T1

i
In .%
X
CY
leLs4W5-1

POESII POPULARE

ALE ROMANILOk

www.dacoromanica.ro
 POESIt POPULARE

ALE ROMA.ML OR
ADUNATE F INTOCMITE
DE

Ir-A_SILMALMCS.A.1WIZI

.M.O.N.

BUCURESCI

T1POGRAPIA LIICRATORILOR ASOCIATI

12. PASAGIDL ROMAN. 12

AI DCCC LXVI

)
www.dacoromanica.ro
 is

MARIET SALE DOMNET ELENA

PREA INALTATA DOAII1NA

Inteun Or de Mal mu1t1 AM m'am ocupat en adu-

narea i coordonarea Poosiilor poporale din Terile Ro7
manesei 0 am parvonit a forma o culegere pretiósa
de balade, de logende 0 de fehurite cantle() improvisate
de poporull Roman in orele sale de suferinta sèn de
veselie, do Were ski de marire.
0 parte din mole petre Rime a comórii geniulul
Romanese ai fost scóse la lumina i traduse in limbile
.francesa, engIes i gormana. Fiind pretutindene bine
priimite i admirate , ele ai dosteptat luarea aminte

www.dacoromanica.ro
"Int
4\
aeX'L, c_k.pes ,:ts]

Yj

aUmenilor eruditT 0 al contrthuit malt a atrage sim-

path meritateasupra natiel mistre de atip secoll uTtata
paritsith pe marginile Orientulul.
Complectand acum, precat ml-ae fost prin putinta
colectia inceputh i dorind a face ea se contribue insu§i
genial poporulul in folosul AsiluluT de copil-Ositl ce
porta nmnele InAltimeT Vóstre, Wit Indrasndla a darui
acestuT a§e4ament manuscrisul mel de poesil culese din
gura poporuluT.
Ele coprindl glasurile intim ale sufletulul sett ,
merit', de a fi unite cu glasurile e recunoscintit ph
de binecuvintare. ce resund impregiurul numeluT Inil-
iiue1 Vóstre. Ele suntl copil-gAsitT aT geniuluT Ro-
manesc, §i dar au dreptul a se bucura de imbrgi§area
InalteT ProtectOre a Asiluld Elena.
Am on'orul a fi ea cel maT adinc rdspect
al inAltima Vóstre
pre plecat li supus servitor
V. Alecsandri

Octoluvrie 1862.

L J
www.dacoromanica.ro
 %)
". gtid Jar
toes'
vaX
1V _
tAti6g
V7.10 ts-
'247'2 IS r
-r-

ii

SCRISOAREA MARIET 'SALE DOINEI

DOBINUL DI Et,

Nu volil se intar4id IBM mult a v6 multemi pentru

buna i marinimcisa cugetaro co ati avnt...Ani cetit cu
plOcere scrisoarea prin care imI dedicatI complecta
editio a poosiiloi nationale culese do D-vdstra. 1T6
multemesc ea Romana §i ca Minna.
Ca Romana, cad ati alaturat numele men la acésth
lucraro patriotica, la acesto cantice scApate de uItare,
multemita serióselor vOstre cercethrl , i carelo amin-
tescit bucuriile, clurerile, istoria i simtimintele Terel.
Farit a redica ceva din caracterul naiv al espresiel po-
porale , ati mladiét en o rara fericire forma acestor
incercarI inteitóre. De acum inainte aceste foI respan-
dito ale trecutuluI nostru, smith apqate pe o carte fru-
rinisit, 0 on cat do modest atI fi la partea ce vi se o-
vine, RomaniI nu vor desparti nicl o data de DoIne ,
Balade i Lacrimióre numele poetuld care a aruncat
o strelucire atat de vie asupra literatureI nationale.

..

www.dacoromanica.ro
1-1 e "`c \-/
,
V
11CV S-

,11.1

Ca Dómutt, 176 multemese ct ati dat ca desatirgitt

proprietate rodul ocupdxel vOstre de mai multi anT, la
Asilul-Elona ce am fundat pentru pruncii-gitsitT. Acésth
lucrare esto o comóril adevrata pentni bletii mel mi-
cup adapostiti, §i o priimesee cu recunoseintA.
Yroese ea editiile ce se vor face §.1 se vor vinde in
folosul Asilului-Elena sO fie .demn.e de geniul poetic
al Romiluilor.
Void comanda doa , din carol() una, editie de lucs,
pentru admiratoril frumsetilor poesiel poporale ; cea-
laltl editie tiOrith cu caractere, fiind menitit a se
vindo en pretul eel mai mic, va servi a duce canticele
nationale ale RomAniel, in sinul muntilor, in sate, in
Monastiri, do uncle le7ati cubes en pietate.
Dar maT mult in Asilul-Elena acele poesil se vor
pilstra, Mel ele, puse pe mnusic, vor 1eg1na tinorile
fiinti adripostito in el. Mich copila§.1 al Asilulul
med lo vor canta i atund void fi indeplinit acea gin-
ga§A cugetare din scrisórea vOstrA de a dedica pruncilor-
Ositi din Romania aceste poesil pc care le numiti
e<Copil-grusiti aT geniulul Milanese..
Priimiti, Doinnul mod, en espresia recunoscintel pe
acea a stimel mole particolare.
Elena.
Bucuresci, 10 Octomvrie 1862

www.dacoromanica.ro
 rtn
cr 'x', -L wfv, /1., ,(t X

CANTICE BATRINESCI

LEGENDE BALADE

www.dacoromanica.ro
 POESIA POPORALI

Romanul e nand poet !

Inzestrat de natura cu o incbipuire strelucita §i cu o inima
simtibire , el 41 revarsa tainile sufletului in melodii armo-
ni6se §i in poesii improvisate. _

De'l muncesce dorul , de'l coprinde veselia , de'l minn-

néza yre o fapta maretit, a to 6110, durerile §i multemirile,
i§i cantil eroii, 41 61110, istoria, §i astfi-felifi sufletul sell e
un isvo nesfir§it de frum6sit poesie.
Nimic dar nu p6te fi mai interesant de en a studia Ca-
racterul acestui popor in cuprinsul canticelor sale, caci ele
coprinde tote pornirile inimei §i t6te ra4ele geniului sett.
Comori nepretuite de simtiri duiOse , de idei Inane , de
notite istorice , de cre4eri superstiti4se, de datini stremo-
§esci §i mai cu soma de frumseti poetice pline de originali-
tate §i fara seamen in literaturile streine, poesiile nOstre po-
porale compunil o avere nationala , demna de a fi scOsa la
lumina ca un titlu de glorie pentru natia Roma,na.
Aceste poesii se impartii in trei clase deosebite :
1° Canticele latrinesci sail Balade,
2° Doine,
3° 'lore.

www.dacoromanica.ro
 7,
f%tOlr''
xIJ

e Balatlele suntd mid poemuri asupra Intkmplarilor istorice

§i asupra faptelor mar*. .

Doinele coprindd tOte'canticele de dormi , de iubire §i

de jale.
Horele mita canticele de veselie ale poporului.
Pe linga aceste se mai aft unile cantice numite Colinde
carele ad im caracter religios, precum : Naseerealui Hri-
stos, Florile dalbe, .Plugul , etc. ce se canta in agiunurile
Creciunului §i al anului nod.
T6te aceste poesii, WI data sigura, §i fara nume de au-
tori, sunt ascunse lie secoli intregi , ca nisce petre scumpe
in sinul poporului. Ele suntd espuse a se perde ; prin ur-
mare e o sfinta datorie de a le data §i a le feri de nanul
timpului §i al ultarel.
Datoria acésta am cereat se o indeplinesc. "Agiutat de
cate-va persOne, ear mai cu stcma de D. A. Russo, am adu-
nat in deosebite cal6torii prin muntii §i prin campiile info-
rite ale terei n6stre , o mare parte din poesiile poporale, §i
acum sevar§ind coordonarea lor, , le inchin patriei mele ca
cea mai drOpta avere a el.
Moldova 1852

Nota. Acéstii prefacia ail fost tipiiritii in bropra I, a balade-

lor 1852.

www.dacoromanica.ro
 I
MIORITA
Pe-un picior cle plaiii , Si cal invatati
Pe-o guru de raiii,
Eata vial in cale,
Se coborti la vale
Trel turme de midi
Cu trei ciolAnel.
Unu-I Moldovan
Unu-i Ungurean
Si unu-I Vrancean.'
Ear cel Ungurean
Si cu cel Vrancean.
MAri, se vorbirl ,
El se sfatuira
Pe l'apus de s6re
Ca se mi'l om6re
Pe cel Moldovan
Cd2i mai ortoman ,
S'are 61 mai multe
Mindre §i cornute ,
www.dacoromanica.ro
Si chi mai Urbati!...
Dar cea Mioritl
Cu lfing, plAvitti
De trei 4i1e 'ncoace
Gura nu-i mai tace ,
Erba nu-I mai place,
c Miorita lae ,
Lae, bucalae,
De trel ()He 'ncoace
Gura null mai tace !
OA Orba null place ,
OA e§ti bolngvi6rg
Dr6guta, Mi6r6?
DrAgutule bace!
My oile 'ncoace
La negru Zevoi ,
CA-i Orbit de noi
Si um]rit de vol.
 A? f'
1Ste -' tat'C'S ,..,,,,,

,A-
4 2

e StApane , stApane '1$

t
, Vintul cand a bate
1 II chiamA §'un cane Prin ele-a resbate
Cel mai bArbAtesc S'oile s'or stringe
eel mai frAtesc Pe mine m'or plange
CA l'apus de sare Cu lacrimi de sange!
WM se mi te-ombre Ear tu de omor
Baciul Ungurean Se nu le spui bor.
Si cu eel Vrancean ! Se le spui curat
041 BirsanA, , Ca m'am insurat.
De .esci nAsdravanA CA-o mindra CraesA,
Si de-a fi se mor A lumei mirOsA ; 4
In camp de mohor, CA la nunta mea
Se spill lui Vrancean AA cAdut o stea; 5
Si lui Ungurean S6rele §i luna
Ca se me ingrOpe MI-aA tinut cununa.
Aice pe-aprOpe Bradi §i paltina§i
In strunga de oi , 1-am avut nunta§i ,
Se fiti tot cu voi; Preoti , muntil marl,
In dosul stinil Paseri , lautarl,
Se'mi aud canii. Paserele mil,
Aste se le spui , Si stele faclii I
Ear la cap se'ml pui Ear dacA-1 zari
Fluera§ de fag , DacA-I intalni
Mult dice cu drag ! MaicutA batrinA
Fluera§ de os , Cu-briul de lanA,
Mult dice duios ! Din ochi lacrimand.
Fluera§ de soc, Pe campi alergand ,
Mult dice cu toc! De top' intreband

www.dacoromanica.ro
 /r11 at
1;f-L,
RsV
ki 7 Afc
-13,16 rc. k
nief3tc

k
Si la toil 4icând : Si-I spune curat
Cine-a5 cunoscut Ca m'am insurat
Cine 'mi at Opt C5-o fatu de Craiti
Miudru dobänel Pe-o gull de raiti.
Tras printr'un inel? Ear la.cea mUIcutA
FeciOra liff Se nu spul, drAgrutil,
S puma laptclul; Cit la nunta mea
Mustepra lul A cA4ut o stea,
Spieul grAului ; C'am avut nunta§1
Peri§orul lul Bra4i §i paltinql;
Péna corbulul; Preotl, muntil marl,
Ochi§oril lul PaserI, lautarI,
Mura campului!... Paserele miI
Tu, MiOra mea , Si stele.fIcliI!...
Se te 'udurl de ea

NOTE
1 Unu-i Moldovan
Unu-i Ungurean
unu-i Vrancean
AdicA : unu-i de pe valea Moldova, unul din muntii Vrancei gi
unul din Ardeal. llin nesciintl, poporul nostru confunda' ades nu-
mele de Ardelean cu cel de Ungurean , ad el kncil, nu a weans a
cunOsce tutinderea pitmêntuld locuit de RomiinT. El nu scie cA
dincolo de tote botarele Moldova §i a Valachia, peste Carpati pl
pina' la Tisa, peste Duniire §i ping in centrul Macedoniei, peste Oracle
Milcovul i Molna, §i peste riul Prutului se afiti huff de aT lui, cu a-
celaii port, aceleag obiceiurl, aceleail credinti, aceea§ 1imb, acelaa
trecut de glorie §i de suferintI, precum qi acelag viitor!

www.dacoromanica.ro
 2 Oitd Bir Sand
Birsa, in Ardeal.
gi de-a fi d mor
Romanul are mare plecare a crede in sOrtgr El fi imparto vieata
in Vile bune i qile rele, in Ore ce aducg cu ele fericire sail nenoro-
eke. Ast-fel intemplarile lumel Ii gasesc tot de-auna,pregatit a prii-
mi lovirile lor cad el se intaresce in crodinta minggetOre ca afa
11-ad fost scris! aqa latii fost zodia! ago i-aes fost se fie ! etc.

4 0 mindrd crdesci
A lumei mir4sd.
Ifórtea! Ea domnesce ca o reging asupra omenirel §i e tot o data
mirésa lumel. Tot omul e logodit cu mOrtea din minutul ce el fall
in vieata.
Romanul Iubeve.imaginele poetice, de pildg :
Un om bun, e bun ca. sinul mamel, sail e bun de pus pe rana.
Un voinic, e Piluna1 de codru.
Un tiner cu p6rul alb, e nins in luna lui Maid.
Femeea frumósa e ruptg din sOre.... etc.
A cdqut o stea
Stelele ail mare inriurire asupra inchipuirel Romanului. El crede ca'
tot omul are &ate o stea in ceriuri ce este tainic legatg de sOrta lui.
Ate stéoa omuld se intuneca chard el este amenintat de vre o cur*
si cade fn vezduh cand el se apropie de finitul vietil. Pentru dinsul
Un om insemnat e ngscut cu stea In frunte.
Suntil stele carele, dupg crederea poporului se arata ca prevestirl
de marl intemplarl pe pamint, precurn unele stele ro1ii ca de sange
ce aparil inaintea resbOelor.... etc.
° Mi-ad finut cununa
Cununa de nuntg care se pune pe fruntea mirilor in ceremonia cu-
nuniel. SOrele 0 Luna tinfi aid locul nunilor marl.

www.dacoromanica.ro
 ff
N,3
3:4t-,1*
\ Sb
cic-e
II
NELIICA
Frump, verde alunice! 1
Mircea sue pe police
'ntilnesee o fetice
Ce purta cofite 'n mane
Cu ape de la fontena :
c Copi1iit, stei se bed ,
Recorite-ar Dumnecjed!
Ba , bedite, ba , nu vred
Ca me tem de dragul med.
fil mi-a (iis se me feresc
De straini ce-i intelnesc,
Ca de ape nu le-i sete
Ci de sarutari de fete.
Nu te teme, fata mea ,
Ca el de s'a meniea
Cu baltagul l'oid lovi,
Cu pamint l'oid inveli.
Mergi in valea cu sulcine
Ca-i gesi o cofa One
www.dacoromanica.ro
4t1X
s
Sc6se cbiar cu mem mea ,
Descaleca §i o bea ,
Bé-o out dace-1 vrea ,
Dali fit cruce mai Intel
Si sufie lie facia ei 2
Se nu fie descentata
De baba cea blestemate,
Se nu aiba vre-o neiucii,
In pustid duce-s'ar, duce! »
Mircea 'n vale se ducea
Dar el cruce mesi ficea ,
Peste apa nu sufla
Ci la ea nevale da.
Ingbitia, bietul , o date
Si'l lovia dorul de fate.
Inghitla de.doe oil
Si-1 apuca red fort
ingbitia ear de trel ori
Si cedea mort intro flori!
 rt-t

r kr.4

0
trtj
4, 4.60
\ -Vt.,
6
cc
-' ..t'-X

...CL5

k.
NOTE
1 Fruqa verde alanied
Veqi nota in balada mi Codrénul.
5!i sufld pc facia ez
Romiinul a piistrat multe obicciuri i cretleri din timpulii paga-
nismurul, perclênd simtul mitologic acelor datini. At2a , el fitri. a se
glandi la libatiile vechilor Romani, crede cii e de augur bun a sufla
in facia apel sail al vinului dintr'un Vas, i chiar a v6rsa o parte din
b'lutura pmn' a nu duce vasul la gar& Icest soiu de libatie, el o face
pentru ca se alunge nelucile mortilor ce sboril prin lume §i se am-
stecii iu faptele inneuilor. Asemine este in tea o datinit vechic de a
pune cite o micii monedii In mama fie-ciirui mort , child este al in-
morminta, gi acéita poporul o face farm a se ghindi la antics obolii
a lui Carom

www.dacoromanica.ro
 iii

CUCUL SI TURTURICA.

CUM m'a farmeca

Du lce turturica, De te-oin dismierda.
Da lba. paserica!
CUM
Hai se ne Iubim,
Se ne dragostim Draga turturica ,

La nouri, Ia s6re , Pasere dalbica, ,

in frunqi la rec6re , Nu'mi fil dupnanica,
La stele, la luyä Vara ca ne 'ndeamna
Cantand impreuna. fru* ne chiama
Se ne dragostim
TIIRTURICA
§i se ne iubim.
Pentru DumnOta
TM:MT:MICA
Et n'a§ (lice ba ;
Dar 4ic i 4ie ba Ba , cucule , ba ,
Pentru maica ta Nu te-oln asculta.
Ca-I banuitOre Da'mi tu buna pace
farmecatOre 1 , pa , m'oiu preface

Ea 'mi a banui Azimi6ra 'n vatra

De te-oin pré iubi Cu lacrimi udata ,

www.dacoromanica.ro
 7
Avax
\40C>4.,

-5"
11`Xgc:
10:1
we-sw "ro,

Ge

Si de foc uscatt CI te-oiu pr6 iubi.

De top leptdata. MAI face mai bine ,
Ca se sal) de tine ,
1 CUCUL
Tresti6rt 'n butt/
OA cum te-i preface Subtire §1 'unlit.
Tot nu ti-olu da pace
CUCUL
CI §i et m'oiu face
Un mic vttrtrel. OA cum te-i preface,
Frumos , satire]. Tot nu ti-oiu da pace
Si 'n foe, olu intra Cit §i li in'oin face
De te-oiu struta , Un mic &Wm§
Si te-oiu coperi, Din fluer doina§,
De foc te-oiu feri S'oiu ctta pnin baltt
Lett &far de sill 0 trestie nalta,
Dad, nu de milt, Si cat te-oiu vedea
Tu me-i Indnitgi Pe loc te-oiu ttia
Si ne vom iubi. 'n tine-oiu cant].
Si te-oiu strata.
TURTURICA

TURTURICA
EI n'a§ 4ice ba
Pentru Dumnéta , Ba, cucule , ba ,
Dar cumplit mi-e teamt Nu te-oil asculta ,
De cumplitali mamt Porumbacule ,
Cl-I btnuitOre Frumu§aule,
'Si f trniecttore. Pestri§orule ,
De cat m'a mustra Drilgu§orule ,
Cl te-oiu desmierda Sciti el mi-ar fi bine
mi-a btnui jSe' fit tot cu tine ,
J
www.dacoromanica.ro
 4.tLi
:5)r005(
t-Ft§
1\-ate" ( ,sp-rf-cv,Kr
i
A.'

Dar maicata-i rea,

9

m'oTu inchina
i dealt cu ea le-oTu saruta
M'olu face mai bine De luni care pica
1
Cu ghindul la tine Paal dumenica.
Iconita mica Ear cand te-oiu zari
Intf o biserica. Astfol ti-oiu grai :
Sfinta iconica ,
CUCUL
Fa-te paserica
OrT cum te-T preface Ca se ne lubim
Tot nu ti-oiu da pace, Se ne dragostim
0 §i et m'oiu face La nourl, la stre ,
Un mic däscala§ In frump la recOre ,
La cel sfint locg. La stele , la lima
Si pe la icoane , In yea' impreuna I
Oiu duce plocoane ,

NOTE
Turturica figurég ades in chnticele poporale ca simbol de l'ubire
qi de credintg. Cucul , asemine in crederea Romanuld, o o pasere
misteriOs1 co are tainice leggturi ea sOrta omulul. Glasul seil me-
nesce a bine când resung de-a drópta auu1ui, i din potrivg, me-
nesce a reit cind resunI in stinga.
I Cd-I feirmeceitOre
Poporul crede in puterea farmecilor i atribue babelor sciinta vrii-
jitoriilor de unde vine i vorba c baba-1, calul dracului.In ochii
lui un om cu mintea distrasii este un om fiirmecat, un tiner aprins de
iubire o grmecat de vre o baba ClOnta ce i-a facut cu ulcica. Acel
nenorocit este espus a inciileca pe o prjin i a se duce prin vhduh

www.dacoromanica.ro
 s

a-ns
s) tsW
10

dupt glasul fiirrnecttOrel care, bttad cu o vergutt de alun peste o

ulcict din vatrii, chiamt necontenit pe lubitul el.
Suntii Omeni earn' pretindt et ail vOut asemine ctlireti fanta-
stici trecend ca sitgéta prin aer.
Nimica nu-i pith opni din cilltonia Ion, decht numal infigerea unui
cutit in ptmint.
VrijitOrele sciil a face de dragoste cu Os(' de filled pine in agiu-
nul Criciunului §i ingropati de vii inteun furnicar. Din scheletul
liliacului nu remâne decal un chrligel §i o lopittict. Cel intéln servit
a atrage pe cine ti-e drag, ear lopittica a depiirta pe eine ti-e mitt.
Vrijitórele au putere a inchiega apa , a lega ploile, a ghici sOrta
Omenilor tragend in 41 bobi de porumb, a vindeca de feliuri de bOle
prin deschntice §i prin apt ne'nceputit.
Descanticele sunt forte numeróse §i unele din ele prO originale,
precum acela de muicarea §erpilor, de diochiu, de sagetitturii, de Ide,
de unit, etc. Eatt ea, esemplu acel de diochiu §i acel de Ide :
De diochin. Descantice de Icle
Fugi diochl Vol lelelor mtestrelor
Dintre ochl Du§mane Omenilor,
Cii te-agiunge-o rag négri Sttpinele vintului
Cu cOrnele se te spargt. DOnmele pitrnentului
Se te-asvirle peste mare Ce prin vhduli sburati
In pusteiu, in depiirtare. Pc Orbit lunecati
Acolo se pieri pe valuri cticati,
Ca clioa de Yell Ve duceti in locuil depirtate
Ca rota de flOre in baltii, trestie, pustietate,
Ca spuma la sore. Unde popa nu Viet
Ear capul cel diochiat Unde fata nu giOct.
Se remte luminat Ve duceti in gura vintului
Carat, de bat sciipat. Se v loviti de tOrta ptmintulul.
Ochii col vat6mittori E§iti din mtnit, trnp, piclor,
§i de foc stgetittori §i se periti sus Inteun nor.
Invelitl se fie cu pordele albe lJati omului stinttate
LS.e nu mai privOscri la obnaze dalbe. Cil3abie de foc vd bate!

www.dacoromanica.ro
 Nat;
IV
BALAURUL
La mijlocul drumuluI,
La putul porumbulni
Irqui6 fl6rea crunpuldi,
Dar nu'i fl6rea campului
ii chiar ochlul -§6rpe1ui,
iérpe lung cu solzii ver4I,
NicI se'l ve41 nicI se'l vise41.
Cel Balaur din pacate
Inghitise giumItate
Trup cu arme ferecate
Trupn§or de voInicel
Ce striga mereil din el:
<<Sal, badita ortomane
Ca m'agIunge la clolane!
Sal, btditi, de m6 sc6te
C5 m'apucil &A de m6rte!))
EatI 'n lungul drumulul ,
La putul porumbului
Cit venia, mari, venia
www.dacoromanica.ro
9S
Pe Balaur de 'ntilma
Un viteaz de Ortoman
Pe-un cal negru Dobrogean
« MI1 Balaur striga el,
Lasa trupul tinerel
C5 te curm pe gIumittate
Se' mIrescu mp5r din pacate ) 1
th.pele se sNircolia
cu §6pte limbI griIia :
« Ortomane
Hotomane !
Bateti negrul
Pe de 'ntregul
te du, §i fugl de mine
CI nu-1 bine nici de tine.
erpulita,
Dinti de critii,
Am un palo§ de otel,
LasI trupul tinerel.
 rt-k

15'111Yis `S-)
12

1
Tae-m, nu m'e. Utia,
' Nu m`e las de prada mea,
Ist copil chiar din pruncie
1 Maica sa mi l'a dat mie
CI ades 11 blIstema
i--I 4in-a cOnd il culca :
Cukti-te, alina-te
§'érpele sugamite !x,
Cel viteaz de Ortoman
Isbia negrul Dobrogean
Si cu pala lui cea non
Pe Balaur t6la 'n dog,
Apoi trupul inghitit,
Plin de rane, otrbit,
El in c'Ord, 'I redica,
Sus, la stina se urca
Si in lapte mi'l scrilda,
De venin ii Galatia
cu viala 1 dNxiiia.
Apol, nalri c'at trgia
Frall de cruce se prindea 2
i'mpreun5, (Alai c e a
Pe Balauri de stirpea!

NOTE
RoinA,nii ail multe creprI in privirea gerpilor, unele intemelete pe
altele ngscute din incbipuire. Aa gisim in povestile §i in ba-
ladele kr niste Binti fantastice sub nume de Balauri earn' ail trup de
§érpe §i grain omenese , i earn' , cand se luptlit cu vitejii Feti-fru-
mo§i, se lovescil cu el in buzdugane, ear când alungii vre o pradg, o
alungii cu o falai 'n cer fi, Cu una in pdmintii. Tug el suntil tot-
deauna invin§i de cltre Feti-frumegl i taieti in multe bucAti carele
cércii a se impreuna pcind ce asfinfesce sórae.
Acei Balauri se rudescil on Dragonil popOrelor Apusului. Ca gi
acestil, ci suntil pgzitorl de comOre §i de fete mindre de imperatI,
Iiipite de dingii.
Relining credil äneit cit petrele scumpe se formég din spuma gu-
rel §erpilor, i ca cuThurile kr switil adeverate comóre de brilianturi
gi de rubinurl.

www.dacoromanica.ro
 2.

1.\-tOar6 (
L'''4PICTI) 13

A
0 :cia

4' 1 Sena rescumplir din vacate

'1 Superstitia popoiala, pretindo ch do fle-care férpe ucis, Dumne-
ried értd un pacut.
J Suntii chte-va dile in an, incepand de la sfintul Petru, in care se
dice ch esti gerpii la drum. Atund se face mare ucidere de aceste
reptilurt Una gerpi insh aii privilegiul de a fi respected, do pildh:
acel de cash. EY, ca 0 barzcle de pe coperipl casil, 0 ca rindunelile
de sub strékinh, suntil ()sped neatinfi, find aphrall de legea ding
a ospetid co domnesce din vechime la Romint
' Frail de cruce se prindeu
A se prinde frati de cruce e o dating antich ce impune datorinta
de a'fi da viOta unul pentru altul. Leghtura acestei fradt se hien
prin amestecarea slingelut Cand dol bhrbati se decider' a se infrIti,
trebula sell fach ei pe bratul drept elite o thieturh in formh de cruce
0 se uneasch sangele bor. Acest obicela mistic, mole in epoba de
astildI e mai de tot cildut, se tine negrellit de ore care traditil de pe
timpul eniceadelor, sail póte chlar de tainele introducerei Hristia-
nismului la Romani.
Romani)! vechi And avéh mare respect pentru §erpri de cash, pe
care ri imbrindiaii 0-1 priinflaii la mash del' hranIaii cu lapte.

www.dacoromanica.ro
 VA
11-17A's-
,414
4
ERCULEIN
Plecat-at in 41ori
Trei surori la tiori.
Sora cea mai mare
S'a dus in spre mare,
Sora cea melina
Pe mal , In gradina ,
Sora eea mai micil
mai se1b1tic
S'a dus, mari, dus
Pe Cerna in sus. 1
Ear in urma lor
Multi voinici en dor
SOS luat eantitind
venit plangênd.
Eata-un Capitan
Capitan Aimlean , 2
Ca mi se ivesce
Pe mal se opresce ,
Cu Cerna graesce :
www.dacoromanica.ro
A X4X
VX33'
<<Nert 1impe4ie
St.i de'mi spune mie
Despre trei surori
Plecate din PA.
Soya cea mai mare
S'a dus catra mare
Pe Dunarea 'n jos
La un plain frumos.
Sora cea me4ina
S'a dus din gradina
Peste nog. munti ,
in codri carunti.
Sora cea mai mica
i mai selbatica
PlAnge colo 'n stinca.
La umbra adincl. r
Ercul Erculean,
Capitan Rimlean ,
hi rapede calul
 o
In 3 (k%$ .5
\ 0,1_
1". /1.1 5

049/CV ' 1.1-10CVS-

17'
), A kY Vs) An.f
1

De resima malul, Capitan Rimlean

Tagiunge 'ntr'un sbor Calca peste peatra
La stinca cu dor. i eata c 'n data
« E§I, fatit, din peatra Lumei se arata
So te ved odata! Q datha de MA
Cum se es din peatra Alba, g6lit teta,
Ca sunt gOlii tota Vie §i frum6sa,
me tem de sere... Dulce , recor6s1. ,

Nu rn'a gibe 6re? Cu per aunt,

Se n'al nid o frica , Pe men leit.
Fate. selbatica, Cat o §i zaresce
Ca te-oiu lua 'n brata S6rele s'opresce.
Se mai prind Ia vieata, i facia-I s'aprinde
te-oiu coperi i ra4a-I se 'ntinde
mi te-du feri Ca un siirutat
De vint §i de s6re , Lung §i infocat.
De-a lor sarutare. Ear cel Erculean
Badita , , Capitau Rimlean
sunt dragulite , MI-o apnea 'n bratii,
Sotie de vrei De prinde la vIeata ,
De vrei se me iei, 111I-o stringe la pert
Me scete din stinca , To lOgana 'ncet ;
Din umbra adinca, face 'n recOre
Sell' es la lumina Departe de sOre
Cu inima pline. Culb de floricele
Ercul Erculean, Ivite la stele.

www.dacoromanica.ro
 rt.
1.1
,a
WO( \I-\
;9V1.1
3bc

1,1
C
"6

2.5if ,.....,,d k
fl
gf
16

P
e NOTE
tAcestii legendg pare a cuprinde o alegorie ingeniósg §i peeticg as-
supra descoperirei apelor minerale de la Mihadia in Banat. Numele 1)
de Ercul Erculean repOrtg gbindirea la timpurile domnirei Roma-
nilor in Dacia pe cand Mile astIVI cunoscute sub numele de Miha-
dia purtaii numirea lating de : Pontes Herculi §i ad media acquee
sacra,. Chiar acum Aug unul din acelo isvOre minerale se chiamg
isvorul lui Ercul, Veul puterei, cad apa lui este intgritOre.
Sora cea mai micg tid mai selbaticg ce stg ascunsg intr'o stincg :2i
plange in umbra.' adincg, represintg, negretit, sub o forma alegoricg,
un isvor limpide 1i diltgtor de vieatg. Temerea ei de a fi sorbitg de
raVele sOrelui, qi culbul sell de floricele a§eVat la recóre, infgtigeclg
imagina until Oral de mode ce curge la umbra pgdurilor.
' Cerna este numele piriului de munte ce curge prin Mihadia qi
merge de se artmcg in Dunerea. Acest cuvint insemnéigin limba sla-
Wong un lucru negru; prin urmare se intelege pentru ce Ercul Ercu-
lean Vice piriului : Nerd limpetlie.
2 Capitan Rimlean
ln letopisitele mistre cele vechi se vede numele de Rimlean dat lo-
cuitorilor din Roma.

www.dacoromanica.ro

VI
BLISTEMIIL
Pe cel deal, pe cel colnic
Trece-o pruncg g'un voinic,
Voinicelul haulind
Si pe murgul netelind ,
Ear prune*, suspinfind
Si din guritg qicand :
de-me Jgdita , Ware
Cg. nu mai pot de piciOre.
Drumu-i greri i grunturos
Nu mai pot merge pe gios!
Puiculitg, chip frumos,
Eg te-4 lua bucuros ,
Dar mi-e murgul sprintinel
ta picióre subtirel.
Murgu-i mic §i drumu-i gfeg
Able duce trupul meg,
Trupul cu päcatele,
Mijlocul cu armele. '
www.dacoromanica.ro
Wc:t
%
Nu ti-c miii §1 pgcat!
De la pgrintl m'ai luat,
Si'n rl codri rn'al bilgat!
Dare-ar Doumul Dumneleg
Se fie pe ghindul meg!
Se te dud, bgditii, duel
Pan' ii pica rob la Turd ,
Cu piciOrele 'n baud
Si cu mgnele'n cg1u§1!
Se te-agiungg dorul meg 2
Unde-a fi drumul mai greg!
Se te bat/ jalea mea
Unde-a fi calea mai grea!
Murgul se se poticn6scg,,
in crqtet se te trintescg,
Mfina dréptil raft sclintésca
Mgna stingg
Se ti-o fringl ,
 'k,t1-
Neke If
szNis
a.ec , ca
19

rg
(4) $e til derlogii cu dintii ,
Se mi te plitingrt piirintil ,
Se te 'nsori de noll ori 3
Ca se faci nort feclori,
Se te mai insori o datl,
Ca se faci tumuli o lath...
Ei se tréc percind
Când te7ar au1i plaugend,
Ea in pahne se-ti tot carA
Aprt turbure §'amarrt
Tu se bei, se bei merett
GhImliiidhi Utstemul metil 1

NO TE
' Illifloculii cu armele
Pistaele, palo§ul sari eataganul se 'natal inainte inteo chinga
lath de curea tintuita ce se numia seleaf (euvintturcesc) ¢i care cu-
prindea mijlocul trupului.
2 Se te-agiungd dorul med
Unde-a fi drumul mai gred I
Se te batd jalea mea
Unde-a fi calea mai grea I
Pentru cine intelege puterea dorului, nu pae fi blastem mai a-
mar de cat acela esprimat cu atita poesie in strofa acésta. Dorul ce
alunga pe crator qi jalea ce n bate sufletul represinth imagine de
o rath frumuseta.
2 Se te 'nsori de nod ori
Ca se fad nod feclori.
e Afultimea
copiilor averea omuluiv clice Romanul.
Partea acésta a blastemulul e cu atit maI crunta ca ea atinge una
din credintele cele mai scumpe RomantanT, menindu-I nog feciorI
nepasatori de suferintele paiintcluI kr.
RomardI ai multa dragoste pentru copil. Claud un copil e singur
la casa omulul, el este numit unieelul; and sunta doT el suntfi chic-

www.dacoromanica.ro
 )
('\
) 14X
4.4

le

c matt ochii capului ; ear dacii more vre anul, p ntiici plangand
j eci l'a indrggit numne(feg
4 Glandind la blästenuil meg.
In local acestui vers, nun dintareff ped:
Cite laerimi am plies &A,

www.dacoromanica.ro
 7,1
)5111 1 ctV
1
VII
1NELUL
Fost'ad, fost un Crai§or
Tinerel, mandru fecIor
Cum e bradul codrilor
Sus, pe virful muntilor.
De sotie §I-ad" luat
0 copila din eel sat,
Copilita Romancuta,
TotI vecinilor draguta;
Cu chip dulce luminos
Cu trup gingq mladios
Cum e fl6rea campuld
in lumina s6reluI.
Eata lui ca 'I art sosit
Carte mare de pornit
La tabara de e§it.
El in suflet s'a mahnit
din gurd a grait :
www.dacoromanica.ro
lEs'ec
NAFRAMA.
«Draga mea, sufletul med ,
Tine tu inelul med.
Pune'l in degitul
Cand -rugini
Se RA', draga, c'olu muri!'
De me la§lplangkul acasd,
naframa de matasa
Pe margin! cu aur trasa.
Aurul &and s'a topi
Se sat, frate, Cola int0 »
ii
El pe cal a 'ncalecat
pe drum ad apucat.
Mers'ad el pan' la un loc
Vad aprins un mare foc
In mijlocul codrului,
La fontana corbuld.
Mana 'n sin el §I-o bdga

k
XV3(
VCO
,b4(41Y A'S-1
21
0
La nfframt, se uita....
Inima-i se despica!
dDragii mei, osta§ii mei,
Pui§ori viteji de zmei!
Stati pe loc de ospalati
Si la umbrrt v'e culcati.
Et sunt gata de plecat,
A cast a mi-am uitat
Palo§ul cel rotilat
Pe-o mast verde-aruncat >
inderept el a pornit ,
C'un voinic s'A intelnit
C'un voinic cu calul mic :
« Noroc bun, tiner voinic!
Ce veste , de unde vii ?
Dact, vrei, D6mne, s'o scii,
De altul p6te-ar fi bine
Dar e ret §'amar de tine!
Tatal tell el s'a sculat ,
Tem 'ntrégit ne-a ctleat
Pan' ce m1ndra ti-a afiat ,
Si pe dins' a aruncat
fntr'un taA adine §i lat!
Na, voinin, calul met
Se mi'l dud la tatal met.
De-a 'ntreba uncle sunt et,
Tu se-I spui el 61 m'am'clus
Pe malul apei, in sus
www.dacoromanica.ro
r
R, rtr
) *X
Si cl 'n apt, m'arn svarlit
La copila ce-am
111
Tattl seti tér' a sculat,
Tau 'ntreg de Pail secat
Si copiii §i-at aflat
Amindoi imbetti§ati,
Pe ntsip galben culcati
Amandol senini la façil
De ptr6A ct smith in vie*,
Atunci Craiul s'a ctit,
In matast, I-a 'nvelit,
Si 'n biserict I-at dus
'n doh racle i-att pus,
Racle mindre 'mphrttesci
Purtand semne latinesci. 2
Si pe clInsul l'a zidit
In altar, la restrit,
Pe ea 'n Until l'asfintit!
Ear din el, frate-a e§it
Un brad verde, dtinat,
Pe biserich plecat.
Si din ea o vii§6rh
Inflorith, mltdi6rt,
Ce din 41ori §i Oat 'n sent
Pe biserict s'a 'ntins
Si cu bradul s'at coprins!
 e
)
, r
ses
91/4 `--t=
?

22
A
5-4,
tx
43,
3-

1,..

Tung, Dómne, si trasnesce I Dulcea dragoste 'nfocata

Tuna 'n cine despartesce I De-un fecior si de o fata. 6

1
NOTE
1 Cándii inelii-a rugine,
Se gri, dragei, emu muri,

In povestele, in legendele in baladele romftnesci se giisescri o

ruultime fe idel poetice 0 de imagini riipitóre, precum inelul ce
ruginesce, i aurn1 naframel ce se topesce iii agiunul mortel unuiom.
Pe langa minunile din povesti : palatuil de cristal zidite pe munti
de otel, copaci erescuti I iinfi in nuori i purtand in villa lor c tibri
de çlind. ergbelil l cal selbatici ce esü nOptea din sinul muilor ca
se pasea penile codrilor, paserl mfiestre ce adi ell vestl de pe ceea
lume, pajull urier a ciiror eulburi suntil in fundul p'ammtului, zmel
ce rpeci fetele de impilrall, qerpi mail ce stau culcati pe patuilde
petre scumpe, erba fernlui care desebide zevOrele cetatilor, érba p6r-
pelql ce int ie mortil vindecAndule ranele, podmi de argint, cu copaci
de aur in care crescil mere de rubin i cfintii paseff de briliant, etc.
etc, gaslin mere de aur carele, aruncate pus, se prefacii in palaturt
imperritesci, furci de argint carele toren singure, peatra de teed a
sfintet Miereure, peria Sfintei Giol, qi stergarul Sfintel Vineri, date
de tustrele tinerulul Fet-frumos ea se-I tie de ajotor chnd l'ar ajunge
Zmeil. Pt;tra de tecri aruncatil in calea Zmeilor se schimbil intr'o
staid naltti phil la cer, peria intr'un codru des in care nici vintul
nu resbate, stergarul intr'o mare 1ung i leg ea facia pilmintulut.
Zmeil trebue se macine stinca, se dobóre codril, i sfi: sórbfi apele mil-
rel pentru ca se aglungg pe Fa-frumos.
In nunlerul slnnelor considerate de Romani ea prevestiri de morte,
mai suntil qi caderea stelelor, ciinticul cucuvael, urletul candor, ara-
tari de naluce, pocnirea lemnulul ictineloril din casfi, statutulil cailoril
pe lochi când ail a pleca la drum, etc.

www.dacoromanica.ro
 ,-,
(xAs r' 4, Ap"?-"
vsf
il r 1
S
o
cr
e 2 Purteind semne latinesci.
i1 Adica inscriptie cu litere latine, precum se obicinue9cL pe sarco-
fagiuri.

0 variantli a legendei sung aa :

Trecu tóti piima ara, Vorba bine nu sfirea .

Trecu pe urmg §i vara,
Inelul nu ruginia,
Niel naframa se rova,
C'amindoi erail in vIeata
Ea cu lacrime pe facia,
El cu arma la resboT,
Si se doreati amindoT,
Eatg anteo diminéta,
Inti'o i cu negiri cetg,
Mindrulita se scula,
Facia alba' iqI spina,
La icOne se'nchina,
S'apoi la inel citta.
Dar inclu'l ruginit !
'Val ! diagutul mi-au min it!
Si de cale se gall'a
Pe-un cal agey s'arunca
Si la tabera' pleca.
Calul sbórg ca i velitul
De cutrierg pginintul.
Si cand toca'n cer toca ,
Ea prin taberg ambla,
Tot pe dragul eT cta
§i'l gisla sermanul mort,
Intins vested sub un colt.
Ea naframa'0-o lua
De trel on o sgruta,
Capul faclayi invella
Si pe loc ming cadea.

www.dacoromanica.ro
 41.
y--
-6
VIII
PIIINAFL CODRILOR
Pe cel deal, pe cel colnic
Trece-o prima s'un volute,
Pulculita balaióra,
Cu cosita
Voinicel tras prin inel,
Mull e mindru tinerel!
Si-1 tot dice voinicul :
c cantav, mindro, cantecul
Ca'mi e drag ca sufletul.
E, badita, Poiu canta
Dar codrif s'or resuna
Si pe noi ne-a 'ntimpina
Paunapl. codrilor
Voinicul voinicilor!
Aurica ilragulica!
Niel ai grija , nici ai fried.
Se n'ai grija pentru tine
Cat IT fi tu lane'', mine.
www.dacoromanica.ro
"
Se n'ai frica pentru mine
cat oiu fi eti langa tine!
Puse prunca a canta,
Codrii puserd-a suna.
Bata, ca-1 intimpina
Paunqul codrilor,,
Voinicul voinicilor.
« Cale bung , Romana !
Multemim , mel Paunq,
Mei baete , baetele ,
Mei voinice , voinicele,
Da-ne noa pe mindra
Ca se scapi cu vieata ta.
Ba, ea mindra nu da
Pan' ce capul sus mi-a sta ,
Ca ea cand o am luat
in cosite i-am criurat 1
Se n'o las de langa m ine
s'o apar de off eine. »
 ,54

sq's?ri 26

rr5
e- Ca vel lupta pe dreptate ,

El de brie s'apucat Si off care-a birui

Si la luptA se hail. 2 awn dinsul m'olu inbi . )

Cand.in loc mi se 'nvirtiati , Voiniceil se isblati ,

Chnd in sus se opintial.
Niel unul nu dovedea ,
Mos nici unul nu cadea.
Ear bAétul cam slabla ,
Briul i se. descingea ,
Si PAunul mi '1 stringea
Trupuprul Ii fringea.
« Mindro. mindrulita mea!
Yin' de'mi stringe briul meu!
ApIra-te-ar Dumne4e5!
CA 'mi slabescti puterile ,
Mi se ducil averile. 3
Ba, nu, nu baditA frate,
Si mai tare s'opintlail ,
Si mai tare se 'nvirtiail ,
Si mai tare se trintlail.
Din doi unul dovedia ,
Din dol unul gios cadea ;
Cine ca mi'§ dovedia ,
Si cu mindra purcedea ?
Paunalul codrilor
Voinicul voinicilor !
Cine 'n lupta gTo cadea
Si 'n urmA-le remlinea?
Voinicel tras prin inel ,
MOre 'n codru singurel !

NOTE
Fauna§ insemnéz g. un comic tiner, , mindru i misterios, mindrul
ca pgunul i misterios ca Pan cleul codrilor.
In Romitnia pling de urme Rornane, nu ar fi de mirare se se fi
pgstrat numele eulta Pau 0 se se fi schimbat cu timpul in Ounaq,
precum s'au pa'strat nurnele ftilor paganismulul, Joe, Mercur, Ve-
nere, ce se vedil figurinth In povesti sub chipurl de Sfinte cregtine :
Sfinta Tfoe, Sfinta Mercsure, Sfinta Vinere. Prin urmare e de creq.ut
eg Pitunagul din acéstg baladit nu este altulii cleat chiar Pan leul
codrilor.

www.dacoromanica.ro
 -6 3
96

1 In cosite t-ant grurat.

Imaginti graciós i espresio forte poeticg. A glum credintil in
cositele fetelor este un vech obicelu ce face parte din gedetOrele
flecrtilor gi a copilelor noptea pe prispa-case21 pa'rintesci.

I Et la lupta se ltiati.
Lupta eia la vechii Roniani un ecsersiciti dilnic gi o petrecere
lucta :
Asemine la Romanii de astadi lupta e un obiceiu care domnesce
pretutindene la munti gi la campl. Ea se urmédti in deosebite chi-
purl cu deosebite numiri : de pildil, lupta volnicésca, lupta cloba-
nescd,lupta ursdrésca, lupta pe dreptate, (adicit fiir punere de
pledica qi firii ajutor straM).
eine asistil lh aceste lupte a flecti.ilor romani de la Carpati i depe
malul lltinuirei, rectimisce bine in ele apucaturile gi pausele gladia-
torilor din vech jute.

fiJi se ducu averile.

Pentiu sufletele viteze puterea C cea mai scumpa meie

www.dacoromanica.ro
 Ix
SORELE fid LUNA
Ara la frate, mfindrul s6re
Ara la, frate, se se 'ns6re
NO al 1
Pe noil cal
Care nóptea paseu in ram
Ambla ceriul §i painintul
Ca sAgeta §i ca vintul ,
Dar toti rail, obosia
potrivrt nu'§i grim
Ca sora sa Ileana
Ileana Cosinzana , 2
Ce-i frum666 ca o 116re
Inteo ériA itArl sore.
Sori6r6 Ileauo
Ileano Cosinzano !
Haideti se ne logodim
C'amindoi ne potrivim
Si la plete §i la fece
Si la dalbe frumusete.
www.dacoromanica.ro
Eu am plete st:relucite,
Tu ai plete aurite ,
Eli am facia arptOre
Tu, facia mingAetOre.
Alei! frate luminate,
Trupu§or file de pacate ,
Nu se afla-adeverat
Frati se se fi cununat.
Catall tu de cenul tei
Si ea de prtmintul meil
C'a§a vrut-a Dumne4eii.
S6rele se 'ntuneca,
Sus, la Domnul se urea,
Domnului se inchina
Si din gull cuvinta;
c Winne sfinte,
pafinte!
Mie timpul me-a sosit,
Timpul de cagtorit,
tly,4
1-k-,vars-
28
potrivä n'am gäsit
Ca soli mea ileana
Ileana Cosinzana. 3
Domnul stint ii asculta
Si de !mina, mi'l lua
Si prin iaduri mi'l purta
D6r c l'ar insOlminta,
Si prin rain Inca, '1 purta
D6r6, c l'ar indinta,
Apoi Domnul Dumneleil
Cuvinta cu gralul sen,
Ear Cand Domnul cuvinta ,
Lumile se destepta
Si cu drag il ascilta.
Cerurile strelucia,
Nora din senin peria :
c S6re, s6re luminate.
Trupu§or far' de pacate
Ralul tu l'ai petrecut
$i prin lad ind,-al trecutil,
Ce mai qice ghindul WI?
Vice C sufletul mell,
Aleg ladul'chiar de viti
Numal singur se nu flu,
Ci se fiti cu Deana
Ileana Cosinzana!
S6rele se coboria
La sora lui se oprla,
www.dacoromanica.ro
Vst.r2 -,,r1"e`.4;t
Mindrá nuntl preOtia,
Pe Ileana §1-0 gatia
Cu petOM de mir6s6
Cunung de 'mperatésit,
Si rochita netesuta ,
Din petre scumpe batutil.
Apol mindri, el §i ea
La bisericg. mergea.
Dar c'and nunta se fAcea,
VaI de el. amar de ea!
Candelile se stingea
Clopotele.se dogea,
Sfintii facia '§21 ascundea
Preoti in genuchi cnd a.
Ear mirésa, vai de ea!
Frig de mOrte-o coprindea
Ciiri o Juana se 'ntindea
t;i pe sus o redica
Si 'n mare mi-o arunca!
Valurile bulbucia,
Ear ea 'n valuri curn trecea
Mrena de-aur se fâcea.
SOrele he 'nalta sus.
8e him, tot spre apth
Si 'n marel se cuffinda
La soil sa Ileana
Ileana Cosinzana.
Eart Dumne4eil cel sfint
 tr"'l
_s.
lr<P)
.P14<s
-rt-1
'
.2st9
20
'1?

5 Sfint in cer §i pre pamint, « Tu, Deana Cosinzana

Maria 'n yaluri ca baga
Mreana 'n mana-o apuca
Si 'n ceriuri o a'runca
i-'n luna plina-o schimba.
Apoi Domnul Dumne1e6
Cuyinta cu graiulti sea;
Ear dud Domnul cuvinta
Lumile se spaiminta
Mari le se tupila,
Muntil se cutremura
Ceriul se intuneca :
Sutletel farl prihana ,
Si tu, sOre luminate
Trupupr far de pacate!
Cu ochii se le zarici
Dar se fiti tot despartitt.
pi §i n6pte PIA de dor,
Ar§i de foc nestingetor,
Veciaic se ye alungati
Ceriul se cutrierati
Lumile se luminati!

NOTE
Pintre reinalitele de mitologiA antica ce mai esista la Romani
legenda sorelui este uia din cele nni poetice. SOrele e un cleu fru-
mos cu perul de aur carele, ea Apolon, cutrierrt ceri il pe un car
tia, de cm. Asernine Romanil ere lii , eAnd tunetul vuesce , cii
Sfintul Ilie se preumbla cu carul p bolta de aramii a cerulus.
1 Noa as . .

Adica noa ani, provincialimi din Moldot a.

2 _Mona Cosi iza) a.
Ileana Cosilizana este inchipuirea tea mad poetica a geni dm Ro-
lm nese ; ea personffica tinereta, frui -meta, neviuovatia virginali, ;
suflet angerese, intr'un envint peifectia omenirei sub chipul de copila
ginga t li rapitore.
Multime de povesti eesista 111 can. Ileana Cosin7ana gioca rolul

L
www.dacoromanica.ro
 ",...Z,

' .-t'S-)
eo lic

cel mai ademenitor. In acele basme miuunate prin originalitatea lor

adeseori fantasticii, Ileana Cosinzana este represintatI cu perul de /
aur 0 eu farmec dulce la privire. Ea-i atit de strelueittl cil. pe sore
1 poti cata, ear pc dansa La ; paserile ca.ntit in calea §a canticele lor
cele mai frumOse, florile se culch in câmpie ca se-I fad. covor, , ba-
laurfi sc imblandescii gi vinil de se intindii cu dragoste la piciorele
el, gi top fill de imperati aniblg se o la de A otie.
Averile el suntil nesfirgite; ea are trei imbrAciiminte, una ca ce-
rlul cu luua gi cu stelele, una ca ciimpul cu florile gi una ca marea
cu spumele aurite de radele sOrelui.
Romani: din Moldova dicu c:i Deana Co,inzana personiflea Mol-
dova ea podóbele 0 avutiile pnnintultu soh. cu farmecul rilpitor care
fluturii pe campiile sale.
A dice de o femee a c frumosrt ea Ileana Cosinzana este tot ma
ca 0 cfmd se dice eil e rupta ain sore, adica, e o fiintit din ceruri.
titre cai tile veehi ,li noile ce s'au tipiirit pan'acum in terile Ro-
manesci, cea mai popularrt este mieul poem a 10 Arghir gi a iubitei
lui Ileana Cosinzana.

www.dacoromanica.ro
 r1.._A, ...,
j-1-3e<
x ,w
1,-,,,-.-s- ( \ 11EV ,s- F-ArC

plan, i FLOREA FRAGULti

Sus, in virf de bradulet, Si se mi te port pin sthe

S'a oprit un §oimulet ,
El se Mat drept in sore
Tot migcand din aripore.
Gios la trunchiul brathdui
Cresce tlOrea fragului.1
Ea de Are se feresce
Si de umbra se lipesce.
c Floricica de la munte
EA stint §oim pimut de fruite
41 din umbra, din tulpina ,
SO led facia la lumina,
Can venit pana la mine
Miros dulce de la tine ,
Cat am pus in ghindul men
Pan' te'i face roditOre
i de mine lubitOre.
Soimulet, dmos la grain,
Pie care cu-al sett train.
Tu al aripi sburatOre
Ca se te IiiaIm la sOre,
EA la umbra, la recOre
Am menire 'nfloritOie.
Tu te léglni sus, pe vint,
EA me lOgan pe pament.
Dute'n cale'ti, mergi cu bine
Far' a te ghindi la mine
Ca e lumea 'ncapatOre
Pentru-o pasere §'o liOre ! 2

Pe-o aripa se te lea

www.dacoromanica.ro
 s-

a-5'1'-
"?..st.P. .13,

32

0TE
Gios la trunchiul bradului
Cresce flórea fragului
In Carpati padurele sunt pline de fragi ce cresol mai cu seama
Ia radacina hraiIoriL Acel soin de fragi sunta lungareti, roqfi
forte parfumati.
2 Ca e lumea 'neapeitóre
P(ntril-o pasere eo !hire.
Cugetare poetica §i de o filosofie adinca.

www.dacoromanica.ro
 1

XI

BRUMIRELUL

tate() verde gradinita Niel 4inA din ceriu picatA ,

Séde-o dalbA copilitA
Pe-asternut de calonfirT,
La umbrA de trandafiri.
Trece-un voinicel cu grabl,
Si din fugg o intrébl :
c Spunemi, dalba copilitA,
Cu rumena ta gurita
Eti nevastA , on e§ti fatA, 1
Ori clinA din ceriu picatl?
Nici nevastA sunt, nicl fatl
Ci stint flóre garofitil;
RësAritA, 'n grAdinitA;
Dar tu , voinicele , spune
E§ti insurat off e§t1 june ?
EA sunt , dragA, Bruml-
(lirespunsevoinicelul.)[relul,
EA yin Ora, pe rec6re
De rnë' culc pe sin de fl6re,
*Si cand plec voTos cu sAre 2
Dupl mine fl6rea mOre! 3>

NOTE
Esti' nevastci art esti fatii..
Dupit datina antici fetele pôrIi capul gol, Ora child se mairita',
ear de cum se cunung ele p ui st Tgare pe cap.
Cuvintul nevasta' trage etimobgia sa de la nurnele clinei Vesta
c aria feefOrele rai1 inchinate in tilnpul Rornanilor. Milritanduse, fata

www.dacoromanica.ro
 A
4K-vi
) V5- kIP5
94

or
ese din rindul vestalelor :0 incete(IA de a fi supu-,a cultului clinel:
Vesta. Ea se face neve.sta, ?lemma
2 iYi cdnd plec voios cu sdre
Dupd mine flOrea mire..
Tablog poetic, alegorieingeniOA de perirea fiorilor bittute de bruma.

Bruma'rel este numele lunel lul Octomvrie , dud incepg a cgdea

brume micl. Românil dag lunelor numiri potrivite cu timpurile an-
nuhil ; de exemplu :
Linuai iP, se numesce Carindarid sag Gerarid, adieu inceputul
Colindelor anplul qi a geruluT.
Fevruarie. Faur sad Feitirar, adica: a faui ilor de fer- caril piegg-
tescu ferele aratului.
Martie, Mailifor sa Gernirtnar (incoltitol).
April, Prier (deschiPtor) safi Florarift.
Maiii, Fruntlar sag Pratar (a erburilor).
Tunie, Ciregel (a cireplor).
Iulie, Cuptor (a ferbintelelor).
August, 1lIdsdlar, (a seceripluT).
Septemvrie, Rapciune sag Vinicer gi Vinitel (a Vinului).
Octomvrie, Brumarel.
Noeniviie, Brumar sag Promorar (a brumei ma i 0 a Promoi ói ei)
Decemvrie, Andrea sail Neios (a ninsOrel).

www.dacoromanica.ro
 XII
c I 13
Fru*. verde sallia mOle,
Adus'aa un nor in Ole
BUla cea mai rea din We!
NOM 'n tOra s'a lasat
Peste Omni a ploat ,
N'a ploat phie curata
Dar cu ciuma-amestecata!
Unde-agiunge picatura
Se inchida ochii i gura ,
Ochii se nn mai priv&cil ,
aura se nu mai grilesca
Plinn tera, mult e plinI
De scaeti de maracina;
Unde's tufe pin potici
Suntil morminturi de voinici,
Unde's tufele mai dese
Morminturi de giupanese,
Unde's tufele mai rari
Morminturi de fete Mari,
www.dacoromanica.ro
rrt
Uncle's tufele mai vii
Tot mormInturi de copii.
Frump verde porumbica
SLit voinicul la potiea.
Ciuma rea II ese 'n cale ,
Voinicul Vice cu jale :
«Nall calul cu armele
Fml lasit tu Vilele. »
Ea'irespunde: Dragulmeil!
Cal §i arme nu voiu en,
Dar pe tine chiar te \Tea.
Fru* verde garoflta
Trece 'n camp o copilita
Cum e crinul inflorit ,
Cum e bull de VAAL.
Baba ciuma cea pagana
Mi-o apnea string de manit
Copilita'i Vice : CiumaTma; 1
Nu'mi fii cium i 'ml fli mu-
 3`
g 4, 0,
5,10, ,,.....Atst,

6' -4- .2...3'

...
e 4
%
')1
c, salba cu &rile Ea0-o 13a1A, eath'-o sócrI. 3
i'rril lasg, tu jilele. » Cum o vede CIuma 'ndata 1

Ea-I respunde : «DrriguliVi! DI la fuel, spaimintat5,,

Am o ne(rril salbulitil 2
De cercat la gliitul tett ,
Care nu te-a prinde ra. )
Primp, verde topora§,
EatA-un dulce copilas
Care-alungä-un fiuthras.
linu-alérgI, unul sbórA ;
Cluma-I prinde si-I omóril!
Frunp, verde Om/ acrg
Culegend in calea ei
Pruncusorii mititei,
ellstulce tinerele ,
Copilite ginOsele ,
.FecIorasi cu mintea crudI
Si Ilrbati voInici la trud6.
DucA-s'ar in pribegie!
Ducl-s'ar in cea pustie,
taderept se nu mai vie!

NOTE
Cuima a 1AI:tuft tera in mai multe rinduri, pe timpul cilnd bo-
tarele ei despre Dunitrea i despre Bugeac erail espuse 61c6rei dug-
mariilor. De la aledarea carantinilor 5nsi. ea a fostli felit6 de gro-
ziiviile acelei camplite epidemii.
1 .Nu'ini fii Ciumd fi'»4 flu ntumd.
Spiama resphnditil in térl de reutatea ciumel a niiscut mal mutte
legende i proverburf..Cel mai caracteristic din tote este proverbul
scos pe séma mamelor neomenOse, 0 care clice : Cutare e clumd nu
e mond. Asemine se 4ice de un om re i du0nKnos ci rna fcitat ,

Mona.
2 Am o nkgrd salbulita.
Alusie la petele acele negro Elsate de bOla Ciuniil pe truptnile
victimelor sale.

www.dacoromanica.ro
 1' 1

Zelet4
Nct`' 'V 1,1'4s.),!
S. 1' ,s"
k_.,,,-,1
24',.
37
4
Eatd-o el eata-o soera.
lJn proverb poporal snub,' in uringtorul chip :
&err', sóerg,
Pómii acrii !
De te-ai eke eat te-al coes,
PUrna dulce nu te-al face,
Ideea satiricrt cuprinsit in aceste versurl e destul de asprit, ifisit ima-
gina ClumiI spaimintindu-se la vederea unei sócre qi fugmd din tart
numal eh' a mtelnito, face a presupune cit autorul neeunoseut a le-
gendei a avut multe daune din partes mamel nevestii luT.

www.dacoromanica.ro
 x1/4 'tu cqsge' ktir
?>ctl k-11.1
vr°
cf

XIII

HOLER A

Gius pe malul Prutului, Apuca'n cilletorie

La casele Vilcului,
Vilcul bea, se veselesce
Cu trei fete se'ndrdgesce,
'De 1ioler nici ghindesce,
Maid sa grija-i ducea
Si cu lacrirni ii 4icea:
Dragul mamei Vilcule,
Mindrule, volniculel
Tu tot be i veselescl
De holera nici ghindescI.
Lasd-mi-te de belie
Si de dabla veselie,
Ca holera4 cblar la Prut 1
Si chiar dinc6ce-ad trecut !>>
Vilcul ei se supunea
Patru boi la car punea 2
Si pe cal incdleca,
Drumul la vale-apuca,
Se facd negustorie.
Mid la cotul Prutului,
Prin mijlocul campulul
El zaria, maxi, vedea
0 c1o11tatd ce ridea,
0 clontatd'nveuinata
Cu pelea pe trap uscatd
cu perul despletit
Tot cu §erpl, Impleticit. 3
Ea din In in loc gala,
Spini in urnid-I resdria,
Erba campuld ardea
Omena mortl cddea!
c Cale bung., ma' drumet ;
Uncle mergi aa sumet?
Cale'utOrbd cloutd fa,
Unde-alergi curand ap?
Mer la casa VilculuT

www.dacoromanica.ro
 1S
?
kseid(N \sh) Js-d rt. 44tly y
sts,PY 11-1sW
.2' 39

e
De pe malul Prutului
Ca se-i ridic 4ilele
Se me due cu dinsele.
Alei! iazma calet6re,
Bolii, rea §'ucigattre!
Nall' cabal §i armele
De'mi lungesce qilele,
Se'mi mai ved copilele
CI'mi suntt dragi Ca s6rele.
Na'ti §i carul, nall §i boi,
Numai te du de la noi!
Nu vret arme ominesci
Ca et am arme dracesci.
Am trei c6se neyqute
Cu ciocan de foc batute. 4
Una pentru cei yoinici,
Una pentru copii Onci
Una pentru fete mall
neveste cu stergari,
Nu yreu fuel carul en hoi
Ci ye \reit pe toti pe lel,
Se ye imflu 4i1e1e
Se me due cu dinsele.»
Vilcul biet se oteria,
Holera la el stria,
Osele §i le'ntindea
Si pe Vilcu'l cuprindea.
Gurt pe gura punea,
Buze pe buze lipia,
pilele i le sorbia.
Apoi clonta ear ridea,
Cu 4i1e1e pureedea,
Si yoinicul mort cadea
Gios la cotul Prutului
In mijlocul campului!

NOTE
Ca' holeral chiar la Prut.
Pc multe rele ce au wenit de peste Pint decand Basarabia e iii
staphirea Ruqilor, precam holere, locuste, fin-ash de armate, %Mull
AcetO.e, etc., a qit In tela vorba Slut la Prut, i canticul Prutu-
lui carele incepe astfel :
Prutule, ifit Wistemat, etc.

www.dacoromanica.ro
 I' o
,z.tv
4 rs-) hz,XP
s2sti Vs.,) tans
40
16

Patru bol la .car puma.

Carul a lost adus in Dacia de colonistisi Romani. Ei aveati deo-
sebite trisuri. Acea de care se serviail cetiitenii avnti se numb biga.
Traua matrenelor se chiama earpentium i era cu dog roll', insti la
serbitrile publice die se suiail in alte maT mail eu patru rotl, numite
pilentum. Afitrii de aeeste Romanii as tiil pentru Vat o triisurit car-
men. Vizeteul se militia carricarins, ciirucier.
Tot cu cpz impleticit.
anticit. Furiile TaduluT , dupI mitologia romanrt , póitit
plete de erp'1.

1 Cu (bocan (lc foc batute.

AdeseorT e yea in basmele romiluilor figurftud arme qi unelte de
foe. Augerii au ii milma dréptil sabie de foe ; o ealamitate publicit e
numitii bielit de foe; siutuiile de la apus ce suntiT ferbi»ti sautu
N inturI de foe, etc.

www.dacoromanica.ro
 Lif,'oc<4

?
XEk
4c-,1156,

XIV

mum, §I SIRACUL

Frun Nita de dudeil, CA n'ai came§a pe tiug,

La umbra, la fagadeh
Béti saracul §i bogatul, 1
1345 stapinul §i argatul.
Ear bogatul se mindria
Si'n glas mare poruncia:
.3 Mai cri§mar,
Mal fiigadar!
Ada-ml mie yin de un ban
Ca se heti cu ist serman. »
Ear saracul ca ridea
Si din guri poruncia:
fIii cri§mar,
Mai fagadar !
Ada-mi mie vin de-un zlot
Se'l beti cu bogatul tot! 2
Mal sirace, saracili
De ce vrel se'mi fad in sila?
Null puue punga cu mine
Nici nu ai turme de ol,
Niel co§er cu papu§oi,
Nici car mare'n patru bol
Ca se poti cinsti cu noi. 3
MAI bogate, bogatele !
Dad, ai averT de-acele
Nu'mi scOte ochil cu ele.
CA averile de frunte
Stint ca un isvor de munte,
Astali curge §i ineaca
Si maul scade §'apoi seaca!
De al tunne marl de oi
Ai §i turme de nevol,
Ca pe nude's turme bin*
Sunt §i lupi mereu ildmin4i.
Mal sarace, saricila!
Face-ml-a§1 de tine mila
De n'ai fi tu om pisma§

www.dacoromanica.ro
 cr
.fou
`4s1
s' - tr",tx
Nvs-- tfa,
42

la inima vrajma§. Dar ce-aduni tu inteo vara

Mai bogate, bogatele!
1, Nu fii du§man guril mele
Ca nu-ti vret nici ret, nicihi-
N'am ce imparti cu tine. [no,
Tu ai carre cii opt boi,
AI co§ér cu papu§oi,
Et un cal bun de nevoi!
Tu ai bani de vinturat,
Galbini multi de semanat,
Et am numai un topor
Care'ml e bun fratior,
Et adun numa, 'ntr'o gra
Ca toporul mit vrAjit,
Cu taiu§ul otelit,
cand el se 'ntOrce 'n vint
Cad bogatil la parnint.
MT cri§mar,
Mai fagadar !
Ada-o vadra de Cotnar 4
de plata n'ai liabar
Ca saracul cand cin,stesce
Varsa sange §i platesce!» 5

NOTE
i Bea sdracul §i bogatul.
Carul terancsc co purta la Romani nurnele de carrum se munia 0
sarracum. Este dar de presupus fgrg annigire cg cuvintul de sgrac
adicg neavut ag denumit din invechime pe Omenil insgrcinati cu du-
cerea carilor, Omeni cu simbrie 0 lipsiti de avere.
2 Add-mi »tie yin de-un zlot.
Zlotul e o monedg de conventie, precmn leul , a cgrie valóre e de
30 parale. Obiceiul de a se numera in Zloturi s'ag perdut mai en
totul in terile Romanesci.
2 Ca se pop, cinsti en, mine.
Cuvintul cinste, de origing slavong a fost reii mtelcs 0 Intrelne-
intat ping acum ea se esprirne onond. A se cinsti, vrea se qicit a bea
impreung la crimg, sag cum çlice francesii se traiter.

www.dacoromanica.ro
 7-1-1 el
r-f:tcw 5'
6.-11`r
43

Add-o v«drd de Cotnar.

Moldova produce vinurl f6rte bune, carele suntil menite a deschi lc
un isvor de mare comerdu tern'. Unele podgoril ma ales , precum
Agiudul, Crucca, Socola, Panciul, Odobe§tii, etc., suntii vestite pen-
tru cualitatea productelor lor.
Cotnariul e insg vinul de frunte a Moldovil. In acea podgorie se
gkescii vfile hil Stefan-Vod5.
5 Varsd sángCi pldtesce.
Espresia varsd sienge nu insemn6z5 aice c skacul ar fi uciggtor
do 6meni. Ea vrea se icil cg ar varsa sudori de silage, lucand, pen-
tra ca se dee dreptul chi se cuvine.
Nu e in firea Rom:Thula' de a face mortY de om ; el nu cuu6sce
simtirea resbungra, tendetta Italienilor. Crimele cu premeditare
snag forte rani in t6rg ; cele mai multe proving din furia mania
sail din causa beuturei. Gelosia 'Ana' produce din and in and acte
criminale.

Finitul acesta antic are o variantg care pune in gum sgraculd

urmiitOrele cuvinte :
Ta aT galbeni la chimir,
E5 am un seleaf cu fir,
§i 'n seleaf un eatagan
Ce me scapa de alean.
Tu aT casii i al masii
E5 am lunca cea frum6s1,
§i ce-adunl tri intr'o vara
Eii adun numa 'ntr'o searit,

\-.

www.dacoromanica.ro
 XV

STEJARUI,l CORNUL

Frate, frate de stejar ! Se'ml fac prajinit de bol

Las6me se Ulu un par
Se'rnT fac osie la car.
FrAi6re Ronaäria§
Voios parul dati-l'a§
Dac'ai face to din el
Busdugau de voinicel,
Ghi6g1 mare nestrugiO,
Cu pir6ne tintuitI
Si cu dinsa de-al lupta
Se aperi mo§ia ta. % Se ucid en bratul nie
Cornule, ce nu te'ndoi,
De-o crthiga se te despa
Frgti.6re Romlna§!
Crénga lungl dati-o-a§,
Ca s'o faci arc de resboi
S'alungi Le§ii de la nol.
IAA, boil, frilti6re,
Si te da Ia viuilt6re,
C6 timp de plugilrie,
e timp de vitejie.
Codri, codri, m giur eti
De tot cornul uu du§man,
De stejar tin capitan »

NOTE
' Buzdugan de volnieel.
Buzduganele suntil armele favorite ale vitejilor din bhdade, piecurn
vi ale Zmeilor i ale Fetilor-frumoil din povegti. Znieff efind se Moral

www.dacoromanica.ro
 45

W
la casele kr, aruncg buzduganele din depgrtgri fabulOse, §i aceste b
dupg ce lovescg In partg, mergil de se a§ea41 In cuele de la pgre41. 6
Lupta Intre Zmei qi Feti-frunee incepe tot de-una cu lovirea buz- t}

duganelor.
2 Se aperi mofia.ta.
. I

Mo§ia stremoIésca , patria! Mindre timpuri crag acele child

téra represinta pgmintul tuturor, averea remasg de la mo§i-stremo§i,
si cand glasul codrilor chiema pe Romani la vitejie!
° S'alungi Lc§ii de la nol.
Acest vers lapg a presupune eg balada e de pe timpul ngvalirilor
lui Sobieski §i altor regi Poloni.

www.dacoromanica.ro
 frsi e
ss,="
VI/ h 41)0 It- 4tiM
3'

I'LEXYr r1cte.e C> R ,,.F

--t,.-1 '1 eos'

XVI

CALETORUL

Trece-in cril6tor §i cdntd, Care cAntit pnin grildinit

Trece pe-o cilrare frintä S'apoi sbOrPi mai departe
Prin câmpia infloritri, Lrts'and inimi infocate.
Cu inima vestejith. SoriOrg min0160,
El se plange ca'n cea lume Mult e§ti dulce §i frumOsit!
Nime §tie de-al sett mime, Ochi-ti ardil §i-tf aide facia
Nime nu se ingrijesce Ca gar6fa dimineata
De e mort, oil de tritesce. Cand de rothi-i incitrcata
Sorika Magdalinit Si'n luminA se aratil.
L'andia dintr'o grdin Cilletorule mnnit,
Si pe &dui ea cldea Nu-ti e calul obosit?
Si de dor se aprindea: Nu, drigut11,,nici de cum
a Cnetorule mnnit, Dar e sitturat de drum. »
Si prin lume retAcit! Cnetorul se opria. . .
Tu e§ti pasere strilinA Nici cit mai citl6toria!
0TE
Ecsistii o 1cgendi a unel &Quer* cc a urmat in codri pc un om
necunoscut , §i care a fost gsiti mOrtti 'sub poalele Ccableului.
Bite cL halada CERorului se Be inceputul aceki dram misterios.

www.dacoromanica.ro
 ar
nies"L'e( V
13X

XVII

FATA BE BIREt

« Fata de Birell ! Fata de Bireti,

Fa pe dorul meg.
Ba, badita, ba,
Nn te-oiu asculta,
Ca me-i In§a la
i nu me-i lua.
Giur pe mindrul sAre
Ce sflqit nu are!
Ca ea vreti se'moi fii
Mama la copii.-v
Fata'l asculta
Te mi'l saruta;
Ear a doa Ili
and ea se tre4i,
Prinsa-a lacrima
Fa se blastema.
Ea se tot bOcea,
El II tot dicea:
i de teran rea!
Ce plane la pireit ?
Rogi pe Dumne4ea
Ca se te TA eti 9
Nu Mai plange, fa
CA et te-oiu lua
De sotia mea
Mud se va vedea
Ursul cu cercei
Ambland dupit miel,
Lupul cu cimpoi
AmblAnd dup. ou,
Vulpea cu margele
Culegênd surcele,
Fun epure schiop
Inteun vIrf de plop. )

www.dacoromanica.ro
 't
.1, 3A-1:
i-
at

lce , 48
-

NOTE

( Bireti

Pe cea zare de colnic

Merge-un Miter de voinic.
Cloplitor de sare la Oeng.
Tot acest subject este cântat in Ardeal cu versurile urmatOre :
Cind ail fost de cgtre cp
Unul g'altul se trezi.
Pe cea vale infloritil El se scula guerfind,
Merge-o fatg 'mbobocitg. Clop de roug scuturand;
Cand ail fost de care semi Mindra se scula plangend
El In drum s'impreunarg; Tot plitugônd gi blestemind.
etc. etc.

www.dacoromanica.ro
 'X /Yr 4
\ "rt.% 4) 3.)K

XVIII

MiNDRA din MIINCEL

Colo glos, pe linga Tisa, MOO-a case la parintl

Merge mindra cam descinsa
Pfin erbuta pilau brie,
Si tine murgul de frit:,
Murg volnic i pintenog
Care pasce busuloc.
Ea se primble'n poenita
Si tot Vice din gurita:
4BusuTocul l'a§ plivi,
Me tern ca m'olu zeboci,
Dar l'ol smulge §i m'oi duce
Pana dincolo de cruce,
La marginea codrului,
La stapInul murgului,
Tot pe culmea din Muncel,
Cu inima ld in dinti;
Ear pe cand el me va cere,
Tu, murgutule'n putere,
Du-me lute ca un zmee,
Du-me la stapinul tPA »
MIndra calu'ncaleca,
Spre Muncel vesel pleca,
NOptea'n drum o apuca.
Ea mergea, caleaV perdea
Si'utfun rIri adinc cadea
Val de mIndra vaT
I de ea 1
Sufletu'i sburand dicea:
Sermanul copilul meal
Cum remane singurel,

j
La haiducul voinicel. Fara pic de mingaere,
Cine-a vrea ca se me Iee Fara mama cu durerelD
Merga-a case, se me cee,

www.dacoromanica.ro
 8
/1 'c('' r1.-11 -.1 r-A4ax si
,e,
h'toil ;FA -t, 5.''' q.)
l'' ,5 '( <.k

50
8' -4.

NOTE t
1
i
1 Busuiocul l'af plivi.
CI
Fete le Romance ail obicau de a'q imne in Or gi in sin snopuri de
busubc. Ele credil cit acesth planth are o putere Eirmecrttóre ce a-
trage inimele Wirbatilor. lin antic poporal (lice :
Floricea de buszeioc
Ce opresce mindru 'n loc.
Busulocul se inticb iintega ht terii in lecuri deosebite, ,;i in de
cAntice de diagoste.

www.dacoromanica.ro

XIX
ROMANII DE PE MALURILE DUNXREI
c Fa, badita, pétra'u qece
La ist mal eurfind de-I trece ,
Ca suntem de soiu roman. 1
Nu suntem de neam pagan.
Despica Dunerea'n doa,
Se facem dragoste notia,
ColPa'n umbra istor nuci
Pe brate'ini se mi te culci
Se facem dragoste dulci.
Badita, la chip frumos,
Fa'n padurea cea din dos
Ca-I gasi un paltinel
Se durezi luntre din el,
Si-I gasi doa nuele
Se dnrezi visle din ele. rveti,
Face-oi, puica, cum me'n-.
Face-ol luntre §i lopeti
Se despic Dunärea'n doa,
Cand a e§i lung. non. »
www.dacoromanica.ro
em
?
j. 40--X
Eata sOrele-ail apus ,
Craiu non se ivesce sus. 2
Mindrul trage din lopata,
Trece Dunarea indata,
Ese'n valea Morita,
Vede puica adormita.
S'o de§tepte-i vine mila
Ca-I gingag, ca-i copila.
Se o lase-i vine dor,
C'are facia de bujor.
c Saa, pulcii, se me ve41,
Se me ve4I §i se nu crecii.
Al venit ursitul met ?
Norocite-ar Dumne4et !
Vina'n brate, yin' badita,
Sell dah rniere din gurita,
there de ilóre de tei,
De-I gusta-o se tot eel% »
 C fT
2,e
vF,A4
a 5-6(
X

52
11'7
" Ak'

tri NOTE
(11

1 Cd suntem de soil( roman.

Pe mtdal drept a Dullard sant multe sate locuitc de Rourani pri-
begiti din Moldova i din Valahia. Asemine in Epir, Macedonia, To-
,alia, Albania §i Bosnia se gasescil multe politil vi sate in care lo-
cuescil Romani cunoscuti sub denumirea de Cuto-Vlabi. Multi din
el sunta negustori car cea mal mare parte pastori.
Voll in Romania literara publicata in I41 In anul 1855, statistica
poporilnel Romane din Turkia Europel.
2 Craiu nazi se ivesce sus.
Cand ese Crain not pe cer, fetele gi flecilii Romani 11 saluta cu
strigaii de veselie §i ii adreseza rugaminti, dicand : Craiu nag,
Cratu net &Indio's m'ai gdsit, sdndtos se me 'lag ; fard bdrbat
m'ai gasit, cu luirbat sc me MO etc.

www.dacoromanica.ro
)4P,
FX0
XX
MUTERUFA din BRAt4Et
Sub tufe de Cloeotel
Zace-un tiner voinicel,
Cii mindruta langa el.
c Saa, seólamal bilrbate,
Nu mai tot 4ace pe spate,
Ca mi-am urit 4i1ele
Mutand crtptaeIe
and la cap child la picióre,
Cana la umW, cand la gre.
Oh ! draga mulerea mea!
Nu pot, nu pot chiar vrea
Bóla mea nici ca s'a duce
Pan' ce tu nu mi-i aduce
Mura-albastra §i amara,
www.dacoromanica.ro
ot,1 r4
Sloi de .lifatren miel de vara.
.Oh ! dragut barbatul met
Agiutati-ar Dumne4eU!
Eu toti muntil am calcat,
Mura-albastra n'am affat,
Sloiu de ghiata n'am gasit
Ca pamiutu-1 incalt)it.
Muierupii din Braeil!
Mura-albastral ochiul tea
Care me ucide reit
Sloiu de ghlata netopita
E chiar inima-ti reeita
de mine deslipita!
 XXI

DOLCA

Pe climpul Tinekid, opine!

Pe zarele eampiel La cc! voIniel.
13.6s1rit-al1 florile Earl Costea cum mergea
OdatU cu diorile? Cu Fulga se intillnea,
N'art rebarit florile Fu lga eel en barba négrit
Fad dus Costea oile Si cu mintea neintrégl.
De-au a§ept stinele Neciljit §i obosit
Pe bite MON ilele. De trel ile flUmin4it.
AJi e lunI §i man! e marti « Ale 11 Fu lgo, drarol raki,
Plécl Costea la Galati. Se fad cum ti-olu dice eu :
Se 16 sare Mergi la stina Inca eu bine
La mike, Se-ti leT un dar de la mine,'
Si boloi anl Trel Mike de frigare
La carlanl, Fined una de cUldare
Si tilrite Ca se-tI lie de pranclare.
La cite, F1iilga cel cu barba négril
Si glugi marl Dar cu mintea neintrégA,
La eel zaran, Sus la stinU se ducea

www.dacoromanica.ro

Nil t4
C Voile cat le vedea,
r Cardurl, cardurI le rnpea,
Cu botaul le mho,
liii codru la Pandina.
Ear Costea cand se'ntorcea
Mare pagubil '§1 vedea
Ca lul, maxi, nu-1 venea
NicI laptele la mulsOre,
Nici ca§ul la hichiegatore,
Niel* urda la 'nvelitUre!
Costea mult nu se 'ngaima,
El dulail tog chIema,
Un ca§ dulce desvalla,
Opkieci de %Hi taia,
Patru-4eel la pul de calif,
Patru-lecl la caul batranI.
Tot1 In graba le manca
Dar sama niel c. §1-0 da.
Cand la urma tuturor
Ean ca venia 'nceti§or
SchIopatand, schelaleind,
Laturile cam tiind,
Dolca, haita cea batrina
Ce sciea rindul la sting,.
Ea venia, nu prea venia,
< Dolca fa, Costea '1 4icea,
Uude-mI e averea men?»
Dolca 'ncet schelalela,
www.dacoromanica.ro
6. 1r1-1
,t,1 rA ;44).
j iN v10.
La Omint se intindea.
« Dolca fa, tu esel batrina
Tu scil rindul de la stina.
Eti pe tine te-am
Tot cu lapte te-am hranit.
Dolca fa, cum de-al lasat,
Furil strna de-an pradat ? >
Gemea Dolca, se culca,
Laba rupta '§1 arata :
« Dolca mea, Dole*, fa!
Furil laba ti-an ranit
Cand la (MO al shit?
Daca-mI esci tu priceputa
nu te-arati prePAcuta,
Inainte se apuel
la furl drept se mil dud
Pc unnele oilor
Prin pajistea florilur. »
Dolca vesel e scula
Campul de-alung apuca,
Botul prin érba virind,
Urmele tot mirosind.
Lrma-1 jeT, urnia-1 colea,
Dolca nici c'o prapadea.
pioa 'ntrégit ea mergea
Si 'ndeséra agiungea
hi codru la Pandina
Ce de foc se lumina.
 cfsm
11- 'RAJ
1-1

56

and In codru sendesia Trei mióre de frigare

Metul Costea ce zUrIa?
Fii1ca masa call gAtIa,
Miel de pele eari jupla.
Care prin frifftiri frigea,
Care prin cUbltirl ferbea!
«Masa Nina, veselie!
Striga Costea cu rnânie.
Si Do lea se rtipegia,
La En lga merert batea,
Ear I'ulga cum o ?Ida
Crimt de spaima tregaria.
<, Ala En lgo, barba négra
Dar cu mintea neintréga,
CAnd la drum te-am intelnit
EU, mitri, ti-am daruit
S'ancit 1111a de ctiblare
Ca se-ti fie de pranqare,
Si tu 'n loe de multemitil
Ca o féra flamimlita
Totti stina rapit
Si pe Dolca nd-ai rtinit!
St61 inn Fulgo barba iiégrit
Se te fac cu mintea 'ntregti.
Si cum sin §i'l giudeca
Inima I-o despica,
Si Dolciti o arunca,
Earit Dolca nti-o mfinca
Inima de vinptor 2
N venin otravitor!

NOTE
1 Se-fi ui un dar de la mine.
t4enerositatea e.,te una din ciialitLitile Romannlui. Inima lui blindi
qi darnicil ii 1ndemn5 tot de-una a vent In agiutor caul nevoq. Lul
ft place a tmparti bucittica lul cu altul; de-acolo ag miscut datina
ospeti
Inima de vingetor.
E venin otrdvitor !
Nerecunoscinta este in ochil Romanului una din cele mai mite
patimi ominesci.

www.dacoromanica.ro
 4," rf-34
4t3R
( ,s"
Isbt? -Nov

ci 57
5f
f.' 1.1
. 'I-am mancat panea i sarea, nu pot sei pleitesc cu rea, i ne- "S
multemitorului i se ie darul, suntil cliciitOre poporale carele aratg i
cat de frumese se afiii in inima poporulul nostru.

Acesta' baladii a Dolca'i precum i acea a Mioritel le-am cules din

gura until baciu, anume Udrea, de la stina de pc muntele Ceablel
Acel piistor slum din bucium cu o putere estraordinar5.,in cat muntil
se resimati in mare depiirtare. El chta 0 din fluor mai multe can-
tice ciobiinesel, ear mai cu semil Doina cu o espresie de induio0re ce
aducea lacrimi in ochii celor care il ascultail.
La anul 1812, intr'o frunnisg serii de lara urcandume la stina din
Ceahled uncle nudism resunand buciumul lul Udrea, am asistat la
unul din celle mai sublime spcctacole a naturei, luminat de ra1:101e
asfintitului sOrclui; ear dupii ce neptea presera, ceriul cu stele , me
apqaiti cu Udrea i cu alti pa'stori impregiurul unni foe, ii petre-
cuiu pan'6. 'n diori en cantieele de la mute. Udrea imi spuse Ca ta-
tM sed sciea Intiltime de halade intre care acele a lui Traian 0 a lui
Aurelian, dar din nenorocire el le luase en dinsul in mormint.

www.dacoromanica.ro

3'1;1
VY).,
l'--sCVS-1 (,.._
Sus pe malul DunareI
La perdeoa cu caul rel
A Salgbil a vadaneI
Este-o turmil de carlanI
Pascuta de opt clobanI,
Turma Salghll cea frumi5it
Ca Soimul de inimosa.1
La perdea 'n mTejul noptel
Nemerit-ail haIduceI,
Nemerit-ati,
ralople zinghenit-ati,
Pe elobanl legatA-mi-aa,
Dulai
Ear pe bacIul cel mai mare
Ii fereca i mai tare
Cu cotele la spinare
De striga ca mu ii doare :
« Capitan Caraeatuei
Vit-ajel peste haiduci!
www.dacoromanica.ro
V.1,1
5'
1 -1'1,16 ,s-
,) "!.
XXII
SALGA
Peste cindi sute §i cincI
Tot haIduci de cel volnici.
De-aI faeut vr'o data bine,
o mill i cu mine
Si 'nil deslega bratele,
Rea me dor sermanele! >)
Cripitamil se 'mblinp,
Bratele-I le slobolla.
Eari baciul cum scilpa,
Mina 'n sInu-§i o baga
Buelum de aur cata, 2
Si de trel orT buciuma,
Valle se resuna,
Frumlele se clatina,
Salga 'n somnu-i Pampa,
Din somn Salga so treilia,
LI sócra-sa se dm:ea
Si din gurrt a1a4 (Ikea :
«Maica, maiculita mea!
 crt i
,1
NA)5(
r I-k-E4tv-c- ,..__,.,..d
50
!N'au2.ileitu bu.sci(uimand
i vane resunand?
Nu stii, malcit ciobanii
Retacit-aii carlanii,
off drumul ail retacit,
Ori haiduci I-ail navalit? )
Baba skra respundea :
« Mergi te culca fata mea,
De ciobani nu te 'ngrijia
C'a§a buciumq el cu dor
Cand le '1 dor de casa bor. »
Sócra bine nu sfirea,
alga ear ca auTia
Glas de bucium resunand,
Pan' in suflot resbatênd.
« Hel! copiii, copil argati!
Somnul dulce vol. lasati,
'un cal iute'rril inOuati,
Puneti §aila barbatesce,
Se incalec voinicesce. 2,
Ea pe cal se arunca
i spre Dunare-alerga
Haulind §i chiuind,
Buzduganul invertind.
Cat haiducii o zaria
Loc de fuga nu gasia,
Earl alga-I urmarIa
i din gura-a§a riicnin :
www.dacoromanica.ro
ri4)e, 3'
4:1X
) *X
-6-114
« Ean astépt' astépt' astépta
Se luptilm la luptä drepta
Capitan Caracatuei,
Yatiljel peste haiduci,
Peste cincl sute §i cincl
Tot haIduci de cei voinici!
Stui pe loc se ne'ntilnim
Doa vorbe se graim
Sin arme se ne lovim,
Ca me giur pe Dumnecleii!
Se te 'nvilt ea, fétul met,
Cum se higa aobanil,
Cum se prada carlanii.
Capitan Caracatuci
Ceta§ mare de haIducI3
Se ducea, ducea, ducea,
Nici capul intorcea.
alga-I ci, Salga-1 colea,
Capul din fuga-1 taIa!
Capu 'n urma remanea,
Trupu 'nainte fugia,
Sangele pirett curgea,
Drumul ro§ ca.. se flicea!
Ci-ca, milli de pe-atuncl,
(Ind vinti cete de haiduci,
Drumul lor nici cit grepscil,
 v .t 54...,,c
b' N
le?'"e,
-;iv "
--,, ' -6
7se11
wce
00
d. Dt..

..,
C Niel ,., ea, (-bleu mai nimereseil, A algliiI a vadanei, ti
A
La perdéoa en chi' ITT De pe malid Dimilrei

NOTE
1 Ca &rmill de in' i ósa.
§oimul e pasere riipitóre, mai mare do cat ulini gi mai mic decat
vulturul, ins5 forte indrrisnet i nipide in sborul sett El triiesce in
muntil Carp* §i '0 face culbul pe stinci inalte;
§oimul veneap paseri marl precum ghiste selbatice, cucoare, dro-
chii, etc. carele trecii in ciirduri pin Moldova gi pribegescii din pit
la apropierea timpulul de iarnit. cand el ziiresce un card de a-ele
paseri cii1CtOre, 1,1 Ye sborul de se inaltil mult deasupra lor, apol se
repede din sonin ca o sgrti i lovesce paserile cu osul peptului, in-
cat aceste cadil ametite gi se ucidii sdrobinduse de Stmci.
In +impurile de demult, stremo§ii nostri a éti obiceiu de a imbhiuji
§oimii i a'l deprinde la venat precum se-face §i astiiff cu coroil ,
se vede c me§te§ugul lor era forte vestit, de vreme ce ioi0000 Cala
parte din tributul ce se pliitia s iltanilor dupii inchinarea Moldovil.
Acest tribut ce p Irta numele de d«r spre semn tit inchinare se corn-
punea de 4000 galbini, 40 epe gi 24 §oimi.
oimul se vede ades figurand in balade ca imaginii de vitejie §i de
rapqime. Un voinic e Ciipitan &man qi are ocki onnulcc. Un
cal sprinten sbOr ca ,c)tniul. In balada 10' Sorb-Sarac , descrierea
alergiirel cailor pc campul de la Haidar Paga e ficut in chipul col
mai poetic :
Alalah! caY ariipescl, Cum migcaii copitele
Alalah! cal tataresci, Ca oimiY aripele.
Bucium de «ur cata.
In letopisetele nOstre se qice ci senmalul de resboiu se da prin bn-

www.dacoromanica.ro
 e
1,N
c(r 01.1 1...- y
ros. 1.'-t' "(5'10,._,-; XIX
ne
i
V \-L,,_14ws-
'CP)03.

61

o
, ci ime. Dmmii portmetau a bud ima cand ostoa romana era gata a
e incle;ta la lupta cu dulmanul. EA, a tr (le pre ip is ca in cc Ail
de mainte buctumul MI ma numat o tevie de eirq, ea della ai mkt-
1 nilor de la munte, ci un inbtrument de metal, un som de trimbita
militarit
Cetq marc dc hatelaci.
1

A lka : Crtpitan (le ciatii.

www.dacoromanica.ro
tit00
Ili
n tc."

11_,Arr-T (
al
4"
/k.....d
a.

42
rtn
h A.
1
,
,.-1,.../
Illy
-1
,r)
e
5L'e(

VOX
k
5.

c
XXIII

3IIIIIJ COPILUL

La dealul Barbat, Si calea petroasä!

Pe drumul gpat Dar and se urea
Merge baulind Si murgul aka
Merge chiuind Peatra scilOra,
Mihu copilas 1Tóptea lumina
Mindru Piiuna, Nóptea ca 4ioa.
Minas de, frunte, Merge, nA.ri, merge,
Copila; de munte.l. Vurma li se sterge
Merge el cantand, Pintre frun4i &Jute
Din cobuz suntind2 Pe cilrari perdute.
Codril dismierdand Merge tot mereu
Din cobuz de os Voinicelul mat .
Ce suniti frmuos. Din frunqe pocnind,
'Merge cel volnic Codril vain trezind
Pc-un murgusor mic i meret grAInd :
Pin me)111 noptil, c Hal, murgule, has,
Pin codrul lIertiL3 Pe cóstil de plal.
Mult e fru* deasii, Ce 1as1 tu drumul
Nóptea 'ntunecoas5., S'apuci colnicul ?

www.dacoromanica.ro

;
Nev
N'3
'
"L'`,
WL,1
63
Off goa te-apash,4
Ori §atla te'ndeash,
OA friul cu fluturi
Oil scumpele rafturi,
Orl armele mele
Ce lueesct ca stele,
De duel a§a gret
Trupu§orul met ?
Ken nu me'ndeash
atia nu m'apasil,
Friul nu me stringe
Chinga nu me fringe,
Dar ce me apash
Fn drum nu me lash,
Ct s'atint pe-aici
Patru4c1 §i cinci,
Cinci-cfecl farh cinci
De halduci Levinti
Du§l de la parinti
De and erat mid
La codru 'n potici.
Facum se ghsescil
De benchetuesct
La valea adinca,
La muclne de stinch
La des phltini§,
Merunt aluni§;
LLa mash, de.peatra,
www.dacoromanica.ro
r
A 5'
tu patru crhpath,
Cu sirmh legath,
Cu slove shpatil,
Cu slove de carte-
Cu aur suflate.
Ear la mash §afle"
Gata se te prade
Tanu§ Ungurean
VechIul hotoman,
Cu barba sburlitä,
De rele 'nvechith,
PARA 'n brit lungith,
Cu briu
El are, mill frate,
Sabil lungi §i late
Durda gbintuith, 7
Inima-otelith.
i mai are anca
Pe'mpregIur de stinch
Voinicel Levinti
Cu armele 'n diutl.
Feclorl buni de manä,
Chliti, taxi de venil.
Flechi gro0 in ceafh
Volnici Mr' de leafil!
Cu chivere nalte
Cu co4i1e late
Lasate pe spate.
 rdr
. )
sasti5 "4
A ) Zn 4i.

64
re
Ii
Ei te-ar aui Murgul ca ghindul
s'or riipe4i, Lag colnicul
Si amar de tine Vapuca drumul.
Si amar de mine! c Hal Murgule, hat,
Hai murgule, hal Pe cósta de plal
Pe cósta de plai La poeana grasit,
Laba colnicul Dumbrava frumósa
?apnea drumul Cu érba
CA esci cu Milml! Cu forl inflorita! »
Lasa 'n urmit-ti teama
1.1
CIt te iefl pe seama
Tstor brate grOse, Eatil :n codru, eatti,
Grdse i 6m5se,
N Ca lanuj de-o-data
Istue pept lat, Cum benchetuesce
Lat ;Inikurat, Si se veselesce,
Istul palo§el Sta, increminesce,
Cu buza de-otel. Pe ghinduri pornesce
Unguru'l tilos 8 Ca din cand in cand
Nifi primejdios, Aude sunand
Gura ml e mare Codrii resbatend
Dar nu mu§cA tare. Un mindru cantle,
cap sunt el ? einel-qem, Cantic da voinie
ése-4eci, opHeet Vun glas de cobuz
0 suta §'o mie? Dulce la auz
Ease 'n cale'mI, vie De cobuz de os
Daca vreh sa scie Ce sunA dubs..
Cine e Mibul eata, i eatit
Mihu Copilul! » CA Tanug de-o-data

www.dacoromanica.ro
 'Ws
Y
65
Tresare i sare
Si qice 'n glas mare.
a Vol vitejilor9
Haraminilor!
Ean statI s'ascultati
S'arinele-apucati,
Ca eti cam auz
Un glas de cobuz
Pintre frump sunand
Codril dismIerdand.
DecI voi ye grabitl,
Curand ve pornitl
Se-I qitl Iii cale
Pe deal :;ali pe vale,
La pod, la hirtopti,
La lunca de plopti,
La potica strimte,
La ararea frinta,
La fontana lina
Cu apa putina.
De-a fi vr'un viteaz
Cu florI pe obraz
Se nu mi'l stricati
Ci se mil legatl.
Ear vre-un filrmecat,
De muerI stricat,
0 palma se-i day,
Drunaul se-I lasatI!
www.dacoromanica.ro
'0'...)
ON_
\ / k17.)X
d'
'?42
'42
Ungurii pornescti
Si calea-I oprescti.
Ear cat II zaresee
Milli' le grilesce :
«Vol Voinicilor
Haraminilor,
Cine v'ati manat
Capul v'aa mancat! »
Si nici ca sfirpsce,
La barta pornesce 10
Si se invirtesce
Totl IT räsipesce.
Apol ear purcede
Pin cel codru verde.
Murgul se urea,
Si cand el calca,
Peatra scapara.
N6ptea lumina
N6ptea ca qioa.
hum cum il vede
Din loc se rilpede :
VoI, Vitejilor,
Haraminilor!
DatT cu lancele,
Dati en flintele.
Las* flintele
LasatI lancele
Vol, VoInicior

-6
66
Haraminilor !
Ca eh Milm bunt,
Si \Tea se ve cant
Un mindru cantic
Cantic de. voInic
Cum Wall' audit
Cat veab ati trait. »
Ill
Eata, mai, eata
Ca Mihu de-o-data
incepe pe loc
A dice cu fOc,
Incepe u§or
A dice cu dor
Un cantie dulos
Atit de frumos,
1141110 ca resunil,"
Soimil se aduna
Codril se trezescii,
Frundile optescli,
Stelele clipesct
Si 'n cale s'opresea!
Ear UnguriT mulL
Cu drag il ascultn,
Si him indata
Ca nealta data
GlasuT imblindesce,
www.dacoromanica.ro
A r-54 _st
4t3x
114 X t$'
tlo
.+1 s.
Mihulul graesce.
La masa '1 poftesce.
< Vin' Lu, Mihule,
Vin' voInicule
Se benchetuim
Si se eselim,
S'apoi amindol
Ne-om lupta nob dot
El cu toti s'aduna
La masa se pima
Si benchetuesch
Si se veselesca
Ploscele ciocnesca
Vesel chiuesci1.1 2
Dar cand ati sturit
De benchetuit,
Masa de-ospatat,
Vinul de gustat,
limn§ Ungurean,
Mihul Moldovean
De-o parte se duel,
La lupta s'apuct.
Crunta-e lupta lor
CL e pe mon
Cine c'a pica
Nu s'a mai scuba!
Ear Unguril toti
Lui Tam§ nepoti
 ef
-5'
ye-e< .0y
n't.)6 $1.4K
1-1
k
67

Stati de mi-I privesch Si zealele mele

Cum mi se 'nvirtesch, Cat IrnT sunt de grele
Cum mi se smucesch Acela se vie
Cum mi se tentesch Cu mine 'n frtie
Ca doi zmeI, ca lei Ca se vitejeascd
Ca lei paralan Numele se-I créscd!
Eatd, mdri, eaUi Unguril se 'ntrecti
Cd Mihu de-o-datd, La pamint se plech
In loc se opresce, Si 'n zadar se 'ncerc!
Pe Ianq sucesce, Iici unul nu poate
Sus il opintesce Se redice 'n spate
Glos anal ishesce Armele culcate
Si 'n genuchl ii pune Ch-aur Imbrdcate
Si capu-i repune. Cu fer ferecate.
Ear Unguril top « Vol mipilor
LuI Ianus Depot", Haraminilnr!
Stati increminitl Codrul mi'l
De morte 'ngrozitl. Giugul apucati
Mihu mi-1 trezesce CI nu sunteli vu'l,
S'ast-cel le grdesce : Nu sunteti ca noI
« Vol, copiilor Omeiff de mindrie
Haraminilor ! BunI de vitejie,
Care s'a afla Ci 6men1 de gloata
De va redica BunI de sapa laUt. »
Buz duganul meh Si curn (jive 'ndata
cat este de greh, Militill ce oinie
Dnrdulita mea Cu degitul mic
cat este de grea Armele redicd,

www.dacoromanica.ro
 4r/103( -1A
cr
k10
4fr

Xi6 -6 -tV 1'

Cti
2,e- 41.

Pleaca pe paid C intic de voinic,

C'n murgul vol'os De-un glas de cobuz
Pin codrul frump,. Duke la auz,
t4i 'n urnm-i vnesce De cobuz de os
Codrul clocotesco Ce sura frumos!
De-un mindru cantic

N0 E

1 Pallitaf de frunte
Copil«f de inunte.
In locul acestor doit versari o variantii 4ice :
Piinual de codru
Viltiljel de lotru.
Intelesul cuvintului lotru nu e bine cuno cut. Unil pretilKiti cii
insemneazd bana de hop'.
Din cobuz sundnd.
Cobuzul e un instrument oriental.
2 Pin codrul Herta.
Ace t codru se gLesce in tt.:ra, de sus a Moldovii. El a fost mult
tfinp localul botilor celor mai vestiti. Aseiniue a fost i Strunga,
§i Tel nul in distactul Bomanului, Bordea lângit Ial, i Lama
Mare etc.
Oa zeoa tc-aposd.
In secolul do mijloc dinenil resboinici precum i call lor crag co-
peritl cu cifinefi de for, numite zeale; prin urmare balada liii Miliu
se pUte presupune ca ar ecsista de pe epoca Crucddelor.
Insuli caracterul cavaleresc a eroulul baladel ne intiiresce in a-
césg Rim

www.dacoromanica.ro
1-1
>45..
12'x f*-3, fir74ix'
.sx( 1-1 ( ,r 91'

It A e" ,r
69

5 De haiduci Leviny.
Levent in,,einnWt viteaz lie soIn. Un vomic pUte se fie de neam
pie t rtr un Levent trebue se fie de neam bun.
ti
Ear la masa fade.
Sade in lee de sede, precum faple in loc de fepte, provincialismfi
din Mol loa. A emine se dice az in loc de ani, ce in loc tie ceri, etc.
etc. In miele Virti a Romani prommehrea cuvintelor, de qi mal
putin corecta, e nlal dulce i chiar mai ai monk A%
' Durda ghintuita.
P ica are deirebite numiti. 1i muntil despre Ardeal e numit
flint, gi 'n alte localitiiti dura.
8 Unguru-2. falos.
Romftnul e mze teat de naturii en un spirit de observare ce l'a fa-
cia a earacteii a in patine cm lute neamurile striiine cu carek s'aii
gilsit in relatil. Trebue se adrtogim insit cii spiritul sell este tot o-
datit inannat de un gbimpe satiric ce ii aratg, virful in multe din
qicerile sale.
9 Vol vitejilor,
Haraminilor !
Intelesul cuvintului Haramin este necunoscut.
" La harta pornescii.
Dupit letopi itele veelfi barta era in timpul resbóelor inceputul
luptel , ceea ce nume ail France i escarmouches &avant garde.
ektele aveau haritti sau hiirtap carii faecal atacul lintel pentru ca
Reg silesea pe duqman , est desveli puterile. Omenii insItrcinati cu
harta erail alep printre cci mai India net1 §i mam lubitorI de luptii,
de-acolo ine etiN inti 1 hartagos p ntru ca se esprime un om gata de
cearta.
In balada I ut Mihne-Vo lit i Radul C ilomfire-eu se vede cit harta

www.dacoromanica.ro
 1
NEk
v-ce
/JrA/VA
.ft.a
.s-

N23 if -4 vr 70
1.14.-/ 7SdIS'

cra ci un gioc voinicescii in soiul acelor cunoscute sub numele frau-

ces de tournoi. Fratil Buzesei i Caplesci çIic lui Radu Calomfirescu :
Noi in cale ti-am esit Hai la hartii voinicéseii
C'avem dor de Iniltit. i la.gioca resboesca.
etc. etc. etc.
" Munfii se resunii,
15'ounii se adunii,
Codris se trezescii,
Frunyile qoptesca,
Stelele dipPscii
'n cale s'oprescii.
Tabloti sublim de adev6rafg poesie. Una din cele mai incantatoi e
creatil a inchipuirei. Ar erode cine-va ca: poetul ce a improvisat ba-
lada lui Milm e te acela care a dat leat nemuritóre Mioritci , a-
celaq care a prefticut Universul inti'un templu pentru nunta
Moldman cu mOrtea, 4icend :
Soiele qi luna Preoti, muntii marl
MI-ail tinut cununa. Paseri FautaiI,
Brap gi Paserele mil
avut nuntaqi. §i stele fa'cliI !
" Vesel chiuescii.
Chiotul face parte din tote serbarile §i veseliile RomAnului; la
aunti, la hore, la mese marl este obicelu a chiui intr'un ton puter-
nic i prelungit.
a Cala paralei.
Fiinti fantastiee carele figureaz5: ades in povestel, poporale. In lo-
cul ace.stor doa veisuil unil cantiireti icii :
Ca doe volnicei
Pui§ors de ales.
Alta cIiimbii compararea qi spunii :
Ca doe negri tours
,57, ca. doi balauri.

www.dacoromanica.ro
 /iP-11
s5( Ae,
Xel
s%* ,NX A-

71

tsi
tl-
-)"
<' " Ca se vitejeasea,
Namtle se-1 creasea.
Cantiiretul caie la inceputul baladei numia pe Mibu, ratajd (le
lotra, anti in locul tersurilor de mai sw, pc ace te urmiitore :
Ca se vitejeasca
Si 'n frun/i e hoteasa!
Tot acela lice mai depaite :
Ca DU sunteti vol, Vrednici de botie
Nu suntetT ca noi Ci de sapa latit
Buni de baiducie, Si de cea lopata.
Dupe ideca inn, balada lui Mihu este de prcfelat ita, cum e te
aice pre ciis:i sli cum mi-ail clintat'o un teniitor de la Bicaz, pe ma-
lul Bishitei, anume Stefan Nour. Eroul baladel, e despolat de
nuantele botiel, ,i remhne cu nobila figura al unui cavaler din Se-
colii de,,mijloc.

www.dacoromanica.ro
 r.1 ar
e< \
\ -.5"
I ki

XXIV

TOMA ALIMO

Departe, frate,. departe, inchinare-a§ murgului

Departe §i niel prO forte
Sus, pe esul Nistrului, 1
Pe pamintul Turculm ;
Co lo'n zarea celor cold',
_La gropa cu C1I1C1 ulnil
Ce re6ara dinteo tulpina
Ca cima frati: de la o muma,
Sedea Toma Alimo§,
Boer din tOra de jos;
Sedea Toma eel vestit
Lang./ murgu-I priponit,
Cu terusul de argint
Batut in negru parnint 2
Si pe erba cum §edea
Mindra masa '§I intindea
Si tot bea §i vesena
Si din gura-a§a 4icea :
« inchinare-a§ §i n'am cui! 3
Dar m-I e murgul cam nebun
Si de fuga numal bun,
trichinare-m armelor
Armelor surorilor,
Dar i ele's lemne secl
Lemne bed, otele reel!
tnchina-i oiu ulmilor
Urieii culmilor
Ca suut gata se'rn1 respuqe
Cu frémet voios de frump,
Si 'n vezduh s'Or clatina
Si mie s'or inchina!
Eata, mari, cum grala
Cren departe au4la
tu nechez ce nechella
Si se tot apropiea
Toma 'neet mi se scut I,
Peste campuri se uita

www.dacoromanica.ro
 o
c,' .543
c 0'1
4 rS-N
78
i Aria un hotoman
Pe-un cal negru Dobrogén,4
Un cal sprinten voinicesc...
1 Platia cat un cal Domnesc.
Hotomanul nalt, pletos 5
Cum e un stejar frunlos
Era Mane cel spatos
Cu cojoc mare, mitos,
Cu cojoc intors pp dos, G
Si cc ghiOga neArugitä,
Numai din topor cloplita
El la Toma 'met yenta
Ji din gura-a§a 1 gritia :
Alm! Toma Alimo§
Boer Odin tera de jos,
Ce ne cola mo§iele
Si ne strici fênet,ele ? »
Boer Toma Alimo§
It da plobca cu %in ro§ :
Se traesci, Mane fartate!'
Dati maniea dupA spate
Ca se bem in giumatate. >8
Mane cu stinga lua,
Cu drépta se inarma,
Palcvl din sin scotea
Va§a bine '1 mvirtea
Va§a bine mi'l chit%
Ca pe Toma mi'l taia
www.dacoromanica.ro
4or
Pe la furca peptultli,
La incinsul briultif
Deasupra buricului
Unde'l grea volnicului. 9
Toma crunt se otefia...
Manea 'n scarl se 'ntepema
Dos la fuga, §i punea.
« Alelei ! tenor de lele!
Can rapi§i lilele mole!
De te-g.prinde 'n nrina m ea,
pile tu n'ai mai avea! »
cum sta de cuvinta
Matele §i le-aduna,
tii co§uri §i k baga,
Pe deasnpra se 'ncingea
(.4i la murgu-i se ducea
t3i en murgu-a§a graia
1 Alelei ! murgulet mic,
Alm! dragul men voinic
De-at putea la batrinete
Cum puteat la tinerete!
Murgul ochi lit aprindea,
Nechecia §i respundea :
Eata cOma sai pe mine,
Iji de-acum to tine bine
Se 'Is arat la batrinete
Ce-am plait la tinerete! H
Toma mte 'nettleca,

79
M1
i' Dupe Mane se lua
§i merea, mereu ,triga
Ale lei! murgulet mic,
Alei! murgul meu voinic,
Asternete drumuhil 1°
Ca §i érba ctimpuluT
La statrea vintultu!
Murgul mic se asternia,
Mane 'n latun se zarli,
Toma turba §i racma :
« Taiatu-m'ai talharesce,
Fugitu-mi-al mi§elesce.
De te-a§ prinde 'n mana'mea
pile tu n'al mai avea.
Stal pe loc se ne'ntilnim
Doa vorbe se gram],
Dolt lorbe otelite
Cu palo§ile graite! »
Mane 'n laturi tot fugia
Eaia Toma 'I agiungea
Na bine mil chitia
Ca din fugl mi-i tilia
Giumatate-a trupuhu
NOlb
Sus, p ss slt1 1Vhst1.1111 t
Pe pamintul Tu) calm.
In partea Basarahiei de jo,, ce p iit numele de Bugeac
www.dacoromanica.ro
r) A y
it-b's)
Cu trei c6ste a negrulul!
Mane 'n doa, jos cadea,
Tom nmrgulm iicea :
« Ale lei! murgulet mic,
Mei! dragul meu voinic!
Ochi'ml se painginescu,
Norii sus se imirtescu.
Te grabece-alérga, fugi
ca ghindul se me duci 1
Colo'n zarea celor culla
La gropana cu cinci dm!,
Ca ea murgule-oiu muri
Pe tine n'oiu mai sari !
Ear cand sufletul mi-om da,
Cand nu te-oiu mai desmier-
Din copitase-ti faci sapa [da,
LA ngil Mint se-im facio grOpa
cu dintii se me-apuci,
In tainitl se m'arunci.
Ulmii cit s'or clatina,
Frun4a ca s'a scutura,
Trupul cit mi-a astupa! »
 co(' *),
xfy gtac -Lf'gWa
e-er) vvlitv
75

2 Bcitut in negru pamint.

Thnintul din terik locuite de Romani e vestit pentru dialitatea
sa manósti E un sons de pitmint vegetal, negru gi gras care Is rode .

inbklgugate. De aceea Rorndnii rail sanctificat m gbindul lor gi n J

clicu sfintul pamint ! cl tc hrancsce, el te adapostesce, el te ince-
lesce ! vechis Romani da ptimintului numele de mama.
' Inchinarc-ay qi n'am cut.
Una din multemirile Romanulus e de a inchina p:sn'a nu bea. Cu-
vintele obicinuite la agemine inchinari sunt : .NOroc se clee Dumne-
cleft! fi la anal cu bine! roe buna ea bclfug qi etc opt bni Taping. etc.
4 Pe-un cal negru Dobrogean.
Cab din Dabrogea eraii cunoscuti pentru cualitatea kr ca gi acei
din Bugeac. Erati tin soils do cal selbatics crescuts in campiile pusth
din Dobrogea, gi de sons tgta'resc.
5 Hotoman.ul nalt, pletos.
Bletele sant un semn de barbatie in calf Romanilor. Es le posta
lungi gi se mindresc de dinsele. Una din cele mas whims mahnirs a
flecailor ce sunt ltrati la oste, este Ca disciplina militara n ilesce a
se desparti de podoaba firéscii a capulus.
5 Ca cojoc tutors pe dos.
Se thee de un om aprins de manie cii ta-ati intors cojocul pc dos.
7 S traescY :Vane, fartate.
Cul mtul Lirtat e compus din cuvintele filra gi tatti gi msenmeaia
bastard.
o Ca SP bem in glnmatate.
Adiea se degas tu plo ca fie-care pe giumatate. Anca o dovada de
placerea ce are RonAnul a impArti cu altul bunurile de care el se
bucura.

www.dacoromanica.ro
 r
.
>rf.,

k?.
V)
EL

76

9 Unde-i greu vozniculla-

Adicii uncle atitna greutatea armelor purtate la pept incing.itore.
10 Asternete drumuluI
Ca qi erba ceimpuluz
La sullarea
Icoana vie 0 admit Alla de fuga calulut. in tote baladele t nde
pomenesce dc alergari de cat, poetit moral iT e intricu in i magin
de o sublima frum.,Lte.
In povestit caii Fetilor-frumo0, ii Intl éba tot de una cunt se-i
dud.? ca vintal ori ca ghindal?
Unii din cantareti numescu pc Toma Alimo Toma a ha Moi si
adaoga urmatórele versuri la finitul baladet :
§i se cati murgule 'n tlort Mine friul se nu-ti pue
Se'int gasesci vr'o At load Nici pe tine se se sue.
§i la cap 0 la picture Ear de-i vedea tu p gio
Se'ini sadesci cate o fiore. Un &foie liner, fr linos
Una, flore de bujor Cu per lung 0 galbior
Ce pare ca arde 'n dor, Se scii ca'ml c fratior.
§i alta de busubc Tn se'l 1ai ca se te sue
Ce opresce mindra'n loc. Mama 'n coma sc tl-o pue,
Apoi, draga, se'ml nechezi, §i se'l pot ti, murgule, bine
Apoi se te depratai Cum m'ai purtat 12i pe litil
§i se mergi la camp, la not, §i e'l primbli aid i cubni
Unde-am nascut annndoi. Tot la umbra istor ulnn!

www.dacoromanica.ro
 XXV

ROMAN GRIT GROZOTANUL

Cu hamger bogat la sin. I

Multi Marl stag ingpregiur I

Suq, pe campul Nistrulul Cu ochl mid ca ochi de clur,

Sub p6lele cermlui,
La LOda lalpeulul 1
Unde ratu mueliicele 2
Si s'adrum zerniacele,
s'adapti leacele.
Multe's flute, §i mai multe
Corturi marl, cortun marun-
Ear in cblar mijncul lor [te !
Nalta-se-uu cort de covor
Un cort mare §i rotat
Poleit si nal-am/At,
Cu ternsi d'argint legat
Par'ca 1 cort de imperat ! 3
Dar inuntru eine ,§ede?
Dar in el eine se vede
Ghiral Hanul cel batrin 4
stag toy ingenuchieti
Pe CON or en peril creti.
Ear la u§a cortulul
Sub stejarul niortulm
Este-un biet Roman legat
Legat strins §i ferecat
Ca un mare vino\ at.
Roman Grue Grozolamil
Roman Grue Moldol anal
Care-a saracit pe Hanul.
Doi Tatari teapa-i gate-,co,
Dci amar mi'l chinuescu
Dar el canta 'a nepasare
Par'ca-ar fi la masa mare,
dn, senm de Neelie
Par'ca-ar fi la cununie!...

www.dacoromanica.ro
 ,41
Th
rf
Eat/ Mirzacitele 6
i cu Tataritele
Ca la hanul navalescd
Si cu tOte-ap-i graescli :
« Alei ! DOmne Han hatrin
Cu hamger hogat la sin!
Fa cu Grue ce lei face
Sufletul se ni se 'mpace,
Ca de cand s'ad redicat
Si 'n Bugeac Grue-au intrat
Multi Tatari el ti-ad stricat
Si Tatarce-au vedmit,
Fete mail ad hatrinit,
Bugeacul l'ad pasta,
Bugeacul pe ginmatate
Si Crimul a treia parte!
Ghirai Hanul cel batrin
Trage pala de la sin
Si cu glas crunt de pagan
vice lui Grue Roman :
« Alei ! Grue viteaz mare!
De la mine n'ai ertare.
Spune 'n calte-adel erat
Multi Tatari tu mi-ai stricat?
Alei! Dtimne Han batrin
Lasa cel hamger la sin
C. eu sunt pum de Roman
Si nu'rni pasa de-un pagan!
www.dacoromanica.ro
,er).
De-i ertare sad de nu-1
Tot cu dreptul vred sets spm
Ca de chid m'ain redicat
si 'n Bugeac elt am intrat
Multi Tatari, 4ed! ti-am stri-
Si Tatarce-arn veduvit, [cat
Fete rmin am batrinit
Bugeac am puAiit
De bahmeti l'am saracit 8
Bugeacul pe giumatate
Si Crimul a treia parte.
Ear Nistrul cand l'am trecut
Pod pe dênsul am filcut
Ca se due se cax la not
Averile de la voi;
Se due carre Mocanesci
Cu copile Mirzaceso
Si cu robe Tataresci.
Mei! Dómne Han batrin
Lasa cel hamger la sin
Semi d mórte de Roman,
Nu'mi da mórte de pagan.
Las' se me marturisesc 9
Si de suflet se'mi grijese
La un popa cretinesc
Care dice din psaltire
In cea sfinta monastire,
Ca mult sunt elI. vinovat,
 co,
70
De *ate incarcat ;
C'am curN it cu soya ta
'am rapit pe Inca ta,
'am ucis pe trate teu,'
Viteaz mare cAt un lea
C tre-a fost drh.manul mea! D
Ghirai Hannl col batrin
Una ham,,erul la sin,
Si cu glasul oterit
Pe loc au §i poluncit
La Mirzaci de eel mai marl
,,i h cinc1-4ec1 de Mari
Pe Grue se'l duca 'ndata
La cea Monastire nalta!
11
Tatarimea purcedea
Oi pe Grue mil ducoa
La eel popil crestinesc,
Stint cu chipul omenesc,
Care (lice din psaltire
In cea sfinta Monastire
Daca \ idea §i ide a
Grue vreme iiu perdea,
Doa crud numai facea,
Winne agiuta! el 4icea
Barda 'n mana apuca
§i 'n Tatar] se arunca.
www.dacoromanica.ro
-t,irS4 4tiM r
gro?
19 sK
6-11'
Ca un vint inviforat
inteun Ian de griu uscat.
Aman! el cu toti racina 1
Si din facia-i toti perm!
Daca idea §i \ id ea
El in graba se ducea
afar ht grajdml Hanuhn
Hanuhu Tatarultu.
Cand 1 graj liu el ce zaria?
tin bahmet ce tot saria,
tin calut cam paträrel,
Ejia 'n vara cincarel.
Grue mi'l apropiea,
Mana 'n cóma el-I punea
'n podele '1 asvirha
Asa cal nu-1 trebula!
Dar colo, cat colo 'n fund
Eata-un negru cam rotund
Care sore n'au e4ut
De capd masa Fail facut. "
La el Grue se ducea,
Mina 'n coma ca-i ptmea
Din loc nici ca mi'l clintm !
1a cal n trebuia.
El afara mi'l scotea,
Frunivil mFl inViva
INitua si '1 intriud,
fi pe ochi ii saruta
 n y
C (
sassr' 0
80
S c§i pe dinsul s'arunca.
Trel desbinurl ca mi-i da,
il Scantel veil'. din ochliI da, ' 3
i de-odath, s'arata
Cigar la usa cortulul
Sub stejarul mortulm
Ghiral Han cat il \ idea
Ofta greil §i mi-i 4icea :
Alel ! Grue, viteaz mare !
De la mine al ertare,
De vrel numai se te prinill
Negrul me u se nu mi'l vincji,
Se mil vindi la Ungurean,
Nicl la Ture Tarigradean.
Se mil vindi Mel la Litean "
Ca Litearm-I om viclean.
Ci se'l vin41, la un Roman
1 Ca-i om drept si bun stapan
i.cle mana mai danos
f.,i de suflet mai dmos. 1'
El pe negrul de-a avea
Tot de nunti mi l'a tinea.
En la dinsul l'om videa
On la multi off la, resboin
Cand ne-om lupta mu en vol.
El ca mi l'a darui
Sati ca, i l'om cumpani
De trel on cu Venetiel
www.dacoromanica.ro
Venetia de cate dna*
Roman Grue cam ridea
diti gura respuudea :
« Mel! mari Han Batrin !
Ori nu sell ca stint Roman ?
De's Roman, sunt frate bun "
C'orl ce cal viteaz nebun!
Ear de at bahmeti fugarl
Si de al voiniei Tataff,
Bahmetl mtl se me gonésca.
Mari cruntl se indrasn&a.
Da-le voe, da-le shire
Dupa mine se se in§ire
s'alerge se m'agiunga
Pe campia asta lunga.
III
Gbiral Hanul semn dedea,
Tatarimea purcedea
Pe cel camp nemarginib
Cu negara invelit
Si en troseot coperit.
Tatarimea se 'nira
fugend se resfira
Cate unul, until, unul
Dupa, negrusor nebumil,
Negri§or fugia, fugia,
Cum se fuge nu fugia,
 el

Ci sIria tot epuresce Ca un s6re ce 'ncahlesce

S'alerga tot ocriiresce
lCo NechezInd tot voinice ce.
AIei ! yoi Mari. plgani,
Vi s'al stins 4ioa de maul!
Eatl Grue d 'napol
Si s'aruncii pintre yol
Ca un Int inyiforat
inteun lan de gill uscat;
Si cu negrusor nebunul
Ve Ye unul cilte unul
Si din fugil ye' cosesce
Si e tale chip snopesce 18
Si de-ayeri ye cuiitesce
Si de boll ye scutesce
Si Ne lasl 'n urma lul
Ca momii de-a campuldi!
Apol Grue se pornesce
Si'n Moldova se iYesce
indillesce i rodesce,
Ca mull, bine 'n lume face
Sufletul se si'l impace.
Crestineaza "
Si boteaza
DI de fin
cate-un tretin
Si de finil
0 tretina.
Si cununil fete maii
Earl grija de 'Mari,
Si redicit Monastiri
Pentru timp de ill\ OM, 20
Ear pe negrul sprintenel
Ii face frate cu el,
CI Rom Inu-i frate bun
C'ofi ce cal liteaz nebun!

NO T E
La coda lalp Out.
lairea, nu din Ba ai abia ce e varsti in lacul numit lalpug.
Undc fala Zmeowele,
J'thlunit Ztrnótcch.
Fiinti fantastke caiele giocü un mare mol in ba nele poporului.

www.dacoromanica.ro
 41, F-1-1
5,* thil
9(.0 (Ak "' j
EN "IS
k.
62.

Par'ea t.cort de imprat.

In bropra ântem a baladelni tipaiite in Iasi la anul 1852, e qice :
Un cort mare 0 totat I Cu fell albe ile mita a
M ilt e mindru naramiat, Par'ca-i colt de 'Inpelatea a.
De terwil de-argint legat
' Ghirat Hanul ce7 b«trin.
Hanul de Tatarl purta denumirea de Glnerai, ca nit titlu de it-
veranitate, dupre numele celui antem qef al Tataiiloi care au 1 tat

Sub stejarul mortului.

Traditia poporalii pune de un copac locuit de inktul until om ce
fu ese spanclurat de cregile lut 011 cine adormia la umbia acelui
al bore, him visurT de mOrte carele se impliniau pana in trei Vile.
Pote ca stejarul mortului din balada se fie cbiar acel din traditie.
6 E«ta Mirthcitele
cu Tatarit le.
Adica nevestele Miizacilor i a Tataiilor de`glota. Mhzaci erau de
sange hanesc qi foimat 0 casta puternica intre Tàtart. Numelelot
era Myrza.
cu glas crunt de pagan.
Romilnitda numele de pagan la tote némuille cc nu eraa de rele-
gea lui li cu care se gasiaa in lupte.
8 De bahmetl l'am seireicit.
Bahmet sau bahamet, cuvint de origina tatara, ce denumesce caii
din Bugeac.
0 mare parte din Ba arabia porta numele de Bugeac, de pe timpul
nas alhei Tataiilor in sintil ei, in urma mortei lin Stefan-Voda. Cam-
pine BugeaculuI briiniau mainte un oth de cam selbatici ce emu
jforte apretuitI de Turd §i de Mari. Asemine i in Dobrogea, pe

www.dacoromanica.ro
 q3345'1?'-'1;1k1104x
.wr-L -ii'hev 4/Vc

*1-
83
1:5;Nc°
) malul drept a Dun5rei, in facra cu Basarabia de gios, se easia5 her-
4
abelii de soh bun. Coil cel mai buni Ins, cel 'mai frumoii la fap-
i
tura § i mai spornici la pas erail caii din Moldova.
Cantimir Vice in deserierea Moldovie cit Turcii au un proverb
care pomenesce de frumseta tinerilor Persiani i de agelimea cailor
MoldoVeni. Acei cal erail forte cilutati de Miguri i de Leig pentru
remonta cavalmiei.
9 Las' se me mdrturisese.
Grue vroesce sc'e m5rturiseascil plicatele inainte de a muri. Ro-
mann' Vat fOrte mult la indeplinin a datoiiilor kr de crestini.
" Am ?leis pe frattku
Vilea- mare ea un len
Care-a fost dqmanul melt
Unii din cantiireti adaog5 mult la faptele ltel Grue, dup5 cursul
inspirat ei qi cate o-data dupit nevoea rimei. A. tfel In editia balade-
Mr din 1852, se cetesce urmiltOrele :
Am curvit cu sora ta, §'am titiat pe frateten
S'am ucis pe malca ta, §i am ars pe tat51 te5.
Este 1ns5 de presupus cii Gbirai Hanul ce eta liatrin nu mai avea
nici tat5 nici mama' pe timpul ml Grue.
11 Aman ! ei en tot?. racnia.
Aman e strigitul Turcilor i a Maribor earl eT se af15 facie, cu
un pericol. Aman Insenmeazd : Gratie!
12 Care s6re n'ati vedut
De elind mdsa Pail feint.
VeVi nota din balada lui Serb-sarac.
" &lintel reryt din oda fi da.
Caii din baladele 0 din povestele poporak sunt braniti cu jiiratie qi
scot5 scantel de foc pe ochl i pe n5r1 cand se aprindil Ia fugii. A
scOte ins5 scantei verVi insemneazii a simti o durere vie.

www.dacoromanica.ro
 Ck rtl
&.1

s2,4 r :<1.c
VP
1-1.irtrv (
)1/4,.../
91
v.....,.../
ct-16
Rir.Aer )? S.
tv.,"43.

l'..
et
14 Se mm u'l vinp, viol la Litean. "),1
-5

Litean sari Litfean, locuitor din Litfania. Desele resbOe ce avurri, '
Muldovenil cu Le01, datmele ce faceati acestfi in ter'a cand urtvrdiati,
0 0 numerOsele lor cglcgri peste tractatele de pace, ati dat cuvintulul
Litfg o gemnificare fórte urici6s, Litri c -inonim de neam reii i fara'
credinta.
15 ei se'l vinqi la 202 Romein
Cd-1. oa drept i bun stupein, etc.
In editia haladelor de la 1852, cu greplg s'aii tipiiit urmatorele
versuri..
Se nal vimii la vr'Ira Muntean
Ca Munteanu-i om vielean.
Adeve'ratal cAntic batrinese, precum ram aflat de la un cantaret
orb din satul Bohotinn, anume Neculal Nastasf, pomenesce de Lit-
fean ear nu de Muntean.
14 Venetia de ceite cina.
Galbini de Venctiea, ducati mmi de &to cinci unulce e numeseti
140.
17 De's Rovain sunt frate bun,
C'ori ce cal vite«z minty.
Admirabilg caractelisticg a Romanului de pe timpul vitejia.
18 ?i ve toe chip snopesce.
Adicil, Ii tae snopmi, snopurl ca grill.
Crestineath
,57 botea:a. etc.
Romanii stmt förte bucur41 de carnal-He giudechnd depre marele
numer de cumatie ce se gasesc in fie-care sat. Ceremonia botezulub
dg loc la serbarT volOse cu mese marl 1i cu hore.

www.dacoromanica.ro
 II a( r-A f
.?Jv
rtt 11,1 5CVS"'
'I
61'1
s O'Ve

85

" 57, redied monastiri

Pentru limp de ndrdliri.
Monastilile ce se ridicaii Iii tiiiipui ile grele a laptelor nóstre cu
crati destinate a fi §5 templet Iu Dunmedeti §i locuri de a-
cliipostire pentru littiinT, pentru femel i coe, cand navaliati du§-
manii in terii.
De aceea Afonastirile aveaii ziduri marl' Ca niece cettiti,d)asee bol-
, tile 0 tainite pentru ascunderea sculelor, i erail mai molt cadite in
locurI retrase, pin munti, 0 in fundul codrilor.

www.dacoromanica.ro

4ff
XXVI
CODREANUL
Frunqulita de dudeti! 1
S'ag aflat la Mol Rai 2
De Codreanul cela reit,
Ca se primbla pin poi-161.e,
Pin potice fari sore,
Cu sarica bocsanOsca
Si cricIula turcinésca,
Nime se nu mil cunOsca.
Mult e mindru, sprintenel
Cel voinic, eel voinicel !
Si tot cata-un cal*1
Rolbulet, cu pOnd cret
De-a LA Codrean dragulet.
Mull alérga s'ostenesce,
Cal pe ghinduri nu gasesce;
Cati fugari i s'arata,
El de cOma '1 apnea,
www.dacoromanica.ro
r
R ,?.
,-, .,,,,iy
1 -6-t.1, ,c) v:i-"
,:.c
Poste tin 't arunca.
Dart %idea i lid( a
Ca norocul nu'l Anya,
In baltag se rezema,
Col6'n vale se Elsa,
Cobin vale, la strinrtOre
Unde trecil mocanI cu sare.3
Ear in drum cat se p.unea,
C'un mocan se intilnea,
Si din gura-asa-I gria :
c Cale buna, in. ii Muntene!
- Multemim, trate Codrene!
Miii, Mocane fratiOre,
Nu-ti e rolbul de chimbare?
Se-t1 dati chebea din spinare
S'un car mare On de sare,
Un car mare cu opt WI
Se mergI bogat de la noI? [re,
Nu'ml e roibul de schimba-
 In
('
X0'
A.5
S.sXr5e
4a,r1
':(5
..',
87
1 C.
Nici 'ml e rolbul de vêndat e,
t Ca cu mama rolbului
Plittesc valea Oltului,
Si de-as vinde po roibul
As plUti Movileul.
Alekl! Mocanas draga"
De mine dorul e leagrt.
F1 §i tu pe dorul meg
Ca bun e eel Dumne4eit !
DA-mi pe roibul dragulet,
Ca se cerc de'l solmulet..
De-i ml-a placea ambletul
Eti t,1-oTu da si sufletul. »
Mocanasul se pleca,
Codrenasu 'ncaleca...
Trei ruginI el if tragea, 4
Ast-fel roIbul meg fugla,..
Valle se limpep ! 5
Se ducea botul ripnd,
Fugea roIbul nechezind,
Ear Mocanul sta plangêncl
Si din guru, tot 4icênd :
« Alelel! mai Codrenele!
Te vep depe sprincenele
CA eseI facUtor de rele.
Vin' Codrene inapol
Da-ml incalte eel opt bol,
Cati-va banI de cheltuéla
www.dacoromanica.ro
l. 4,( 3-
w5
r) kv)
Tg),ss
Si chebea de priminela.
,---- Ball Ed cruce, ma mocan,
pi CO cinstit pe Codiean
CI du-olu Ieth Napo):
in loc de car en opt hot
11-oIn da niste pumnl sgirciti
De V-Or prtrea banI gasiti.»
Si s'ati dus, eat dus, s'au dus
Pan' ce sórele-ag apus.
II
Frunla verde de aluna ;
Codrenas cu voe buna
Se urea in deal la stina,
Se urea si chiula...
TotI clobanil cit fugia!
Numai unul remanea,
Langa foc se intindea,
BolntivIor ca, se facea :
Codreua ii pricepea
Si din gura-asa-1 4icea I
« Mancate-ar lupii cioban!
La ce te mal facI viclean
Ca ti-oTu trage-un eartagan
De-i sari ca un soldan!
Scoal' de'mlalege-un carlan,
arlanas de la Ispas 7
Tinerel, rotund §i gras. »
 11
'A'4*q9
-41"-OkS-15
W
,t-'
El earlanul si-1 lua,
La &chine si-1 lega
1 Si cu rolbul ear pleca
J .
Si en rolbul se lasa
Colo'n vale la Santa,
La Santa, la crismaresa
Cu ochl mari de puIca-alesa.
Bea Codrean, se veselesce,
Cu Santa se dragostesce,
Si de'plata nicI ghindesce.
Bea Codrean si poruncesce,
Ear crismarin 'ngalbinesce
Si porunca-I implinesce.
« MA badita, mal crismar I
Add-o plosca de Cotnar
Si una de Odobesel . Arnautil se isbia,
Daca vreI se mal traescl! »
Ploscele Codrean lua,
La oblinc le anina,
.Crismarita
.. saruta,
Si cu roIbul ear pleca
Si cu rand se lasa
Deasupra Copoulul, 8
Cole 't redlul Breazulni
Locasul viteazuluI.
El la umbra se punea,
Carlanu 'ntreg si-1 frigea,
Masa mindrä 's1 intindea,
www.dacoromanica.ro
_r
Si mama, bea, vesella, -S
De potira nicl gbindla!
Dar potira-1 urmaria,
Potira Arnautésca ' .
Cu érbd vhatoresca,
Unde-a da se nu gresesea!
Codrenas eat o videa
Plosca la gura-aducea,
Ear potira-I tot dicea :
« Date, Codrene, legat
Se nu te ducem stricat. »
Codrenas le respundea :
«Mlelui gras, ploscuta'igrea,
De sunteti niscaiva fratl,
Eata masa s,i mancati 1 » 10
Armele de foc scotea
Si 'n Codredn le slobodia...
Peptul MI Codrean sarla !
Ear el Anne 'si stringea,
Plumbil din carne 'si scotea,
Cu el. durda '0' incarea
Si din gura-asa striga :
« AleleI ! talbarI pagani!
Cum o se ye WI la chill,
Ca, de-atita sunteti buni! »
Apoi. durda 'slintindea
Si rn plin durda MI pocnia.
 ZZ
C
.2 I
69
5 Potira§ii glos cadea,
in sange se vircolia.
Ear Leonti-Arnautul,
Ingbiti-l'ar pamintul!
Nasturi de-argint ea scotea"
De'ncarca o ,u§anea "
Si 'n Codrean o slobozia,
Pe Codrenm nii1 ranIa!
Yolnicehd meti tuba,
in durda se rezema,
Baltagul §i'l redica,
in Leonti '1 rapedia
Si capul l retezia.
Capul de-a dura grid,
Sangele bolborosia,
rfrupul metanil facea.
Dar Codreanut tot slabla,
Pe genuchi MAO cadea,
in palme se sprijinia,
potira mi'l prindea,
Lega-s'ar mOrtea de ea!
In
Frump verde de inacie,
Pe Codreanu '1 ducti la Ev,
La Domnul la llie§. "
Si mi'l dun inteun divan
Uncle Dominii cu caftan
www.dacoromanica.ro
Si pe cap cu gugThman
Sta culcat pe-un buzdugan
Lang'un grec tarigra dean. "
« Mai Codrene, voinicele,
Spline tu Dornniei mele,
Multi crestini al omorit
Cat in téra al hotit?
Domnule, Maria ta!
Giur pe maica Precista,
EU crestini n'am omorit
Cat in tera-am voinicit,
Yre-un crestin de'l IntIlniarn
Averile-i imp ar tiam.
Cu doi cal de'l apucam
Unu-1 darn, imu-1 luarn.
Mana 'n punga de-1 bagam,
Cilumatate-o de§ertam.
-Undo videam saracul,
lint ascundeam baltagul,
Si-I darn bani de cheltuiala
Si bailie de priminela. "
Ear unde zariam grecul
Malt Irni ardea sufletul
Pan' ce-i reteziarn capul !
in cap rinIna puneam
La pamint 11 aduceam,
Capatina 1-o talam
Si la corbi o giurtliam! »

90,
fr Cel grec mindru, coroiat,
Ce §edea cu Domnu 'n sfa.C,
Pe Codrean cht 'la-Lula,
1 La facia se ingalbinia,
Pe covor ingenuchia
Si din gura-asa graia :
« (De-a mai fi Codrean vr'ova-
imi scóte grecii din tera) [ra
Domnule, Maria ta!
Pe Cocireanul nu'l erta
Ca el capul ti-a mama
Si foc tirgulni ti-a da
Si pe DOmna ti-a film »
Donmul ca se sparwa,
Sem i cglaului facea.
Ear Cod .eanu plicepi tul,
Pricopatul .i paptu],
Semnul Donmului zaria
Si din guril-asa graia :
« Domnule, Maria ta !
Tu pe greci nu asculta,
Ca ei vieta ti-or scurta
Grecti-i fiara du§manósa
Grecu-i limba veninósa,
Grecu-1 bola lipiciósa
Ce patrunde pali' la (SA, ! "
Ear de vrei tu se mor eti,
Mai lungesee veacul meg
www.dacoromanica.ro
r
0,54f/s., 1 '
"-v-c°
Se me 'mpac cu Dumne4e6.
Las' se me marturisesc,
De mórte se me gatesc, (
Si s'ascult slujba cea mare l
Din gum popil Macare! »
Domnul pe ghinduri cddea,
Semn Armasulni facea;
Portile se deschidea,
Ear Codreanu 'n.ghindul seg
picea : bun e Duinnoleg !
IV
Frundl ierde de bujoi ,
La bi clica n pridvor
Ita Codreanul fritior
Cu butucul de picior. "
Popa slujbelo-i cetia,
De thórte mi-1 pregatia.
Codrenm se umilia
popii, gemend, icea :
Parinte, sfintia ta!
-Alai deslega-mi pe drepta
Se'mi fac cruce cu dinsa,
Se'ml fac eruce, se me 'nehin
Ca se mor ea un crestin. k
Popa dr4pta-i deslega,
El in sin mana-§1 baga

Nod` ga5'
,P
Da lb de palos c scotea
De bane ca '1 i trintia,
Si butucul desch idea ;
« Alelel! talhari 1 agani
Cum o se ve dart la cani
Ca de-atita snnteti bunl! »
Cum qicea asa facea,
Potira macelarea
Si la curte se 'ntorCea
Si 'n glas mare-asa qicea :
« Domnule, Maria ta!
Ean deschideti fer6sta,
Se ne videm fqele
Se ne-auqiin vor14e.
Se stii, DOnme, se sill bine
Cr], nu-I vrednic pentru tine
Se omori voinici ca mine! »
Donmul facia si-aprindea"
Green 'n beciuri s'ascimdea.
Curtenii cu toy sWa,
P6rta curtel inchidea. .
Codrena§ Claca videa
Palosul §i'l zinghenia "
Si de-odatil chiuia ;
« Alelei! cal roibulet,
De-a lui Codrean dragulet !
Uncle esti, voinicule,
Se'ml maT scapi tu Pele!
www.dacoromanica.ro
ae
1)11
g n-.
) V,,Sc
01
`."?.
Eata roibu '1 augia,
.Eata roibnl nechezia,
De la esle sa smnnyta,
La glas de stapin venia,
Yenia vesel ne'nsariat
Ne'n§atiat si ne'nfrinat
Sbura vesel pe pamint
N area '11 i int. si c6ma 'n vint.
Codrenas se 'nveselia
Pe el 'lute se-asvirlia,
Pintre glonturi viti trecea,
Zid de peatra nalt saria
Si, sarind, a§a qicea :
« Rem ai, Dórrme. pe Domnie,
Di me due in liaiducie!
Eternal, Dame, sanatos
Ca fin vrednic nu mi-ai fost.
remai cu bine
Ca lid tu nu esti de mine
Si nici eli nu sunt de tine!»
Seapatu-rni-ail voinicul!
Eil me 'nchin cu canticul,
Ca codrut cu freapetul
Ca rola cu amblettil,
Roibul sane zid in loc
Sc6te voinicul din foc.
v jCodrul frunla's1 indesesce
 r
,Ar)feJec I
'Ln
as'
1 ac.'sy <;.` -5'74
4,7 VX?
4. Ild
'ye 42
)4.
°).(3

/Pe voinic il mistuesee. Ca Codreann 'n haiducie .-S

Remâneti in veselie, Si 'mi faceti parte i mie. 2 0 ,

1

NOTE
1 .Funclidlyi de duded.
Cele mai multe dintre eftnticele poporale incepI cc frunqd verde.
Avesta provine din iubirea Romanulal plant natura inverdita. Pri-
mavara cii ceriul el albastru, cc dulcea sa caldura, cu insufletirea ce
ea aduce lumeI amortita de viforele emil, nasce in inima Romamillit
doruri tainice, porniri entasiaste carele il facii a ubta suferintele tre-
cutuluI ii a visa dile de lubire, de vitejie.
Lid il place, vand vine primavara cea erdie, a se intinde pe 6,rba,
a se retaci pin lund i codri, a canta i i a pocnr din frump, a se scal-
da ill lunlina sórelusi qi in aerul parfumat al cii,mpulaY. Frunda cea
noda ii insufla cautice pline de o melaucolie adinca, ce esplima jalea
unui trecut de marire i aspirarea, care nit viitor mSact.
Frunda verde ce iacumina canticele poporale serva tot odatl de
caracteristica chnticalui. Ast-fel, cand subiectul este eroic, cand el
cuprinde faptele tuna viteaz, poetul alege frundele de arburi sail de
flori cc sunt in potrivirc cu puterea, i cu tinereta, prccum frump], de
stejar, frump de brad, fru* de bujor , Cad voinicii baladelor sunt
nalti ca bratlul, tart ca stejarul, i rumeni ca bujorul. Canticele
de iubire se incepii cu frundele de laerimiCua, de snlcina, de busume,
pentm ca acestc.ilori, dapil crederea poporulub, ad o menire farme-
catOre. Cand e cinticul de durcre sad de mórte , el prefcra frum,lele
de mitracina. de mohor, etc.
In legendjle 0 in baladele undo fignreza .copile framose, aceste
atilt intovWbite de cele mac gingme flori ale campiilor , poctul le
incununa cu ghirlande mirositdre de frund1 dc viorele, de trandafiri,
tie miegunelc , etc., 0 ast-fel so pOte curthsce subiectul unul cintic
chlar de la cel antOiu vers.

www.dacoromanica.ro
 ,-,
xpe
--,
_?,, rs- by
or
Visjc,
fib 'I Ct ..,1
\ -1-tleig rSi lit '4,50.
)1/4.ted 1.
93

.0 ks.
Romhnii dovedescii prin acestg forma' poeticg ale improvisgrilor "S
lor, o 0 mai strinsg rudire cu fratii lor din Italia, cgci in canticele
poporale ale Umbrilor. ale Ligurilor, ale Picenilor, i ale Piemonte-
1 zilor, fruncla e inlocuitg prin flóre. De pildg :
Fior de viole
Li vostri ochietti furono le strale
Che fece la ferita che mi dole, etc.
Fior di cerasa
E d'ana siepe de mortella e roa.
Io la vorre siepa 'la vostra casa.
Fior di mela
Vattene a casa che mamma ti chiama
Mamma ti chiama e lo mio core pena.
.etc., etc.
2 S'aii allat la Movilcli.
Ora vechiu din.13Esarabia pe Inaba Nistrului.
3 Unde treed Mocani en sure.
Mocanii de la minte, facii din vecldme :ji liana astql, cu cal ele
lor marl inligmate de herghelii intregi de cal', transpoitmi de ,aie
i de ingrfurt pin terg 0 la hotare.
' TyL i rugini el it trdyia.
, Adicg il lovi de trei orl cu varga ruginitg a puscel, sail cu muchea
rugiuitg a paloplui.
5 Ast-fri »larval ?nal fugia...
Valle se limperlia.
Imaging rninunatg de repeijimea calului.
G De ti-or parea bani geisiti.
Ban geisit, ban vrajit. Comóril gdsita, ba«t nesfirfitd, prover-
buff.

www.dacoromanica.ro
 ,n

g=Act4
r a..
6
.,.
P-2.1

W-4-).'f
c.,
/ ,A r
ii.,r 2" --,sa k.,,,,,1 .....) k -te.s.

X'
i 7 Cdadnaq de la Ispas.
e4
4`"'"
kI,
S
Din (lioa Ispasului incepe a se taia mid pentru brana poporului.
; De-acolo vine qicatórea Fin care catol a se mingala btniioii :Primil-
vara vede manualte piei de rniei de cat de ol.
8 Deasupra Copoulul.
Cored e nit camp frumos in capetul Iassilor, locul de primblare a
societAei fostel capita1:1. Din-colo de acest camp se gasesce rediul
Bieazului.
9 Pptird Arndutescd.
Arnitutii ai fest molt timp in serviciul Domnilor i ab boerilor.
La mceput el formail o gilardie doninCisei imbriicafa; numai in haine
cusute.cu fir. Mal pe nrmii ci fiii intrebuintati de Agie ca potirasi
in contra hotilor cc tine6 drumurile. Until din sefil lor eel mai yes-
tiff ail fost Bimbasa-Sava. in fine de c ind cii formarea romane,
ei an remas ca slue ile pasailbi la m lin bo:ti. Mesmia lor consistii.
numai intru a fi 1narmati Ca nisce aisenaluri si a figura ast-fel din .

dereptul calescelor.
10 Iola masa qi, meincati.
Itespuns caracteristic al unui din rele mai nubile obiceinri romane,
obieeiul ospetiei. Off cand vede cineva o maqa" tntinsii i ;lice : Masa'
bunCL! Stapinul mesii respunde : Poftim la dinsa!
" Nastari de-argint ca scotea.
Poporul crede ca' suut zale vrajite pe care numai glontii de argint
le 'mite strebate.
72 gi 'PC 'rea o m'anea.
Puscit lungit ArmiutescA.
" La Domuul la DiA'1.
Este de presumat cit balada pomenesce de Alcsandi u Mil carele a
(..domnit in al XVII secol, 1666.

www.dacoromanica.ro
 <yr°
95

14 Lang' un grec farigrcidean.

' A 5.

Adicg grec din Fanar, unul din acei intrigantl serviI cavil ail se-
dit in inimile RomanuluI urg si dispret in contra grecilor, atit prin i
bintuirile ce ad causat tern in timp de mai mult de un secol, cat si /
prill corumperea ngravurilor ce all lgsat in urma lor !
1° i haine d primenilci.
A se primeni in haine noue este un prilegiu de a piihni urgrb de
fericire i de stnatate din partea cunosontilor si a némurilor. Ace-
slit q.idi : se le porti slinittos i volos !
16 Grecu4, hold
Ce patrunde pan' la OM'.
Aceste versuib aducu aminte pe acole din Eneida : Timeo Danaos
t (10110 f rGot ; si pe acel a petului Italian.: 0 till, 0 superbi ,
ma infami sc,mpre. Una dintre cantlreti pomenesce de Turc in loc
do grec, i pun urmare Codrean dice :
Donmule, Miiia ta
Pe strginl nu'f asculta, etc:
Vecri partea I a baladelor, editia din ',852.
17 Ca hi id de picior.
PedOpsa butuculul obicinuitg in Orient, se al lea culpa01or chim
la Romani. Tare ruinele orasulut Pompeta, s'ad ggsit intr'o inch-
sore osemintele a dot Omni prinse intr'un mare.butuc de bronz.
111 Domnul favia 'fi aprindea.
Adicg, i se cupriuse obrazul de rosata mantel,
19 Paloqul Linghcnia.
- Atbidll cerca aseutitulen unghla ca se se incredintede de sung a
ainn't inginitg, sail otelitg.
20
?Pant facey parte qi mie.
Untie din balade se terming, cu o urare adresatg ascultgtorilor.

www.dacoromanica.ro
 acbc-. f'g ate,
fl7r-5'e{
vix
'AS11 \ 4
,...,,.., N
---,1
s- k ,21,,
96
C.,
g- 14
Strernqii nostri inbea se aup chntice de vitejie, i la mesele lor, a- '5
1 I duceati cantAljti ce le spuneaii Liptele Domnilor veclii Cantarea a-
celor poesii se facea intr'un mod recitativ. Balada se rlieea. Ast-fcl
4 nti-ail clis mie balada hi Codrean orbul din Bobiotin, Neculai Nas-

tasi.

www.dacoromanica.ro
 fr'(
47,
Wft, 11.,ttr .LA
Ft'
XXVII
TIDRA
Frump. verde pelinita,
Pe cel deal pe cea colnita
Primbla-mi-se-o catanita,
Cu doi bani iii puugulitä.
Si cu dol in buzunari,
Cu dol-sprece lautari,
Si cu di, trel Caltisei
incarcati de ening.
Ear cu &um se afla,
Tot pe luna se primbla
Stan Soimul, popa vechl,1
Cu potcapul pe urechi,
Ce s'ati lasat de popie
Si de sfinta leturgbie
De s'ati dat in liaidudie.
El de mijloc o tinea,
Langa peptu-i 0 stringea
www.dacoromanica.ro
1'7n
at,' A e?-Y
.5.
1,....,,..d 4.
-1..
,)05'
),..
42
.1)1
Si mereti o dismierda
Si merea o sarnta,
Si lautaril canta,
Campil de se resuna.
Cand fu catra dimineta,
Popa se spala pe facia,
Barba negra peptbia,
La baltaga-i se 'nchina .
Si pe Vidra mi-o trezia
Si din gura-asa-i gala :
« Stil tn, Vidro, ce-am ghIn-
Stil tu ce in' am socotit ?
Sufleca manice largi
Si 'mpletesce la colaci. 2
Fa colaci marl de dot saci
Pentru cumn.atei burlaci,
S'un corrig de un mertie
Pentru cumnatel mai mic.
Apol haideti amindol
 7,1
<rc
Xi?'
98
A
!Cu cotiga cu dol boil
Peste codri peste rnunti
La eel socri eam earunti. >
1
u Pe Stoén 11 zadaria
Amindol la drum pleca,
Sus, la munte, se urea
Si merei boi 'ndemna :
« Ira Plevan, hal Bourean,
Criunermasi de-a mill Stoean.»
Opintia boil' mereil
Opintia §i sufla greti,
Si cotiga schriiia
Si calea se'ngreuia.
Ear pe chnd sórele-i sus,
Pe cand §oimul sta ascuns,
Pe cand umbra e scaduta
Si se face nevduta,
Stoén popa se opria
Si de pramj el poposia
In mijlocul codrului
Unde-i larg voinicului,
in pana infiorita
Cu frundaii acoperita
Unde érba se 'mpletesce
Si 'n vhf se glitanesce.
Vidra mash ca 'ntindea,
Si la masa ca .§edea
Cu Stan alaturea.
www.dacoromanica.ro
'4Ay-s'
,s- A=,
114'1,
El prandia i veselia
De nime grija n'avea,
Dar pacatul pascea,
Si Stoén a§a graia :
« Oliolio ! mindruta men!
De cand eti mi te-am luat
Nici un cantic n'al cantat.
Chnta-ti, mindro, cantecul,
Ca' mi-e drag ca sufietul.
Alei! frate, dragul met !
Nu mai pofti se cant el
Se-ti cant cantle haiducesc 1
Cu viers dulce femeesc.
Eti daca ti l'oiu chnta,
Apele s'or tulbura,
Bradii mi s'or scutura,
Muntii mi s'or clatina,
Valle Or resuna
Si pe noi ne-a 'ntimpina
Pauna§ul codrilor,
Voinicul voinicilor,
tubitul nevestelor,
Dragala§ul fetelor.
Las' se vie ca nu'ml pasa,
El ca rolu pofti la masa
Si de-a mai vré alta hrana
treibaltagipomana.
 irs
'Ne
40XCIO
fellxv
Isw`k: ta'C
99
III
Pose Vidra a canta,
.0odrii a se destepta,
Ape le-a se tulbura,
Braila' a se scutura,
MmitiI a se clatina
Valle-a se resuna.
de-o data s'arata
Paunapl codrilor,
Voinicul voInicilor :
« H .11 Stoene, barbarie
Ce te-ai lasat de popie
Si de sfinta leturghie
De te-aI dat In haIducie!
Ce ne calci poenele
Si ne pasci finatele?
Ce pone, mai Paune?
Ce finate, mi nebune?
Doar pamintul nu'l al tea,
Nici al tea nu-1, thcl. al mei
Ci-i tot a ml Dumnedea.
Hel, Stoene, barbarie,
Vorba multa sarricie!
Darni giuncanii tel drept va-
Si Ii cata-apoI de seiha. [ma
Ba. giuncaniI nu-ti daa ea
Ca mi 1-ati dat Durnue4eil
www.dacoromanica.ro
qnrez, A
atv -vt.s.a..,r ki:X*
11/4-v)
kr-11 k
t.
Se me sc6ta de la grea.
Dami pe Vidra ta de vama
Si HI cata-apoI de shad.
Ba, pe Vidra nu 'tl-oIu da
Pan' ce cavil sus mi-a sta
Ca mi-art dat'o s6cra mea
Ca se tin casa cu ea.
DamI baltagultea de vama
Si itl cata-apoI de séma.
Ea se'ti dart baltagul, ea?
Vin' de'l lé tu, fetul mea,
De ti-e sufletu 'ndrasnet,
Cat ti-e graIul de sumet! »
IV
El de brie s'apucara
Si la luPta se luara
pi de vara pan' in sera.
Cand in loc mi se 'nvirtla,
Cand la vale s'aducea,
Nici unul nu dovedIa!
Dar Stan meret sable,
Raul lul se descingea. 3
Vidro , puiculita mea!
Vin' de-nilstringe briul metl,
Aparate-ar Dumnelet,
Ca-mI slabesca puterile,
Mi se ducti averile! »
 o
%-t
+-er
soc..6
ILTea's- -6 `10s.
loo

(-'
Earh Vidra mi-i privia,
Ochipri-I strelucia,
Inimióra-i se biltea,
Si gurita-i respundea :
<Ba, nu, nu bhdith Irate.
Ch ve'l lupta pe dreptate,
_Si orl care-a birui
Ell cu dinsul m'oiu lubi. >>
Steen polZ, s'aprindea
Si filcea el ce fhcea
Pe Patin chl aducea,
Si 'n phmint ch mil isbia,
Cat primintul despica, . As,a'i, Stoene, asa!
Pan' in briil ch mi'l bhga.4
Baltagil-apoi redica
Capul ha Min sbura;
Trnpul pe brinA se pleca
Lui Stan se inchiva.
Ear StoCu se intorcea,
La Vidra 2ncet se ducea,
« Vidro fa, nevasth rea!
Cand de mOrte m e luptam
Si pe tine te rugam
Se 61 Into laugh mine [ne,
Ca se'mi stringI brinl mai bi-
De bArbat nu ti-a fost mild,
De phcat nu ti-a fost silh
Si cu glas dulce, fratesc
Dis-al cuvint dusmiinesc :
Cd ori, care-a birui
TI cu dinsul te4 `iubi.
Ap este Vidro fa?
Am 4is'o §'anch-o mai dic
Ch mi-e drag cine-I voinic
De se lupth IV a cere
Agintor de la muiere.
Slit tu, Vi dro, ce- am ghin-
Stitt tu ce m'am socotit? Ldit ?
Astil varh am cosit .

Se ducea posomorit, Vr'o cinci clal dele-am clhdit,

De ghinduri negre muncit
Ca un s4rpe otrtil it.
Vidra nici ch se clintia,
Ochif 'n ochiI mut tintra,
OchiI cata larbatesce
Si phtrundea femeesce.
Stan popa mi-1 4icea :
Patru mi le-am virfuit,
Ear unel virfil a lipsit.
Si mi-am pus in ghindul met"
Se '1 fac virf en capul tell.
Eata eapul de mi'l tae
Ca se'l puI tu vif la clae
Si te 'avath de la mine

www.dacoromanica.ro
 r %94
rt,
'VVV
nir-f")?<.t., y(S'

'4106,
101

5 Ca SO MOTT. CUM se-divine !» EU pe Vidra mi-am llisat

Crunt Stoén se repetyla
Si capul i retezIa.
Si titele-1 le Ulia
Si pe camp le 'mpra'stiea :
Apoi singur purcedea,
La socril liii se ducea
« Hei Stoene, popti vechi
Cu potcapul pe urechi
Unde-I Vidra cea frum6s6
Fata nOstrii cea voI6A, P
intr'un codru depilrLat
Hottirind mosiele
S'a§eland momfele
Cu capul §i ite1e. »
Bine vorba iiu sfir§i;
Pe loc cerIu1 s'aprindea
Si trei fulgeri rApedia,
Pe Stan popa '1 lovia,
In cenup., '1 prel'acea!

NOTE
' Stan o1inul, popei vechi.
Acest Stan) care, dup a. cmn dice balada, s'aii la'sat de popie §1 do
sfinta leturgbie de s'ail dat in haiducie nu a fost singurnl hot qit
din sinul clerului. Pc la 1820 s'ail mai ivit in tér ii. un alt voinic do
drpinul niare :mime Andril Popa carob; child se intilnia cu potim ,
striga la tovarit§ii lui : Day copii in numele Domnului I El a hotit
mai multi ani britindu-il gloc de Domnia loT Sutu, dar in fine a fost
ucis In luptit de vitizul Mihal Cozoni carele priimise ordin do la Vodit
ca se primp pe Andrii xiii sati mort. VeP in Doine i LeicrimMre
balada lub Andrii Popes.
2 fi 'mpletesce la colacr.
A da i a priimi colaci este una din vechile datini a teal. In tote
impregiurraile cele mai insemlate a vietii omului, la naseere, la bo-
tez , la imormintare colacil an lipsescii, i led proportil de nvniune
potrivita cu starea omulul.

www.dacoromanica.ro
 k 5 4'D
%$.

°
1.1-1S4erl-
102

<- Cand se nasce un copil se botezg, praintil ducii colaci naplul §i

acesta drt,ruesce finulul sati thief ceea ce'I (Li malt.
La imormintnl se fac colacl marl ce Intovrsescii pe mort, cu
pompil, pinii la mormint i acolo santii impartil Ta sgraci.
Cuvintul de colaci a aeons cu vreme a fi sinonim de present, plo-
con ; An, locuitorii de la téril ail obicelu a merge la stiipinii mciii-
br cu colaci la dile marl, Insa acel colaci sunt representatl pun oiie,
pul de giiiitl, faguri de mlere, 'Rime i miel.
In agiunul Sf. Vasilie, copiil vi flecni plecii pe la casele Omenilor
ca se tacit uriiri de mild nal; el se numescii atunci colaleri ce mergii
cu colinda pin sat.
EaU una din acele urd.ri numite plugul ce obicThuit se dice in a-
giunul Sf. yasilie, ImpreurCand cuvintele cu sunet de teTinc i cu
ciocnirl de fere de plugii.

Urare en plugul.
A Ito! A bo!plugulbadei cu 12 bol. tri come 'nferatl.
Bol boui el Pe pantecl Want
In cOn, cu daThel, Pe spate pliivanI,
In fruate tintati, Fie care de ate cinci ani.
1

Manati mn, Hi, lin!

Badea cu'n plug bine 'rnpgnat S'aii apucat de arat
§i tot cu fer ferecat pi de varg
Tras de bol bourel Pan' in sera'.
Volnicel ca niste zmel Manati mn, bn,
La luna, la septernana s'a dus Badea se vacla griul de'i reskit, dar
era de secerat.
Badea rag siicerat, I Cu negrul, cu surul
In giredi l'ag aclunat I multe carre-a incarcat
Apol l'ail trierat Si la mOra din vale-a plecat
Cu roibul, cu murgul ManatI nidi, Hi, hai!

www.dacoromanica.ro
 0 s,Iii_
ii,
, r
43
Art, S'

1. A 4) 4 'cerx,s,
103

k
Dar hOta de mórg, ce pgscea branduse pe costise, dacg-a velut aa
povarg mare,
Fuse códa pe spinare i striga mereii striga
Si fugi spre lunca mare. Na, morisca, na, na, na;
1

Ear morariul mester bun MOra tot hodorogea

Alerga ca un nebun Si pin apg tot fugea.
I

Manati miii, hiii, hai!

Ear lelea Morgritii, bung inetelitit, sutlechnd mania si catrinta :
DIA 1111 Coi0C mitos, Lovi c'un clocan in sele
mi'l Imbriici pe dos De o dete pe mgsele;
Cu tgrite, cu cojite, Atunci móra s'a pornit
Prinse móra de cosite. Rotile si le-a 'nvirtit
S'o apucg de cuilcaIu Si pc loc a mgcinat
S'o puse pe cgpitteiu. Tot griul cel sgcorat
Mariati mn, hrti, hiT!
S'a sculat apoi nevasta bgclicgi si s'a dus In cgmarg,
A scos o sitg de sfaril, Tras-ail until mare 'n vatri,
Si '1 pgru cg'i prea rang. Un colac, rotund, frumos,
Ea s'a clns ear in cimarg Alb ca facia liii Hristos,
Si a scos o sitg désg mi l'a rupt drept in dog
Tot cu firurI de mitasi Ca se ni'l dee tot nog...
Manati mgi, Mi, lin! De urat am mai ura
Dar ne temem ca 'nsera,
Frimintat-ag 1'10 dospit cgrgrele 'ncurcate,
§i cuptorIol l'a fimplut, §i casele depgrtate.
§i colacil aii crescut. A ho! A ho! plugul badei cu 12 bol
Apoi lelea c'o lopatg Eatg-ne sositi la noI.

Unil mai adaog i urrratUrele versuri.

Noi din suflet ye dorim I Cate pae sus pe casg,
Acum si phng mulim Atitia galbinl pe masg,

www.dacoromanica.ro
 6 \
V1/1._ I (?.
ir':'-f-C
W4y
4 1-1
14'
tkr..c.-1- -VVA rr) VisX"1";

104

"t6
Cati chrbuni in eel cuptori I Cite fire In manta
Atitl mindri gonitori, I Atite vaci a filta.

IT Urare de diminéta anului nor,

Anul nal en fericire
Ve brim i cn 'nflorire,
Ca mciii
Ca peril
In mijlocul veril.

Brita i se deseingea
Romanii fat obicelu a's1 stringe mijlocul cu brie de lanh rgil, sall
cc chingl late de pele , tintuite cu bum Iii de alamh. El pretindh ch,
puterea omnluI e cu atit Mal mare cc cat pick sunt mal strins le-
gate cu cinghtorea.
Ptiná 'n briii eä mi'l baga.
rn povestele poporale cand Zmeff se apuch la lupth drepth cu feti-
logofetil, Zmell trintesch pe dupardl lor ast-fel de tare ch-i lmgit
in phmint plat la genuchI, apol fetii-frumqi, Ia rindul lor, bagh
pe Zmei in phmint pang la brill, etc.

Balada id Steen are aseminare In unele pasagiuri cu acea a Phn-

naplui Codrilor. Ele fost amindoh cantate de, un lilutar din
satul Mircestil, anume Didicit, i póte ch aii acchq autor.

www.dacoromanica.ro
 11",0,,sc.tk
cI
kT%ts.

XXVIII

SERBSIRAC

1 Primb16-mi-se 'n sus §i'n gios

Pe 'n mijloc de Tarigrad,
La ce§m6oa lui Murad
Primbla-mi-se Serb-Sarac
Pe-un cal negru din Bugeac,
Volnicel §i sprintinel
Dar Sarac ca vaI de el!
Cu saia imbairaei,
Cu §alvarI de cl'orch". 1at, 1
Cotul duel galbhil luatd.
Cu came§a de matasa,
Vitele 'mpletite 'n §ase..2
Cu piciórele 'ncriltate
In opincl inhirzobate :
Hirzobul
Si galbinul,
Nojita
Si leita,
Curatia .
Si paratia.
\,
www.dacoromanica.ro
Pe fugaru-I cel frumos.
Unde negrul nechezia
Tarigradul se trezia,
Turcii toti ea alerga
Si pe Serbu '1 intreba :
c Copila§ de Serb-Sarac !
Nu-ti e negrul din Bugeac ?
De-tI e negrul vhiptor
Ed iti sunt cumparator,
C. vreil bine se'l platen!
Cu aur se'l cumpanesc.
--Nu'mlenegrul de vimjare,
Niel 'ml e negrul de schimbare
MI volnic,§i 'I pain de zmeh,
Si 'I fugar pe placul meh! »
Nep6ta Sultanulul,
Copilita Hanulul
Hanultil ratarului,
Pe Serb eath, a '1 zarIa
 am
.4,xlv
),..,;..I
,1
e
.r
Din sarah, de la zebrea 3
i din gura-a§a grala :
1 « Copila§ de Serb-Shae,
Mu lt esti mindru §i pe plac!
Vin' colea, langa zebrea
Se-ti daitinzluel cat ii vrea,4
Negrul teti se'l prirninesci
i pe mani se'l potcovesci
Cu potc6ve de argint
Ce sunt sporniei la fugit.
Ca, stil, frate, pe la noi
Ali e mercuri, mani e gioi,
Mani esti Turcii la halca 5
Sus, in Haidar-pas 6
i oil eine-a castiga
1{6ba lui Hanul m'a da!
7 Florieica din zebrea
Resarita in calea mea!
De-ti sunt drag, de-ti sunt pe
Manivirtej am se me-fac Lplac
Se yin Turcilor de hac !
--Copila§ de Serb-same, [plac
Mult'mi esti drag §i'rni esti pe
Dar eti, frate, mult me tem
De chlariul din harem 7
Cel cu chipul de hap, . Se n'ai frica
Buzat, negru, ras pe cap
,i cu solzii marl de crap.
www.dacoromanica.ro
r1-1
nr X*3
.r
ki;x4,
100 "
El ca §1 are-un bidiviti 8
Cu sange de argint viti,
Un fugar neintrecut
Care Ore na vedut
De cand masa l'a facut.
De tinut unde §i'l tine ?
De trei ani e tinut bine
inteo bolta 'ntunecata [tra. 9
Sub pamint, in grajdiu de 1)0-
, De hranit cu ee'lhrinesce?
De doI ani 11 intiresce
Cu flOrea trifoiului
Hrana dulee-a robului.
De-adapat eu ee'l adapa?
Tot en Eipte§or de eapT.,
De §i'l face lat pe sapa. .
Fa§a, frate, mult me tem
De chlariul din harem
§i de minrdu-1 bidiviti
Cu sange do argint viti ;
Cii pe el de-a 'ncaleca
Mani la giocul do halea,
Róba lui Hanul m'a da "
Floriciel din ,zebrea
&Arita 'n calea mea !
De nimica
Ca nu-i cal imperitese
 ter
NOs
X
107
r,c5'
e(,) Ca negrul ist voinicesc!
Orl ce-alung
Cu el aglung,
0
Orl dud plec
Paserl intrec ! »
II
Trecea mercurl, venia glol,
Turcif mergea cate dol
Ca se &ice la halca
Sus, in Haidar-Pa§a,
Si de-odata toff pleca,
La fuga se arunca,
Pe camp luclu se 'n§ira.
Ear sultanul, stand pe cal,
Sub un verde cort de §al,
Barba négra '§i nete4la
ti cu ochit urnigria.
Alalah! cal arapesci,
Alalah! cal tatarescil
Cum mi§ca copitele
Ca oImii aripele I "
Dar cazlarlul se 'ucrunta
Bidiviu '§1 Marta,
Pe totl Turcil '1 intrecea
tit! 'nainte se ducea.
Val! de fata.Hanulta
Hanulul Tatarului,
Nep6ta Sultanuldi!
www.dacoromanica.ro
ic)et
irç
0., 4,W
rgj
Eata, eata Serb-Sarac
Pe-un Soimut de la Bugeac
CA venia, maxi, venla
Cuvinul de '§i implinTa.
Pe cazlarlu '1 aglungea
Agiungea §1 intrecea!
Ear cazlaritt '1 viclenla
§i din urnfa-i tot racnia :
« Copila§ cu cal de fool
Opresce negrul pe loc
Ca-1 pica potc6vele
repune 4ilele.
Serb-Sarac descaleca,
Potc6vele cerceta...
NicI un culu nu le cadea!
Daca videa §i videa,
Biclu de sirma el scotea
pe negrul opintia,
epte stinjinl ca sarla,
Pe arapu '1 urmarIa.
Punea scara
Langa scara
oblinc
TARO obline
derlog
Langa derlog,
din fuga cum venia
El in scarl se 'ntepenla,
 1.1
1,rig%)er
'
XIV
"
108
,,, --,,,,, ,s- WifP

I
ft
De dizlariu s'apropeta Cu adind temena.
Doa pahne 'n c611C-1 da, Ear copila Hanuful
1 De pe cal il redica Hanului Tritarului
' Si pe camp il arunca! Nep6ta Sultallulul
Se ducea bietul arap Cu ochiana prin. zebrea
Rostogohil peste cap, Pe voinicu 'I urnih'ria,
Si pe camp se restignia, Si and Serbul se 'ntorcea
Si in urm6 remanea Ea 'nainte-1 se ducea,
Bunt, negru, pk6sit Cu nästrapa mi'l stropla "
Tocmai ca un clung pgrlit ! Cu nrtframa '1 recoria.
Ear Serbul se tot ducea Apol nunta se filcea 13
De halca s'apropiea, Si la nuntri petrecea
Si din NO asvirlia In cantitri §i veselie
Djeridul sell chiar prinea.12 Cum e rindul la Domnie...
Apoi vesel se 'nturna Paceti-nil parte §i mie !'
La Sultan de se 'ncliina

NOTE
1 Cu qaltaai de dared lata,
CiOred-hrtil salt atorailatd, cnvint corupt cc insenmezii nagrqit
o materie ecarlatd, ciicilalvaril se facji de postav ro0u.
2 Vifele 'inpletite 'n pse.
itse in Joe de ese provincialism, asemine se (lice ppte in loc de
epte, etc.
Din saran de la sebrca.
Ferestrck de la mole Turccsci, mai cu stSma acele.din partea ha-

www.dacoromanica.ro
 4
1
,,,,,,4 I

i 109

e- remului sunt inchise cu gratil impletite de lenin , sail zebrele-jalu--

sc

zele carele oprescii.ochii de-a patrunde in launtral.

4 Seli daii luzluei ceit ii vrea.
1 fitzluctil e o moneda turcesca vechie.
5 Mai esii Tureii la halca.
Halea, e cuvint turcescil ce insemnizil verigii. Giocul balcalei tre-
bue se fi fost acela; carele Oita la Francesi numele de jeu de bagues.
Dupa intelesul baladel, giocul consista intrn a so repedi calare in
partea unite se gasia halcaoa spindurata, ;i a svirli djeiidul ast-fel in
cat se tilca pin cereal ei.
e Sus, in Haidar-Pasa.
Haidar-Pap este numele until camp lat ;i frumos ce se gasesce in
Asia, lane', Scutari (Ischindar) in facia cu Stambulul. Pe acel camp
se faecal-I inaintégiocurile favorite ale Turcilor, djeridul, halcaoa, ar-
cul; ;i. pc dinsul astiidi se adund caravancle ;*1 hagiii carii plccii pe
tot and la Meca, spre a dace presenturile Sultanulni la mormiutul
la' Mohamed, profetul Islamismului.
' De diaariul din harem.
Haremurile Turcilor, adica locuhria femeilor, stint incredintate pa-
zei efinucilor, arapi ce se numescii turcesce kilizlarl.
8 El cd-si are-un bidiviii.
Cal tines ;i sprinten la fuga.-
9 Sub pdmint in grajau de yard.
A cresce caii la intuneric pentru a'i face Intl si mai frumoii este o
credare orientala ce exist'', ;i la Romani. Toti caii eel' mai vestiti din
povesti, proem. cal Graur, cal Vintes, qi altil ce ducii ca viutul ;i ca
glii.ndul pe Fet-Logofet cu pe'rul de aur, sunt nascuti ;i. crescuti in
bolti intunecOse. Balada dice :
Cii, el sore n'a vadut
De child masa l'a Ent.
....._____ J
www.dacoromanica.ro
 12
o rt., o
c.r fi?...1....rt,,, ,.-- .0ecto?'
,..4a 4,,,i ,,,

.y1C° rvr'
,...../
-6 a-tix
,,,...) 4
-Ns
no

" Rad ml Hanul m'a da. 'S

? Adicg : Hanul o va da lui de sotie. Se crede ca femeile, chlar cele 6

maritate, sunt robe la Turd.
11 Cum misca copitele
Ca ?ointii aripele.
Minunata i molt poetic a. imaging de alergarea cailor.
12
$i din furja asrirlia,
Djeridul liii claar prin ea.
Glocul djeridulul a fost cel mal favorit al Turcilor, cacI el da pii-
leglu a arata dibacie si in purtarea calului si in aruncarea lancel
plumbuIetg la capete ce se numla djerid. Acel gloc era ca on solo de
tournoi cavaleresc in care luail parte un mare numer de amatorI, gi
se executa ades sub ochil Sultanulul, pe cAmpul de la Apele dulci
din Europa. Luptatoril se impartIail in dog tabere, fie-care din el' Ii
alegea protivnicul SOU ; apol, la un semnal ce se da din chloscul urn-
paratesc, totl se repepati in fuga cailor i arrincaii djeridele. Diba-
cia consista intru a se furi de djeridul protivnicului , a'l prinde din
shor sad a'l culege de glos farg a's1 opri caltil, si o'l arunca inderept.
" Cu adinca temena.
Count tureesc ce insemneza inchinaclune. Turd]: facii multe te-
menale child se intilnescii; el so pléca pima la pamint an ul dinaintea
altue, l o cu maim drepta, ill atiiigii peptul, gura si fruntea. Aceste
semne inlocuescii la dinsil sceterea palgrieI i stringerea d.e inima a
Europeilor.
' Cu nas'r«pa '1 recoria.
Vas de aur sad de argint in care se ve'rsa ape mirositore. Obicelul
mainte era de a stropi cu apa de trandafir pe visitatorl la (jile marl.
lb Apol nunta se facea.
In editia baladelor din 1852, s'ati tiparit alte versuri la finitul ha-
ladel lul Serb-Sarac. Eatg-le :

www.dacoromanica.ro
 r 4-k
1-1 _5
xev5` uzcd. )
1.1 6P4'1,
11/4,Te f:

11

Eaf copila Hanului §i la sina-I. ran sttingea,

Nepóta Suliandal
Ca ochiana pin zebrea
Serbuprul qi'1 zra
§i 'naintea leT siiria,
Ca mistrapa '1 recoria,
Ca menestoqu '1 stergea,
§i 'n etac et. mil clucea,
Nanth minWi cii acea,
SeptemaMi,
Luna', 111111,
C11111 0 Tindal Domnilor
vitejilor.

www.dacoromanica.ro
 r
XV5(
"t
(
'rx
XXIX
DONCIL
Sub cel par mare din sat
Zace DoncIul pe un pot;
No ani i glumatate
De cand zace el pe spate!
Pentrn dinsul nu o vara,
Nu e duke prirnavara
Ci numai vlat,a amara!
Pe de-o parte carnea-I cade,
Pe de alta vermi 'I rode,
El se rógil tot mereti
Se'l slob* Dunme4eri.
TOta lumen Pan lasat,
Lrunea toa l' ad ultat,
Nurnal sorri-sa, Ancuta
Anicuta Romancuta,
Lucéferul satului,
Salba imperatuluI,
NicI pe DoncIu raft lasat
Niel pe DoncIu Part ultat
www.dacoromanica.ro
Noa anI ea l'a catat,
Noa ani i gIumatate
L'a catat tot ca pe-un frate.
Di Si nOpte l'a veghlat,
Pane albe I-a mutat
Cand la cap, dud la picIóre,
Cilnd la Abra, cand la Are !
tntr'o Oi el o videa
crt de plans se ascundea,
Si cu ja1e-asa21 Oicea :
« Ce-I, Ancuto, draga men?
Ochisorii tel frumosi.
Sunt ea, ht. luceferl rosi;
Póte ca ti-ati venit greii
De cand tu me cati merert?
Ba, fer6sca Dumnecleil!
Ntt-i asta, dragutul meti.
Dar un plaus m'aft apucat
Ca pe fade din sat
-)
 se,
X5)
113
pr
Grea urgie aü picat!
Crt stii, frate, un Mirzac
All sosit de la Bugeac
1 Si pin téra face jac.
1 Cu busuioc se freca,
Lfingrt sat el s'a oprit
Sub un cort mare pislit,
Si-orT ce vrea Tdtarul cere
Tot in sin, §i 'n putere.
De tot omul de pe-aici
pece gabini Venetici,
Si de fie-care casa
Cate un §'o giuncd grasa,
Ear pe nóptea fie-care
Cere cate-o fata mare!
Hei, Ancuto, draga mea,
Faca Dumnecleil ce-a vrea!
Tu se n'ai nici o prtsare.
Ferbe lapte 'ntr'o caldare
De-mi gatesce-o scaldatOre,
Si me freed 'ntr'un noroc
Cu fibre de busuThc
Dear mi-er potoli cel foe
Apoi ada-mi haine dalbe
Cusute cu firuri albP:
Ada-mi §i armele mele
Ce lucesca ca niste stele.
Apoi chiamil din cdmpie
Calul mai de voinicie
www.dacoromanica.ro
`'%
Care plange cand me vede
Si de-i qic cii, mon nu credo! »
El in lapte se scalda,
Haim dalbe imbrica,
Caul §i'l incilleca,
Si cat se yidea &Mare
Striga tot in gura mare :
« Bemal, soro, sanatbsa
Ca o viorea frumbsd
intent' pahrtrel pe masa!
Si tu Solute ce nechezi
Si de bóla mea nu crezi,
Se te ve4 corn te repe4i
Cand in mine me ghindesc
Se repim cap tiltraese !»
Soimul vesel nechezia,.
Sborul lute '0 rape(lia
Epuresce, ogaresce,2
Pasaresce, fulgeresce,
Si 'ntr'o clipa agiungea
La cortul lui Crim Hogea.
« Bun sosit, ghiaur Doncila!
De-mi aduci vre o
Ada-mi tu pe sora ta
Ca nu dorese pe alta,
- II aduc alta mirdsrt,
Mai frumósri, mai aldsa,
 -1
"1,
A 3)e-s'
eiS- )
laz ,:k#4-cl
.;.Mstl
1
--6Vs'
11I

p!'
o
Care cand te-a suruta,
Halal de viata ta!
Cinc-I, bre DonciVt, eine?
tinde, unde-I s'o ved bine ?
Eat-o, ici in briii la mine !
Eau vedl cat e de frumósit,
De subpre, de 1uciós5.
Ce gl'a'sut zinghenitor
Scae aid o prinde dor,
Dar mniancä om de vitt
i tae cap de deli.'
Ah! amar, amar Doncilal
N'am cerut ala copi16.
Dute ca dinsa 'napoi
Cit eh plec a de la vol.
Ba nu! vreh se te Cumin
C'am gunrat se flit adi nun.»
Pala 'n aer fulgera
Capul Mirzicesc sbural
Apoi Dondul se 'ntorcea,
Anicutel de dicea :
«Bietul om! noroc nu are;
T-am dus luu o fat'd mare,
nurnal dintr'un sitrut
Caput lul i Pah perdut ! »

NOTE
Subiectul acestei balade a fost tratat si de poetil poporall a Ser-
bid, sub numele de Dojcin bolnanul. Vedt colectia canticilor popo-
(Dentu
rale ale Serbilor, tradusii in limbs, francesit de August Dozon.
libraire-editeur Paris).
hi Ardeal existg asemine balada lul Doncild, mns cu numele de
Radu si Calugirita. (Vedi colectia tipa'ritg la Pesta de Dr. Marin
Marineseu).
A57 pin terd face jae,
In timpurile pe cilna Bugeacul era in stiipinirea T,tani1or, acestii
fceaii ades nivb1ini pe Omintul Moldova si ca'sunail cumplite rule
locuitorilor romiini, ardendule satele, praandule vitele, si riipindule
nevestele i fetele., Asemine Rol-Minn' din partea lor da ndvalii in Be-
geac si '0 resbunaii cu foc i cu mOrte. In balada leT Conic, 71-

www.dacoromanica.ro
 ,r,,
...e
,.../
(
"r- " k '4A....
1th
.4;:th
or
tarul Crim Hogea cere tot in si15. §i in putere, el redid: haraciu de
A
tot omul cate dece galbini Venetia, etc. i pretindepe fie-care mipte
chte o fat a' mare. t

1 In balada lui Homan Grue Grozovanu, am vldut cil el intrase in

Bugeac pentru ca se ducii in Viii cure mod;nesci pline de copile
Mirzicesti i de robe Viiiiresci. Tabloii vifi ,i spi-iimintittor de acea
epola de vrajmrtie undo omul nu era sigur de adi pcm5, maul, §i in
care el se giisia inti'o lupth' necmma6i, en dwilmanii din telile vecine.
2 Epuresce, ogaresce,
Paseresce, fulgeresce.
Aceste patru cuvinte form6zi, un adevdrat model de repedirnea ca-
lulni. Ogarul e mai 'lute de cat epurele, paserea mai 'lute de Cht oga-
rul.;ii fulgerul nmi 'lute de cht paserea.
8 Bon sosit, ghiaur Boncila.
Pop-Orele ce urméza preceptelor religiei lui Mohamed, dati Cresti-
nilor denumirea de ['Newel, adiert : necredincio0.
4 Al aduc aim Iniresa.
Espresia poetid de miresli intrebuinta0, pentru spadil, se Osesce
i in una din cele mal frumOse poesil alevestitului poet geman Ulland.
In bucata intitulatu : Spada, cavalerul dico :
« Dar spada mea, dar, ell sunt tin cm liber, i teinbese din fundul
inimei, te iubesc ca qi chnd mi-al fi mired,... etc. v
6 tii, toe cap de &Nil,
Dellis insemnézu in limba turcesd un om voinic lisii, cam nebun.

www.dacoromanica.ro
 en .5'
v., lit cti
X,c, AS41 ,k;of
VVT3 'z'Pa 14z.k,
sis-L-kz
11--ea`C -t
'25°(

t
1?:

X XX

K Ilt A
La Braila 'n vale Dar pan' descarca
Septe bolozale ' Si pan' incarca,
§epte sandale El ce mal facea ?
Descarca la zambOle Tot pe mal §edea
Si 'nearcil la stambóle, Si mama §i bea
Descarcil bacalil Sub verde frunflar
Si 'ncarcil dimerlii De crengi de stejar.
Tot de gria marunt 2 Eata-o copilitt,
Si de arnaut. Cu alba cofita ;
Dar eine descarca « Kiro, Kirolina,
Si eine incarea ? FlOre din gradina 1
Tin arap bogat Gheld tu cu mine'
Negru §i buzat Ca te-olu purta bine;
Cu solzi mart pe cap, Bine te-oiu purta
Cu solzil de crap ; i ti-du cumpara
Si cu buze late Rochita cu zale
Ro§ii §i umflate Lasata pe §ale,
Si cu ochi holbati Rochita in bolduri
Si cu dinti smaltati. Lasata pe §olduri.

www.dacoromanica.ro
 whyr ,

117

paftale marl Si se cufunda,

De margaritari, Si child se ivia
Si paftale mici Iii caic saria,
Tot de irmilici. » 4 i pe cel arap,
Kira tot ridea 11 da peste cap.
respundea : Apoi se 'ntorcea
AleIl arapila, Si Kirel ijicea :
Alel! mai Buzila! <<Sora tical6sa!
Uncle s'ati aflat Sora pacatOsa
a s'a 'mpreunat Spune la tustrel
Corbi .cu turturele, Care mOrte vrel?
Serpi cu floricele. MOrte luminata
U17§1 cu capri6re Off intunecata ?
nouri cu s6re ? » Fratioril mei!
Earl cel arap Ve giur la tustrel,
Cu solzi marl pe cap Giur pe Dumnepli
Cat o auia Pe sufletul met !
Se §i rapegia, Ca's nevinovata
In brate-o lua Ca apa curata.
in caic intra Ah! dragutii mei,
Si se departa, Nu 'ml fiti dumanel,
atre Sulina. Nu ire 'ntunecati,
Ear fratil Kira, Nu ve incruntati,
Hotil Brailel, Ca's o blata fata,
Serpii Dunarei, Deg ! nevinovata!»
La mal alerga, Ear fratil Kirel,
Pe Kira striga Hotil Ernie!,
Si 'n not mi se da, Serpii Dunarel,

www.dacoromanica.ro
 118
avix
A,
A casa-o ducea. Kira v al de ea I
Apol ce facea? Gemea §i plângea,
0 lega de-un par Trupul Il fringea,
De-un par de stejar Si amar 4icea :
Si pe langa ea <Friorii mei,
Vréscuri aducea. Me rog la tustrei,
Si ce mai facea? Faceti-fe miI
Trupu-i catrania De-o blat copila.
Duprt ce '1 golia, Ah! me dóre fOrte !
Apol foc Ii da Ah I me tem de mOrte
5'ast-fel o mustra : Fie luminata,
« Sora ticalbsa! Fie 4ntunecata !
Soya pacatOsa! Val §'amar de mine
Unde s'a aflat Eata mOrtea vine,
De s'a 'mpreunat, Vine, se rapede
Corbi cu turturele, Si nime nu 'ml crede!
Serpi cu floyicele, Maiculita mea,
Ursi cu ca'priOre, Ce ped6psa grea!
Si nouri cu Ore? Focul me cuprinde,
Ardl in foc nesting, Carnea mi-o aprinde ;
De noi trel aprins. Maich unde esti
Si te fit taciune De me parasestl ?
Si te fa, carbune Maid, mor, ah! mor
Ca-arapi de vroesci Si la tine sbor I
Ca se te iuhesci! » Kira tremura,
Focul s'apyindea In foc se lupta,
VrOscurile-ardea, Si amar striga ;
Para se suia, Apol lin ofta,

www.dacoromanica.ro
 4f.
rt.) jr.s'ec

119

Capul Ii pleca Osele stringea,

Sufletul II da! Cenusg-alagea
Ear trupu-i ardea, Si 'n vint o svirlia
Trupu4 se rosia Si ast-fel grgia :
Trupu4 se 'negria, « Ose pgegtOse,
Carnea sfiriTa, Pulbere de 6se !
6sele trgsnia Manca-v'ar pginintul
Para pilpfia, v'ar duce vintul
Fumul se 'nvirtia, Peste nog marl',
Ear cfind trupul ars Peste nog tell
Cenusg-a remas, In pustau golit
Frata ate trei nerngrginit ! »
erpii Dungrei,

NOTE
..5'epte bolozale
qepte sandale.
Negre0t aceste cuviute sunt numiri corupte de vase plutitóre, crtei
Romanii cam ati obicela a strop0 unele nume strnne, precum ail
prefa'cut euvintul de canton in cardon, l iacel de diligiantd in dirt-
gtancd, etc.
' Tot de grill indrunt,
.Fi de arndut.
Tabloti statistic de comerciul terilor inistre.
Moldova 0 Valahia stint vestite pentru Omintul I Or mgnos, 0 pro-
duct]. de mai multi anY, atimi forte insemuate de griii , popuplu ,
orz, oyes, etc. ce se espOrta" prin porturile Galati 0 Ibraila. Agricuh
tura este panh' acorn singura industrie important'a a Principatelor-
Unite, 0 de caud a incetat producerea cailor, is'aii stins rrumerOsele

www.dacoromanica.ro
 re,k
c(rg
Th-u\ 04x ,JA
)
es'

t-1
-6 1.16Vn/5-

120

erghelii ce formail inainte unul din isvOrele de bogatie a Românilor, 43

acestii g'ail dedat la inmultirea vitelor albe din care se espórta mare !
numer in Anstiia.
8 Ghelai too en mina.
Cuvint turcesc ce insemnéza : Vini tu cu mine.
4 Tot de
Moneda turcesca de o valOra de 20 lei de T ari g r ad.

-unit cantareci sfiqescil balada Birei pun urrnatOrere versurl :

Pulberea sbura, §i din sin scotea
La cer se 'nalta Trei fulgeri de foc
'n cer aduna Cat lute pe loc
NorI ingrozitofi, Peste eel trei frati
Nori resbunatori Crunti i ne'mpacati.
Care se 'nvirtia

www.dacoromanica.ro
 NP!,-
,SNct)
nA 9
V'
.k.,
.s

X XXI

RALD A

La cea casa mare Si cu m6rtea 'n sin

Cu feresti in sore
Mu lte butt' de t6te
Se lovescti in elite
Buti marl, ne'ucepute
De ate cinci sute, 1
S'a ltele mai mid
De-o sutg §i
La cea casa mare
Cu ferestI in s6re,
Vinu-1. bun si rece,
Mu lt vinat se trece
0'1 viude Mita,
Rada crismarita
§i'l bit cazaclii 2
Negustorl de viI.
Ear unul din el
Capitan MateI
CazaclIii batrin
La Rada cgta,
Din suflet ofta
S'apoi cuvinta :
« Rado, RadisOra
Mindra viisOrg!
10-me tu pe mine
CO te-olu tinea bine
Si ti-oiu da ea tie
Ruble chlar o mie,
Papuci in badil
Adusl din Indi1,3
Blang lungg, mOle
Cu samur in pOle,
Si un asternut,
Cu aur tesut. »
Rada videa
il respundea :
« Capitan Matei,

www.dacoromanica.ro
 -
,,,j,' ,,,
122

Me vrei, nu.me vrei, Pe loc s'apuca

Cat esti de bogat De se incerca.
Nu mi-I fi barbat Dunerca trecea,
Cd, ti-e barba sura ear se 'ntorcea
,i. n'ai dinti in gura. Din c6te 'notand,
Barbat oiu Ina in pici6re stand,
Care s'a afla Buzdugan piirtand..
DunereA se 'lige Rada 'nveselia
Redicand din cOte, ast-fel gala :
Itn piciOre stand, Yin' voinicule,
c
Buzdugan purCand. » Argatelule!
Nime nu s'afia Pe tine te vreti
Care cuteza Barbat se te Ted,
Din cei cazaclii o dicatOre
Negustori de vii. De insuratóre :
Ear nu argatel, Cine bate Dunerea 4
Tiner, volnicel Nu mil bate .muerea ! »

NOTE
De ceite and sute.
Adieu fie-care kite era de 500 vedre,
' 6i'd bell cazaclii.
Cazaclii se nuniescii unil negustorl din Rosia carii campiirii in tot
anul yin de la Odobesci §i'l ducil peste Prut.
Adug din ladle.
Adieu diu India.

www.dacoromanica.ro
 C " 4.
r
123

Cine bate Dunerea

..71-u mi'l bate muerea.
1 Din cuprinsul baladelor : "%map]. Codrior, Vidra qi Rada, se
pate dobindi o idee ecsactit de caracterul femeelor romance. Ele sant
vesele, glum*, 0 ail o plecare mare pentru voinict Un em vrednic,
care rive mita 'n dad , dupit proverbul poporal , platesce mult in
ochil Rornancet 0 fie cat de sitrac, el e preferat unui avut nevrednic.
Romanul asernine 4i arata' simtirele lui in urmiltórea q.icalii : Mai
bine en un voinie la pagubd de ceit en un miqel la cdstig.

www.dacoromanica.ro

11-1S
-5r6'
XXXII
BADIIIL
Pe luciul Dunarei,
La scursurile ghtrlei,
La cotitura marel,
Ean ca se ZarIa plutind
Cu lopetik vislind,
Cu pinzele filfiind,
Un caic mare, bogat
Cu posta§ ro§ imbracat,
Pe 'n afara zugravit
Si pe margini. poleit.
Da 'n calc. cine era?
Era Capitan-Pa§a,
Ba§ Agaoa Turcilor,
Macelarul francilor 1
Cu cinci-qecl de brailenl,
Si cinci-lecl de bosnieni,
Brailenl din. Braila,
Bosnienl din Bosnia.
El, mari, cu toll veuia
www.dacoromanica.ro
Alec
MENns
Si pe mal se coborIa
tu cel sat mare, serbesc,
GIumatate iomanesc,
La casele Badiului,
BadIulul bulgarului,
Fratiorul Ma rculul.
« Dalbo, dalba, glupanésa!
Cu ochl marl de puIca-alésa ;
Deo e Badlul tea a casa
degraba ca se easa,
Ear de-I dus in deal la vie
Mergi de-1 qi se nu mal vie
Ca s'a trecut de glumie!
Nu-i la vie, §i-i ui casa
Cu palo§ul gol pe masa.
Badiului voinic nu-i pasa
Niel de cursa durnanésca,
NicI de óste. 'mperatésca!
Badlule, te tine bine,
 c-C- 5,*3.",_-)at-LI
No4,3ck,
125
,r Ca urdia 'ntrégl vine !
Turcil vinti gramada, clae,
Capul teli se mi ti'l tae
1 i se'l duca pe tipsie
De pesche§ la 'mperatie. 3
Eata lupta se 'nclesta ;
Badiul singur se lupta,
Chiar in shnge se scalda
i de loc el nu se da.
Dar chnd trupul obosesce,
Chnd puterea se sfir§esce,
Inima la ce-ti slujesce!
Badiul mei silibia, cadea
Turcil remasi mi'l prindea
Fl fereca peste tot,
i'l. lega Arius cot la cot
Gios la stilpul hornulul,
"La dogOrea focului-,
Cu fringhie de matasa,
Vitele 'mpletite 'n §ase...
'Ma carnea pail'. la 6se ll
Badiul'greil se resucia
i din gura 'ncet qicea :
« Badulesa mea frum6sa!
De mi-al fost tu credinciOsa,
Mergi degraba la camara,
De le galbini din comóra.
Ample'll p6la Ong, rasa
www.dacoromanica.ro
,7-5'4"ec
-Y, aV 4b44
°Y)
revarsa-aici pin casa. c,
.Doar Or vré ca se me lasa! »
La bani Turcil nayalia,
pe gios se tavalia,
Dar pe Badial nu'l slabia!
&dial 'Mica mai qicea ;
c Badulésa mea frum6sa!
Cu ochi marl de puica-alesa,
Mergi degraba in cea casa ;
Pune facia la ghiliala,
Buze moi la ruminiala
sprincene la cernela; 5
Apol vina-aice 'n casa
DoaT or vrea ca se me lasa ! »
Mindra cht se arata
Ba§-Agaoa se 'mbata,
Dar de Badiul ce zacea,
Mila nici Ca-I se facea!
Badial Mica 'ncet licea :
« Badulesa mea frum6sa!
De'mi esti Op' credinciósa,
Fa la apa ca purceqi,
fi 'n fuga se te repeli
Pe la gura pivnitei
Tot de-a lungul ulitel,
La casele Marcului
Fratiorul Badiului,
da lui pe loc de stire

3'sk
126
Ca' me ailu la peire. »
Badulésa purcedea
Dar la apa nu mergea
1 Ci 'ntr'o fuga agiungea
La casele MarculuI,
Marcului BulgaruluI,
Fratiorul Bad luldi r
«Alel! cumnatica mea!
Resarit-al ca o stea.
Ce vint. dulce te-a batut,
La noI de te-al abatut ?
Am venit se-ti dail de scire
Ca'nfl e Badiul la peire,
Pe maim Bosnenilor
Si a Brailenilor ! »
Badulésa nu sfir§la,
Marcul se §i rapecria,
Buzduganul invirtind
Si din gura chinind :
« MOT Bosnenl, mal Braileni
Mi§ei dumanI §i. vicleiii!
Ve-aruncati suta, pe-un om
Ca s,i clorele pe-un pom.
Ce ve'l robul vinovat
Ast-fel de l'atI ferecat ?
De ve'i robul de ertat,
De vindut sail de schimbat
Mie 'mI e de cumparat.
www.dacoromanica.ro
1-t
.5-
,5- v244-'
41.
Nu ne-I robul de vindut
Ci ne-i robul de perdut.
! frate BadIule
Cum te cold: babele! »
Cat qicea, se rupeTia,
Stulpul hornului smuncia,
Pe Bacilli ca'l slobozia
Si din gura-1 poruncia :
« Bate tu marginile
Ca eh bat mijlócele
Care-a scapa de la mine
Se mi scope de la tine! »
Amindoi turbatil racnia,
Virtejiu do m6rte facea,
Pintre Turd se invIrtia.
Turcii sarla §i fugea,
Dar pOcatu-I agIungea!
Care scupa de stilpan
Nu scapa de buzdugan!...
NOptea negra cand cadea,
CM' de Turd in foc ardea,
Si lumina se 'ntindea
Pe luciul Dunarei,
Pe valurile mareI.
Ear nevasta BadiuluI
Cumnatica Marcultli,
La cel foc grozav cata
Si cu jale cuviaa :
 cli
).-5-"Qec, .34

(I)
.19
-jr 127
rs..7

Pr « Mei! frate Badiule ! Cum mAnauca Osele?

Cumniltele Marcule! AuIitl vol mamele
Audip vol.' parele - Cum ki plane pkatele?...

NOTE
Acesta baladg se canta pe o arie cam serbésca, cc traggnituri de
glas orientale, i lantaril adaogii la sfirsitul oriel un solo de suspin
pe cuvintele turcesei : Brui aman, aman!

1 .11Ideelariul franeilor.
Turcii dad numirea da Franei la tote popOrele inThrgeate eu haine
europeane, i find ci el ad avut inulte resbOe cu Unguril i cu Nemtif;
póte c versul de sus face alusie la unul din acele macelurl crancene
ce ad rosit en shge de atite ori malurile Dunarei. Punem inainte
acOstg presupunere, fiuiidI ea caracterul mai modern a baladei Ba-
dialut nu ne ingadue a o crede de pe timpul cumplitei desfaceri al
francilor sub zidurile Nicopolii.
2 Cm einci-Veci de braileni.
inainte de resboiul Rusilor cu Turkia, la 1828, orasul Braila, in-
tarit cu ziduri, era ocupot de o garnizong turcescg. Brailenfl din ba-
lada nu sunt de cat ostasi din acea garnizong.
s De perhiq la 'mptreitie.
Cuvint turcesc ce insemnedg present, dar.
Tae carnea pan' la else.
Un lgutar cliii satul Foltestii ce se @Jig la coda lacului Bratesd,
längg Galatz clicea urmiltOrele veisuri :
Cu-o fringhie de matasii Cat si bratul med de grOsg.
I

Impletitg 'n trel, in sase Titla carnea pan' la Ose.

www.dacoromanica.ro
 X,X
-ot* sj 4VX

128

rr >4.
§i cu doa de fuior, Numai latul de matasa
Cat tin fluer de picior. Nu-i da drumul ca se easd,
Dar child Badiul se 'ntindea, Ci'l stringea, stringea cumplit,
1 Cele (ha se rupea. Ca un Orpe 'ncolacit.
Pune facici la ghiliald,
Buze moi la ruminiala,
57. sprincene in cernéld.

Femeile in Orient ad uriciosul obicelu de all drege obrazul cu

suliman i all boi sprinceuele cu nucimord arsa. Acel obicedu s'ad
adoptat de tote femeile, fie mabometane , fie crestine ce locuescii in
imperiul Otoman, i din nenorocire ad i trecut peste Dunarea, §i s'a
incullat In satele Rorminescl de pe maid sting al riulul.

L J
www.dacoromanica.ro
 Pk
-LA si.1

XXXIII

G HE 3,1

Iinde-o vede Ghemi§ móre !

Frunp verde de-aluth§;
Tace cucul la rari§,
La rari§, la carpeni§
lUefrica celui Ghemi§,
Ca' de-i mic §i ghemuit,
Are facia de 'ngrozit,
de-i mare cat un ghem, 1
Tung toti de el se tern.
Cat a fost vara de mare
El a mas. pe la co§are
Cu vinata cea frum6sa,
Eapa, Kura §i vinósa
Cu dungi negre pe spinare,
scantei de foc in nare.
Ea-i ogarca pe sub Me 2
cat alérga nu Male,
VI locusta. saritóre...
Intr' o 4i Ghemi§ punea
epte buti alaturea,
Cu vinata le saria,
Pe vinata o spetia!
Ear Ghemi§ ca un nebun
0 lega de un alun
trei lile o plangea,
Nici ca. se mai mangaea!
Apoi, maxi, se 'ndracia
Cole'n vale se ducea,
0 falauga 'n drum scotea 3
Pe drumeti pe top.' batea
Ca se-1 spue de stiea,
Daca 'n lume cunoscea,
Alt fugar ca vinata,
Se-i se drég'a inima.
Cand la urma tuturor
Eata-un biet de cer§itor 4

www.dacoromanica.ro

130
Iin spinare cu desag
Si in mâng c'un toeag.
Ear Ghemis cum 11 videa
La prtmint il intindea,
De falangg Mil lega
i.'1 balm si tot striga.
(c Mai sgrace, sa'rticila,
De child 'hall cerend milg,
Vegut-ai in calea ta
Yre-un cal bun ca ving'ta ?
. Still, &pane, nu mai da,
Ca tl-olu spine tot ce stil
Eil cunosat un bidiviti
La cel pasg din Macin 5
6
Care bea rachiti si vin! »
II
Ghemis lute purcedea
Luntre mica el prindea,
Latul Dungrel trecea,
La Mgciii de se ducea,
'n cetate el intra,
Ear de pitic ce era
Nime 'n s6mg nu'l bgga,
El la grajdiu si alerga,
Grajdinl Miralaiului
in dosul saraiului,
Si la pindg se punea,
www.dacoromanica.ro
)1.),tirec
1-Pz-ke4e kwt
In gnnoiu se aseundea.
(and fit despre cantritori
Pan' a nu resgri ziori;
Gliemi§ lute se trezi
'ncepea a nechezi
Cum nechéza epele
Epelc sirepele :
Armasariul l'augia
Se 'neorda §1 nechezia,
De la Iesle se smuncia,
Peste zid II§Or trecea,
sburand voios venia.
Ear Ghemi ii viclenia
Pan' de c6ma '1 apnea,
Apol lute 'ncgleca
Si numal o fugg-I da
Pan' la sorg sa Manda
< Bung gioa suribrg!
De esti bung bunis6ra
Pii de inima volOsa
Si de 6spe bucur6sg. 8
Bun sosit, Irate Ghemis!
Bine 0441 ca venisi,
Dar mai bine, gell, fgceal
Dacg-aice nu veneai.
Ca dusmanu-ti de cumnat
Chiar pe cruce s'a giurat
Se te dea la Tura legat
 (
121
Pentra-o palma ce mi-ai dat
Cand cu el m'am cununat!
Se 11'0 grija, soro draga,
1 Ca' cu mine nu-I de saga.
De mine care se MO, , Si la Turd veste le da.
Sangele In trup i se'nchIaga. »
III
Eata ca se lainta
ji pe prag se arilta,
Cel cumnat &rat, hain
Ce venla de la Macin.
« Aferim, frate Ghemis,9
Bine facusi' c venisl,
Amindol se veselim
Ca fratl buni se ne cinstim.
Fa nevasta, dute, ada'
Yin de eel ce fierbe 'n cada'
Se ne cinstim 6spele,
Se recorim fratele. »
Manda vinul aducea
La beut ei se 'ntrecea,
Pan' ce unul se 'mbata
Si 'n somn gret se cufunda.
Ear cumnatul cel hain
Tufecciul din Macin 10
Pe Ghemi 11 fereca,
La seleafu-I se pleca,
www.dacoromanica.ro
Pistólele-I le-apuca,
De 6rba le descarca,
Cu cenusa le 'ncarca.
Apoi lute alerga
Turcii casa 'neunglura
'n casa buluc intra,"
Earl sora lui Ghemi§
Punea salba si beni§
Si "litre Turd se arata
Si din gura cuvinta :
« Turcilor, spahiilor,
Nu dati vint sabiilor
Pan' a nu me plati et
De Ghemis, fratele met,
Cu o palma ce mi-a dat
Cand barbatul m'a luat. »
Buna palma-atuncl II da
cat Ghemi§ se destepta,
Si pe Turd cat if aria
in piciare drept Aria,
pistólele 'ntindea,
Dar nici unul s'aprindea!
Daca videa si videa
Eartaganul apnea
Pintre Tura se arunca,
Pintre Turd cale '§I facea
Si la grajdiu el se ducea,
/ VW/
.1%,r4t1

132
Rtw
) -1-7-lzv X
°

§i nechezind, Mani§ iute 'ncaleca

Eartaganul invirtind, spre Dunarea pleca,
Armasariu '1 amp,
I-Chit-1M Apa 'n do despiea
' Armäsariul nechezia, Se salta dill val in val
La Gheini§ sburand venia Pan' sosla la cela haal!
Si 'n genuchi el se punea.

NOTE
1 )S7, de-1 mare cat 'an gliem.
In povestele poporale ccsista o fiunta fautastica ce se numesce:Sta-
tul palmd, barba cot, adica cu statul nalt de o palin i cu barba
lung 5. de un cot. El traesce sub pamint i ambla clare pe Un epure
schiop. Gliem4, mare cat MI ghem, a fi negre0t ruda cu el.
2 Ea-Z. ogarcd pe sub Rile.
Adica are forma de ogar, facuta pe alergare.
3 0 falangli 'n drum scotea.
Pedépsa barbara a falangai s'a aplicat in .0-fa' in timpul domniei
fanariotilor. Nenorocitul osindit l acesta pedepsii priimia lovitur:
de biciu sail de vergi pe talpfie piciOrelor, in vreme ce piciórele lui
era5 strins legate de un drug numit falanga, i redicate in sus.
' Eatd-unblet de cerfetor,
tn terile nOstre e forte rar de a gasi un cerptor Roman, caci cer-
qetoria e considerata ca o meserie ru0nOsa. A agiunge pe'la agile
strainilor este cea mai mare nenorocire peiltru un om; prin urmare
e o forte cruda ocara cuvintal de calic. Cersitoril din terile nOstre
sunt mai top str5ini, qi cei mai multi din el Rtqi porecliti Rusnaci.
Cu tOte aceste, pang, la Domnia laY Ion Sturza calicimea din tera
era Ore-cum privilighiata prin hrisov Domnesc, i poseda In Ia.0 un

www.dacoromanica.ro
 Vole'

.133 ,)05-
,ge
'; foburg numit rnabalaoa Ca Heil-rid. Ea avea dreptul a lua parte lal
'
cortegiul imounintarilor. Bres la calicilor era representatit la acele ,
triste ceremonii priu Omedi alegi din sinul el, 0 care purtati toégurl (
gróse de cearii zugrilvita: cu florl .0 poleita. To Ogurile insa, erail atit I
de grime ca de al& dol inneni puteail se ducil ate unul pe urnerile kr.
5 La eel rqd din Mdein.
Ora. b mie aprOpe de malul drept a Dund'rei, in Turkia,
8 Care bea rachiii f i 'yin.
Legea lui Mohamed opresce beutura vinului i a radii Ant
7 Grajdial Miralaimlai.
Mialala insemnézil la Turcl rangul de Colonel.
8 'i de óspe bueurósd.
Datina ospetiei e una din cele mai vechi. 0 mai sfint paclite la Ro-
mani. Cand sosesce tin striiin pe pragul cash' until om, el tlice panil
at nu intra : Bueuroil de óspeti? i-i respunde totdeauna : Bucurqi!
9 Aferim, frate Glienaq.
Aferim turcesce, sinonim de bravo.
10 Tufeceiul din Main.
Cuvint turcesc care insemnéza fabricant de anne.
11
'n easd bulue intra.
Adieu da nuvalu in cash' en grurnada. Bake e un cuvint tureen
care s'a prip4it In Wilde cand. cu navalinile Turcilor,dar incepe a se
perde din limba nóstra ca multe alte cuvinte slavone i grecesci là-
sate in unta lor de ocuparile Rusesci qi de fatala domnire a fanario-
tiler.

L
10

www.dacoromanica.ro
 %XXIV
VULC AN
La gura Siretului,
Pin postul sn Petrului,
Ean, mgri, c s'a ivit
Un caic lung, poleit,
Cu postav verde 'nvelit.
Dar in el cine 'ml era?
Era Suliman Aga
Cu cinci-leci de Eniceri 2
Care pórtg 'n brig hamgeri.
Ei veifia incet, incet
De la Dungrea 'n Siret
Vadurile streMtênd,
Malurile cercettind
De-un Vulcan, de-un cgpitan
Du§manul lui Soliman.
Eatg, milri, cum venia,
Cg pe-un mal se intilnia
www.dacoromanica.ro
Cu trei fete Moldovence
Floricele Dungrence,
Vorbitóre, cantatóre
de pinzi inglbitóre. 3
Bung vremea la trei fete!
De nu sunteti voi §irete
Spuneti nog de Vulcan
Unde-I aprigul Bogdan? 4
Dacg-ti spune Vol cu drept,
Resgri-v'ar fld11 la pept,
Flori cu facie de bujori
Si cu ochi de pruncu§ori.
Lucrul vostru se sporéscg,
Pinzele s6 se 'nglbesca
Cum e cOla de hârtie
figrea de lasomie.
Ear de nu-ti. grgi cu drept
Arde-v'ar dorul in pept,
Lucrul se rill ye sporOscg
 e,
1-t05'
oi
195
Pinzele se nu alb4sca,
Ci la s6re se 'negrOsca
Si la vint se putrezOsca. » . De stapinu-i daruita.
1 Soliman s'apropiea
Cele fete Moldovence,
Floricele Dunarence,
De la Mal se departa
Si din gull cuvinta :
l Atunce s'agfungeti voI
and tti afla de la noi
Ende-I Badea cel lubit
i.de Turd nebiruit! »
Turcil se posomorIa
Pe mal verde coboria
Si de mers,nu se oprla
Pan' ce 'n cale nu zarIa.
0 sälcica ramurata
Pe-un isvor rece culcata;
Langa salce o batrina.
Cu tre.1 caftane 'ntr'o mana5
De sfinge spalandule,
De petre batandule;
Ear sub salce-un CApitan
th'inul ager de Vulcan
Stand la umbra §i dormind,
De-a lul viata ne'ngrijind
Ca de paza mil pazesce,
i. la capu-I strajuesce
Pandela§, un grec voinic
www.dacoromanica.ro
rt,A
?
ge
§
s I
Cu pist6le sub ilk,
Sluga vechie §i ubit
Si. din gura-a§a grtha :
« Bre Pandele I de vrel bath
Se nu-i poti manca dol ani
Dane pe Vulcan legat
C6-1 pe§che§ de imperat. »
Grecul lacom respundea .
cDati-mi banil §'om videa.»
Solimau se bucura
Bani 'n paa-i numera,
pece pungi de irmilici,
Opt de rubiele mic1,6
vr'o trei de venetici.
Ear Pandele ce facea?
La stapinu-i se ducea
Si cu briu-i de matasa,
Bniü cu tesetura dosa
Ti lega bratele 'n cruel
Sit dartha rob la Turd.
II
Langa malul redicat
Sta Vulcanul resturnat
Ca stejarul cel frunps
In padure-aruncat gios.
 ip
k-s
!.
'24? -64teC
186
4
Impregluru4 adunati
Sedea Turcil inarmatl
. Si pe rind se intreba
Ca ce mórte Tear afla?
TJniTdicea se'l ornOre.
Cu 1a de spênduriltOre.
Altii se'l cufunde '11 a0,
Altil se'l inflga, 'n tepA,
AltiI se'l tae pe loc,
Altil se'l arunce 'n foc.
Ear Pandele '1 asculta
Si la rindu-1 euvinta :
« La cea mórrt pilrnsitt,
De sOpinul inert cluditn,
Este-o petril de risnit
Care tme6 n'at slujit,
Si e bur4 de-aninat
De un ghit do vinovat
Si 'n Siret de cufundat. »
Turcii toi evet dicea..7
Pe Vulcan Into 1 ducea
Si de pétrA mi'l lega
Si 'n Siret 11 arunca.
Apele se deschidea
Si pe loc se inchidea
Cum se 'nchide pe-un mor-
Gura negruluI pitmint. [mint
Apol Turcii purcedea,
www.dacoromanica.ro
La Galati' el se ducea
Lrisand indereptul kr
Pe luchd apeler
Wilurele usurele
Si virteje 'n cercurele.
Ear Vulcan se cufunda
Pala ce de fund el da.
cand in fund el ce fAcea?
BrIul cu dinti '1 rodea,
Alhat drepW.-§1 desacea..
Din picIere s'opintIa
La luminil de (I'm.
Apol, greti eljnota
Si din gurA cuvinta :
« SArucut, amar de mine!
CgcI un agiutor na-mI vine
Se me sc6Vt de la gret1
Se-mI lungescti, yecul met! » I
Eatri, nari, cii de-odata
Ii respunde-un glas de faU :
« Volnicele, tine bine
CA ell yin, alerg la tine.?
Copilita sprintenia
Rirla Inteo hintricid,
Ei cu manele visla,
Pe Vulcan de mil scrwa.
Ear Vulcan o srtruta
Si cu drag 'II cuvinta :

h
WV5` -tuk
't(td
'25
137
yr, .
I << Fir e-ai, draga, fericita!
!' Ca tu esti a mea ursita, 8
Ca lumina de iubitd.
o
Mergi acum la tine-acasd
le 16 halm de mirésa
Si m'astepta, bucurósa,
Cd, ea daca-oiu isbindi
Cu tine m'oiu logodi,
S'om face casit 'mpreuna,
Se traim viata Nina. x Laudandu-§i faptele
iii
El la tirg se indrepta,
Mama lilt' se arata,
Ear batrina lacrima
tu jale cnvinta :
« Alei! draga, de esti via,
Spune mamei ea s'o stiti
Ear de nu se te bocesc 9
Trupul se ti'l pinzuesc,
Podurile se-ti gatesc. 10
Nu sunt mort nu me boCi
Niel in pinzi nu me 'nveli,
Ci In stremte me 'nvelesce
De me schimba calicesce. »
Picea masa cum clicea,
Iii calic ii prefacea.
El pe uliti apnea,
www.dacoromanica.ro
rt,
04,43Ae
'14
kif4CP'
*(504
Cri§mele de le cerca,
Cerca una, cerca doa
Pan' implinia carte nod,.
Cand a fost l'a nodlea
El in untru navalia
Ca 'n launtru el v'eluse
Pe Pandeli ce'l venduse.
Vendttorul sta culcat
Tocma 'n fund pe un macat
bêndu-§i pacatele.
« Noroc bun §i veselie
Celor ce's in avutie
Se-mi faceti parte §i mie!
Capitane Pandela§
Tn ce esti un bogata§!
Dami o frinta de letcae
Ca fiimea cumplit.me tae
Si pan' la pamint me lidde..
mra straine, miii sarace!
De-ti e Nue n'am ce-ti face
Ca me tin greit in§elat
De toti banii ce i-am dat
Pe ist palo§ otelit
Cu m'anunchlul poleit.
pro incóce fetul mcii
Ca se'l cercelez §i eii,
Si se-ti spun adev6rat
 VA)
4CiPC s"ce°
6e
Dac-al fost tu in§elat. >>
Grecul beat palop-i da,
Ear Vulcan cum il lua,
1 Ochi'n ginge 'si incrunta
S'apoi aspni cuvinta :
(; Alelei! fecior de lele !
Vindethr dilelor nide!
Nu te tinea in§elat
De cati.bani pe el al dat,
Dar te true in§elat
intr'a cul mAnA l'al dat.
Alei! flarA veninbstil
LitfA rea, necredinci6sA! "
Ce reit, spune7 ti-am fAcut
Turcilor de m'al vindut ?
OA la mine n'ai avut
De mâncat O. de beut ?
Haine bune de 'mbnicat ?
Cal frumos de 'nctilecat ?
AI vroit tu se mor eh
Dar n'a vroit Dumnedeti,
CA de mOrte m'a sctipat
Se te curtit de pAcat! »
NOTE
1 Cu postav verde 'noelit.
Colorel verde e purtat Ja Osmanlii nurual de pers6Jele cc aü un
caracter sacru, precOm hoe, derviA imamit,
Mohamed, sangóeul, e de eoiere verde.
www.dacoromanica.ro
r'
Cum dicea se §i isbia,
Capul Grecului Ufa,
Apol trupu-i tirila
FArA popA. nicl prohod
Pan' la capra mini pod,
podeoa redica
Si sub pod 11 arunca.
Apol ear se intorcea
Ear pe uliti purcedea
Si din Turd el cAsApia
CAP pe manA-I incripea.
Apoi lute alerga
Si votos se cununa
Cu con fatti ModovancA
Voricica DunereancA
Care 'n halm de mireaslt
L'astepta de mult acasti.
Spusu-v'am cftntic batrin,
Si mai am vr'o doA 'n sin.
De-ati aye suflete bune,
Si pe-acele vi le-au spune.
stindardul ml
 a)Ac,C.
tfty
199

Cu eincqeci de Eniceri.
Militia Eniceiilor a fost instituaU la 1362, sub sultanul Amurat, do
ciiere mareie Vizir Kara Halil Bma. Ea era compug de robi Nati in
rcsbOe dap: ce Orn us Thglerberg de la hum elia hurt Ipsala i Malgara.
Dupil fermarea acestAyestite militie, un §eik amine Hagi Bektaq o
bine-cuyinta", qicdnd : Numele yostru se fie Ienghiv/tri (cuvint com-
ims de engla, nod, §i chehri, soldat); infAtiqarea ydsti se tie vie te
mindli; Mama vestri1 se fie inyinghelOre; sabia yestrii ascutitii, lan-
cea vestra tot de-auna gata de a lovi capul duvnalmlul, i ori unde
yeti merge se ye intórceil cc chipul Inflorit de s'amitate.
A57, de pinzi indlbitóre.
Viata patriarhalg a familfilor romane impune ferneilor datoria de
a tese in case pinza trebuitere pentru imbrgcamintea Varbatilor §i a
copiilor. Ele au perfectionat acestu industrie §i a agiuns a face me-
nesterguri §i stergare forte frumóse.
Fcmeile de la ulnae pOrfe stergare de mititasa' literate de dinsele,
ce se deesebesc prin diba'cla tesilturilor.
4 Unde-i aprigul Bogdan.
Turd! dau Moldoyil denumirea de Bogdania , &pre numele lii
Bogdan, fin! lii Stefan eel mare, ce a inchinat terasub suzeranitatea
Sultaniler. El le clic Moldoyenilor Bogdani.
6 Cu trei, eaftane 'ntr'o mad.
Caftanul e o haing orienta15, ce seryla inainte ca un semn de anor.
Domnil child priimlai Domnia, qi boor!! etind priimlaI boeria; grail
inyestiti cu caftane.
6 Opt de rubiele mid.
Moneda' turcescal de aur.
' Thrall, toy, evet qicea.
Evet, cuvint turcese ce insemnizg : tt§a.

www.dacoromanica.ro
 is" 't
It-t1
r

2,,e
0,4
-,te
11vro
140
4,J
-r7-1 J,1
_s

dtS

° Cd tu esti a mea ursitd.

I.Trsitul sag ursita insemnézh mirele sail mirésa hothriti. de sórth.
1 Flechii i fetele credit c norocul se oeuph de viitorul lor. Fetele mai
cu sémh suut in plecare de ayi chta ursitil in facia apel de pin fon-
thni, in lucirea misteriósh a stelelor , in forma copacior de-pin ph-
duri, etc.
9 Ear de nu se te bocesc.
Bocitul e un obicelu ce ecsisth la Romani de pe timpul vechilor
Romani. Ca qi in epoha lui Trajan se aflh intro femei, bocitóre, ca-
rele mergil de bocesch mortii pe la case, 0 pomenesch cu un ton plan-
ghtor, de tote meritele bor.
" Podurile se-ti gdtesc.
Cand este a se face vre-o imormintare, obicciul antic cere de a se
mqa poduri in calea mortului. Se intinde pe pragul portii easel o
ping albh peste care trece cortegiul. 0 al doilea plush se pune ase-
mine la giumhtatea drurnului, i o al treile pe pragul portel de la
biserich. Acele pinze se (TA pe urnih de pomanh la shraci impremdt
cu luminhrile de cér i cu moneclile aruncate pe ele.
Aceste poduri alegorice inchipuesch puntile cc are a trece sufletul
reposatului case agiungh la up, ralului, ear monedile slujesch a plAti
vclniile pe asth lume (?) Afarh de ipsele monede se mai pune §i chte
o monedh mich In mann mortului, pentru ca se aifbit cu cc plhti pc
ceca lume barca MI Caron. Romanii lush aii uitat i pe Caron i riul
Sties 0 chmpii Elisei din Mitologia sbremoOsch, de cand Hristianis-
mul a inlocuit relegea Eighnismului.
11
Litfd rea, necredinciósci.
-Cuvintul Etill carele la inceput servia a denumi pc Poloni dirt Lit-
fania, a agiuns a insemna néni red §i gird credintd. Prin urmare
el se aplich de Romhni la orb ce popor cat e i-ad fhcut dame idle.

www.dacoromanica.ro
 Ism
\_374-03-
xxxv
CORB A C
Corbac .zace la 'nchisere
De trei ani lipsiti de sere,
In ora la Tarigrad
In becin la Sultan Murad.
El ofteza §i jalesce
Si pin gratii tot privesce
Cand in nori purtati de vint
Care ploa pe pamint,
Cand la carduri de mere
Ce mereli sbor catra sore.
Eata, mri, cä 'ntr'un nor
El zaria un corbupr
Ce pe sus tot cronconia
Si din aripi tot balm.
« Alelei! Corbac dicea
Cad n'am durda, pul de corb,
Sang& se mi ti'l sorb!
Ce tot sbori i cronconcsci?
Ori pe mine me jalesci
Ori de mine tu-ti bap gioc?
www.dacoromanica.ro
ri,t1
gt)r 11,-N4
r
l'*11
e
ir4
Remanére-al fara doe,
Si ti-ar crtdea unghile
Se n'acati en dinsele ! »
Corbul cat il auDa
Din eel nor se repedia,
Pe fere-sta. se Lisa
Si pe cuvinta :
« Corbacele, dragul mei!
Ce me blesterni aa roil?
Ca Main de rindul teti
De trei ani fara 'ncetare
De cand zaci la inchisere.
Maica-ta mi-a poruncit
Se tot sbor neobosit
Pe spinarea vintului
In giurul pamintului
Se te aflu, cn se stiu
De esti,mort, sail de esti nit
Alel! corbi, de-i aa
Eu nu te-oiu mai blastema

1,,wc
"4Y
..(s4 .
cu lacrimi te-oin ruga
Q Ca se fad pe ghindul meti,
Se'ml aduci cu pliscul tot
Cinci fuike de matasa
De la mama, de a casa
S'anca érba ferului 1
Din codrul Neferului. A
Corbul lute 'n sbor saria
Cat pe eerel se zaria
Mai inteiu ca un porumb,
Apo): numai cat un plumb,
Pan' ce 'n zare agiungea
Si din zare se. stergea.
Dog Vile nu trecea,
Corbu§orul se 'ntorcea
Si cu pliscul aducea
Cinci fui6re de matasa
Cea mai WO, §i WA,
S'anca him ferului
Din codrul Neferului.
« Alei! corbu§orul meet!
De-a vrea sfintul Dumneleti
Iii cea lume se scap eti,
Gnur se mi te infratesc,
Si se mi te tot hranesc,
Nu cu carne paserésck
Ci cu came paganésca,
Niel cu sange paseresc
www.dacoromanica.ro
r
od41)
A-)
142
P.
Dar cu sange pagftnesc! » ,
Corbea timpul nu perdea,
El matasa o torcea
Lunga funie-o fa'cea
Si de gratii o prindea.
Apoi cand nOptea cadea
El cu 6rba-cea-de fer
Atingea gratii de fer ;
Gratiile, ca de foc
Se topia tote pe loc.
Numai una remanea
Care funia tinea.
Daca videa §i videa
Corbac timpul nu perdea.
Funia '§I-o apuca,'
Pe funie luneca,
Leganat merett in vint
Pana ce da de pamint.
Apoi el se departa
Si din gura cuvinta :
« Corbi, corbi, fratior
Mergi la maica cea cu dor
Si-I du veste c'am scapat
De la loc. intunecat,
Si de-acum ca se me 'mpac
Eh din funie-am se fac
Colan mindra pentru Turd
Ca se mi-i redic in furci! 2)
 n ,."-sg-ie (.,i,..5'
NgN. \_b
viVc
1.\-EVC-1 ,ei-brf) 4 cg
143
4 'Z,
NOTE )
Aasta; balaXi arc mulUi: aseminare en aceo a lui Novae Ti Collin!,
5 i pe eat presupun, ea este nurnasi o parte din- vre o.alta ba1acli cc s , a ,
perdut. V

?oncfi erba ferulut

Ii povesti se ponlenesee ades di o érba ce aye putere a topi ferul
de la zii.vórele inehisorilor. Ar fi de eredut ca éiha ferului, nu e alta
de eat érba de pqea, diva povestile poporale nu ay fi eesistat inainte
4e descoperirea prafulul.

L
www.dacoromanica.ro
 r <-\
dr
)
kir
glX0

V-11 r' Ls,

f
XXXVI

NOVAC i CORM:IL

Armele se-ti otelesel,

Fost-ah, cica i.rn Novae,
Un Novae, Baba Novae I
Un viteaz de-al lul 1\lichal2
Ce saria pe sépte cal
De striga Cralova vaI!
El un feclora§ avea
iT tot ast-fel 11 qicea :
«Fedora§ Gruiutul meh!
Asculta de ce-tl qic ett,
Se nu caqI la vre-un loc rat,
La loc reit si mult departe,
in negra strainatate.3
Dad sorp te-or purta
Teri le de-a vintura
'n Stambul de a iutra
Tu de asta nu ulta :
Varna drépta, se platesci,
Hainele se-ti priminesci
Ca se pail ui biet sarac,
Se nu semeni a Novae
Ca nu-T Turcilor pe plac. »
Grue 'n Tarigrad intra,
Varna, dréptil al nu da,
De haine nu se schimba
Ci pe uliti se primbla
Tot in bailie Novacesci
Cum e drag ca se'l privesell
Tuieii toti cat il zaria
intre diiii se grala :
« Ista-T Gruea lui Novae,
Lui Novae Cara-iflac!» 4
pe loc el s'aduna,
§i de Grue s'anina,
cu Grue se lupta
pe Grue mi'l lega

www.dacoromanica.ro
 ii
vo
Ne,
Le
Is'
Cu trei funii de matasa,
Din ele se nu mai easa!
1 Dar cand Grim se 'ntindea
1 Dog funii se rupea,
Numai una remanea,
Una lungg nodor6sfi,
Cat un brat voinie de grOsg!
Turcii lute '1 cuprindea
Si 'ntr'un beau il inchidea
Lumea se n'o mai priv6sca,
S6re se nu mai zaréscil I
r
rt I
'11
14' ttY )
js- kvi!
145
Si din aripl tot bgtea
qi cu jale cronconia.
Eay Grue se amgria
Si din gurg-amar icea :
« Cacin'am durda pui de corb
pilele se ti le sorb !
Ce tot tipi i cronconesci
Oa -de mine te gatesti? »
Corbul se apropiea
Pe ferestra se pimea
Si din pliscu-i respunde