioban sluga,
Imi detera cata, gluga,.
Sara'cut, de maica mea
Luaiu oile 'n pornéla
Se le duo la pa'§un611
Saracul de maica mea !
Lupi 'n Ong le luara
Giumatate le mancara.
Cand feluiu in cea din urma
C'o se remaiu fara turma
Plec spre bilci dupe tocila
Cu ghindul cam pe tegilt.
Candtrecuiulacripfa'nvale,
Crimaresa 'mi ese 'n cale
me .striga : Vin' baete!
se gust vinul imi dete.
B6ulu vinul de gustare.
Beuiu trei clile de vara,
Strigand : suite merea, cara.
Cu lautari §1 cu gloUt
136ulu, nenc, turma WA.
Snitellt de maica mea
Gaud v6guiu ca dupe tote
Anca §i dator m6 sc6te.
0 capra ce'mi remasese
pin cranguri se dusese
0 luaau la cautare
Cat e liulica mare.
Capra 'n d61, capra-I in vale,
Nici cavrea se'mi stee 'n cale.
AsvIrliiu maciuca 'n sete,
Capra peste cap se dete.
Alergaiu st-e rugióra
S'o giunghiu sub WAWA.

www.dacoromanica.ro
 ICik-
)
*;"'N,E1
-14k \
266
4
,r
Macelarii alergara, Me lega virtos de c6te
Carnea 'ndata-o cumparara, Cerônd sema pentru tOte
y 1 pelea ei tabacarii Saracut de maica mea!
i maele lautarii. Fma, nene, din betie
Eca veni §i Romamul Me treziTu in puparie!
Pagubapl §i stapinul;

www.dacoromanica.ro
1'1 kia:R
j-vo 14,
1,1 r 61-6
P

ALBA DE LA HUME

«Albo, Albo de la munte! Dragostea se ne-o redice;

Ce-ai pus fesciorul pe frunte 1
CI tI-ati e§it vorbe multe.
Las' se esa cit nu'ml pasa
Inima-ml de dor e arsa
Ca badica-I dus de-a casa,-
Se'ml cosesca fin cu roua',
Fringe-i-s'ar c6sa 'n doua
Se vie la alta nona!
Se'rnI cosesca fin, costrele,
Faca-0' c6sa bucatele,
Se vie 'n bratele mele!
Se'ml cos6sa, fin cu 116re
Ca se'ml fie de recóre
La cap i la tilisóre.
rica lumea, cal del pace.
Ei m'olu purta i voiu face
Pupa cum Ell Badea-Iplace.
Qicit lumea ce va dice,
Ea n'a putea se ne strice,
Ca me' tine Badea bine,
Inima ml e la mine,
mea o porta cu sine.
Inima luI Imi graesce,
mea lui anca-I riptesce ;
Una de alta doresce,
C'amendoua sunt legate
Cu legaturI Infocate,
Funa pentru alta bate.
Acel lant ce le cuprinde
Litre ele cand se 'ntinde
Cu mare foc le aprinde.
Ear cand s'adunti amendoua
Atunce par' ca le ploua,
0 recorela de roua.
Asa le e gluramintul
is legate cu cuvIntul
Se le desparta pamintul!

www.dacoromanica.ro
*61
4.111 A ir/ge<
-e,
4t's- -61.14
r.91. k 'ex
268

N0TE
Ce-cd pus feselorul pe frunte.
Romancele de pe malul Dunarei §i o parte din acele de la munte
portn f es uri mici roqii pe cap. Cuconele batrine din generatia tree uta
purtaii fesuri albe, §i pe deusupra fesurilor, testemeluri subtiri de
Tarigrad impodobite cu bibiluri.

www.dacoromanica.ro
 CiAitr- -A
Airls (
xxxvI
SPUNE MiNDRO
Spune,mindro, mergi nu mer-
Din doua-una se-p alegi. [OP
Spune, mindro, vrei nu vrei?
CA colea me rógA trei.
Aldeti, mindro, se fugim,
Unde-om putea se traim
CA satul ni s'a marit
Si nu mai e de trait.
Uncle sunt cu trei, cu doi,
www.dacoromanica.ro
14)
Vorba le e tot de noi,
fac sfaturi pe ascuns
Se ne faca-un neagiuns.
Viol, mindro, mai curand
Ca de nu, te las plangend,
Si me due peste Mused
Uncle n'am du§mani de fel,
Ca n'am ce 'mparti cu el.
 cc
so,et"

%XXVII

BURUENA DE LEC

Aoleo! mama Ilka I Dragostele tinerele

Cata'nfi vre o buruena
cu mine 'V f pomana.
Mergi in camp de-alege-un
Tot de mac §i busuioc, [smoc
Se'ml stings inima de foc.
C'a fi ali o septemana
Am Velut pe la Natalia
0 puIcuta do Romana,
de-atuncl dorul me fringe,
&Vele din CH mi'l stirige,
la grópa me impinge
Nu se faca din viorele
Ci din buze subtirele.
Blastemat se fie locul
Uncle mi s'a aprins focul
De'ml tot prang acum noro-
Blastemat se fie cdsul [cul.
Cand I-am urmarit eti pasul,
I-am aulit eti glasul.
Cu pasul m'ati retacit,
Cu glasul Man ametit ;
Lini§tea mi-am prapadit !

NOTE
1 Aoleo ! »lama Ilenci
CatiPwri vre o buruenci.
In tote satele sunt babe ca'rele ail specialitatea de a lecui bolnavii
cn buruene culese mai en sdmii in clioa de Sinziene, dupil Rusalii. Ele

www.dacoromanica.ro
 C A-v
RAV
-6-tid,
11-iA's-1- cc. du.
271

iintrebuinteza cu desthla dibacie unele lecuri ce se numesc : doftorii

babesci; dar mai tot-dea-una acele lecuri sunt intoyara0te cu des-
cantice. In notele baladei : Cucul gi. Turturica am dat doua des-
,/ cantice, acela de diochiu i de iele; mai adiogim aice -Led altele.
Acele de pocitura, de sagetatura 0 de mupatura gerpilor :

Desctintic de muvatul gerpilor

Descetntic de poetturd Sub o tufa 'n poenita
Este-o fontanita
Pasericrt dalba Si 'n fontana-o petricica
Cu aripa alba! Rece, vinetica,
Din petra-al cresc ut Si sub pétra-un erpurel
Cu nori te-ai Mut Cu dinti de otel. [carnea de os
Trei picaturi din tine-ad apt. Dintil apuc de pele,pelea de came,
Una de lapte, una de yin Si pin trup trece un fulger veninos.
§i una de venin Dar cum ese dintre nori
Cel ce-a bent laptele s'a saturat, Fulgeril strelucitori,
Cel ce-a b'eut vinul s'a imbetat Ap,se esa din os,din carne, din pele
Ear cel cu veninul a crapat. Mulcaturele rele
A1a se pera pocitura din pocit, De dinti de otel
Pan' intr'o clitia se fie lecuit Celui .1Ierpurel
Si se remae ca 'Annul inflorit ! Ce sta sub petticica
In fontana mica
Sub tufa selbaticii.

Cu aceste cuvinte se deseanta o cotita noua cu apa ne'nceputa, in

vreme cc vrajitórea tulbura apa cu trel verguti de alms. Apoi se de-
arta cofita descantata pe rana muvaturel.

Desctintic de sdgetatura Maica Domani le-ad inttlnit

Plecat-ad nog fete fecióte Si din carul ei sic aur ast-fel le-ad
Pe cale, pc carare. « Undo mergetipe recOre [grait :
'ntr'o mindra vale Voi nog fete fecióre ?
La mijloc de cale Mergem la biserica cea mare

J
www.dacoromanica.ro
 ta
S".V-t1
272
#l' Cu trei altar&
Ne-am luat nalramele
Se stergem iconele,
Ne-am luat steygarele
Se caya,tim stranele
Ne-am luat mh:tuyile
Se mhituritm sch:rile.
Vol, no 5. fete fecióre
Luati tote chte o bre
www.dacoromanica.ro
De sab a mele pichire,
§i ve clucetY colo 'n sat
La cel bolnar sggetat,
Cu ochii se'l mingaeti
Ca floyile se'l stergeti
De giunghietuff
De silgetAuri,
Ca se remhe curat luminat,
Cum Dumnqeti l'a Igsat.
1
 g ft-
.t1
n 4

%XXVIII

CUCUL
Vine cucul de trei lile
Peste v, Veste movile
Si loc n'are s'e se pue,
Se cante, focul se'§i spue
Pune-s'ar pe-o ramurea
Aprópe de casa mea,
Se'mi tot chute, cante 'n fatrt, El canta pe ramurea
Si séra §1 dimin4ta,
De-ar fi cucul voinicel
Mi l'a§ Prinde argatel
Si came§i subtiri I-a§ tórce
Si Pa§ purta cum 11111 place.
'De-ar fi cucul un yak,
El mi-ar trece de necaz ;
Dar e cucul pasarea,
Si sb6ra pe unde vrea,
Nu-i pasa de jalea mea!

www.dacoromanica.ro
 vkoo 4 ,S-PreC4

XXXIX

AL TUL
Unde-aud cucul cantand Ear mai glos pe-o famurea
mierlele perând MU. i o turturea
Nu me still om pe primintl Trist6 ca inima mea.
Ett Tic cucului se tac`a, Cucul (lice de pornire,
El se sue sus pe crud, Turturica do jfire
§i tot canth de me séa. Val mea sufiet de peire I

www.dacoromanica.ro
 6 04
rAfe<
1,1_,vs-1 \ -6-11
k-u-d k...A e"

XL

TRANDAFIRUL

Am Yuba un trandafir; C'a fost puiu§orul melt

Du§manii Pei pus la bir !
Nu Pail pus ea pe-un copil
Si l'aq pus ca pe-un Mazil.
El de fricI s'ail resnit
Si s'a dus la haiducit.
S'a dus, nene, m'a
La toti pare bine 'n sat
Numai mie 'mi pare mil
Dar m'oIu duce §1 eti, duce
Unde-i drum& in rescrnce
Trandafirul se'l gisese
Si de sinu-mi se'l lipesc,
CI de sin de s'a lipi
El mai bine-a inflori
§i-a plilti birul sett'
Vers'and roila 'n sinul mai!

www.dacoromanica.ro
 XLI

MORMiNTUL

Post-am pe unde-am iubit, Erba 'ncet se claina.

Pe mfndruta n'am groit Want, amar de mine!
Si m'am lasat dupe vint De-a§ simti m6rtea ea vine
Si am dat de-un Mormint. A§ lasa cu giuramint
Vintu 'mpregiur suspina, Se me 'ngr6pe'n eel mormint!

L
www.dacoromanica.ro
Nsfi\ CV rAfe(p?'
V=Xq

ILLI

DRI131 LA DEL ...

Drum la del §i drum la vale 1
Imi fac vecul tot pe cale,
N'am in lime grbatere
Nici Wain partea mea la sere.
Bat'o crucea ursitOre
Care m'a ursit pe mine
Se n'am uic o ti en bine !
Ostenit mereh de duel,
Neptea 'n codri me apnea,
Copacilor sunt neluca !
Ochi'mi nu se mai mud. !
Uncle merg, in ori-ce parte
Dragostele 'mi suut de§arte.
AolicA, lica flOre !
De n'ai fi farmecat6re
Nu m'al abate din .cale
Se calc pe urmele tale 1

www.dacoromanica.ro 19
 P \st,
X6
rs'c'tc
1-ya,s' X44
k..d

XLIII

FLORICICX ,Nyol ALI1ASTRI

Floricica 'n foi albastrg! Mai frurnóg de cht luna

Neat de dragostea nóstrl
Ca e lunaea rea i h6Vi,
Arnbla 'n fatl se ne-o scót:a.
Toti strig i fac &Tura larga
Dragostea ca sO ne-o sparga,
Of! draga mea lame una
Cu feti§óra ca crinul
cu ochii ca seninul,
Din mttml daca m'ai perde
Cine o s te desinierde?
Cine-o se'nif apuce locul
S6-§1 feriasd, norocul ?

www.dacoromanica.ro
 a, rtl At
d
Z6e
c't-Ic V1q01
k
-,,-

XLIV

AOLICA, DAOLICA

Ao1itt, daolical Cresce, fa-te mari§óra,

Mu It mi-e dragulita mica! Se trairn cat axon viéta
A§ lasa-o de-ar mai cresce, Cu iubire §i dulcéta ;
Dorul crunt rn prididesce. Se trahn cat a vré sfintul,
All I fetitii, feti§6ra! Se ne desparta pamintull

www.dacoromanica.ro
 rt-)

XLV

FRATELE RISNET

Aoleo, frate R/snet I la noi n'al mai venit,

Ce ne treci ca un drumet
Si nu vii se ne mai ve41?
Off ue §tit morti intre vii
Pe la noi de nu mai vii?
Ori ce-va te-am amIrit
Inteatit de ne-ai urit?
Ce ti-am fIcut se ne uiti,.
La noi se nu te mai niti?
Ce te-a tras se te rIsnesci
Si se nu ne mai iubesci?
VinI, via' incai acurn,
Te mai abate din drum
CI de cand mi te-ai rIsnit
Potecele iti privesc,
Urmele ti le jalesc,
CA, pe uncle tu citical
Cand veneal i child plecai
Eli mereU e meturam
cu forT le presaram,
Iar acum de cand nu vii
Au crescut tot Wadi,
CI de cand ne-ai parIsit
Clan le ag invegit,
Sufletn-mi s'a amIrit,
Fata nil s'a vestejit,
Serele s'a Inegrit.

www.dacoromanica.ro
 XLVI

BOLNATUL

ScM, sufletele, sc6111, CI de când nu-ti este bine

Sc61I se" vedem ce MS,
Ce bóTh te impres6r6,
Te dobóra, te omOrI ?
Scbla, un cuvint ImT spune ,
Nu tIcea, nu m6 repune,
Nu te-ai ma ultat la mine ;
Ci te uit, dragul
S6 privesci cum teplang
Cum te bocesc, cum te plIng
de jale cum m6 fring !

www.dacoromanica.ro
 ,11
V44
1,4 A 6-4
rs-)

XL VII

DESPIRTIREA

Unde te duel b6r1Ate1e Val! nu mai pot, cad pe cale.

§i cu me la§I sufletele ?
Cum de nu te 'nduri de mine
141 s6 plang dupI tine ?
Te Intórce §i te uW,"
Ca se'ml vei jalea cea melt?.
Me sfir§esc amar de jale.
St5,1 dr'Agutul melt eel dulce,
SW, nu gni de a te duce ;
St5,1 oil me le §1 pe mine,
Se fill la un loc cu tine !

www.dacoromanica.ro
 -...,x00
r
Prl
- v,-,-d

XLVIII

SUNI PETRICICA. 'N 'VALE

Fru* verde de alunA., Frump, verde de alung

SunA, sunA §i resunA,
SunA petricica 'n vale
ResturnAndu-se pe cale.
Mindra mea plAnge cu jale;
Frump, verde de sulfin'al,
Flange mindra §1 susping,
CA pe deal, pe colnicele
a perdat sermana lele
Dragostele tinerele.
Duce-se idea nebuna
Blastemand érba §i pirul
cautAnd'o cu firul
S6-§1 giséscA trandafirul ;
Fru* verde de susai,
Leleo, nu mai clice vai,
Din ochilacriminumai stórce
CI ce sbóra nu se 'ntórce,
Firul rupt nu se mai Wee.

www.dacoromanica.ro
 XLIX

OL TUL
Oltule, Oltetule!
Secati-ar piraele,
Se crésel dudaele,
S6 tree cu picIorele.
Oltule, ret blhternat
Ce vil aa tulburat,
te r6pell ca un ztheti
De'ml opresci pe Nitul mai ?
Schimbat'l, schimMt'l apele,
Slnesce-tl virtejele,
Se-tl v611 petricelele;
Mud trect feti§órele,
Se le spell piarele.
Eaca Neica, nu e Nelca,
Nu e Neica, plarnge Lei:ea!
Dacg mi-ar fi fost NeIcuta
L'ar fi eunoscut Lelcuta!
Vintule, dute de-I spune
Ca znavele nu's bune,
CA LeIcuta,21 duce dorul
I-a 'ntelenit ogorul!
Vino, Nitule, Mete ,
Ce facl puica s'e te-a§tepte?
Busulocul a 'negrit,
Rozmarinu-a 'ngEbinit.
Leica pl"ange, tot jIlesce
ca ei se vestejesce!

www.dacoromanica.ro
 rAre,

DIANA OLTEN2SCI
(A JIANULII)

Primp, verde mei: cretesc, Tot avutul din. bordelu

Stati in drum se me ghindesc
Ce s'apuc, ce se muncesc,
num se'mi agonisesc,
Copilaii se'mi hranesc ?
Cum sedém pe ghinduri dus
M6 ultalu spre munte 'n sus
Si me lualu spre apus.
Când pe mute me urcaiu
Reta 'n glura-mi rn uitaiu.
M6 ultalu In gios spre bind,
Vequiu Omerii,muieri, prunci
Cu plugurile la munci.
El brazduiati tot mereti,
Numal pluguletul mcii
L'a 'ntelenit DumnNeti.
Ca doi boi ce-i avuselu
De vremI role '1 repuseiu
Si de sapa remaseiu.
Mi-e pe vatra un cotelu
'un. Mune stins de telu
Si cennsa 'ntenn uleiu.
Am amblat, am alergat
ll'am milcuit, m'am rugat
De sarac si de bogat ;
Niel ca 'n séma m'ati bilgat !
Am cerut bol intenn cés
Ca se'mi ar i cmi de-un pas,
Nevoel se nu me las,
Dar mila n'a mai remas !
Atunci me 'ntorseiu i eA
cliseiu In ghindul melt :
« Dare-ar bunul Dumnqed
Se amble si plugul melt!
Din baltag se'mi fac eti plug,
Pist6lele se le 'nglug,
Ca se brazduesc ales

www.dacoromanica.ro
v,
xgx
r CP-6
)
41..3h

286

Unde-a fi cringul mai des ; Pan' in capul satului.

Se trag brazda dracului Drept u§a bogatului
Chlar din culmea délului prispa fartatului !

www.dacoromanica.ro

-o
1-1
LI
ALTA
Mu lb mi-e dor §i mult ini-e
sete
Se ved fru* 'n codru verde,
Se mai string vr'o §epte cete !
Primg,varg,, muma nóstra' ,
Sufla bruma din ferestra
*Oa de pe cbstA,
Se ved ear ver4ind in cale,
Se me las ear in cea vale
CI-o pereche de pistóle.
Fru*, 'n codru cat se tine
Toti voinicil tra'esc bine,
Iara frunda daal lasI
www.dacoromanica.ro
A JZly
s'
A 4" ,$)
\s_V"''Ll
Teti voinicii merg pe-a casii
Si la para focului
Zacil de dorul codrului!
Frunp, verde de susaiu,
De-ar veni luna lui Maiu
Se'mi aud ceriul tunand,
Se ved noril fulgerand
Erbulita 'n §esuri dand,
Se ma:i ved focuri pe afarg
Copila§i cu pelea geld
Cal in Campuri nechezind
voinici pe plaiu suind.
 a,
LII
ALTA
Lumea 'ntrégg
Ce cautalu, nu gasiiu.
Cgutaiu §ir de. mgrgele
Se-1 aduc mindrutei mele,
Dar cine cat m videa
Averile '§i ascundea.
Puiculitg fa, Marie
Hai cu mine 'n haiducie;
www.dacoromanica.ro
7-11
,$)
k
Ce-oiu ca§tiga ti-oiu da tie.
Ti-oiu auina dol cercel
Doi cercei de brebenei,
Se tragg ochii la ei,
S*1 pe sinuti, drept mgrgele,
Oiu lipi buzele mele
sev parg ca's rubiele.
 ir-5°-)ec
VOR's
.`ws"'

LIII

AL T

In nóptea santeT-MIriT De striga Craiova val!

S'at vorbit vr'o trel copil
S'apuce 'n codrul de tel
Se cerce de's voinicel.
Pe unu '1 chiema Ciocan
Faye 'n mana-un buzdugan,
Pe-al dolle Busuioc
tinea potera 'n loc.
Ear eti me numiam Mihal
Si grIam pe §epte cal
epte ani am haiducit,
Pe ciocoi am ingrozit,
Dar pe cand ne luptarn noi
Au perit dol intr'o giol
'ana remas eb singurel
Ca pe camp un stejerel.
Siugurel eti am remas
Dar de codru nu me las !

www.dacoromanica.ro
 rt,

LIII (bi,)

AL TA
Frung.ulitl erba' négra
Taica, mica tot m6' 'ntrélA,
Care munami e mai dragP
Munca cea de haiducie,
PistOle de Venetie,
Si cal bun de caTarie.
Geaba bert, geaba mrinânc,
Geaba mijlocul Im string,
Daca' n'am anne se 'llcg
Si cal bun se mi'l inching.
Voinicelul nearmat
E ca §tiuca pe uscat,
Voinicelul fAr'a cal
E ea pescele pe mal
Si ca mserul langa' drum,
N'are pace Mei de curn,
Cati trecü Ii sburutaescil.
Si de crengI ii startcescli,
Dar voinicul Inarmat
Si pe-un zmett inctilecat
Drrtgillas e §i frumos
Ca lucéfer luminos.

www.dacoromanica.ro
 LIV
OLTEANUL
Astd yard am varat
Colo 'n muntele eel nalt,
Cu luna, cu s6rele
cu cdpriórele,
Cd din nascere 's muntén
Ear din botez sunt olt6n.
Cdpriore soribre
Sculati" in clod picióre,
R6deti pola codrului
Se ved matca Oltului.
Oltule ! pe malul ted
Créscd-ar orba si dudeti
Ca se pasca murgul med.
Oltule! cane spurcat,
Ce vii mare tulburat
cu sange-amestecat?
Aduci plaghil §1 butuci
8i cdpestre de cal murgi
www.dacoromanica.ro
chiar trupuri de haiduci!
Oltule! rIti blastemat!
N'avusi grip, de pacat
Se'nghiti trupuri de voinici
Care-ail haiducit pe-aici?
Secati-ar isv6rele
t6te piraele
së'y remae petrele ,
Se le calce fetele ,
Cd, tu n'ai tinut cu noT
te-al vindut la ciocoi!
Pe-unde-a trecut luntrea,
inaltd-se pulberea ,
Cal fost red de Oltenall
fost bun de potermi.
Oltena0 ai Inghitit,
Potermi. ai recorit !I
 a
'
LV

NEHEDINoNIIL

Frunqa verde magheran, Se mai stringa din paduri

Voinicel Mehediutdn,
Sunt nascut pe fruull de fag
Ca se fir la lame drag.
Si's scaldat de mic in Olt,
Se me fac vitéz de tot,
Si's frecat cu busuioc
Se am lile cu noroc.
Dupa ce am mai crescut
Din ochi maica m'a perdut,
C'am fugit de la paring
Tot in munti, la Mehediuti,
Apol m'am lasat in vale
Cu trei rinduri de pistele
S'am agiuns un voinicel
Cu inima de otel.
Aoleo! ce foc de dor!
Veni-va badea Tudor 1
Cete mindre de panduri
Ca s'alunge de la not
Si pe Greet §i pe ciocoi.
Fru!) 4a verde paducel
Cine-a merge dupa el?
Un §oiman Mehedintel
Care scie se chitesca,
Rindurica s'o lovesca,
Si mai scie de Ware
Se se lupte 'n fuga mare,
Si mai scie se late
Vislind Dunerea din c6th.
Aoleo! me aide focul
Ca se'mi cerc §1 ei norocul,
Aoleo! de reti, de bine
Tipa sufletul in mine!

www.dacoromanica.ro
 f'`
szct;kY
4ttri
293

NOTE
Veni-va Badea Tudor.
/I in Valabia micii, peste Olt , multi erep eii Tudor Vladindreqeu
el'ul Pandurimel de la 1821, n'a murit, i il astáptai si5 se Intoreii la
multi, ea se' mai organiseze o nourt góni't de Creel' i de eTheoi 1111-
duti la st6Ini.

20

www.dacoromanica.ro
 ajes'-"e4xf

'eg

LVIII

11IPE1tATE, INIPERATE!

imperate, imperate ! Nu's dedati la drumuri grele.

Respuude-ml tu en dreptate
Unde duel catanele ?
Ear la f)c sirmanele?
Nu le duce asa tare
C5, se strica' la picióre.
is cataue tiuerele,
imperate, imperate!
Lasa-te, mi te mai bate ;
De cand focul al pornit
Multi voinici s'ail prapAdit,
Fete multe ad batrinit,
?alt nimic n'ai ispravit!

www.dacoromanica.ro
 rA
'Zs r
WO( \
11-v4C1X
-6
c
6'
) v
J'
tor

LIX

CIICUL
Perit-ai fi, pulu de cue!
Tu mi-ai eantat se' me due.
MI-as1 cântat mie de eale
Si mindrei de lungl jale !
EA m'am das .din térä 'n tér
Tot en inima amark
Am amblat din sate 'n sate
Tot co pupa grea 'in spate.
Ea nji-a ros mei*,
Sant §oldurile
Cat de-able me tin pe loc
Si. n'am parte de noroc !

www.dacoromanica.ro
 Th

rs'z'e<
V1,4 " ea)
',AV \Len
44.

LX

AL TIIL
Mt g. puiul cucului
Pe c6rnele plugului.
Cantg-o mierlg pe telégg
de mine se tot légg;
Cucu 1ice, mierla Tice :
« Nu'tTbeabani, mai voinice
Ca-ti e aru1 fgrimat
plugul neferecat
pgm'entul nelucrat ! »
Cucule, jiving Tea!
Nu purta de grija mea ;
Mierhi§ca, pasere sura
Nu'mi tot bgnui din gurg
C'oiu veni cam tulburat
Void cgdea inteun pac4,
T1 volu sparge culuprul
voiu rupe pliscu§orul.

www.dacoromanica.ro
 YEV5(
5,,s--157

LXI

AL T1JL
Cantd.pulul cuculul Cu hrana ce 'ffli a placea,
Pe crucea molidvula. Fan sbura pe-unde oiu vrea
« Cucule, vin' 1ang6 mine Olu manca frump de fag
CI m'e Our sé te tin bine canta lumel de drag.
Cu yin dulce strecurat Oiu bea KA din isvor
Cu pane de griti curat. ',31"11 canta lumei de dor !

Di mai bine m'au tinea

www.dacoromanica.ro
,b6,A1
cve
r1`_.-b
rea
lifX

4.0

LXII

DORUL
Vine dorul despre sérl; Dorul ride §i se duce
Despre Oori el vine ell, Bate-mi-Bar sfinta cruce!
Furl grhesce §i me 'ntrébA De-ar fi dorul vinclètor
De ce snnt cu lista slabrt? Si Badea cumpknor,
Ell ic dorului cu jale Eti pe dorul vindel'a§
C'am iubit fdrà de cale, Pe Badea cumphal'n
EA iic dorului pl'angend Ca Willi fie de-agiutor,
C'am iubit fa'rA de rind. Se me apere de dor.

www.dacoromanica.ro
 '") f
1 7r 4,1 Y-A

LXIII

FATA ARDELtNa.

Cat e tem Ungurésca, Cand ved peru-I de matasa

Cat e tera iomanésca,
Nu e ilóre pamenténca
Ca faita Ardel6nca!
Ea-I naltuta, mladiOrA,
Ca o verde trästióra,
Ct frumOsa, vorbitóre
Si de suflet lubit6re.
Cand ved sinu'l rotunlior
Me aglunge foc de dor ; 1
Cumplit dorul me apasa;
Cand ved ftta-I rumióra
Dorul aprig me omóra.
Ear cand trece §i zimbesce
Campu 'n fata 'I infloresce,
cand ea se prinde 'n gioc,
Se tot legIng in loc
'n feciori arunca foc.

NOTE
I Me agiunge foe de dor.
Vedi nota 2 din balada Blestemul.

www.dacoromanica.ro
 f
VP'(

LXIV

DUSU.S'At BADITA

Dusu-s'ail badita, dus Doa 01 igii, birsane

Pe valea Bistriti 'n sus.
El s'at dus ca s gasesca,
Pofta lui s'eVi implinésca,
Doa vaci cu c6rne largi
copile care's dragi ;
i copile nasdravane.
Dar el off cat ar ambla
Ca mine nici c'a afla
Oitica blindisóra
i nevasta balal6ra.

L
www.dacoromanica.ro
 Cqja%5

LXV

NINDRA. LIL

Frunqa verde all-mica, inimióra rea me d6re,

Am avut o mindra mica
Fain lasat'o se mai cr6sca,
Minte 'n cap se dobendesca.
Dar de cand o am lasat,
An crescut, salt maritat.
Val' de mine! ce pacat!
Mi-ar fi, nu mi-ar fi banat
Daca s'ar fi maritat
De-aici al treile sat,
Dar ea s'a facut miresa
De la noi a treia casa.
Es afara, o zaresc
de vile me sfir§esc.
Intru 'n casa, o aud
m'apuca dorul crud.
Val! mamma iubit6re
tu nu'mI TaT vindecare
Ci-mi tot çlici e lumea I' ma-
Ej 'n lume's fete multe [re
Care-ar vrea se mg asculte
§i se faca tot ce vrea
Ca s'aline donl met.
Ah! mamma draga mea!
Nu pricepi tu ce a§ vrea!
Esci bttrina §i iiu cre4i!
Lumea-1 larga §i nu veli
Ca' din suta §i din mie
Numai una 'mu place mie.
Ceru'l mare, stele's multe
mai marl §i mai marunte,
Dar cat sunt de lumingse
Nu's ca Lita de frumOse !

www.dacoromanica.ro
 14A?5( \A
f>,

,a<-I
A
ri Vtijk kif.4CY

LXVI

IIIBIRILE
Dragele Tubirile Se atinti pe la potict
Cant6 ca paserile Trecti prin Una, nu se 'ntinti,
in t6te colturile De voinici tined s'aninA,
si p'in bind §i pin câmpfi Dati p'in apa, nu se 'ne,cil
§i pfn muntii eel pustii, De copile se tot lOg
lubirile care's mari Trecil pin foe, nu se topescil
Stall la drumuri ca Mari, Ci mai tare-âncii botescii!
tubirile care's mici

www.dacoromanica.ro
 7-1.1
..yr5g4{
)
1'1_1 ,r6 \ -"nee

LXVII

HARTUL B1TRIN

Floricica, floricea! Pune-i pale de'l pirlesce.

Cand cram pe vremea mea
Cate trei mindre avém,
Cu tustrele me Iubém;
Una 'n del i una 'n vale,
Una la mijloc de cale.
Ear de cand m'ain batrinit
Fetele m'aa parasit
Sulu in del, eine me chianat ?
Mertea care 'mi cere seta
Dail in vale, eine 'mT ride ?
1116rtea care me cuprinde.
Pomul dad, 'mbatrinesce
Omul dacil 'mbatrinit
Fni-i secria de odihnit.
Vail de dinsnl! vai de el!
Cand e omul tinerel
Lesne '1 vine a ghindi
cat pamentul c'a trai,
Si qilele omului
Sunt ca flOrea campulnI.
Dimineta infloresce,
Peste 4i se vestejesce
spre sera nu mai este !

www.dacoromanica.ro
 P

LXVIII

FItATELE
(CXLUGAR)

Vai de mine, amar deinine! Se mai nit cele copile.

Fugit-am, mindro, de tine,
De trel luni i de trel ile
Se gasesc pace §i mile,
C. tu rëti m'ai farmecat
Cu trel pale de la pat,
Cu o schith din portith
Si cu fire din cositä. 1
Me duselu la Monastire,
Fuse in mana pe psaltire
Si citilu cate-va lile
Dar ce-oiu face ca se scap
in nevoe se nu 'neap ?
Ci drumul ce-am apucat
Me duce drept la phcat.
Dragulita eh lied bine
Ch nu am se scap de tine.
Fh-te 'ncalte-o monastire,
Si'mi da gura de cetire,
Si me lash se me 'nchin
La ickele-ti din sin.

NOTE
1,57 cu fire din cosite.
Romanul ,Pce a nu e mai tare legatura de cat acea facuta' cu fire
de per femeesc.

www.dacoromanica.ro
IT tik -11" 1-ct'
) ,r'4<
WA'?

LXIX

OMUL PRIT

Val de mine ! ce m'ol'u face ? Ca se'ml aflu morrnictul.

Ce iubesc mama nu'i place.
De-ar plIcea mamei ca mie
Duce-m'as la cununie,
m'as duce ca vintul
Child spulbea pa,mintul;
Ear de-a fi s m m'arit
Cu omul ce'nff e urit
Duce-m'as ear ca vintul
De cht u uritu 'n cassa"
Mai bine cu b6la 'n 6s6.
Din WA vracIul te sc6te
Ear5, din urit nu p6te,
Ca," urital n'are vad
De cht scandura de brad,
Uritul n'are sfirsint1
De cht cu trei cog de pinz5,11

NOTE
1 De cat cu trei coti de pinza.
Pinza cu care se invelesce rnortul dud se a01j1 in sicriU.

www.dacoromanica.ro
 4 3,
rs-)
won PY-5'

ce'

LXX

N E V_ A S T A 1

La mama pe cand eram gi furca n'o las din madl,

De lucram, de nu lucram
Mamel tot dragil eram.
Ear de dind rn'arn mtIritat
Nici un bine n'am aflat.
De cu 4ioa miitur casa,
Aprind focul, gnesc masa,
Aduc apii din fontan'a
Laü copilul, II dart titA
mulg vaca la portip.
Taati gura, mti brabate,
Ca, eui, cugetul imi bate
Din strAin se'ml facun ['rate
Ca se'mi cate de dreptate.

NOTE
1 Nev ast a.
Un dretor strgin clice in relatia voiajului seri p'in terile nOstre, cA
nu cunósce pe lume fund rna harnice ca nevestele Romance ; i in
adeve'r, dad: vom tinea sémit de tot lucrul ce'l facü ele afarit de lu-
crul Oméntulul, vom ImpiirtiIi lesne opinia caTetoruluI strein.
Nevasta romand tine casa, cresce copii, face de mancat bArbatu-
luT il duce la camp in ori-ce departare s'ar gitsi, mulge vaca, in-
grijesce de griiding, de vite, de paseri, etc., tesepinza trebuitóre pen- 1

tru imbraVamintea femiliei, stringe canipa, o topesce, o bate, o pre- I

www.dacoromanica.ro
 `.1

--co 1'1 -11

rS)
{ib
?CIO

a'
rr A
face in calti, o tOrce, o tese; apoI pinza o ghilesce, etc. qi in vremea '-)
asta, ea mai face i boerescul, secer'a, pr4esce cu copilul el de titzi ,

alature.Copilapl e ascuns sub o tufa de brusture, la recOre, 1i plange ;

mama lui aldrga de'l hramesce , apoi iar se apuc'a: de luau in camp
1 sub aqita sórelui.
Si cu tote aceste nevestele Romance sunt vesele, glumete 0 tot-
dé-una gata la oil ce tréba. Soiul ion este frumos , insa frumusetile
ion se pad de timpuriii din causa lucrului grdi al pamentulaI!

21

www.dacoromanica.ro
 rirAfec
474 P.
t(5

TAXI

NEVASTA BOLNAVI

Plugurile intiq 'n sat, Dar chnd fu pe adunat

Nevestele zacti in pat.
Me duseiu la mine-a casä,
La nevasta'mi cea frum6sa
Ca se prind iin sarutat,
Ea 'mi dice : «De esci barbat
Si ai snflet cu durere
Ada'mi o cupa de miere
Si 'mi ada'-o cupa de yin
Durerea se mi-o alin
/4 §i cea sita din cuiu
Si farina din budulu
Si 'nai fa lute-o turta lath,
Se nu 'ucapa pe lopath,
Ah! dragut barbatul mon,
SC faci cum y-oiu dice eti.
Chnipa mi-am semanat
Bóla 'n trupu-mi a intrat !
is bolnava §i mai mórta,
Chnipa cade de c6pta.
'16 In cósa de-o cosesce,
De bait me miutuesce,
Si 16 grebla de-o adunI,
Si de bah me resbuna. »
Viu cu miere i-am adus,
La chnipa eti m'am dus
Dar nimic n'am agiutat
Cti nevasta m'a lhsat
S'a luat, luat cu ea
Sêrmana inima mea!
Asta-i lumea, ard'o focul!
Chnd chitesci se cerci norocul
NicI crt 'n lume '1 afli locul !

www.dacoromanica.ro
 $4 3,
tiX":1

LXXII

DONA IIAIDUCESCA.

Murgule, coma rotata, de lioti se mintuesca

Mai scete-me 'n del o data .Téra lui Ardelenesca!
Se'mi fac ochiprii rota Asta nu-i tera, de caul'
Se me Int la lumea WM. e tera de Romani,
Veni-ar timpul, se vie Nu-i pament de Ungureni
Ca Romanul iar se 'nvie Fi de néql pam'enteni!

www.dacoromanica.ro
 rr--1

LXXIII

AL T A

Arqh-te focul rhchith' s'apuc in codrul mare

Ce esci negrh, i pirlitil,
nu esci huh' 'nfrunzita,
Ca s'O'mi fac curea la flinth
Din ceja ta nedubith ;
S6'mi o spinzur la spinare
Pe chnd mugurul resare.
Mugurul a reshrit,
Mie timpul mi-a venit
in codru de haiducit !

www.dacoromanica.ro
 CI "O._
01 -5)1t3la
11.-ksVC
s's'ZY

LXXIV

ALTA
Mindra mamma am avut,
Frnmos copil a facut,
M'a 'nfapt cu fluff de munte
Ca s'agiung vitéz de frunte,
Gura toy s mi-o asculte,
Mindrele sO mi-o sarute.
pi-le, maica, se' se stringa
Ca oitele la strunga,
Mie-acum c mi-a veuit
Mi-a venit timp de Iubit.
Striga 'n capul satului
Pe fata fartatului
Mindra vine alergand,
Eri Ii qic cu glasul bland :
« Copi1i, Eta, fa
Mai dat-ai gura cuiva? »
Ea prime a se giura :
« So mO bata anaftema
De-am mai dat guru cuiva
Afara, de dumnéta!»
Iar de drépta ce era
Sórele se noura.
De-atunci, vere-am pribegit
Si m'am dat la haiducit.
Crt 'mi e sulletul amar
Si 'mi e traiul in zadar!
Val de mine i de mine !
Nu mai mill eel rOO ce'i bine.
De canc.(' mama m'a facut
Tot p'in codri am §equt
lumea u'am mai vOld
De cat numai sórele,
De cat capriórele.
Caprióra a codrului
Du-mO 'n valea Oltului
Dór oiu mai zari o data
Pe §erpólca cea de fata
Care amar m'a inplat
Si in codri m'a bagat !

www.dacoromanica.ro
 a Ir"1-1

dr-f
X
A* kr7-1,

r LX XV

AL T A
Eti, vere, te-q intreba
Daca nu te-ai supara,
Cu ce brad, te liranesei
De nici vara nu muncesci
Nici erna flu amblatesei
Nu sciti, vere, spune-ti-olu
On o palma trage-ti-oiu.
Child e vara, primavara
let cu mine merimilóra
Si mg suiu pe plain la munte
Uncle's oile mai multe.
Merg la stine, le petrec
Si de acolo Mica plec
Otos, pe valea Oltului
La stéva Ungurului.
Se me rog la Dune4eti
Se faca pe ghindul mei%
Se dee pb5e en sore
Ce indOmna la culeare
Se adOrma stevarii
Se le fur armasarii.
Apol singur imi fac parte,
Aleg stéva 'n giumatate
Si mO duc, vere 'ntr'o duca
De se pare ca's neluca
Drept la tirg, la Brancovet
rude's caii mai en pret.
Iepele care's cu minzi
nth ciuci sute de florinzi,
Iar de soiu Moldovenese
Cu galbini se cantaresc.
Apol, vere, and plec
La Anita de petrec
YiOt buna 'ndestulata
Cat mi-e punga nesecata,
petrec lute() 'ntinsOre
Tot.la umbra, la recOre,
Cu trupul pe frunqi ca4ute
Cu gura la cep de bute,
De-and vinul ghilgaind
mindrutele alergand
Ca s6 le sarut pe rind.

www.dacoromanica.ro
 A.
3sttr
,f6k tuk C:23
szlr
,r,dt
li
LXXVI
HAIDUCUL RANIT
Pe cel del indelungat
Sue-se-un car ferecat
Cu'n haiduc de el legat.
Tar aprepea caruhil
E mama haiducului,
Mama plauge §i iar plânge
terge ranele de sAnge
§i tot dice la eel boi :
« Rogu-me, phingend, de vol
Ducey earn 'neeti§or
CI'l rtinit bietul fecior!»
Boil mersu '§l legina
Tar voinicul suspina :
www.dacoromanica.ro
r-11
ee-
Dute, mamU, cu norocul
me lasä-aiel cu focul,
CU de-acum nici mama pete
Se me scape de la merte !
cat am fost eü neatins
Multe curse am invins,
Multi silcui am secemt.
Ca sniff fac piiment curat,
Dar acum mi-a venit rindul
Se me dim §i eü ca ghindul
Se me due din acest loc
Unde-i robota de foc! a
 rr''k ce,
7.?
W09( 4,1
,to
"'CA

LXXVII

YOINICI BUCOTIT

Sus, la cri§ma Sucevii Hai se coborim in tera

BétI voinicil Bucovii.
Tatd, ca vine Ware
Udrea capitanul mare
le cjice : c Dragil mei!
Hai se ne 'mpartim in trei
in patru, §i in cinci,
Apoi se 'ncaltam opinci.
lama grea ne na0desce
Frunza 'n codru se raresce,
Pan' la mindra primavara,
Ca se 'mblacim là secara
ca se taiam la fagi,
Fagi stibtiri de hadaragi.
Ear cum a 'nverli pe-afara
Om esi la codru iara'
In capetul lanului
in calea armenului. »

www.dacoromanica.ro
 4`?

)
so, 1Z,
sst

LXXVIII

TRIBIUT A
Vrabiuta de pe del
Sbori degraba Iii Ardel
Si te 'ntOrce de imi spnne
Oil vesti rele, ori vesti bum.
Dute, vegi daca mai shit
Fray de-ai mei pe acest pa-
Sail dacrt 1-a omorit [mint
Ungurenul cel urit?
De-or fi vii se me raped
inteo fuel, ca oil ved.
De-or fi mory se mi-I resbmi
Ca-o iniiciiica de alun
Ce'l buna de descântat
Si mortii de resbunat.

www.dacoromanica.ro
 ao

1 -1''Llc4 ,s- tiNc'

LXXIX

FLOREA SCHIOPAN

A peril, Florea Schiopan Plangep i voi opt boi

De-o mama' de Ungurén
Dar pan' a nu fi perit
Unguri multi el a stirpit
Cant* paserele 'n porn
De jalea bietului om.
Plange-1, nevasta remasa,
C'ati tinut frumósa easa.
Caci ambla streini cu vol.
Pe de-asupra de orra
A sburat un porumbra
Urmarit de alti doi, trel
Ce tot plang ca vai de ei,
Ca sunt cainici copilasi
Copila§i de-ai lui rernasi!

www.dacoromanica.ro
 LXXX

LELEA VITEZX

Fru* verde pMilmida Sceta-mi'l la foc de sore;

Plinti-i téra de omida,
De omida Unguresca'
de ghirgara Sasesca!
Mai copii, copii Romani',
De aveti suflet, de aveti maul'
Hai cu Le lea la plivit
La plivit, la curatit ;
Cine are flinta grea
Pue §épte glonti in ea;
Cine are topor mare
Cine are NAM' mica
Faca-1 buza subtirica,
Cand s'a rape@ pin glete
Se dee sarut de merte.
Eu n'am flint, n'am secure
Niel' am ghioga din padure
Dar cap dinti el am in gura
Is facuti pe mupatura ;
Cate degete am la maul
Is tot leturl de paghni!

L
www.dacoromanica.ro
 ,S-st
_5,10
l'IX*3"t4n Oar)
CI'vcce
,S-
2s

HORE

www.dacoromanica.ro
 _rb4 11-EWC.4
r C4r -6
1;
rt
sti
..",6
1
43)

\s_Ar-gi
414P5'
923

NOTE
Roniâiiii sunt forte amatori de gioc qi au deosebite darrturi carac-
teristice, precum : daulul de Mil sai mocdn6sca, combicasca,
unguresca, rusesca, oltenesca, yitura saci ca la up cortului
(Acesta mai cu serng ii glOcii tiganii) i in sfir0t danytl cdlqdilor
§i /lora.
Hora este cea mai vechie i cea mai nationalfi din tide. Ea-i sim-
bolul Unirei, a dilrei de manii, intr'o singnril familie, qi se reproduce
in Vele nOstre intocmal ca cede coruri cc se v&l siipate pe mar-
mora caAtelor antice.
Hore se numescil Fgi ariile ce impreunkit dantul, precum i versu-
rile ce sunt imprOvisate lii vremea gioculni. Caracterul lor e vesel,
glunie i mai adesea iubitor. Ele sant cantate de hiutarii ce staii
in mijlocul horel, sail chlar de dantuitori cand sunt transportati de
phleere. Unele sunt scurte de patru, sOse sail opt versuri, i esprimil
can vre o isbucnire a inimei, sail vre o cugetare glumeti, precum de
pild :

cat e omul de barin

Tot an manca mer din sin !
sail
Sub potcOva cismei mele
Sede dracul q'o muiere
me' 'nvittil a face rele.
Here le de la numerul I pang la numerul XXIII sunt din Moldova.
Ace le de la num6rul XXIII pang la nume'rul XXXVII sunt din
Valahia.
Ace le de la nume'rul %XXVII pang la numgrul L sunt din Tran-
silvania,

www.dacoromanica.ro
 C _54k-
46M-
vS"- ( ,c
kYis

IL NA

aHai Ilena la poena Cumn'a§ merge 'n poenita

Ilena, Ilena! B'adita, badita!
Se saPam o buruena Dar nu pot dupe vrointa
Rena, Ilena! Badita, badita!
Buruena macului Ca barbatul reli me teme,
I16na, Ilena! NicI de-un pas el nu'mi da
Ca s'o dam barbatului vreal e
Lena, Tibia! Mai sal, stal pan' s'a culca
Se tot derma, derma dus, coco§ul a canta,
Phif ce serele a fi sus De la siim-i c'olu scapa
se denial somnoros Buruena c'om sapa
Pan' ce serele a fi gios, vom pune'o 'n locul mett
Ilena, IMO, I Ca se derma sommd gra.
Badita, badita!

www.dacoromanica.ro
NestiN-Y0

II

T I.T A

Merge Tita la fentanä Nu da foc inimilor,

Tita, mindra Tita!
Cu cofita intr'o man'a'
Tita, mindra Tita.
tot merge ea cantand
Floyicele culegend,
Floricele lepq.dand;
Mud voInicii le-or culege
De a dorul se se lege.
Cand or da se le mir6se
Se le intro doru 'n 6se!
Tito, Tito copilitl
Cu sin alb de porumbiVt,
Dt pace voinicilor
C6.tu 'I da peste-un Ocat
Cu marghiolul eel din sat !i
Tita ride §i nu crede,
Dar marghiolul se repede
Sr urmeazA, cat colea...
Val' de densa, vai de ea!
Tito, Tito, nu mai plauge
El in brate mi te stringe
Cu tot dorul satului,
Cu focul bhbatului I

NOTE
1 Cu marghlolul eel din sat.
Marglisiol inseinnézg un tiner, ingliimpat i vêniitor do inirra fe.
mee0i. Se clice de o persOng ce e mmndrit de sine cg, se Inarglao-
lesce.

22

www.dacoromanica.ro
 A
50,s0d Vtti2t,,s,
1/4_,) -"`v vs)

Ill

MOS BITRAN

Na pacatul! ce veNu NicI esci. copil mititel

Pe colnic, lhnga VasluIn? 1
Fata mare, mq batrin
Cerend fetfl mer din sin!
« Fugi. la nalla, gbiuj batrin
Nu 'V daü niciunmer din sin.
Clilar de géba ti Pas da
Ca nu ai cu ce '1 mura,
Ca se mi te gioci cu el.
Tu hat minte, fata men!
Ochii ved, inima vrea.
Copilu 'I copilaros,
El anima merul glos
nici scie-al desmierda
NicT cu el a se giuca!

NOTE
1 Pe colnie, langa Vasluitc
Acéstg horg se cantl 0 in Valahia, ins'a ea incepe ast-fel peste
Milcov :
Aoleti 1 ce mai v*Iu.
Colo'n del, la Cglmatuiu ?

J
www.dacoromanica.ro
 k ,-1

IV

FRUNIII VERDE DE ALIJA.

Fru* verde de alung; i le-aduce 'n gura el

De Cat c'un tatg §'o mumg DeLo sgruti pe chd le bet
Mal bine cti-o mindrg bung. Ear de vede cg. ti e bine,
Ea de vede ati e reg Te stringe 'n brate la sine
Ti face lécuri mereg Deli ride inima 'n tine!

J
www.dacoromanica.ro
 5,1
re',E.Ad`
)
Thitns's-

FRUNDX 'VERDE DE PIPERIt

«Frunp verde de piperi, Si la mine n'al ghindit?

Haideti pucit 'n deal la pal
Se te 'ntreb ce-afeut ieri?
Am dat apil la neferi;
Am dat apa de sprdat,
Buze dulci de s'Arutat.
De Ocat flu te-al fait?
De .cat stint% c'un miel
Mal bine c'un roble31.
Voinicul are noroc
cu densul treci p'in foe!»

www.dacoromanica.ro
 VI

FRUNIA VERDE DE CIPFNE

« Frump, verde de cgmune, Dumneqeti s'o tie bine;

pi mad' s te cunune,
Ca de mine escl lgsatg,
Cu foc mare blestematg!
inserg-te dumnéta
Sg fed pe cine 'I lila?
De '1 lua una ca mine,
De '1 lua'o slutierg
Dee Dumneleii sg m6ril
Se'l mgranc din coliviórg ; 1
De '1 lua una frumesg
Dumne4eil s'o facg gresg.
Se null póta intra in casg!

NOTE
1 Sg mandne din colivMrii.
In mitologia Romanilor sufletele ce ava a trece in lumen umbre-
lor, trebul s impace ma antei pe cânele Cerber, dandu'i o turtg.
de grill facutg en miere. Coliva mortilor se face aseminea cu griti
cu miere, i dar este de presupus ca' ea represintg la Romamil de
ast4i turta mi Cerber.

www.dacoromanica.ro
 r
11",;(c0%.

4'CGVS". -1-i-vx
K3
V`rX

VII

UNGUIttNUL

Ungur6n cu suman scurt, Ca s'o aperi de strigoI.1-

. Mogbior, Alogbiorlan!
Nu §edea 'n Moldova mult
Mogblor, Mogliforkin !
te du in téra ta
Dcli malianca" sliinina,
Fo. fa casa pe gunoiu
So fréca en usturoiu
Fugi &parte peste del,
Peste del peste Ardél;
Ca de cand e§ti pe la noi
S'art scumpit brinza de oi,
de cand tu te-ai ivit
Tote oile-a0 stirpit.

NOTE
1 Ca s'o aper de strigoi.
Vecli nota de la balada : Monastirea Argeqului.

www.dacoromanica.ro
 skrtf

VIII

PILAU ORUL

Frunda verde de bajor, Puiu, puiu, puhu, etc.

Am avut nil pulu§or.
Pule, puiu, pulu, pulu, Fa,
puiu,
Vina 'n cu§ca së te puiu.
Puiu§orul a shurat
cu lacrinfl m'att lasat.
Puiu, puhu etc.
Cum a§ face ca se' '1 prind
Inimhira s6 '1 apriud ?
De a§ prinde puiu§orul
Pe loc 1-a§ fringe pichorul,
Puhu, puhu, puhu etc.
1-a§ face culb in sin,
S6 nu 'ml mai fie hain.
Puiu, puhu, puiu, pulu, puiu,
puhu,
Vin' la sinu-M1 §6 to pulu !

www.dacoromanica.ro
 k
a
rc-T
`-cOtt.

lx

'RANDUNICA

Rindunea cu alba crésta Vie 'n 'Arta s6'mi graiasca;

Nu mal bate la feréstra
Ca nu's fata si's nevasta.
Caml eram la mama fata
On ce vrém facém indata,
Ear daca' m'am maritat
Barba.telul m'a mustrat.
Cul e vola s6 iub6sca,
Nu triméta pe altul
Ca altul 'ample satul.
Vie singur furi§at
Si '1 daa dulce satutat,
Si '1 daa gurith trtcuta,
S6 facem dragoste muta.

www.dacoromanica.ro
wolc
nce (
334'kyz

ILENUTA DE LA PETRA

Ilenuto de la Pard VI presare 'n asternut

Cu percica retezatd, Se se suite surd si mut.
Ce aI fermecat lumea totd, FT 'n mdnd o vergutd
Vin' se te shrut odatd, Se se apere de mitd.
Se me farmed i pe mine Sermanul bdrbatul prost I
Ca se me iubesc cu tine. Bun odor la cash-a fost!
De ti-e bArbatul urit On ce vede el nu crede,
to ter'nd de la mormint On ce crede el nu vede!

www.dacoromanica.ro
 XI

IIORA TIGINESCI 1

Arde-m6 §i frige-m6, De me"1 bate cu gardul

Pe-un arbune pune-m6!
De inCi pune pe-un carbune
Ibovnicul nu ti-oiu spune.
De m61 pune 'ntr'o frigare
Thovnicu vin n'arel
De nfe"1" bate cu o vergutrt
Poste Mil §i peste tilt
Tot m'olu duce la portip
S'e" (la g. altuia gurita.
Tot m'oiu iubi CU altul!
A§a 'ml cere sufletul,
A§a 'mi este timbletul.
Via 'n varA infloresce
Iar in tOmii'd cum rode§ce,
Vine graur de-o ciupesce.
Eft de ieri am inflorit;
Sinu'mI âncl n'aa rodit
§i ii arde-un foc cumplit.

N OT E
1 Hora tiganéseci.
Vestitul poet rus, Pusehin, a tradus acéstA bora', din Ronianesee
O. a introdus'o in poemul_sel intitulat jiganit

www.dacoromanica.ro
 ter

'Xrzi
nsA's--5 '45ja
P.tej
tç ,17;{ 4:1R-5"
wx<P
vspy.

XII

B ARBU
4 Ce cati, Barbule, la noi?
Nu sunt fete pe la voi?
Ba sunt, da's cam mititele
Nu me pot iubi cu ele.
La voi sunt mai na1ti§115re,
Si de chip mai balaióre,
Mi le-ati facut DumnOeti
Tocmai de pe placul meti!
Barbule de la Munteni
De-ai venit la Moldoveni,
Potóle-ti dorintele
Si nu 11 perde mintile.
Mi-oiu semCna numele
P'in tote cararile
SC resae foul de dor
Cu miros patrtmletor.
SC le pOrte fetele
Fetele, nevestele
SC le merga vestele ! »

www.dacoromanica.ro
 ,ack
A"11-'1
4Jr 10,0
c,W
Nz/r -1-1W-Vs-) "2;4

XIII

BABA ci FATA

Sub rachita ramurath Pe sub lunca inver4ita

éde-o baba suparata
'mpregiur érba '1 uscata!
Ce-a fost verde a vestejit,
Ce-a fost dulce a arngrit,
Ce-a fost vesel s'a mahnit !
Trece-o fath inflorita
de fluturi urmarita.
Ce-a fost ve§ted inver4esce,
Ce 'I amar se indulcesce,
Ce 'I mahnit se 'nveselesce.

www.dacoromanica.ro
 ("In
Rti3):
-6-en ,s-
""\ A"c-t1C44-5..11

Xlv

LELITTLE
Draga 'ml o lelita 'naltä
la mers cam legAnata.
Draga mi-e lelita 'n. gioc
Cand se l4gana en foc,
Unde'§1 pune piciorul
Se aprinde mohorul.
Unde-arunea-un oehi§or
Arde sufletul de dor!
Draga 'mi e lelita mica
de trup cam ginga§ica,
CA se sue pe opineä
da gura subtirica;
Cate fete eu margele
Tóte's drAgutele mele.
Cate fete en bondita
Pórta miere pe gurita.
Cate fete resarite
Tóte'mi par flori inflorite.
Cum a§ face, cum a§ drege
CA pe tote le-al culege,
SeThI lac trathl §i se mor
Legduat pe sinul lor I

www.dacoromanica.ro
 ct,)

XV

BABA k;i MOriEGUL

Post-al, leleo, cand al fost Avu§i badeo, ochil dirji

Val remas 1111 lucru prost.
Fost-al, badeo, om voinic
Fat remas om de nimie.
Avu§1, leleo, floricele
'acum al shircell la pele
'acume§ti cu trupu'u carji.
Post-al, leleo, cu lipid
Fai rernas en fugi de-aici.
Post-al, badeo, om violu
'aiagTuns chiar un strigolu. »

www.dacoromanica.ro
 XVI

FUGI IN COLO

Fugi in colo, vin 'nc6ce ; Vrei o &Ire, nu-ti dal flóre,

eq.1 bini§or, nu'mi da pace. gurit'd 'nclulcitóre.
Lasq-mi mana, nu'ml o fringe Yrei ce vrei, eii vrell nu vr4
Ie-m0 'n brate de me stringe. daii tot sufletul mea I

www.dacoromanica.ro
 Non:A.

`44-6

4
XVII

FLOREA DIN PIRLAZ

Le leo rqia la obraz Mindra e§t1' §i sprincenata

Lelito, lelito fa, Dar la buze cam hmflata.
Floricia din Pirlaz Esti ca fiórea cea de nalba
Lelito, lelito fa, Dar impletisi coda alba
Ce folos c esti frumósa Stringeti, leleo buzele
Si la cap capatinósa. Ca le pisca museele.
E§t1' draga flaeailor Stringeti lipitorele
Ca buha Obeli.. Ca' se Odil fasolel(5.

www.dacoromanica.ro
 Ar

ct

BUSIJIOCUL

«Busulóce, Bnsulke Ca, me póiti, lelea vitt

N'ai mai cresce nici te-al cO-
-Dar de ce se im me coc [ce!
Ga me portü fetele 'n gioc.
Trandafire n'al mai fi
Niel' in cale-al inflorit
Dar de ce se nu mai al
esci vitt dar eti sunt mort,
de-abie 'n lume me port.
Mergi in hofa", salta'n gioc
S'ai parte de busuioc.
Vin' la hor.6 lel in §ir
S'al parte de trandafir.

23

www.dacoromanica.ro
 XIX

EAN SE! LELEO . . .

«Ean sui, leleo 'n cel m6r Vin' badit5, inapoi,

clulce
Se ve4i Badea cum se duce
Cu chica nepeptinatA,
Cu naframa nespA1at6,
Cu facia nesrutatI
Mai yin' dragl pe la noi,
Chica peptinati-oiu
Naframa sp`alati-olu
Facia sArutati-oiu.»

www.dacoromanica.ro
 k9:X-1
'1,4tivc

XX

FEMEEA TEMIITA

<11runp, verde de agude, Cu do 5. pist6le pline,

Strig la pica, nu m'aude ;
de-aude ea s'ascunde,
Ea s'ascunde,nu'mirespuncle.
Ba te-aud, ba,ditg-aud
Dar n'am gura se'ti respund,
Ca4 dupnanul lângg mine
Cand de chnd se dee 'n mine.
Unu 'n mine, unu 'n tine ;
Se dee 'n noi amendoi
in nol, sgracii de nol!
C'a§a ne-aa slujit norocul
Se 'mOrtim amendoi focul.

www.dacoromanica.ro
 XXI

SUL T AN I
Fru* verde cardama
Sultgnico, fa.
Ori tu mi-al fAcut ceva
Sunnico, fa,
De nu te mai pot ulta?
Cand me nit la casa ta
Mi se rupe inima.
Alunica-ti de la ghit
'trail aprins, &at omorit.
Alunica-li de pe brate
A se me scotA din vieatg.
Lelito cu ahinei
Nu Cato, la dol, la trel
cata la ochil mei
Ca's albastri ca §1-al tel.
Hai, 1elii, la prisaciI
Timpul duke se ne treat
Se mancqm miere de rol,
Se ne lubim amendoi ;
Se bera ap5, dinteun loc
§i se ne lubim cu foe!

www.dacoromanica.ro
 ttr

9krv, rvin,
"

XXII

LELITA DE LA MUNTENI

Le lito de la munteni Ca eti sufletul tl-oiu da ;

Lelito, lelita fa,
Vin colea la Moldoveni
Lelito, lelita fa,
Se ne prindem sotiorl
Se 'nflorim ca doi bujori.
Hai in hora de '1 giuca
Ta esti mandra la privit
Eti voinic, bun de Tuba.
Péra dracul dintre 1101,
Se flm una amendoi
Tot un trup s'un sufletel
Ca un deget s'un mel !

www.dacoromanica.ro
 ..tryINFQ

XXIII

EPTE FETE

Pe mine ce m'a mancat ? A pselea e Volca

Septe fete dintr'un sat
S'o nevastA cu brtrbat ;
Ear nevasta dracului
Me spuse bArbatuldi
Me fAcu ris satului ;
Si fetele cant lrtsat,
CA tote s'ati mAritat
La inimA m'ati secat !
Una-1 Vi§a, una-1 Mu§a
A treilea e BrIndusa
A patrulea '1 Anghelu§a.
, A eineelea '1 Catinca
A eptelea Einca.
TOte-ati fost mindrele mele,
Si cat m'am Yuba en ele
Le-am dat salbe §i inele ;
Dar cea puIcA de nevastA
Da cu spurzit pe ferestril
Da eu spwzA sA me arp
Cand tree& ea se me valA.
Ce-a fost verde s'a uscat,
Ce-a 'nflorit s'a scuturat,
Ce-am Iubit eti n'am ultat !

www.dacoromanica.ro
 XXIV

S TIN C11 T A

La bordelu cu crucea naltg, Bea yin, punga cheltnesce

La Stand* sprincenata
aka horn incheiata,
Curge lumen fermecata.
Vinn 'I bun, ocaoa mare
Béti voinici pe secare,
Nu se 'ndur ca se se duca,
Nóptea la dinsa 'I apnea.
Cine trece, se opresce,
Cat o vede nebunesce,
Si, qeti, ca. nu se caesce.
Cine vine 'n patru boY
Se 'ntórna numal cu doi;
Cine vine de calare,
Pleaca cu §aoa 'n spinare,
Ear pe gios on cine vine
hi bea tot de langa sine
Si se duce gol cu bine.

www.dacoromanica.ro
 C er r-

,A,d4r3'
sa,.? \-ctskir'
tc,

XXV

MARIO AR A
«Mari6r1 dintre matt
Cu dragostea 'n patru Orti
Na de la mine dot zloti
Si nil te lubi cu toti.
Rem tu cu banii tel,
Eti cu prietinii mei.
Bann' §titi s&I" clieltuese
Dar pe haul nu me iubesc.»

www.dacoromanica.ro
 4t3

XXVI

DOMNICA

Astrup bura, malne burl, SC placa altor si mie.

Le lita, lelitI,
La Domnica 'n batatura,
Le lita, lelita.
Ca sa crésca de-o rest-114A
S'o .pue la legatura;
Se se priminésca 'n ie
'n.rochita lilichie
SC pue la ghit margele
0 la degete inele,
Paftalute §i cordele
Numa 'n flori §i fluturele
Tapoi SC s'arunce 'n goe
Ca un trandafir de foc.

www.dacoromanica.ro
 ILAes"

XXVII

NEVASTA CARE IIIBESCE

Nevasta care lubesce Sare, pasurile 'ndésa.

Spilt n6ptea §i cgrpesce
qloa se priminesce
Of, of, of, si hop, hop, hop,
Of ce foe §i ce potop !
La hora daca se prinde
Inima ei se aprincle,
dantul merett 'utincle.
Of, of, of, §1 hop, hop, hop,
Of ce foe i ce potop !
Planet copiii, eI nu'i pasa
Nici de casa nicl de masa.
Of, of, of §i hop, hop, hop,
Of ce foc §i ce potop !
Iar brtrbatul ei saracul,
Cara la m6ra cu sacul,
Pe-amêndoi lua-i-ar dracul!
Of, of, of si hop, hop, hop,
Of ce foc §i ce potop !

www.dacoromanica.ro
'41 Ogck-,
NN -14\
rr-\c.) is' <4X

1,-u-d
,s-

XXVIII

03tULE, BUTE

Ad uu veql uncle m6' due Si cu pupa la vênat.

Omule, boule ?
Cu'n condur §i cu'n papuc
Omule, boule.
Cu papucul tir§iind
Cu condurul troplind.
Ca' de chnd m'am miritat
Si te-am luat de barbat,
Nu te-ai mai trezit din prost
Si de necaz mi-al tot fost.
Te-am manat së ari laplug
Cu cei patru bol la giug.
Plugu 'mi llisa§i la nevol
Si 'ml perdmi sermauil boi!
Apol anca te-am nianat
Pu§ca 'n doa, mi-o frinsesi
Si nimic nu aduse§i.
Ti-am dat cofa se' te dud
La put, apri 0'nfi aduci.
Ca4u§1, cofa mi-o spArse§1
Niel dOgele n'aduse§i.
Te-am miluat apoi pe loc
Cu hirbul arra aduci foc ;
Hirbul mi l'ai buctitit,
Sprincenile tl-al pirlit.
Te manaiu anal tai in lemn
Panit cand se ceru un,siemn;
Toporul l'ai napustit,
Sub lemne ai adormit!

www.dacoromanica.ro
 -1-'1,
11_6 earS-
r
(
Q- n.kr) rplsAiir
k,..d
6

XXIX

AOLEO CE FUSE ASTA

A oleo! ce fuse asta ? Cand in Luba 'n batatura,

Lupil mi-ati mancat nevasta, Chlar Rusalii par' c'o fura...
Cand stfiam amendoi costa. cand da cite o gura
Trecuiu balta, Vaca fuge,
Luaiu alta. Boul muge.
Aoleo! ce batós6! Ho, baltato! na bolastra!
Ambla tot nabadalosa,' ; Stay ca nu e bOla vOstra.
NicI cu asta flu fac casa. e chlar nevasta nóstea.
NicI en dinsa MI- e p ere dile
Nu fac strinsa. Nu ve-I streche!

www.dacoromanica.ro
 ,t
firA Xf
,s_ 1 'IAwTh X 4

XXX

NEVASTA HARNICX

tea mindra de pe vale! Pang un copil se sugg

Cu rochita In paftale
Cum Me 'ntimping in cale.
Of, of, of si aoleg,
Arde sufletelul meg!
Ea alergg 'a fuga mare
Secerg OrZ de pranqare,
'1 usucg 'ntr'o caldare.
Of, of, of si aoleti
Arde sufletelul meg!
Se amirle ea virlugg
i risnesce tot in fugg'.
Of, of, of si aoleg,
Arde sufletelul meg!
tnteo clipa ea framinta',
Se rosesce, se 'nferbintg
i de bucurie canta.
Of, of, of §i aoleg,
Arcle sufletelul meg!

www.dacoromanica.ro
 rti?

XXXI

NETISTI BITIITI

Aoleil ! in6-m6 dere spata, Ca m'a batut cu to-toporul

Ca, m'a batut cu lopa-pata
Sufletelul cat colea.
Aoleti! m6-me dere ghitul
Ca m'a batut reti uritul.
Sullete lul cat colea.
Aoleil! me-me' dere mana
Ca m'a batut cu pra-prajina.
Sufletelul cat colea. [rul
A oleti! mi-ami-a Mut picio-
Sufietelul cat colea.
Aoleti! n326-rde dere §oldul
C'a dat in mine cu-cu holdul
Sufletelul cat colea.
Aolet mé-mé dere cotul
C'a dat cu lemnulne-netotul
Sufletelul cat colea.
Adel! mse-m6 dere capul
Ca m'alovit cu pro-protapul.

J
www.dacoromanica.ro
 XXXII

RESBUNAIMA NEVISTO

Tel e terina cu glocl Dar de cat Voin de§tepta

Hop odath, sus.
Id e barbatul neroci
Hop odata, sus.
Id e tocmai unde gioc
Ca se me alin de foe.
Tel dórme cu maul la pept
S'o se gioc se mil dqtept.
Otu giuca §'ol'u tot canta.
Dormi tu, barbateiul met'
Erte-mi-te-ar Dumnedeil!
Dormi, dormire-al somnul
lung
Ca multe-am tras i 'mi a-
giung !

www.dacoromanica.ro
 a
wa -t,
),.....e
XXVIII
DE CAT RUDA SI TECINUL
De cat ruda ni vecinul
Le lito, lelita,
Mu lt mai bine cu streinul,
Lelito, lelitä
Ruda ca te necajesce
vecinul te vorbesce.
Iar streinul te agiuttt
§i face dragoste muta".
De cat un taVa §'o mumg,
Se te certe pentrii-o gluma
Mai bine c'un barbatel
Dad '1 blind i tinerel,
www.dacoromanica.ro
Utz )
.3-
X
1
L.,,,e Zt,
"5 -11
;.- ,s- 'IL
44 ?les,
CAT spune dcii, trei gime
Cum i e mai drag pe lume
'ti a§64A-o pernioalq
Pe prispa serile-afar.
De cat un barbat urit
Mai bine-un strein Tuba.
Cat §eqi cu el impreung
Nu te 'nduri de vorba bung.
Fie .neptea cat de mare,
Ca' tot mica ti se pare.
Trece 'n grab ca o neluca,
pioa 'n brate-i te apud, !
\ 003c
S`'Ve
rli 1-1
ri..kp
rri i I'
4,
1,....r,..
-i.
in-t
j
'''',,N X
ci
,x_ricw S'

--,=a
..).--
...-
,

XXXIV

DORULE ODORITLE

Care mine te ginrai, S'acela e frate bun,

Dorule, odorule!
Crt pe uimei nu mhi a,
Dorn le, odorule !
M'al Malt de te creluia,
Dar cu altul te vecluiu;
Nu 'mi vine se me resbun.
Poti se'mi flu de-acum cum-
Ca de mine esci l'asata [uatS,
Cu foc mare blestemata
Si de mine 'n veci nitata!

24

www.dacoromanica.ro
 ESTE BINE, NU E BINE

Este bine, nu e bine Nu stil, soro, vre o baba.

Se iubesci de range, tine,
C. te vede or Si eine
Si te face de rusine ;
Ci se itibesci mai departe ;
Ducele nu sunt desarte.
Off §i cand doru 'ti abate,
Te repegi ca la un frate.
Barbatu-1 cu bunatate
Te 'ntreba de stinatate ;
Ear nevasta, de iubesce,
Se preface ca bolesce,
Geme, zace, se bocesce
barbatu '§1 amagesce.
El alérga s'o intréba :
Ca s'aléga' vre o érba,
S'o pun la foc ca s f6rba?
Ea 'irespunde : Mergi la m Ora
La Mina de sacarrt.
El se duce, ea se sart,
Se gatesce 'mbraca tolg,
Apol masa di asec,16,
Cu neicuta ospatep,
din gura tot urégrt :
« Dee Dumneg.eit o plee,
Grauntele se se moe
Se nu pOta-a macina
Nici a casa-a se 'nturna!

_J
www.dacoromanica.ro
 stt,
XXXVI
AOLICX, DODO, FA
« Aolic, Dodo, fa!
Ah tu mi-ai Mcut ceva
De nu te mai' pot uita?
Ba, nu ti-am fácutnimic
Dar mi-e vorba cu lipic
De supun pe-ori ce voinic.
Hai, mindro, pe dél in sus
C'a Mcut fusgul fus
;Si. nici haragi nu'Iam pus. »
www.dacoromanica.ro
S.4
Hai, mindro, s ne suim
Se mergem, se blitigim,
Numai amendoi sA fim.
Eh se harggesc din del,
Cgtre vale 'n gios, spre mal
Si tu, mindro, eitre del.
Facih 'n faffi, se privim,
Ochi cu ochi s ne
Unul spre-altul se venim !
 xxxv11

DIS-At BADEA

pis-a, badea, c'a veni Tad, lelito, c'am venit

Luna cand a reAri.
Es afarg, lima '1 sus
Bade-a venit §i s'a dus!
Es afaed, luna '1 gios,
Badea nici c6 s'a intors !
Dude e§tI, Baditg frate,
De in6 141 pe asteptate ?
De cum luna s'a ivit.
Si te-astept pe dupe casA
Sub r6chita cea p1etó4.
De-al venit, bine-al ven it,
Trandafirul mei Tuba!
Ca cu tine m6 mai iet
De 'mi alin necazul greM

www.dacoromanica.ro
 4 rt,
t.,,:,1,, y R,4,)
N,Ii=
-6va,s---6- (
k M ,s"
k

%XXVIII

ARDE'L FOCUL DE BARBAT

Arp'l focul de barbat ! N'al inchis oc6lele

A venit aséra beat. Niel al inchis vitele
de mine s'a legat. §'un buhal s'a deslegat,
Ell I-am dis : Videte-a§ mut ! Tote vitele iffl-a spart,
Ca, nu e§ti om priceput. .ph venit lupil in sat
Cum te-argi, cum lenevesci, pe t6te le-ah mancat!
De nimica nu 'ngrijescl.

www.dacoromanica.ro
 Xit.0 s11, zygt
\-
4\-64i

%XXIX

LELITICO, MAGA 4EA.

Lelitico, draga mea, scóte pe feréstA.

Gurita de floricea! Gand oiu veni se te-astept
Când a veni Sambata De mRasa-olu trage 'met,
Lega de codita ta Ta pe-afara ct 'I e;ii
Un fir galbin de mRasA, 'aniêndoi ne-orn drAgosti.

www.dacoromanica.ro
 XL

iNSURA-M'A I

insura-m'as insura, Ct de caprä

Nu stit sócra ce'ml a da?
Cosarca cu fusele,
Costretul cu mitele ?
insura-m'as insura,
Nu stit ce fata-as lua ?
Se fie de om bogat,
Ret mi-e that de-un ptcat !
Ea mi-a cere lumea WA,
Far' a se ghindi la plata,
Si 1th-a cere piei de zmet
Se 'ncalte piclorul set,
Lesne crapa,
Si de oae
Se despoae
Si de tap
itT sare 'n cap!
As lua o de Btrgtt,
Me tem c'a fi lucru ret.
Olu lua o sermancutt
Care pOrtt opincuta
Si ctimest cu altitt,
§i pe solduri o catrintt.

NOTE
1 Insura-m'af insura.
Insurgtórele pentru Români sunt un prilej de marl' veselil, del
nuntile tinti mai multe fle i hancheturile nu contenesc. Obicelu-
rile sunt Ozite cu rigurositate de la mo§1 stremoil in asemine cere-

L -)
www.dacoromanica.ro
 - ? get
y.1,6
,. A, ,4 f-' ' - P t-
dp ,

/ 364

`1 monii de famine si sunt fóite interesante de obbervat. Etg de pilda

datina impetirei cum se practica in muntil Viancei.
Vornicehil tiind o naframil cusuta in mIng, merge intovarasit de
1 alti dol ameni la parintil fetel, si pee :
« Buna vreme la cinstita Adunare! si la einstiti socri marl! cum
« traiti ? cum ve aflati ? D
Socril respundii : 0 Mila Domnului, ne athim bine; dar si damn&
4 vostrg sama vd dati, pe la noi ce cautati ? v
Vornicul se inching si tlice : < Nol cum amblam si ce cautam, sama
4 bine ne dam , frica nimgrui mi purtam. De unde venim schn , si
« unde mergem cunóscem ca noi stint em soli impgratesci. Omni buni
« dumnqeesci, si avem poronca impgratesca, nime sg nu ne opresca.
4 Deci d-vostig sunteti rugatl bine se n e ascultati, cand ern cuvinta
4 qi sama ne-om da : Al nostru tingr imperat decusera ne-a chiemat
6 si acesta poroncg ne-a dat : sd stringeti cete de voinici , cu topOre
« marl si mici, ca sg fac o vgnatóre, de paseri galbiere, de blinde
4 caprióre. Noi cu totil ne-am supus, la vénatóre ne-am dus. Ear ins-
« pgratul in desera, zgri o urmg userg de sprintena flail. ail' iserg.
« ca'i urmg de pasere de ralu, sd f e inapgratului bung de train. Altil
« clisera ca'l urmg de zing, sg fie impgratului grading, de frumóse ro-
« duri pling. Atunci tinerul nostru imparat , in scari de aur s'a re-
« dicat, peste mindrg aste a egtat si a ths: Cine-a fi in stare, se prin-
« de a f Iasi, si pe urma'i sg se duet, si respuns apoi s'aducg? Atunci
0 noi ne-am ales si pe loc am plaices din urma in urmg ca pistons]
4 dupe -Lima'. §i viind nos trei voinici, si agiungend pe aici cu su-
« flarea vintului, pe facia pamintului, am zarit cadend pe casa o stea
« mindrg, laminOsa, s'ain mai ve4ut o floricea mai mmdra de cat o
« stea, care 'n flori infloresce, dar de rodit nu rodesce. Imperatul no-
« stru o vrea si ne-a trimis dupe' ea, ca WI o ducem mirésg, sd'sl' o
4 facg 'mpgratesa! »

www.dacoromanica.ro
 q<S7't
XE/,*'''
4.7-,41z{
)

XLI

PE SUB POLE DE PIDURE

Pe sub Ole de pldure Venit-a pb5e cu vent

Mergil copilele la mure;
Nevestele la alune
ridri ca ni§te nebune.
EIi m'am dus se" taiu nuele
pin buciti am dat de ele.
De le-a tipat la pXment.
Ed am fost Met milos
M'am Pasat en ele gios .
§i le-am mdncat murele
fi le-am mucat gurele.

www.dacoromanica.ro
 tle
p-A,
in -11A.
-vs
tSYr?

XLII

FA LELITA. ROTILITI

c Fa lelita rotilith El se pléca de e§ti mic

Dani gura peste portita.
Ba, et gura nu p-oiu da
Ca' asa tu më'I mu§ca.
Drag im e badica nalt
CA saruta dismIerdat.
in brate-1 te redica
Dar badica mititel
Mi-e urit §1 fug de el,
Ca' cu nasu 'n brid te 'mpunge
cu gura nu te-agiunge !

www.dacoromanica.ro
 rt-k
NN)5('N
1-k-tva's-
)

XLIII

PENTRU 5IINDRA. CARE 'MI PLACE

Pentru mindra care 'IA place Ed m'a§ face vent de vara

Nici parintil n'ad ce'mi face,
Nici giudele satului,
Niel chiar Domnii sfatului.
Domnii ed §1 sfatuesc,
Ei cu mindra m %hese,
§i cu dragoste '1 pptesc. :
« De ti-ai face pat afara
S'a§ veni la tine-'ndata
Se to ved cum e§ti culcata, ?
Cu facia catre pante,
Ca gura ar4end de.sete
Facia vintura-ti-o-a.i;
Gura sarutati-o-a!

www.dacoromanica.ro
 ''ez
V-
r-A
.1'4<01 cF 6
_,6,S)

XLIV

TRECUTU VALE1

Trecuiu valea §'o puntit6 Dar fuiorul cum s'a tors?

La fata de disc1it :
«Dragl mindra., mindrulita" !
Nu §tii tese, nu §til ce5s'd
Dar te §tii ct esti frurnós6.
Podu 'ti teg, pinza grós5,
Fulorul gi6c1 pin cas5.
Coborind pe sear OH,
Cu trei oa de Olin'a'
Si cu sacul de faring,.
OA cum fie, a§a fie,
Esti frumOs6 si'ml placi mie!

www.dacoromanica.ro
 r'S?ec

-Se,ey

XLV

BADE TRANDAFIR

« Bade Trandafir frurnos ! Eti ti-am dat buzele mele ;

Vrut-ai s te-arati duios
Dar te-al aratat ghimpos
din minte nu m'al scos.
Val.! lelita din cel sat !
Ce-al cerut §i nu ti-am dat ?
Cerut-ai fagurb de miere,
Cerut-al o viorea,
Ti-am adus inima mea.
--Died vrei dragoste-aprinsa
Ada'mi gura neatinsa.
o inima feclora
Ca apa de la isvoll.

www.dacoromanica.ro
 6
A
-1,
1 '1)s
.? -11
r=4,3

XLVI

Nil BARITA PER SIJCIT

may badita, per sucit! in fare): nalte de nuele

ei la nol daca'i venit. De-asupra casutei mele.
De cat se vkl c te ducT Vintul se te recorésca,
Mal bine te-q videa 'n furci, Ochii mei se te privésca.

www.dacoromanica.ro
 s)
NA <Ps,/
<4>N05/
=A 9 '',:.) i ,,!4m
tiz,;,?,
,s
..,e

XLVII

PORONCITIJ-MI.A. MINDRA

Poroncitu-mi-a mindra C6'1 frurn6s5, ca i lima.

Se me duc pan' la dinsa.
Duce-aoiu ea un nebun
Pe-o frundit'a de alun.
Tree iu vale, mor de sete,
Me 'ntilnesc cu doh' fete,
Amendoe, 'u berte notte,
Saruta-le-q pe-amendo`d,
Ear pe una tot de-anna
Copilitii de boer I
Cat'a coLo 'n fund, pe cer,
Ve41 cel flour, ve4i cel del ?
Yin' cu Badea la Ardél.
Fata 'ml dice E§ti nebun
Mergi pe-o fru* de alun
Ca te-astepth 6re eine
ride 'n brate strithie.

www.dacoromanica.ro
 Th

\
c'
X ,
-1-.1
-via

XLVIII

TRANDAFIR CU BOA. FLORT

Trandafir cu cloa flori, Alta merge la fôntana

Mama I cu doa nurtni,
Una 'I ruja maculul
Una 'I ruja dracului,
Una '1 pune lautóre
Ca s'e'l fie-oparitóre.
Cu came§a sócri 'n mana
intinde 'n apa-o data :.
Nali-o, mama, cal spalata
Fo acata pe-o nuea,
Canil hide la ea!

www.dacoromanica.ro
1\xg,
44%sll
ri 11-Eva's-
fri;
41 A
L-4

XLIX

PASEfiE GALBINA

Pasere galbina' 'n cloc Glasul tëti cu amarire

Red mi-a! cântat de uoroc,
De tl-ar pica clocul tëti
Precum mi-ai cantat de Yeti!
Tra-, la, la, la, la, la, la,
Nu Arida inima mea
Cat de ferbinte iubla,
Dar acuma-I sloiu de gbiata,
Rece i fa'ra de viola',
Tra, la, la, la, la, la, la,
Mi-a cantat de desOrtire.
Se me duc in cale grea,
Departe de puica mea!
Tra, la, la, la, la, la, la,
CM nu sunt un venatoriti
Se pindesc child ai se sbori,
se'ti dati et tie plata
Cu un fulger de sageta!
Tra, la, la, la, la, la, la!

93

www.dacoromanica.ro

Y
'11
s, LA
REVA PIACI ...
«Revas puled, reva§ dragrt,
Null para lucru de saga.
Reva§ de la imp6ratul
Calf vine-a casa barbatul.
ArTe'l focul de reva§,
'n cenusa vide-1-as!
Gata-te. nevasta, bine
Ct barbatul Rai vine.
Las' se' vie, dracin §tie !
Calea maracinf sn fie.
Ett camesa 1-am spalat,
Cu urzicI 1-o am frecat
pe spinI i-o am uscat.
''ditea, I-am gatit de cina
www.dacoromanica.ro
def->e<
)
Doa labe de galinä
Cu smintina didfOutana.
Gata-te, nevasta bine
Eta ea dragutul vine.
Las' se' vie, Domuul §tie !
Calea trandafirl se'I fie.
Ea camesa 1-am spalat,
Cu sulcina-o am frecat,
pe florl 1-o am uscat.
''anca, 1-am Oa de cina
Un puiu tine'r de galina,
To ulcica de vin plina.
sunt draga, ori ce-oiu
El inai qice ca il place ! [face
www.dacoromanica.ro
 ,ter ite-t

MA GDU
(BALADX)

Vine Magdul de pe vale Du§manii calea-1 pindesc,

'ntilnesce-o fatO, 'n cale :
« Magdule din Resuceni
Ce cal la noi la Strimbeni ?
Ce cati, Magdule, la noi ?
Chi nu's fete pe la vol ?
Ba sunt ele dar s mici;
Nu sunt 'ancl de voinici,
Tam venit s6 cerc pe-aici
De-olu gasi una mai mare
Sse'ml fie de insurare.
Ba, sunt fete mricele
Cate flori §i ale stele ;
Dar nici una nu-1 ca mine. .
Te aleg dar eti pe tine,
Amênduoi s trlim bine»
Vine Magdul de la plug
Cu doisprece boi la jug.
In calea lui se ivesc,
Cat6 la dolsprece boi
'1 aleg doi cate dol.
Magdul ca, se incrunta
Voinicesce se lupta,
Ear du§manil '1 nAvgia
de morte mi'l rania !
La casa cu trestiOra"
Zace un voinic së mOra.
Nu §tig zace ori se face
Ca gurita nu'i mai tace.
Niel' In umbA, nici la s6re
. El odihnd nu mai are
Ci se bate i i nOpte
varsa sudori de DA:tel..
Cana buha intr'o cruce,
Pe Magdu la groga 'i duce ,

www.dacoromanica.ro

1-',0terr
r.,
Dar de plans eine mil plange?
i 'n brate eine mi'l stringe ?
Pla,nge mama cat ce p6te
1 §i surorile 114 t6te.
Ear logodnica4 chnd plange
Vars1 lacrime de sange,
de doru-1 §i de jale
S6 despic6 frun4a 'n vale :
www.dacoromanica.ro
4W3
878
T"-`&"-t'r) 13,
« Oh ! drAgute Magdule !
Semha-ti-Eq numele
Pin t6te poenile
SO resae florile. /
Care fatI le-a allege
De ea clorul sO se lege.
Care-or vrea ca se le p6rte
La pa,mênt sO cad6 mOrte !)
 1q",ela
r'11-is
II
FRA TELE ILISLET
(DOW)
e Fru* verde paduret,
Oliollo! frate raslet,
Ce nu vii s6 ne mai ve41?
0, de cand te-ai rasletit
Pe la noi n'ai mat venit
S6 vecil cat esti de plit!
Cum te plange maica ta
Cum te plange nevasta,
Cum te plang surorile
De cu cliori ca florile.
De plans ochit li se strica,
Frumja 'n codru se despicA.
De der mare nesfirsit
Fata lor s'a vestejit
Ca frun4a stejarului
De-atinsul brumarului.
Alei! Surori ce-am avut
Cat din ochi di v'am perdut
Multe rele-am patimit
www.dacoromanica.ro
Mult amar am inghitit!
Ca mama cand m'a fAcut
Atunci bine I-a ptirut,
Ear cand nasa m'a scAldat
Atunci r66 m'a blastemat, 1
Ca cu plansul nu 'ncetam
,i din Bonn o desteptam.
Mama 'n brate m6 lua,
la sin m6 legana,
cu lapte m'adapa,
Dar cumplit m6 blastema
S6 fiti in lume de chin,
S6 traesc ca un strtiin
de viata s6 n'am parte
de ea se fi6 departe.
Ghindul ei s'ati implinit
i de vol m'am reslatit
Cu sufletul amMit!p
J
 r
) 1
4--ec

I De'ciind Itga m'a seeildat

Atunet reit m'a bldstemat !
Gaud se scalda copilul dupe nascere, obiceiul este de a se pune in
scaldatóre zabar, gria sa orz, viu si seminta sa flOre de bujor, daca
copilul e de parte barbatesca, i atunci nasa Ii menesce WI fie vfeta
dulce ca zaharul i manOsa ca griul ; se aglimga a fi mindru ca un
bujor, i precum viuul se intaresce cii cat se invechiesce, asemine fi-
nul se tot cresca in putere, cu cat a inainta in virsta.
Daca ing copilul e de parte femeesca trap Ii pune in scaldatóre za-
bar, o pana de paun saa de porumb, si foi de tramlafir, menindu'i
se alba tralu dulce i imbelsugat, si se agiunga ustira la niers ca
pana, si frumOsa la chip ca fiórea trandafiralui.

L
www.dacoromanica.ro
 X)9
III
NANI-NANI
(CINTICEDE LEGIN)
Nani-nani copila§
Dragul mamei feciora§ I
CI mama te-a legana
i mama te-a chita
Ca pe-o flOre dragala§a
Ca pe-un angerel In lap..
Nani-nani cu mama
C5, mama te-a descanta
SO te fad: un vitOz mare.
Ca Domnul Stefan cel mare.
SO fil verde la resboi,
SO scapi tOra de nevol!
Nani-nani, puiul rued,
Fericite-ar Dumne4ed!
SO fii Oche§ §i frumos
Ca un s6re luminos.
www.dacoromanica.ro
Fete le sO te 'ndragesca,
Flori in calea ta sO créscal
ALTIIL
Nani-nani, copilita
Draga mamei garofita
Ca mama te-a legana
i pe fatia te-a spala.
Cu apg de la isv6re
Ca sO fii rupta din s6ye.
Nani-nani, dragu1it'6,
Cresce-ai ca o garofita.
SO fiT nalia, trestiora,
Alba ca o lacrimiOra,
Blanda ca o turturea
i frum6sa ca o stea !
 xcce
It_ of f
szs
1-1-10(Vs-
352

NO Ta
l' in Italia rnamele obianuescii ca 0 Romiincele a leena copif lor
cu un soiu de nani-nani. Ele 6,1161 urm5:tórea strog :
Dormi, dormi, nel mio seno.
Il mio cuor culla sara,
Fa la nina, nana, na.

www.dacoromanica.ro
 )fe
,s-P-

Iv

L A D Oa A D 0
(UNTIC Z 131.31Tr)

Fru* verde 1acrimI6ra, Lado, lado, nu mai plknge ,

Lado, lado, sorióra!
Dute 'n halne de mirésa
La barbatul tga a cask.
Lasa mama, lasa tata
Ca cle-acum esti maritata,
Lasa frati, lasa surori,
Lasa gradina cu flori
crt tu singura-ai se fii
0 gradina de copii.
Mijlocelul nu'ci mai fringe
Ca a casa te'l intórce
Child pe strat inul s'a Wee,
la maIca-ta te-i duce,
Chiar atunci si nic atunce
Cand hondaria-a face miere,
Cand a face plopul pere
rachita visinele
S611 alini pofta cu ele !

NOTE
Acest cantic se dna' iniresiT cand plecd ea de la casa parintilor
ca s6 se ducg la casa mirelui.

www.dacoromanica.ro

UNCROPUL
(CANTIC DE A DOI
Vine cioful de la balta
Cu platica 'mbairata,
Cu suducul in pohod
p carasul Ill nevocl.
Ce cap, ciofule, la nol?
Ce-al venit ca un strigol?
Du-te, du-te la padure
Se nu pal de vr'o secure,
Du-te, du-te 'n mllrcine
Se nu pati vre o ru§ine.
a la nol Bunt cununil,
la nol suut veselii.
Noi giucam §i tropäim,
Pämentul se'l netelim,
Bem, cOntam, §i veselim
p din gura chiuim,
www.dacoromanica.ro
,1) -A
)
`5-
I DUP CUNENIE)
i skim in hop §i 'n trop
Ca e gioa de uncrop.
Val ! sermanul de strigolu!
Cioful zace pe gunolu.
Nime nu cata la el
Ca '1 strain i singurel.
Preotésa mai milósa
Ta pe ciof, il duce 'II casa
p '1 pune pe colt de vatra,
Ear cavil la dinsul latra.
Popa vine manios,
De pe vatra mi'l d gios
Preotesa mai dulósa
Poftesce pe clef la masa.
Popa '1 dus, ciofu 'un casä,
Ciofu 'n sin la preotesa!
 385

NOTE
Acest chile bizar se cântil, a dori (1)i dupe cununic , la masa cea
mare, uude se obicinuesce a se boa via fort cif micro. IA acea mas,
fie-care din impei este dater a ciinta un cantic care-I va plitcea, chil1
ii vine rindul se bee partea de yin fert. Alte mune datini iO ail lo-
cul los. in clioa uncropului, ing nu jutem a le espune aice.

www.dacoromanica.ro

CAA's'
VI
CANTICUL ORBULTA
(DoINX)
Frunp verde maracine,
Vai s'amar! amar de mine
Nu §tiii 4ioa când se face,
Ca'n mormint lumina'ml za-
Parasit, stall in drum, [ce!
Nu fed lumea nioi de cum;
Nu ved hune, na ved sere,
Nu fed mindre fatias6re.
Incotro dati se me'ntorc,
Ochii mei de plans se store;
Incotro me invirtese,
Intuneric tot gasesc
Clue tiece pe carare
www.dacoromanica.ro
,ct
4,4r!
I Nu treca cu nepasare
C6 lumea-i amagitore
Ca o fiere trecatere,
Ca o apa curgatóre.
Omeni buni, me tinguiti
Omeni buni! me miluiti
CCcI cu-atit ve folositi.
Lumea asta-i o pafere
De avere, de putere
Ear cuvintul orbului
Sue 'n naltul cerului.
I i ruga sermanului
St a. la drOpta Domnului.
 rAc

VII

PLUGUL
COLINDA)

Aho, alio, copil argati, In lungi§

Statl putin §i mi manati
Lane]. boi v'alaturati
Si CU entul mi-ascultati :
S'a sculat mai an
Badica Troln 1
incalicat
Pe-un cal invatat,
Cu nurne de Graur
Cu aoa de aur,
Cu flirt de inatasa,
cat vita de grósä.
'n searI el s'a redicat,
Peste carnpuri s'a Ultat
Ca s'aléga,-un loc curat
De arat §i sem6nat.
Si curand s'a apucat
Campul neted de arat
Si 'n curinezi,
S'a apucat inteo gioi
Cu'n plug cu doisprece bol
Bol bouerei,
In c6drt cudalbei
In frunte tintateI
Manati, copii, hel, heI!
pioa tóta' a lucrat,
Brazda' négra,-a resturnat,
Si pin brazde a serninat
GrIü marrint i griil de vara,
Dee Domnul s6 rêsara I
Manati, nitL hUT, hal!
Si cat lucrul a sfiqit
Eat6, mari s'a sttrnif

J
www.dacoromanica.ro
2sti, LJ
( ,
,
388
1TJn vint mare pre pitment
Si plol multe dupa vint,
Pamêntul de-a recorit
Si seminta-a incoltit.
Manatl.copii, bra, hal!
La luna, la septemana,
Ii âmplea cu apa mana, 2
Si se duse ca se vada
Del-a dat Dumneqett r6drt.
Si de-I griul resrtrit.
Si de-I spicul aura.
Era 'n spic ca vrabia,
Era 'n pain ca trestia!
Manati, nii, hill, hal!
Troian lute s'a intors
Si din grajd pe loc a scos
Un alt cal mai na'sdravan
Cum ii place NI Trolan
Negru ca corbul
lute ca focul
De nu'l prinde locul.
Cu potave de argint,
Ce sunt spornici la fugit
Manati, copil, hal, hal !
El voios a 'nealecat,
www.dacoromanica.ro
03. tfrs'
La Tegbina-a apucat,
Si otel a cumpgrat
Ca sg faca sr:lull mai,
Pentru saceratori tart,
Si sg faca saceri mid
Pentru copilasi voinici,
S'altele mai mrtruntele
Cu marunchi de floricele
Pentru fete tinerele
Si neveste ochisele.
Manati, mill, J,Iil1, hal!
S'a strins fine
Si vecine
Si toti &if
Si vecinil
Si vr'o trel babe batrine,
Care tirt rindul la pane,
Si pe camp I-a dus,
Si pe toti I-a pus,
La lucrul pamentului,
In rec6rea vintulut
Manatl copii, hill, hal.
El cu stinga apuca
Si cu drépta sacera,
Si pin lan inainta,
De parea ca inota.
 '61
15 a-
362
/Altil 'n urma lor lega,
Snopuri nalte aduna,
Si clai mindre redica
Ce la sere se usea.
Manati, mai, ha', hair
Apoi carele 'ncarca,
Si pe bite le cara
Si djiredi nal ii dara,
in capul pgrnantului
in sterita vintulul.
Apol aria 'sl facea
Si din grajdit mai aducea
pece epe
Tot sirepe.
Si de par ca le lega,
Si pe t6te le mana
impregiurul parulal
De-asupra fatiarului
Manati, mai, hal, hal!
Epele meret fugea,
Funia se tot stringea
De par lute agiungeal
Si griul se triera,
Si flecai il.vintura,
Dimerliq scutura,
Harabale incarca
www.dacoromanica.ro
Si la mora le pleca
Manati, copil, haT, hail
Fara hOta cea de mOra
Cand vOlu atite carre
incarcate cu povara,
Pose coda pe spinare
;Si plea, in fuga mare
La cea lunca de scapare.
Lunca mare,
Frump, n'are ;
Lunca mica
Frunda-i pica.
Ear morariul, me§ter bun
Zaria m6ra pin citun,
Si '§i lua cojoc mitos
Si mi'l imbrica pe dos.
'§i lua ciocanu 'n brit,
Si mai lua §i un frit.
Apol lute alerga
MOra cu frit-o lega
S'o apuca de calcalu
De-o punea pu capatgu
Si '1 da cu ciocanu 'n §ele
De-o meda pe masele.
Manati, mai, hal, hal!
El o lua de lAptoo
213
 xpy,5 '
11-cia,c
390
?0 da ear in vac], la loc.
Si turna deasupra 'n co§
Grill meruntel de cel ro§
Griul s'aseqa pe vatrh
Si din co§ cedea sub Ore.
De sub 'Are in covate
Curgea Mine curate
Manati, copii, hI, hei!
Troian mult se bucura
peciuiara moril da,
Pe morarit ii ditruia,
Apoi &glare sub,
T1 voios se inturna
Cu Nal' ce mhna.
Ear boil se opintia
rotile scirtga
Manati, mIii, hei, hal"!
Eate mindra giuphase,
Dochiana cea frumóse
C'auqia tocmai din case
Chiotul fieceilor
Scirtiitul carelor;
Si 'n chmare oh mergea
Si din cal Ii alegea
Site mare §i cam Use,
. Tot cu pinza de maash.
www.dacoromanica.ro
ar'g'ao,
V=X'P
Sufleca ea menici albe,
S'areta bratele dalbe,
Si cernia, rural cernIa,
Ningrea se asternia.
Pe sus tobele betea
Negurile gios chdea.2
Manati, miti, hei, Hi!
Apoi mama plemhdla
S'o lesa pane dospia;
Apoi colaci invirtia,
Pe lopate miT cuka
Si 'n cuptor IT arunca!
Apoi eare, cu lopata
Rumeni ii scotea §i gata.
Atuncl. ea 'mpertia vr'o cinci
La fieceil eel voinict
Si 'mphrtla trei colecei
La copiii mititei
Eare mindrului berbat
IT dedea un serutat!
Manati, mitT, hei, hai!
Cum a dat Dumneqefi, an,
Holde mindre lul Troian,
Ast-fel se dea §1 la vol,
Ca s'avera parte §i not
Se ve fie casa, cash

391
e
Se Ve fie masa, masa!
Tot cu mesele intinse
Si eu fetele aprinse,
1 Tot cu easele grijite,
I Cu buni Ospeti locuite.
Si la anul se' Will,
Se ye gasim infloriti
Ca meril
Ca peril'
in mijlocul veriI.
Manati, mai, hal, hai !
De urat, am mai ura
Dar ne '1 ca vom insera
Pe la curtea dumnévOstra
Departe de casa mistra,
Dumnevóstra avetl parte
De curti nalte, luminate,
r
L!!!!'
Varuite, §indrilite,
Si cu feresti stecluite.
Nol' avem bordee midi
Dine de plugari voinici,
Veltucite §i lipite
Si cu stuh acoperite.
Dar cate pae 's la noi
Atiti banI fie la voi!
De urat am mai ura
Dar ne 'I el vom insera
Si avem a trece 'n cale
0 dumbrava rea din vale,
Uncle &Intl fete nebune
Ce asvirla cu alune
Si se lega de fecIori
Ca albinele de foil,
Si le 'neural cararile
Tot cu dismierdarile !

NOTE
Cea mai insemnatg.calena la Romani era calenda anului nog ,
cand se felicitail 0 se db;ruiati cu presenturi, i cand era obiceiul a
se cânta pe la case. De acolo se trage colinda nOstg, adicg urarea
de anul noil, i de creclun. ColinUtorii mergii pe la case se oprescil
sub feresti i incepil a dice urarea numitg plugworu/ , impreunan-
duli cuvintele cu sunet de clopotei, sail de fere de plug, sail de un
instrument WI died bolt' i care consist intr'o sita' de pele petrecutb;

www.dacoromanica.ro
 *cce )

/
,,C1
1
cu un fir gros de per de cal. Tragerea firulul pin pelea sitei produce
k
\aLS'

N,

on raget surd ea de bo6 depgrtat.

1 Bddica Troian.
Troian in loc de Traian. Valul lui Traian ce trece terile romane
este nurnit Troianul. Asemine :i !nitwit podului de pe Dunere MAIO
Turnal Seserinninl .,e nume,,ce podid luI Troian.
= 4i (imp/ea en apd mann.
in or1 ce intreprindere filer'. fie un drum, fie o speculatie, fie o casg-
torie, fie un resboiu. Romanil 6sescil de bun augur daca" le ese Ina-
inate cine-va ell tin vas plin de aid saii cle vin. Ei clicii atunce cu
multemire : Mi-a qit cu plin, in plin s'»ti. merpet. De aceea ne-
greqit Troian 41 ample mana en apa camd are a se apuca de miles
holdele.
Asemine cand ese Cralu-noil pe eel-, Romanil if inching eofitepline
en apg sail eu yin i dupe ee '1 adresezg rugimintele lor varsg cofi-
tele peste cap.
Pe sus tobelebatea
1Tegurile Dos cadea.
Aceste doh- veN tnT compunii una din eimiliturile obicInuite la ge-
claori.
Child &call §i fetele se adunii nóptea la clad sari la ecl6torl, 41
petrecii timpul en tot soiul de glóce; unisi spunii poveritl, altii pro-
punii frinturl de limbg saP. chniliturI carele nasel hohote de iesuna
casa. Ead cate-va din aceste frase, numite frinturI ae limba, gi care
trebue cliso lute de multe oil,
1 Hub fruit,
ffrib
2 Capra calca, 'n petrC
Pétra crapa, 'n patru
Crape capul capri 'n patru,
Cum crapg, 'Atm 'n patru.
3 Venirit asera Ospetil la noI
Legara call de come, de cOde, de cuele poduld, etc.

www.dacoromanica.ro
ir
'('-' Eatg qi cate-va cilimituri :
1 Dog mergil, doit stail
998

)sórele i luna
Dog clqmitnie 0 ail frocul si apa
2 Pc cea vale nourata'
Vine o fiarg, 'neornorata,
De me0eri streini lucrati. corabia
Suet n'are, suflet duce,
De pa'mênt nu se atinge.
3 Rq e, mer nu e
}cepa
Paturi suntil, placinta; nu'l.
4 Limba dulce sai amarg I
rscrzsoo,. rea
Grksce la resiliit cti s'aude la apr J

5 Am do'a petre nestimate,

ochil
Incotro le-arund, acolo se ducil.]

6 Dai de petra nu se Arid,

illartia
Dai iii apg se despia.
7 Cirni1ic mititicg
ischintet a
Nici de vod'a nu'i e frica.
8 Pc cea gur l. de vale .

Vine-o matithal'a mare,

mortul dus pe ndsele
de patru ciocli.
Cu 5 capete, 4 suflete 0 100 degete.
9 Ostea unul craiu racul
Intr'un virf de pain.
etc. etc. etc. etc. etc.
Glocurile copiilor romanI suntii forte diverse ; el ese numescil : de-a
inijórca, de-a brazdifa, de-a puict-gaia. de-a bastonul, de-a halea-
malea, de-a sita cumdtrei, de-a bout, de-a balanea, de-a dracul,
de-a baba-órba , de-a encup , de-a inelq-invirtecu§. El se mai
glOcg, qi in dupI, in farc. cu ming ea sail cu zmeii.

www.dacoromanica.ro
 kP
.aser

VIII

FLORILE DALBE

Sculati, sculatl boeri marl Sculati, sculatt boon' marl,

Florile dalbe, Florile dalbe,
Scuhti vol, Romhni plugari, Seulati vol, Romani plugarl,
Florile dalbe Florile dalbe.
CA ye vinii colindRori C'a pe cur s'a artat
Florile dalbe Flonile dalbe
Nóptea pe la canOtori 1 Tin lucefer de 'mperat,
Mori le dalbe Florile dalbe,
v'aducil un. Dumnedeti Stea comatg, strelucita
Florile dalbe Florile dalbe
Se ye mintue de mil, Pentru fericiri menitit
Florile dalbe, Florile dalbe
Un Dumnedeti noil-ntiscut Eatil lumea ca 'nfloresce,
Florile dalbe Monk dalbe
Cu florl de cnn invascut , Parnentul cii 'ntineresce,
Florile dalbe. Florile dalbe.
Dunmedett adeverat Cantil pin lunca turturele,
Florile dalbe Florile dalbe
Sore 'n rade luminat, La ferOstri rindunele
Florile dalbe. Plonk dalbe.

www.dacoromanica.ro
 1,1
X
\ ttn 'V
4,
11 4s ,rA'f,
2s
Zi°11
'1X1 )1/4
s)
995

`r 'un pornmb frnmos, leit El ye qice s6 triiti

Florile dalbe, Florile dalbe
De spre apus a venit, Intim multi ani fericiti
Florile dalbe Florile dalbe
Flóre dart a adus ca pomii se 'nfloriti
Florile dalbe. Florile dalbe
la cAphitelu s'all pus ca ei s'a 'mb5triniti
Florile dalbe.. Florile dalbe.

NOTE
Colinda Florile dalbe,-se canta In agiunul Craciunului, pe sub fe-
restrile caselor, de care fecal i
baeti co porth o iconita represen-
tam). nascerea Jul Hristos. Tot atunce ci ambla i cu stéoa , o ste,
mare de htirtie poleita i luminata pe dinuntru.
1 NOptea pc la ctintatori.
Romanil impartii clioa i nOptea in urmatorul chip :
pIOA
Reseirirea, (sore resare).
Prankorul, cand e sOrele de trei
Preinpl cand sta sOrele in cruce, la amiadi.
Kindia child e timp de 06, i apusul.
Eara nOptea se imparte in amurgul, in a treia strajd, pe la culcate.
La cdnteitori, când canta coco0 in mied de nOpte.
La mcinecate.
In Pori, cand se Mead' dioa cu nópte, sail se midesce de 4i.

www.dacoromanica.ro
 Ix

HOIti 1:7111EI

Hai se Mat man6. cu mai-LA Amandoi suntem d'o manA.

Cei cu nmi romanl, , D'o faptura i d'o samd ,
Se 'nvertim hora fritiei Ca doi bradi intr'o tulpina
Pe pa:mentul Romaniet Ca {loi oeM intr'o lumicoit

Elba rea din holde pea 1 Amendol avem un nume

Pera duplanii din te0., Amendol o s6rta 'n lume.
Intre noi se nu mai fie FAIN frate,. tu'mi esti frate,
De cat flori §i véselie! In poi doi un suffet bate

Mai Muntene , maT vecine! Vin' la Milcov cu gralbire

Vina s te prindi cu mine Se'l seca'm dintr'o sorbire
Si la viata cu unire Ca se trecri drumul mare
Si la mórte cu 'nfratire. Peste-a nestre vechl hotare,

Unde-I unul nu-i putere Si se vadd sfintul sere

La nevoi §1 la durere. Intfo di de serVatore
I.Indu's dol , puterea cresce Hora nOstra" cea frittesc5,
du§manul nu sporesce Pe campia Romanescr0

www.dacoromanica.ro
 r-1.1
-54
Ws>' e p-rCe%toel.

r
0
i
szs,

NOTE
.397

Am creclut de euviintg a pune hora unirei intre chnticele poporale, '

fiind c'a,' e edntata' in tote ungMurile pilmentului romanesc, 0 a a-
C glum a fi chiar Marsei1eza_17MrelRomiMi1or,

www.dacoromanica.ro

'11
XN)5(
cg4 Vvr's (
,z44A9 "6
HORA DE LI mamma
Le leo, ce tot zAbovesci
Prin lunca de la AlircescI?
Le litA, lelitä.
CA e lunca nmnai flóre
Si de minti fermecatóre
LelitA, lelitA.
Oil ti-ai perdut cArAru§a,
Prill vale pe la Brandu§a ?
LelitA, lelita.
Oil ti-ai flint vre un picior
In desi§ la Peri§or ?
Lelita, lelitA.
Ba, c'am fost, mAi frAti-
in valea cu llicrAmióre, [ore,
BAditA, bAdita
S'ascult o privighitOre
se'mi pun la sin o 11.15re
Badita, badita.
Langrt vale, sus pe-un fag
www.dacoromanica.ro
rt-1 Sr
"-Av
CantA-un gangurel cn drag,
lelitA.
Nu cum-va Pal ascultat
el mintea furat,
LelitA, lelitA.
Ba, c'am fost, mAl frati-
La Fautul cu trestiOre [Ore,
BAditA, bAditA.
§'arn rupt trestie din el
Se alung cel gAngurel
BAditA, bAditA
In cea baltA de la Pant
Este-un §Orpe cam berbant
LelitA, lelitA.
Nu cumva tu l'ai cAlcat
de pulpA te-aii muscat
Lelita, lelita.
Ba, c'am fost in 011114
De-am rupt vargA din desi§
11
xv"
5140
Vk3.,z45'
1-1,vrisr

1 Badit5,, bäditl. Nu te-ai intilnit cu el.

en ea m'am aOrat Leith, ?
De cel sérpe btastemat Ba, bridit6, l'am zh'rit
BaAitA, Mditg. pe loc i-am drtruit
Prin desi§ cu,fruncia verde baditti.
Uncle urma nu se vede V6rguta si liicrimióra
Le UV, lelitft. Trestia §i inimióra.
§ede-un mindru paunel MO, baditft!

NOTE
Poéna lacrimiórelor, valea Brinclui i Periprul suntil nume
dopoene din lunca de la Mircesci ce se 'ntinde pe malul Siretului. Fan-
tul este o ripa selbatica, plina de trestil nalte, i umbrita de cren-
gile unor plopi urie§i ce se pléca pe malurile Id.

J
www.dacoromanica.ro
 XI

SURORILE

Primp verde th.,crimika SOngele-a0 nu se face.

Am avut o soriOrA
Inbit 6re, efintAtOre,
Nbruta ht foc do s6re.
Val de mine! val de ea!
Din copiParia mea
Ochl cu densa n'am mai dat,
Timpul greli ne-ali apAsat!
Dar de-a fi orl ce ar fi
NoI sori6r5, tot vorn fi.
C6 'n nol dorld nu maltace,
Do inimi soriOre
Suntli ca rap1e-arpt6re
Ce din sOre lesel plecli
§i pin neguri dese trecil
pi 'n vsdull se ratacesci
S'apoi ear se intenescli,
Glas de soil, glas de frate.
Trecli hotare deOrtate
s'adunl, se'mpreunA
Ca do5, rale de NY&

NOTE
D-1 G. Vegezzi-Ruscalla din Turin a scris o disestare forte intere-
sanfA asupra acestel poesil, intr'o epistolI adresatg. cavalerului C.
Nigra, actualul ambasador italian in Paris, si intitulata Italia eRo
menia.

www.dacoromanica.ro
CANTICE DIN BASARABIA

www.dacoromanica.ro
 1; 1-1
P.-zw
1 "Iv

Frun0 verde de oves Cdrdusit te-or cdlca,

Floricicd de pe §es! Te-or chlca I te-or strica,
Te-am indrrigit de pe mers La inima m'or sem,
u6-ti e mersul legduat Floricicd, floricea
La inimd m'ad secat ! Vind pe inima mea,
Floricicd, flóre-albastrd Langd mine se 'nfloresci,
Re8dritd 'n calea n6strd, De pas red se te feresci,
Nrilti§óra, subtirea Sufletul se'llif recoresci !
Tocmai de potriva mea,

www.dacoromanica.ro
 ro
o rtl
V'tce.ot, P
s'
-4. If a

zsy 1-CctIS-6j) `V-Irc

ix

II

Frun 4a verde barabol, (Mai bine-am muri de bad!)

Ne-a facut maica pe doi
Unul mercuri, unul girl,
arnplut lumea CU noi.
am avut o sorióra
Ce-a amplut hmaea de para!
Mai Pa s'a luat prin tera
Se ne strengit grama4i6ra.
Se ne dee 'n Balti la sc61 a 1
Moscalesce se 'nvatam
Si la 6ste se intram !
Moscalesce-oiu invata
Cand etl limba mi-oiu ulta
Cand a cresce gnu 'n tinda,
agiunge spicu 'n grinda,
and a cresce gniti 'n casa
agiunge pane 'n masa!

NOTE
Din causa greutate! relatiilor intre Moldova §i Basarabia, nu am
putut sd 'ml procur alte cantice peste Brut de cat aceste XVI bu-
dfi, din care unele suntil numaT fragmente. Sunt ins5, convins cE1 s'ar
putea descoperi mune balade qi dolne minunate la Romanil ce se a-
fig sub stgpinirea rusescg, cad gl-A pastrat finte bine pan' acum da-
tinile, limba i tipul strempsc.
1 Se ne dee 'n beilti la scad
Baltilo suntA un sat mare de pe maid. Prutulul n Basarabia,

www.dacoromanica.ro

)5(
III
pi §i nópte vicolesce
Nevastil, nevastri!
Donl tii me prilpildesce
Nevastil, nevastll !
Casa ta '1 deseuperitil
Mie 'int pare sindibUi
IV
Fru* verde de maslina.
Trecuin Nistrul, ap11 liiii
Se vedem panea de-i bunii
Frump verde pomil conrt
AstrCorna era érna
Si ningea si vicolea ,
Bildita la noi venea.
Dar acu '1 senin si bine
www.dacoromanica.ro
-rt ii
r
-1PLA
'2A
.;'asa ta e deslipitä,
Mie 'mi pare polei0.
Cand me nit la casa ta
Mi se rupe inima
cant'. iti 7:11'CL,C_ ambletul
liCti imi arde suiletul!
Ca si 'n tera mea strebunrt.
Fie dulee ca si mierea
Alio.'nLI pare en ca fierea
1.)iditt nu mai vine.
Ori de mine '1 s'a urit
Oil cazael l'a omorit ,
Argi foeul la un loc
Cum arde peptumi in fee!
27
 ,5,7CVN-
Ne( *Qk
*-5-6

VI

Fl 6re, floricea Cum diceai, 4keaT,

Mai qi, puica mea, Inima 'mi rupeal,
Cum liceal asérh Mai qi huch-o data
Pe din glos de móra. 'mi o ripe tota!

VII

Cine vede i pricepe De la OM cu margele,

Dragostea de uncle 'ucepe De la buze ruminele
eine vede i cunósce De la graih cu draganele
Dragostea de uncle nasce? De la tile bourele.

VIII

and eram la mama fath Inima'mi e en lacata.

Purtam rochiI de bucath Child a discuia odath
Dar de child m'am maritat Ar cuu6sce lumea WO,
Cu'n moscal din cela sat Cht amor §i cat venin
NicI n'am fusth de purtat Bea inima la strein.
Niel papucI de isuchltat!

www.dacoromanica.ro
 r r

Ix

Frmicia verde de hämelu. Ba, vadana n'oin lua

Ce gancleci de mr me iei?
Giudecatg p6te vrei?
Hai la pupa din Orheiu1
« Protopope luminate
GThdec i fg, dreptate.
Giudecata 'ti-epcutg,
vadana i fa nuntg.
Chiar de me vel blestema
p)iu lua o fatg mare
De peste cele hotare
Cacolo simti Moldovence
mai cob sutti Muntence
Cu viers duke femeesc
cu sullet romiinek.

NOTE
Ecti, la popa din Orhelu.
Tinutul Orheiului era unul din eel ina tan pe timpul Dumnilor
vechi. Oi helenil avUri veste de vitejie pe cand Moldova se gasi4, in
lupte necurmate cu puterilc vocine.

www.dacoromanica.ro
 el.,...J4(., rtll 4
Xf1/4.9` .1f-uk P -sr.&
V.Ii/A ) WeAPta
,s-
'24L

Frump verde de pelin , Cu uori de eire§,

Tu straina, eti strain , k4i en patu de maeie§
Amêndoi ne potrivim. Cand orn vrea ea si dormim
Hai in codru sè Dail,. in departe s'auqun
Ilaide 'n cothii BicuLil 1 Buciumele pa,3toresei
Pe marginea Prutulul, Din eampil Moldovenesei.
SO ne facem bordeie§

NOTE
1 Haide 'n eodrii IflculuL
Codri until cc se gaseacii pe dramal de la Sculen1 Ia Kiineii, capi-
tala Ba araldel.

www.dacoromanica.ro
 rt,
riER,
rAV
1' ,c) iç,klx

XI

bond din Ki§ineti Ca se te visez mereh,

Drag imi e numele teti Se dorm pe mormentul teh
Del trhi se fil 0 meh, Phnh ce-a vrea Dumnqeh
Del mnri se te 'ngrop eh. Ca sh me sfir§ese t;i eh.
Sli te 'ngrop la eapul meh

XII

Ah! amar i val de vi6th ! .5Th alrerea nu le ieh,

Niel o dragh dimineth,
Se nu VeI' 1aeiim pe fatlh
Nici o (Tragh de cu sérh
Lumea C nu'ai tie-amarh!
Mare'l lumea, eh nu 'neap,
me mir ce reit le fact?
Nict Tubirea nu le vretl,
Ci tot plhng, jelese merett
La moment, la sotul meh.
Pe mormentu'i erha eresce,
In morment el putrezesce,
Inima mi se topesee !

www.dacoromanica.ro
 XIII

Fru* verde pe1ini0, Ochil cu sprincenile

Pe cea verde moviliO.
Se rotesce-o paunitA
§'un prtun cu chica scurtA.
1;0, badit, de'l asculta:
« Asculta-l'ar pustia
Ca mi-a luat sotia.
MAna cu inelile,
Ghitul cu mrtrgelele
Gura cu mindrelele
0 nu-a luat Vele
De-a âmplut movilele.

XIY

Fd-me, &Mine ce meri face Pan' la Inaica pe mormmt.

Sutletul se mi se 'mpace i s staii, se m'odihnesc,
11-me huluba§ de-argiut Se plan i sIt me plesc
Cu aripele de \lint, Si de bune i de rele
Se mai shor de pe lament De aleanul vietil mele !

www.dacoromanica.ro
 c<cTh
XV
PrumP, verde. clocotiei
La tot plopul 6)0 cinci,
Ear la plopra cel mai mare
Sole un voinic calare
Si tot dice en oftare :
« La fontöna cu cerdac
Este-un trandafir de Mac,
XVI
Drag mi-a fost drumu 'lltra-
eke,
Sin'am pentru eine '1 face!
Pulculita ce-am iubit
Dice ca m'am mosent
imi vorbesce dusJnMesce,
De pe mal cand me privesce,
§i'mi tot qice : fugl departe
Cci, de mine tu n'al parte !
www.dacoromanica.ro
344
Cmu a face se nu'l scap,
SC mi-1 pun sera la cam
Toth, nOptea se-mi visez
Mindrulita ca sC ied
De ghindesee ca la mine
Ori dejamblisi'n cal streine! »
Clind eraT Roman curet,
Sufletn1 meti ti l'am dat
Dar de cand te-al cazticit
Eti ea dracul de urit.
Prutu 'I mare i nu pot
Ph' la ea s'e'l tree in not.
Prutul vine ea un zmeil
Cfind sosese pe malul seri !
 Xn-/rIA-?,1
1,41

k..)

SCARA

POESIA POPOBALA
Dedicatia MirieI Sale DinuneI Elena Pag. v
Seriscirea MiirieI Sale Dómnel vij

BALADE
CANTICE BATRINESC1

Pag. P.
Poesia poporalit a Romiluilor xj XV Stejarul i Cornul .... 41-
I Miorita 1 XVI CaUtorul ...... 49
II Neluea 5 XVII Rita de Bireil 4.7
III Cueul i Turturiea 7 XVIII Mindra din Mulled . 49
IV Balaurul 11 XIX lionlanci de pe malurilP
V Emu loan 14 DuniireI SI
VI Blitstemul 17 XX I\JuIeruva din Brapii . 53
VII Inelul i nitfrarna 20 XXI Dolca .. 34
VIII Pitunapl Coddlor ... 24 XXII S Lig% 58
IX SOrele ii Luna 27 XXIII Mibu Copilul 92
X Seimul i fbirea fra,zului. 31 XXIV Team Alimo 72.
XI Brumitrelul 13. XX V Reman Grue Ui ozevan ul 77
XII Mina XXVI Codraul 89
XIII Holera 38 I XXVII Vhlra (17

. XIV Bogatul i Slracul. .. 41 I XXVIII Serb-sitrae 105

www.dacoromanica.ro
 ky,x
°
sla

Pag, Pag.
XXIX Doncilli 112 XLV Camticele lul Stefan cel
XXX Kira 116 mare 173
XXXI Rada 121 XLVI Bogdan 175
XXXII BaclIul 124 XLVII Iordaki al Lupulta 179
XXXIII Ghemi 129 XLVIII Monastirea Argen-
XXXIV Vulcan 134 lui 186
XXXV Corbac 141 XLIX Rada Calomfirescu 196
XXXII.] Novae 0 Corbul . 144
. L Opripnul 201
XXXVII Fata Cadiulul . . 149 LI Stefanita voda, 206
XXXVIII Mogq Vornicul . 153 LII Constantin Brancovanul 210
XXXIX Bujor 156 LIII Canticul lui IIiIiai Vi-
XL Jianul 159 tezul 214
XLI Tunsul . 162 LIV Visul lui Tudor Vladi-
XLII Dragq 164 mirescu 216
XLIII Movila lui Burcel . 168 LV Hera i CloFt 218
XLIV Stefan voda; .i o'initil 172

D NE
rag. Pag.
Notele 223 XIII Sora contrabandierului 238
I DoIna 224 XIV StrilInul. 240
II Lunca tjp, lunca sliiarrt 225 XV Copila 241
III Uritul 226 XVI PuIca WM:16ra: 242
IV Canticul rezeplui . . . 227
. XVII Dorul 243
V Canticul plugarului . . . . 228 XVIII Dragostele 244
VI Canfield calugarului. .. 229 XIX Cucul 245
VII Nevasta talharului . . . 230 XX Plangerea rii 246
VIII Copila marina 231 XXI Cilaretul. 248
IX Floricica 232 XXII Fontana cu doI braclI 249
X Prutul 233 XXIII Clocolul 250
XI BOA 234 XXIV Corbul 251
XII Lena 237 XXV Codrul 252

www.dacoromanica.ro
 s'
No!,
tiP-Oft tisX:
5 1-L6Vs- (
(s.
Pag. Pg. s'A

XXVI Volnicul 253 LIII Idem 289 ")

XXVII Doina voinicesca . 251 LIII (bis) idem 290
XXVIII Idem 255 L1V Oltenul. 291
XXIX Mem 257 LV Mehediutenul 292
XXX Ida') 258 LVI Catan a 294 I
XXXI Idem '59 LVII Dorul de téra 295
XXXII Mem 262 LVIII ImOrate, Impi5rate . 296
XXXIII Turturica 264 L1X Cucul 297
XXXIV Ciobanul 265 LX Idem 298
XXXV Alba de la munte. 267 LXI Idem 299
XXXVI Spune mindro. . . 269 LXI1 D Or ul . 300
XXXVII Buruena de lee . 270 LXIII Fata ardelenca . . . . 301
XXXVIII Cucul 273 LXIV Dusus'ail badita, dus 302
XXXIX Idem 274 LXV Mindra Lita 303
XL Trandafilul 275 LXVI Tubirile . 304
XLI Mormintal 276 LXVII Hatrul barb' 305
XLII Drum la del 0 drum la LXVIII-Fratele calugar. . 306
vale 277 LXIX Omul urit 307
XLIII Florida. 'n fol alba- LXX Nevasta 308
stra 278 LXXI Nevasta bolnava . 310
XLIV Aolica-claolica 279 LXXII DoIna haIducsca. 311
XLV Fratele rasnet 280 LXXIII Idem 312
XLVI Bolnavul 281 LXXIV Mem ..... . . 313
XLVII Despartirea 282 LXXV Mem 314
XLVIII Sung petricica 'n LXXVI Haiducul ramt . . 315
vale 283 LXXVII VoThicil Bucovii . 316
XLIX Oltul 284 LXXVIII Vrabiuta 317
L Do Ina Oltcnesca 285 LXXIX Florea Schiopan . 318
LI Idem 287 LXXX Lelea viteza 319
LII Idem 288

L www.dacoromanica.ro
 p.
Inx
VY".41 clA ,$)
j'S'Ae
saif Si
'BORE
PK P. .
Notele . 323 XXIX Aoleii! ce fuse asta? 352
I Dena 324 XXX Nevasta barnic5 . . 353
II Tita 325 XXXI Nevasta Valuta,' . . 354
III Mo§ bItrin 326 XXXIIResbunarea nevIstel 355
IV Frunp verde de a1un5 327 XXXIII De cat rnda §i vcci-.
V Frun4 verde de piper 328 nul 356
VI Eruqa verde de ciippne 329 XXXIV Dorule odorele 357
VII Ungurdnul 330 XXXV Este bine, nu e bine 358
VIII Puluprul 331 XXXVI Aolico, Dodo fa 359
IX Eindunica 332 XXXVII pis-ail badea c'a
X Ilenuta de la Petra .. . 333 veni 360
XI Hora tighesdi 334 XXXVIII An151 focul de
XII Barbu 335 barbat 361
XIII Baba §i fata 336 XXXIXLelitico, draga mea 362
XIV Lelitele 337 XL lnsura-m'aq msura. . . . 363
XV Baba i Mopegul 338 XLI Pe sub pole de padure 365
XVI Fugi in colo vin 'llcoce 339 XLII Fa, lelit5 rotilitI . 366
XVII Florea din pirlaz... 340 XLIII Pentru mindra care
XVIII Busulocul 341 'nn place 367
XIX Ean sui, Leleo 'n cel m5r XLIV Trecui valea 368
dulce 342 XLV Bade Trandafir 369
XX Femeea teinuti 343 XLVI MitI bdit, pr sucit 370
XXI Sultana 344 XLVII Poruncitu-mi- ii
XXII Lelito de la Munteni 345 mindra. 371
X XIII §epte fete 346 XLVIII Trandafir cu do5,
XXIV Stane ita ..... 347 flori 372
XXV Milriora 348 XL1X Pasere galbin5 in
XXVI Domnica 319 eloe 373
XXVII Nevasta care iubesce 350 L Rava§ pulc5, rtivaq dragg 374
XXVIII Omule boule 351

www.dacoromanica.ro
 X0X)5(
AIX* rs- wg,<R
.25

416
X1
)....
Ng
SUPLEMENT 4:
Peg. Fag.
I Magdu 377 VII Plugul 387
II Fratele iiislet 379 VIII Florile dalbe 394
1
HI Nani-nani, dintiee de IX Hora Unirei 396
légAn 381 X Hors de la Mircefjfi. .. 398
IV Lado, Lado 383 XI Surorile . 400
V Uneropul 384
VI Cantecul orbului 386 I XVI Cantice din Basarabia. 403

TIPARLUE CU SPESELE

ASILULUI ELENA DOAANA.

www.dacoromanica.ro