Poezii populare

culese de
POEZII POPULARE
CULESE DE
DIMITRIE CIOIFLEC

Edi^ie ingrijita prefa^atd

de
LUMINIJA GRAURE-CORNEA
Postfa^a de lOAN LACATU^U

BroUOTECA
Centnilui Eclemstic de Documentaxe
,>litropolit Nkolae Colan”
Nr.Daieg.............._________

SFANTU GHEORGHE
1994
Redactor: PETRE STRACHINARU
Coperta de: N. CONSTANTINESCU

Editor: Filiala Covasna a Societatii de ^tiin^e

filologice din Romania
r;a,-v ,i?a ^.' :■:■.

.i^fei
4sf:Ssfes

I)fmi4ni (lofifh
■ipifisii
 (T)Lmitf^U &iO-lLee, d^-Lte^ia,
LCL dt lo-LeLo-f^
Colec^ia de poezii populare a lui Dimitrie Cioflec,
aparuta la foarte scurta vreme dupa apari^ia colecfiei lui
Vasile Alecsandri, este prima de acest fel din Jara Bar-
sei $i printre primele colec^ii de lirica populard roma-
neasca.
Originalul acestei colec^ii — un caiet de 20 de file,
format 10,7x17,5 cm, cu scrisul cite^, cu o caligrafie im-
pecabila (D. Cioflec a fost $1 profesor de caligrafie) —
se pdstreaza in sectoral de manuscrise al Bibliotecii Aca-
demiei Romdne, intre numeroasele documente mojtenite
de la George Bari^iu. Pe prima fila a manuscrisului —
considerate coperta — apare notat doar titiul colecViei:
Poezii populare culese de Dimitrie Cioflec (dupa consta-
tarea lui G. Bogdan-Duica este scrisul lui G. Bari^iu).
Aceasta colec^ie a fost alcdtuita la indemnul lui
G. Bari^iu. FolcloristuI Dimitrie Cioflec a fost stimulat in
activitatea sa de atmosfera intelectuala a Bra^ovului ce-
lei de a doua jumata^i a sec. al XlX-lea, favorabila mani-
festcrilor folclorice, mai ales in urma aparifiei colecfiei de
poezii populare a lui V. Alecsandri (1852). Astfel, in
acea perioada, la Brajov era un cere ,,al carui interes
 cuprindea nu numai poezia, ci alte domenii ale patri-
moniului popular". Membri erau: George Bari^iu, Andrei
Mure^ianu, lacob Mure^ianu, 5tefan Emilian (ajunsj mai
tarziu, profesor al Universitatii din laji) ji institutorul
Dimitrie Cioflec. Acesta inmaneazd colectia sa lui G. Ba-
ri^iu, probabil pentru a fi publicata in Foaie pentru min-
te, inima f/ literatura. Fiind mai cuprinzdtoare decdt ceea
ce primea adesea de la diver^i colaboratori, conside-
rand-o mai deosebitd, G. Bari^iu o trimite publicatiei
Nafionalul din Bucurejti, desigur insufle^it de dorin^a de
a face cunoscuta romanilor de peste Carpa^i crea^ia fol-
clorica a transilvanenilor. Intre colaboratorii obi^nui^i al
Nafionalului se aflc scriitorul Nicolae Filimon, cunoscut
?i pentru preocupdrile sale folcloristice, mai ales in do-
meniul basmului popular. Acesta a reprodus, in 1858
intr-un articol din Nafionalul, 16 texte din aceastd co-
lecfie, inso^ite de un comentariu, care se inscrie ..printre
cele dintdi analize ale poeziei populare la noi" (G. Iva§-
cu). Studiul colsctiei lui D. Cioflec a dovedit faptui, ob-
servat de N. Filimon si mai tdrziu de I. Breazu, I. Mu?-
lea, V. Florea, ca textele din cuprinsul ei sunt de cea mai
autentica substantd populara.
Insa articolul lui N. Filimon, intitulat Jocul banafean,
a trezit neldmuriri pentru cd ii atribuia lui D. Cioflec o
origine bdnd^eand, iar textele, de asemenea, erau consi­
derate a fi fost culese din Banat. Aceastd problemd a fost
limpede Idmuritd, prin argumente dare, ^tiin^ifice, baza-
te pe documente, de cdtre cercetdtorul Virgil Florea in
studiul sdu Dimitrie Cioflec folclorist publicat in Anuarul
Muzeului etnografic al Transilvaniei, Cluj, 1965—1967,
p. 377—409.
Virgil Florea realizeazd o selec^ie a tuturor pdrerilor
afirmate in legdturd cu folcloristui D. Cioflec §i colectia
sa. Astfel George Bari^iu sus^inea cd D. Cioflec a cules
poezii populare in Ardeal „din ^inutul locuin^ei parin-
tejti", adica din Arpatac (Arad), satui sou de origine,
?i foarte probabil din imprejurimi. G. Bogdan-Duica,
fostui elev al lui D. Cioflec, afirma ca textele au fost cu-
lese din Ardeal, precizand ca ele constituie ..intaia co-
lec^ie de poezii populare din Jara Bdrsei". Istoricul li-
terar I. Breazu sus^inea in 1945 ca ..dascalul Dint Cio­
flec de la 5coala primara ortodoxa, strange, incepand din
1855, poezie populara din satui lui natal, Arpatac, $i din
aite par^i ale Ardealului", iar in 1955, situandu-se cam pe
aceeaji pozi^ie, sustine acela^i lucru, ,,un sat apropiat de
Brajov", desigur avand in vedere tot Araciul.
Aceea^i realitate ne-o demonstreaza ^i 'colec^ia
folcloristului I.G. Bibicescu, Poezii populare din Tran-
silvania (1893), care in ciuda titiului ei, cuprinde, cu
foarte mid excep^ii, texte culese dintr-o singura localita-
te, Valcele, localitate aflatd in imediata apropiere a
Araciului. Astfel cei doi folclorijti, D. Cioflec §i I.G. Bi­
bicescu au investigat aceea^i arie teritoriald folclorica
la diteren^a de patruzeci de ani. Comparand textele ce-
lor doua culegeri de folclor constatam existence unui
numar de 34 de variante comune, uneori chiar identice.
Aceasta dovede^te autenticitatea textelor culese de D.
Cioflec, dar §i marea stabilitate a poeziei noastre popu­
lare. Pentru demonstra^ie reproducem in paralel:
 D. CIOFLEC I. G. BIBICESCU

Copila seceratoare, Copila seceratoare

Nu secera vara-n soare, Nu secera vara-n soare
Ca soarele te-a pali Ca soarele te-o pall
Fafa p s-a vefteji. Fafa s-a ve^teji...
(t. 51 f. 231 r) (t. 415, p. 387)

Pana codru frunza-^i pne, Codru pana frunza-o fine,

Top voinici(i) traiesc bine.
Daca codru f/'unza-ji lasa,
Top voinici(i) trag acasa,
La copii 5/ la nevasta
la pustia de casa.
(t. 62, f. 232 r - 232 v)
Vai de lin, vai de pelin,
Vai de voinicu strein
Car’ se-nsoara-ntr-alta fara
5/-?i ia nevasta frumoasa
$i o pune cra^mareasa.
Cra^mareasa bufilor,
Dragufa voinicilor.
(t. 66, f. 232 V - 233 r)
Top voinicii traiesc bine.
Daca codru frunza-fi lasa
Top voinicii trag aca^a
La copii fi la boreasa.
(t. 207, p. 165)
Vai de lin, vai de pelin,
Vai de copilul strain-,
Cand se-nsoara
In alta fora
Si-fi ia nevasta frumoasa
$-0 pune carciumareasa,
Carciumareasa buplor,
lubeafa voinicilor...
(t. 223, p. 181-182)

Dupa cum mentioneaza Virgil Florea sunt identice

sou aproape identice $i textele 19, 56, 58, 93 din colec-
tia lui D. Cioflec cu textele nr. 404, 40, 47, 152 din colec-
^ia lui I. G. Bibicescu. Acela^i folclorist V. Florea a iden-
tificat numeroase variante ?i in alte colec^ii ardelene de
lirica populara (ex. peste 60 la dr. loan Urban Jarnik 5!
Andrei Barseanu — Doine ^i^strigaturi din Ardeal. Date
la iveala de.,., edi(ie poporala, Brasov, Editura Librariei
Ciurcu. 1895: 45 de variante la Horia Teculescu — Pe
Mure? ?;■ pe Tarnave. Flori inrourate (Doine fi strigaturi),
Culese de..., Sighijoara, Tipografia Miron Neagu, 1929).
Trebuie mentionot 5! faptui ca D. Cioflec, ardelean
de origine, n-avea cum so culeaga folclor in Banat, nefi-
ind niciodatd in aceasta regiune a ^arii. Provenien^a ar-
deleneasca a textelor din colectia so mai este probata
?i de existen^o unor porticulorito^i lingvistice, de noturo
lexicolo: higi (t. 84) = podure mica, huceag:
meteleu (t. 91) = tandala, natarau, prost; hinteu. (t.
95) = trasura; a chindisi (t. 112) = a broda; altele de
natura gramaticala — forme verbale specifice Ardealului;
vast-am (t. Ill), sd piei (t. 2; 79).
Pdreri diverse au fost exprimate ?i in legdturd cu
anul cand au fost culese textele de catre Dim. Cioflec;
aceste pdreri se referd la perioada de timp dintre 1855
?i 1858, cdnd Nicolae Filimon publicd in Naponalul
cele 16 texte pe care le ?i comenteazd. Virgil Florea con-
siderd, aducdnd argumente, cd anul constituirii colec-
fiei de poezii populare a lui D. Cioflec este 1855.
Colec^ia lui Dimitrie Cioflec cuprinde 112 cdntece
?i strigatuii, numerotate de Dim. Cioflec de la 1 la 110;
ultimele doud, nenumerotate, au titiul Cantec $i Altai. Te-
mele acestor poezii sunt temele predilecte ale liricii
noastre populare. Foarte numeroase sunt cele erotice.
Dragostea este intemeiatd pe frumuse^ea trdsdturilor fi-
zice ?i morale: ,,Lua{i seama, mdi ficiori, / Cd vine ?i
mdndra mea / Cu fa^a ca hdrtia, / De-ai putea scrie
pe ea". Ea este prezentatd in diferite ipostaze, de la
inocentele invitatii la iubire (,,Pdcurar dup-ardturd / Vin
deseard ^i-m dd gurd, / Cd de cdnd gurd nu mi-ai
dat / Buzele mi s-au uscat" — t. 5) pdnd la iubirea in-
friguratd, pdtima^d:
 „Unde vad poale spalate,
Stau in loc $i-m fac pacate.
Unde vad pui(i) pe (i)ie
Tremurd cornea pe mine" (t. 53)

Flacdul, cuprins de gelozie, este hotarat sa udda:

,,Unde vdd pe mandra mea

Ca da gurd altuia,
N-am cu^it cd m-a? jungia
pe mine $i pe ea" (t. 47)

Dragostea puternicd, binecuvdntatd de insd^i natu­

re ocrotitoare nu poate fi impiedicatd de nimeni in afard
de moarte:

..Mdndro, de dragostea noastrd

O-nflorit un pom in coastd,
O-nflorit $i ne-au legat
Au gdndit cd ne-am Idsat.
Noi atuncea ne-om Idsa
Cdnd ne-a bate scdndura" (t. 16)

Dorul nemdrginit (,,Bate vdntui, iarba cre$te / Dorul

mandri(i) md tope^te; / Bate vdntui, iarba-nspicd. /Dorul
mdndri(i) rdu md stricd" (t. 101), permanen^d a liricii
noastre populare, este prezent prin textele in care fld-
cdul se intereseazd de soarta iubitei instrdinate, un
pseudo-dialog cu floarea sou pasdrea-mesager („Cucu1e,
de unde vii? / — De la noi, de peste vii. / — Da’de
mdndra ce mai $tii? / — Da eu ?tiu cd-i sdndtoasd, /
5ade-n fereastrd ^i coasd. — t. 56).

10
 Culegerea confine texte lirice ce cuprind bleste-
me adresate iubitei pentru necredin^a ei, sau parin^ilor
care se impotrivesc iubirii tinerilor (..Bata-l Domnul
Dumnezeu / Cine au luat ce-au fost al meu; / Bata-l
Maica Precista / Cin-au stricat dragostea. / Cin-au stri-
cat ce-am iubit / Sa moara afurisit, / De popa nespovedit,
/ $i de dascal necetit." — t. 4).
Alte texte exprima dorin^a fetei de a se vedea mari-
tata (t. 26, 76, 78, 109), teama feciorului de a nu fi ne-
feiicit in diagaste (t. 6), durerea fetei pe care flacaul nu
vrea s-o duca cu el (t. 34), nenorocul in casnicie (t. 25,
72, 82, 85), nemultumirea flacaului casatorit departe de
casa, cu o nevasta frumoasa, care ajunge ,,draguta voi-
nicilor" (t. 66), dar este ?i elogiata via^a casnica (t. 78,
97), linerii care fac sa nu intervina nein^elegerile dato-
rate difeientierilor sociale; ,,De-a$ trai cat piatra-n
vie 1 N-a? lua fata cu majie / Sa-mi porunceasca ea
mie" (t. 35).
Tematica sociala este prezenta prin aluziile la robie
(textele 22, 42, 62) 5! la haiducie. Textele 36, 49, 87
infa^ijeaza atitudinea taranului fa^a de armata: ,,Cine
te-a facut catena / Sa nu-^i mai faca pomana, / Ca po-
mana e facuta / De cand te-a facut recruta) (t. 87).
In colec^ie sunt bine reprezentate cantecele $i stri-
gaturile satirice indreptate impotriva fetelor lenese (t.
63, 104), a celor u^uratice in iubire (t. 10, 24, 42, 46,
79, 84) sau impotriva fetelor nemaritate (t. 18, 76). Alte-
!e sunt la adresa feciorului neinsurat (t. 30, 103), a fe­
tei ingamfate (t. 110). Foarte numeroase sunt acelea
care ironizeaza pe flacaul urat sau fata urata (t. 13, 20,
55, 72, 85, 89, 105). Astfel persiflarea tipica mocaneas-
ca strabate colectia ca un fir ro§u.
 O situa^ie speciala o au ultimele doua texte din co-
lec^e, sim^ite de culegator ca deosebite fata tie cele-
laite, deoarece nu le numeroteaza in continuare, ci le
intituleaza Cantec 5!, respectiv, Altai, precum §i textul
numarul 99. Acesta din urma este considerat de folclo-
ristul Virgil Florea, prin cateva versuri ale sale (,,$1 tu,
badeo, ce-ai gandit / Ca io-s floare de gasit, / Da’eu
sunl floare de mare / Cine ma iube^te moare...) o varianta
fragmentara a Brumarelului, cunoscut cantec Jirico-epic,
intalnit frecvent In Muntenia ?i Moldova, mai rar in
Transilvania.
Ultimul text din culegere este o cunoscuta in folclor
doina, inclusa de folcloristui Al. I. Amzulescu (Balade
pcpulare romane^ti, introducere, indice tematic ?i biblio-
grafie, antologie de Al. I. Amzulescu, Buc., E.P.L., 1964,
voi. I) in cadrul clasificarilor baladelor folclorice, intre
baladele familiale, la timpul 249, ,,Leacul voinicului (sau
drogutei)", datorita nucleului epic. Fata de alte variante
motivul murei este inlocuit cu acela al ,,cire§elor din
ultoi":

,,Mandro, mandrulita mea,

Atunci sculat mi-i vedea,
Cand tu mie mi-i aduce
Apa rece din Dunare,
Sloi de gheata din tarmure,
$i cireje din ultoi..."

Toti cercetatorii textelor populare culese de Dlmitrie

Cioflec au constatat faptui ca ele sunt de cea mai au-
tentica substanta populara. Autenticitatea lor poate fi
dovedita prin aceea ca multe dintre ele erau prezente in
Araci mult timp dupa data inregistrarii lor de catre insti-
tutorul Dimitrie Cioflec (dupa 40 de ani in colectia lui

12
I. G. Bibicescu $i dupa 80 de ani in monografia lui C. G.
Rafiroiu, Din finutui sacuizat: Arad, judeful Treiscaune,
Salonta, 1938). De asemenea culegatorul n-a suprimat
dubletele (se repeta textele 5 ?i 69: 49 §i 87) $i a pas-
frat in colectie versurile cu u^or caracter licen^ios (tex-
tC'le 2, 8, 102), dovedind ca nu a mistificat esen-
to poeziei populare, - inregistrand intocmai o anu-
mita realitate folclorica. Prin aceasta Dimitrie
Cioflec respecta de fapt principiile exprimate dr?
George Bari^iu, indrumatorul sau, care inca in 1839
spera ca ,,se vor scula barba^i, care nu i$i vor pregeta
a culege odata cantecele Osianilor $i a Barzilor roma-
ne^ti, originale, neschimbate, neatinse, cum se afla in
gura poporului". (Foaie pentru minte, inima ?/ literctura,
1839, .nr. 5. p. 38).
De?i Dimitrie Cioflec este considerot primul culego-
tor de folclor din Jaro Barsei,_colectia sa a fost tiparito
foorte torziu. Astfel, dupo publicoreo celor 16 texte Hin
colectie de catre Nicolae Filimon in Nafionalul in 1858,
nil se moi cunooste o alto publicare pona in 1967, cond
folcloristul Virqil Florea publico colectia integral, co
onexn lo studiul sou Dimitrie Cioflec, folclorist in Anuo-
rul Muzeului etnografic al Transilvaniei, 1965—1967,
p. 396—408. Se poote deci afirma co pona in prezent
textele colecfiei lui D. Cioflec nu ou vozut lumino tiporu-
lui intr-un volum separat, cu toate co oceosto colectie
de poezii populare este cea mai veche din sud-estui
Transilvaniei. Lo voloorea ei datorato vechimii se adou-
go aceea o outenticitatii, la fel de importanta. Despre
valoarea Colecfiei de poezii populare cQilese de Dim.
Cioflec ?i-au spus parerea de-a lungul vremii o serie de
cunoscotori in domeniu, oameni de culture $i cercetatori
ai folclorului romonesc, precum George Baritiu, Nicolae
Filimon, G. Bogdon-Duica, G. Baiculescu, Ion Breozu,
Ovidiu Barlea, Ion Mu^Ieo, Virgil Florea - a?a cum am
orotot fi exemplificat mai sus.
Mentionom ca aceste texte ou fost adunate dintr-o
zona a jude^ului Covosno Bogota in folclor ?i in special
in folclor literar. A?a se explica existen^a a inca doua
culegeri, dupd aceea a lui Dimitrie Cioflec, realizate in
acela^i spatiu folcloric, in timp de un secol. Avand in ve-
dere toate acestea consideram o datorie a noastra, a oa-
menilor de culture din judetui Covasna, sa cinstim pe
Inainta^ii no?tri $i munca lor plina de daruire. FaptuI
acesta ne-a determinat sa tiparim separat Colecfia de
noezii popuiare culese de Dimitrie Cioflec, cel caruia ,,ii
batea inima pentru poezie populara" (G. Bogdan-Duica,
Profesorii liceului Andrei ^aguna, in Revista generala a
invatamantului, XIII, (1925), nr. VIII, p. 470).
Luminifa GRAURE-CORNEA
 BIBLIOGRAFIE DESPRE DIMITRIE CIOFLEC
51 COLECJIA SA DE POEZIE POPULARA
(in ordinea apari^iei lucrarilor)

1. Nicolae Filimon, Jocul banafean in Nafionalul, I;

1858, p. 88:
2. I. Dariu, Dimitrie Cioflec, in Convorbiri pedagogice;
SatuI Nou, Panciova, Brasov, 111, 1888, p. 7-
3. Andrei Barseanu, Istoria fcoalelor centrale romane
greco-ortodoxe din Brafov, Bra§ov, Editura Ciurcu,
1902, p. 106 5i 582:
4. G. Bogdan-Duicq, Profesorii liceului Andrei ^aguna,
in Revista generala a Invatamantului, XIII, (1925),
nr. VIII, p. 470;
5. G. Bogdan-Duica, Un folklore-ist uitat, in Gand ro-
manesc, Cluj, II. 1934, 1—2;
6. C. G. Rofiroiu, Din finutul sacuizat: Arad, judeful
Treiscaune, Salonta, 1938;
7. G. Boiculescu, Activitatea folcloristica a lui N. Filimon,
Bucure^ti, Tip. Bucovina, 1941, 3S—37;
8. Virgil Florea, Dimitrie Cioflec, folclorist, in Anuarul
Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Cluj, 1965-
1967, p. 377—409;
9. Ovidiu Borlea, Istoria folcloristicii romane^i, Buc.,
E.E.R., 1974. p. 132—134;
10. L.B. (Lucia Berdan), Dimitrie Cioflec in Dicfionarul
 literaturii romane de la origini pana la 1900, Ed.
Acad. R.S.R., Buc.. 1979, p. 182—183;
11. L. Cornea, Restituiri: Dimitrie Cioflec, in CuvantuI
nou, nr. 723/10 oct. 1992;
12. L. Cornea, FolcloristuI Dimitrie Cioflec, in CuvantuI
nou, nr. 743/10 nov.1 1992;
13. L. Cornea, Colecfia de folclor a lui Dimitrie Cioflec,
in CuvantuI nou, nr. 757/28 nov. 1992;
14. loan Lacdtu^u, Personalitafi romane^ti din judeful
Trei Scaune: Dimitrie Cioflec. in CuvantuI nou (pa-
gino Oituzul), nr. 1013.
l.G.C.
 Nota asupra editiei
PrezentOitiparire a colectiei de poezii populare cu-
lese de Dimitrie Cioflec s-a realizat dupa ^Driginalul
pastrat la Biblioteca Academiei Romane (manuscris 987,
numarul 87, foile 223—242) $i dupd textui publicat de
Virgil Florea (Anuarul Muzeului etnografic al Transilva-
niei 1965—1967, pag. 396—408). In general sunt deo-
sebiri neesen^iale intre textui* transcris de Virgil Florea $1
acela transcris de noi. O deosebire! importanta se gase?-
te in textui 85, unde am transcris cuvantui ,,sema" in
..seama", pe cand in transcrierea lui V. , Florea este ,,?i
mai".
Textele au fost redate in ordinea data de culega-
tor, a?a cum se afla ele in manuscrisul de la Biblioteca
Academiei Romane. La sfarjitui fiecarui text am notat
intre paranteze pagina corespunzatoare a manuscrisului.
Transcriind textele am modernizat ortografia — ast-
fel am renuntat la ,,u" final: ,,di" a devenit ,,z": ,,6" a
devenit ,,oa": am folosit forma verbald ,,sunt" a$a cum
se intalne5te peste tot in manuscris, forma pe care Virgil
Florea o transcrie in ,,sint".
Am corectat sau, mai precis, am completat punctua-
tia conform normelor actuale.

19
 1

Cat e fara ungureasca

Nu-i ca fata romaneasca,
Ca cu brau rof/u se-ncinge,
Cand a vezi inima-fi plange.

(f. 324 r)

'Mi facui calea posfe vale.

Ma-ntalnii cu mandra-n cale,
Mandra-ncep-a ma mustra,
Eu-ncepui a ma jura:
De-s >eu, mandro, vinovat,
Sa piei, draga, spanzurat,
C-un picior legat de pat,
Nice scurt tare legat
Far-s-ajung la tine-n pat,
Cocof fript hoheri sa-mi fie
Cu vin rofu sa ma f/e.

(f. 224 r)

Incinge biciu peste bo/

5/ saruta buze mo/.
Incinge biciu peste fund
^i saruta buze dalci.

(f. 324 r)
Bata-I Domnul Dumnezeu
Cine au luat ce-au fast al meu;
Bata-I maica Precesta
Cin-au stricat dragostea.
Cin-au stricat ce-am iubit
Sa moara afurisit,
De papa nespovedit
$i de dascal necetit.
(f. 224 v)

5 /
Pacurar dup-aratura
Vin diseara fi-m da gura,
Co de cand gura nu mi-ai dat
Buzele mi s-au uscat.
(f. 224 v)

D-af trai cat af trai

Fata mare n-af iubi;
Fata mare se marita
Ramai cu inima fripta
D-af iubi a copilifa,
Ce-i miroase gura a fafe
$i buzele a micfunele,
Mufcare-ar badea din ele.
(f. 224 v)
7
Fa-ma, Doamne, ce mi-i face
Numai papa nu ma face
Sa mane pita bombaita
$i colaci de la soroci.

21
 8

Fa-ma, Doamne, ce mi-i face

Fa-ma, Doamne, lemn in tufa
Sa ma taie mandra furca,
Sa ma duca-n ^ezatoare,
Sa ma puie-ntre picioare.
(f. 225 r)

Parinte, sanfia ta,

M-of ruga de dumneata
Sa-mi cite^ti un Palacris,
Sa-mi mai vad pe mandra-n vis.
(f. 225 r)

10

Mariufo din Ciscut,

Cine dracu te-au ^tiut
Ca ai gura de vandut,
Ca fi eu mi-a^ fi luat
Pe vro zi de secerat.
(f. 225 r)

11

Copilita-ncinsa bine
Cu curele de la mine,
Cumparate din cetate
De la ni^te gun cascate;
Cumparate din Sibiu
De la nefte guri pustii.
(f. 2^5 r - f. 225 v)

22
 12

Chiuire-af, chiui
Sa rasune piatra-n vale,
Sa planga mandra cu jale,
Sa rasune ulifa,
Sa-m-auda mandrufa.
Sa-mi deschida portifa,
Portifa gurifa,
Jurija fl buzele;
Ochi(i) fi sprancenele,
Gatu fi margelele
Peptforu cu fafele.
(f. 225 v)

13

Vai de mine mi-am rupt coasa

Cu ochi(i) dupe mucoasa;
Vai de mine mi-am rupt plugu
Cu ochi(i) tot dupe diugu.
(f. 225 v)

14

Draga-m(i) e mandrufa nalta,

Ca-mi da gura peste poarta,
Dar mandrufa mitiutea
Se-ntinde n-ajungea,
Rupe gardu pe colea
$i-m da gura cat oi vrea.
(f. 225 V - 226 r)

23
 15
Bata-mi-te, leleo, bata
Inima mea cea stricata.
Bata-te, leleo, pe tine
Cele patruzeci de zile
Ce le-am postit pentru tine,
Sa te bata un dor $-un drag
Sa ^ezi toata ziua-n prag.
Cand o fi de catra seara
Sa te topefti ca o ceara,
Cand o fi de catra cina
Sa arzi ca ?/ o lamina,
Cand o fi la mez de noapte
Sa-p treaca sudori de moarte,
Cand a fi de dimineafa
Sa treci, mandro, din viafa.
(f. 226 r)

16
Mandro, de dragostea noastra
O-nflorit un pom in coasta,
O-nflorit fi n-au legat,
Au gandit ca ne-am lasat.
Noi atuncea ne-om lasa
Cand ne-a bate scandura.
(f. 226 r - 226 v)

17
Bate, Doamne, canepa
^i sa treaca sambata,
Sa vie dumineca
Sa imi vad ibovnica.
(f. 226 v)

24
 18
Saraci boi de la campie
Marifa cat a urgie,
Bo/O') se vand din poiata
Urgia ramane-n vatra.
(f. 226 v)
19
Cine are dor pe vale
Vede luna cand rasare
$/ noaptea cat e de mare.
Cine are dor pe lunca
Vede luna cand se cuica
$i noaptea cat e de lunga
(f. 226 v)
20
Pentru lelea Nastasie
Imi facui calea pin vie.
Dara pentru sora-sa
Nici a urma n-af calca.
(f. 226 V - 227 r)
21
Ibovnica cea dintai
Pui-o dracu capatai;
Ibovnica ce-am avut
Pui-o dracu-n afternut;
Ibovnica ce am eu
Sa mi-o pe Dumnezeu.
(f. 227 r)
22
Dragufa Sfanta Marie
Scoate rob de la robie
$i ficior din catanie.
(f. 227 r)

25
 23
— Dragi mi sunt copHele
Ca vara caprinele
Cand sunt multe marunte.
— Lasa-le la cioarele
Ca dau cu piciaarele.
(f. 227 r)
24
Nu te, leleo, bazai
Cu voinicu tinerel
Ca fi-a face un leganel;
El a merge f-a juca
Tu vei sta fi-i legana.
(f. 227 r)
25
— Nevastufa cu barbat
De ce-fi la^i barbatu-n sat
C-a veni cu capu spart.
— Sece-i mana cui a dat
De ce nu l-a despicat.
(f. 227 v)
26 i
Da-ma, mama, dupa George,
Nu mai face atatea vorbe,
Ca ma cere lonof
5/ m-a lua mintena^.
(f. 227 v)
27
Se vede cine-i voinic
Ca mandra i s-a-npodobit,
Dar cine-i un blastamat
li fade mandra langa qard.
(f. 227 v)

26
 28
Vino, badeo, de-i veni
Nu ma atata necaji,
Necajita-s eu bogat
Tot ma uit fi nu te vad.
(f. 227 v)
29
Cand eram eu holteia^,
Umblam seara prin oraf
Tot cantand fi fluierand
Dupa mandre alergand.
Fetele cand m-auzea
Luminile l(e)-aprindea,
Porfile le descuia,
mie nume-m punea:
Spate late de voinic,
Buze dulci de iubovnic.
Dupa ce m-am Insurat
umblam seara prin sat,
Fetele cand m-auzea
Luminile le stingea,
Porfile le incuia,
^i mie nume-m punea:
Spate late-ncarligate,
Buze red debalezate.
(f. 227 V - 228 r)
30
Trandafir trantit in fan
Rau Ifi sta june batran;
Trandafir trantit in iarba
Rau ifi sta june cu barba.
(f. 228 r)

27
 31
Pe ulifa pe drept noi
Trace un car cu 6 boi.
Dar in car cine-i culcat?
Voinic tanar mart da beat.
Dar nu-i beat de beutura
Ci-i beat de fermecatura.
Mandra lui l-a fermecat
Cu trei pai(e) de la pat,
Cu a ft i Ufa din portifa
Dar mai mult cu a ei gurifa.
(f. 228 r - 228 v)
32
Parinte, sanfia to,
M-af ruga de D-ta
Sa nu dai mandri(i) pacat
Pentr-o far de sarutat.
(f. 228 v)
33
M -au facut mama de-afa
Sa-mi fie draga lumea.
M-au facut mama supfire
Sa scot fetele din fire.
(f. 228 v)
34
Foicica dupe nuci
Tu te duci, badeo, te duel.
Du-te, draga, da' iar vina,
Nu ma lasa ofo streina
Ca pe-o floare-ntr-o gradina.
Dar nici aia nu-ir streina
Ca mal are radacina.
(f. 228 v)

20
 35
D-o? tral cat piatra-n vie
N-af lua fata cu mofie
Sa-mi porunceasca ea mie.
(f. 229 r)
36
Mofu post catan’ o fast
Cu pufcufa de rogoz,
Curelele de rachita,
Patrontafu plin de pita.
(f. 229 r)
37
La iubitu din vecini
5a -i arzi ochi(i) cu taciuni.
La iubitu de departe
^i dintr-un mar sa-i fad parte.
(f. 229 r)
38
$tii tu, leleo, ce fi-am spus
Aseara cola din sus
Ca und-or fi oameni mai mulfi
La mine sa nu te uifi,
Dar und-or fi mai pufinei
Sa te uifi in ochi(i) miei.
(f. 229 r)
39
Nu te uit(a) drept la mine
Ca or gandi ca traim bine.
Si te uita peste sat
S-or gandi c6 ne-am lasaV
Si te uita peste rat
5-or gandi ca ne-am urat.
(f. 229 r - 229 v)

29
 40

Co/o-n vale la fantana

M-au sirans badifa de mana.
Eu sa bea apa i-am dat
El mi-au dat un sarutat.
Voinicu fara mustata
Te saruta cu dulceafa,
Dar voinicul mostacios
Te saruta, face please.
(f, 229 v)

41
Draga badi(i) copilifa
Mai cand era sugea fafa,
^-acum dai badi(i) gurifa.
(f. 229 v)

42

Vai de mine ce sa fac,

Stapani(i) simbria-mi trag,
Dar stapanele-s cu minte
Ca-mi dau simbria-nainte.
(f. 229 v)

43

Asta-i mandra car-o vezi

Care ne-a facut scoverzi.
De-o-am putea scoate din
, minte
Sa ne faca p placinte.
(f. 229 v)
 44
Avui fi eu o mandru^a
$i-o puse dracu-n carufa.
Dracu era marifor
Si-o ducea cam tarifor,
Da-m placea cum a ducea.
(f. 230 r)
43
Bata-te cruce Sibiu,
He trei on te ocolii
t'i ce catai nu gasii.
Cntai cercei margele
Sa le due mandrufH mele.
(f. 230 r)
46 !
- Nevastuta din Banai
Cum de treaba p'-o umblat
De barhat n-ai fi copii ai.
— Asculta, badifa fraie,
Fij ti-oi spune cu dreptate:
A at-vara urnbland la vaci,
Mi-au cazui voinici(i) dragi;
^/azui iinu tinerel,
Tinerel si frumufel
5/ mi-am prins mintea cu el.
(f. 230 r)
47
Unde vad pe mandra mea
Ca da gura altuia,
N-am cufit ca m-af jungia
5/ pe mine fi pe ea.
(f. 230 v)
 48
Man'ufo, pui peuni,
Nu-fi da gura la nebuni,
Ci o da la pacurari,
Ca fi-i face un sarindari.
(f. 230 v)
49
Cine te-au facut catana
Sa nu-fi mai faca pomana,
Ca pomana le facuta
De cand te-au facut reguta.
(f. 230 v)
50
De draguf, draguf sa-m fii,
Dar la no/ sa nu mai vii,
Ca mi-ai venit num-o data
$-au vrut mama sa ma bata.
De mai vi(i) vro seara, doua
O sa-mi rupi inima-n doua.
(f. 230 v)
51
Copila seceratoare,
Nu secera vara-n soare,
Ca soarele te-a pali
Fafa fi s-a vesteji.
(f. 231 r)
52
Foicica marului,
Nu cred(e) a ficiorului,
Ca te pune pe genunche
^i ip' spune mii fi sute,
Pana te $coate din minte.
(f. 231 r)
 53

Unde vad poale spalate,

Stau in loc fl-m fac pacate.
Unde vad pui(i) pe (i)ie
(camafa)
Tremura cornea pe mine.
(f. 231 r)

54

Hai, mandro, la cununie

Pan-e frunza verde-n vie,
Ca deaca frunza s-a usca
Nime nu ne-a cununa.
(f. 231 r)

55

Pentru cine sa dau dare,

Pentr-o stramba de spinare^
Pentru cini sa platesc eu
Pentr-o stramba din porau.
(f. 231 r - 231 v)

56
- Cucule, de unde vii?
- De la noi, de peste vii.
- Da de mandra ce mai ftii?
- Da eu ftiu ca-i sanatoasa,
■ ^ade-n fereastra fi coasa.
(f. 231 v)

33
 57

La fantana ced de piatra

Judeca ficiori(i)-o fata.
Judecata e facuta,
Strange-o-n brafe ?;-o saruta
^i-i da drumu sa se duca.
Sa se duca-n rat oprit
Sa se-ngra^e de befit
Si-i leaga clopot de buze
^i-o-ndreapta-n cucuruze.
(f. 231 v)

58

Ma uitai din deal in vale

Pe ce sa ma sui calare,
Pe murgu cu coama mare.
Ma dusei ma pusei
Si din gur-asa zisei:
Hi. murgufule. mai tare
S-ajungem In sat cu scare,
Sa ma due In ^ezatoare
C-am a mandra ca a floare.
(f. 231 V- 232 r)

59

Asta-i mandra mandrelor,

Destoinica panzelor,
Pune panza cand da frunza
Si-o taie la Sant Vasli,
Sa croiasca la copii.
(f. 232 r)
 <50
D-a? tral cat piatra-n munte,'
N-af iubi sluga din curie,
Ca se suie cu domnu
nu-l veil cat e anu.
(f. 232 r)

61
Luafi seama, mal ficiori,
Ca vine ?/ mandra mea,
Cu fafa ca hartia,
De-ai putea scrie pe ea.
(f. 232 r)

62
Pana codru frunza-fi fine,
Top voinici(i) traiesc bine.
Daca codru frunza-fi lasa,
Top voinici(i) trag acasa,
La copii fi la nevasta,
^i la pustia de casa.
(f. 232 r - 232 v)
63
Fodor(i) ii fil scutura
Cu suveica nu ftl da.
(f. 232 v)

64
N-am murit cand am fast mic,
lacata-ma ca-s volnic:
N-am murit cand am supt tofo,
lacata-ma cu mandrufa.
(f. 232 v)

35
 65
Pe sub poale de bumbac
Umbla dracu preveiac.
Pe sub poale de fuior
Fuge dracu mototol.
(f. 232 v)
66
Vai de lin, vai de pelin,
Vai de voinicu strein
Car-se-nsoara-ntr-altd fara
^i-fi ia nevasta frumoasa
o pane cra^trydreasa.
Crd^rtiareasa bufilor,
Draguta voinicilor.
(f. 232 V - 233 r)
67
Draga m(i)- ceasta copila,
Dar mai draga maica-sa,
C-au facul pe copila.
(f. 233 r)
68
Pentru sprancene-nbinate
Am ocolit fapte sate.
Am umblat d-am obosit
ce-am catat h-atti gasit.
(f. 233 r)

69
Pacurar dup-ardtura
Vin deseara fi-m da gura,
Ca de cand gurd nu mi-ai dat
Buzele mi s-au uscat.
(f. 233 r)

36
 70
Are mandra 6 boi,
binainte nu sunt doi
Cei din mijioc nu-s de foe,
La profap acum se fac.
(f. 233 r)

71
Fata popi(i) de la noi
Are zestre 6 boi,
binainte boi de cinste.
La tangiala boi de fcla.
(f. 233 r - 233 v)

72
Vai de mine, vai cu caru,
Cu cine sa-m mane amaru:
Cu urata satului
Cu propteaua gardului.
(f. 233 v)

73
Vai de mine ce sa fac,
Ca mi-au dat doru de cap
5/ fetele nu ma plac,
Nevestele moarte-m fac.
(f. 233 v)

74

Vai de mine lumea-mi trece,

5/ n-am cu cine-mi petrece.
(f. 233 v)

37
 75
Vai de mine mor de cold
$/ n-am apa sa ma scald.
Ma dusei la lacul sec
Era gata sa ma-nec.
M-apucai d-un fir de pai
lacata-ma ca scapai.
(f. 233 v)

76

Pana fine dulcele

Fetele-s ca crucile.
Vine lasarea de post.
Ciulesc urechile-n /os.
(f. 234 r)

77

Mon-o, mai, s-o man fi eu,

S-o manam la tata-sau
Sa-^i aduca lepedeu,
Ca de cand m-am insurat.
Tot pe paie m-am culcat.
(f. 234 r)

78

Voinicele, tinerele,
Vin' la mama de ma cere,
Eu m-oi face manioasa
m-oi duce bucuroasa.
(f. 234 r)

38
 79
D-Of muri ,de dor, de dor,
Pan-la toamna nu ma-nsor.
Dor ftiu eu go n-oi muri,
Ca-s in sat cu oameni(i),
oameni(i)-s cu femei
Nu m-or lasa ca sa piei.
(f. 234 r - 234 v)
80
— Trandafire, n-ai mai fire.
— Da de ce sa nu mai fiu,
Ca ma f/n fetele-n brau.
(f. 234 v)
81
— Bosaioace, nu te-ai coace,
— Da de ce sa nu ma coc,
Ca ma pun ficiori(i)-n clop.
(f. 234 v)
82
Bate, Doamne, pe-mparatu
Ca mi-a catanit barbatu,
5/ nu l-a catanit bine
C-am auzit ca iar vine.
(f. 234 v)
83
So traiasca cin-a vrea
Pentru sanatatea mea.
Sa traiefti f/ tu, fi eu,
$i vifelul de sub bou,
$i mandra car-o ftiu eu,
$i vifelul de sub vaca,
$i mandra care m-i draga.
(f. 234 V - 235 r)

39,
 84
Mandra cu do/ iubovnici
Ca fi iepurele-n higi.
Land iese din higi afara,
Da cu pufca fi-l aboard.
(f. 235 r)
85
- Bata-te cruce(a) de naf,
Cu cine ma cununafi,
Lu urdta satului,
Lu propteaua gardului.
- Nu md bldsxd(ma) tu fine,
Saie-p ochi{i) de la tine,
Ue ce n-ai luat seama bine.
- Sd md ierfi, ndficule,
Cd am fast a far cam beat,
Seama toantei n-am luat,
Apoi mi-a uns genele
Mi-a perit vederile.
(f. 235 r)
86
De la no/ a treia casd
Este o tatd p-o nevastd.
Eu cu fata tot glumesc,
Cu nevasta md iubesc.
(f. 235 r)
87
Cine te-o fdcut cdtand
Sd nu-fi mai facd pomand,
Cd pomana e fdcutd
De cand te-a fdcut recrutd.
(f. 235 r)
Numai Dumnezeu ma ftie
Ce-am tras la Ordftie.
D-a^, mai trage cat am tras
Tot de tine nu ma las.
(f. 235 r)

89

Fa-ma, Doamne, ce mi-i face,

Nu-m da am care nu-m place.
Fa-ma, Doamne, lut, pamant,
Nu-m da om care-i urat.
Co omul cel uricios
ziua e-ntunecos.
Dar omul care-i frumos
$i noaptea e luminos.
(f. 235 V - 236 r)
90

Decat pane de secara

$i s-o manci tot cu ocara,
Mai bine pane pogace
5/ s-o manci cu cine-fi place.
(f. 236 r)

91
Decat pane de comlau
s-o manci cu un meteleu,
Mai bin' pane de ovas
$i s-o manci c-un am ales.
(f. 236 r)
 92

Dragoste de copilifa
Ca mierea din stupinifa;
Dragostea de fata mare
Mi se pare ca a floare;
Dragostea cea de nevasta
Trandafir verde-n fereasta;
Cand sufla vantui din das
Utriple casa de miros:
Cand sufla vantui din fafa
Umple casa de dulceafa.

(f. 236 r)

93

Faae verde dupe lac,

Nu ma blastema sa zac,
Ca n-am pe nime cu drag
Sa ma-ntrebe de ce zac.
Foicica din izvor,
Nu ma blastema sa mar,
Ca n-am pe nime cu dor
Sa ma-ntrebe de ce mar.
Foaie lata dupe balta,
Fostu-mi-au fi bin-odata.
Da s-o-ntors foaia pe tau
Am ajuns destui de rau.

(f. 236 v)
 94

Vino, mandro, dupa mine,

Daca vreai sa traim bine,
Co eu sunt o gazda mare
Le port toate in spinare.
Am un cof cu grau frumos
Este pus cu gura-n jos,
^i altui cu cucuruz
Este pus cu fundu-n sus.
La fura nu e stransura
Cat sa ia un pui in gura,
^i la paie nu sunt paie
Cat sa-nbuce-o dat' o oaie.
in pod pop merge desculfa
Ca nu-i caica pe graunfa.
Pop fi far-de lumina
Ca nu p-i lovi de slanina.
(f. 236 V - 237 r)

95

- Trandafir dupe cetate,

Spune mandri(i) sanatate
Ca de mine n-are parte,
N-are parte ca-i departe.
- Trandafir dupe hinteu,
Spune-i iubitului meu
Ca mie nu m(i)-i de el
Ca fi lupului de miel.
(f. 237 r)

43
 96
Copilifa, draga mea,
T a ai fast sa ti(i) a mea,
Dar s-a pus o gura rea
5/ ne-a stricat dragostea.
Dar s-a pune alta buna
5/ mi te-a da iar pe mono.
(f. 237 r - 237 v)

97
Cin-a zis ca-i bine June,
Ala a minfit ca un cane,
Ca-i mai bine insurat
Ca te culci de seara-n pat,
Dimineafa cand te scoli
Cu trupforu plin de dor.
(f. 237 v)

98
Tataiafd f-o cumnata,
Lasa Ufa descuiata
Sa te vad cum efti culcata.
, (f. 237 v)

99
$i tu, badeo, ce-ai gandit
Ca io-s floare de gasit.
Da eu sunt floare de mare
Cine ma iubefte moare
$i eu surit floare de fraga
La top voinici(i) sunt draga.
^i p-am fast, badeo, fi fie
Pan-ai fast de omenie.
(f. 237 V - 238 r)
 100
Pentr-un sarutat curat,
Nici papa nu-p' da pacat;
Pentr-un sarutat In gura
Sa-i duci pop(i) a prescura;
Pentru mani bagate-n san
Strange-i popi(i) a zi de fan.
(f. 238 r)

lOT
Rate vantul, iarba create,
Dorul mandri(i) ma tope^te’
Bate vantul, iarba-nspica,
Dorul mandri(i) rau ma strica;
Bate vantul cam suppre,
Dorul ma scoote din fire'
Brjfe vantul din izvor,
De dor vad ca-m cat sa mor.
(f. 238 r)

102

Mandra mea ca o mladifa

Si la cur cat o cadifa
la cap cat o capifa.
(f. 238 r)

103

Diece'.e de la ^coala,
Vin acasa te-nsoara,
Ca, zau, barba te-mpresoara
$i musteata-p strica fafa.
(f. 238 v)
 104
Fete/e din Besingeu,
Toate roaga Dumnezeu,
Sa le vie apa-n u^a
50 se spe/e de cenufa.
(f. 238 v)
105
Auzi, Mariutd, fata,
Nu tinea gura cascata,
C-a veni musca turbata
51 p-o spurca gura toate.
(f. 238 v)
106
Haida, leleo, sa fugim,
Amandoi sa ne iubim,
Sa fugim, sa trecem OItu,
Sa ne schimbam, mandro,
portu.
Si sa trecem la Banat,
Lasa-I dracului barbat.
(f. 239 r)
107
Auzit-am, auzit
Ca mandra s-a logodit.
Lasa sa se logodeasca,
Numa sa nu-ji banuiasca.
(f. 239 r)
108
Mariuto, Marioara,
Ochi(i) tai ma bag-in boala,
Soancenele ma Pmoara,
De nu pot sa fad la fcoala.
(f. 239 r)
 109
Latra cani(i), doar vin juni(i),
Latra do/, chiar vin la no/,
Latra cinci, chiar vin aid.
(f. 239 r)

110
Copilifa albeneafa,
Ce te pi a^a mareafa?
Ca d badea-i albenef
^i totufi ca nu-i maref.
(f. 239 v)

(111) CANTEC

- Vast-am, badeo, ca nu vii

Pus-am dorul capatai,
5/ uratu afternut,
5/ dragu coperemant.
$i greu somn am insomnat,
$i rau vis ca am visat,
Ca naframa ta cea noua
Era arsa, badeo, -n doua.
- Tad, nu minfi, poama rea,
Nu cred c-ai visat afa,
Ca-i arsa inima ta
Ca te temi ca te-oi lasa.
- Tu te dud, badeo sarace.
Ell cu dorul tau ce-oi face?
- Face-fe-i, mandrufo, bine,
Cn mai sunt voinici ca mine.
Dar eu ma voi face rau
Ca pe unde ma due eu,
Nici nu-i balta, nice tau,
Nici i vale, nici parau,
Nici mandra in portui tau.
Nici so mearga-n mer^ul tau,
ca araiasca-n araiul tau,
Mandra, pui^orul meu.
(f. 239 V - 240 r)

(112) ALTUL

F.<;t-un fragar intlorit

Sub el pat frumos gatit.
- Dor in pat cine-i culcat?
- Badifa foarte beteag.
- Dar la cap cine-l paze^te?
- Mandrufa ce chindise^te.
Cu mainile chindise^te
5/ din gur-a$a graie^e:
- Mori, badifa, ori te scoala,
Nu-mi mai da mie boala,
Ca eu zdu ca m-am urat
Canataiu sa-fi knai muf,
Mai la umbra, mai la scare.
Mai la cap, mai la picioare,
Mai la draga de racoare.
- Mandra, mandrulifa mea,
Afunci sculat mi-i vedea,
<~an.rl fu mie mi-i aduce
Ana rece din Dunare.
c'loi de qheata din farmure.
Si rlrese din ultai.
- Badea, badiulef iubit.
Zau, tarziu te-ai pomenit,
Cand e vremea lucrului,
Timpul seceratului.
Apa rece s-a-ncalzit,
Sloiul de gheafa s-a topit,
Cirefele s-a farfit.
- Mandro, mandrulifa mea,
Mare e^ti, pufin pricepi,
Apa rece-s buzele,
Sloiul de gheafa sprancenele,
Cirea^efe din ultoi,
Mandro-s ochi^orii tai.

(f. 240 r - 240 V - 241 r)

 ft

.!'*,€*C-:c •'

■l'«w Vis*

r V'.^-
|i.^'. t :
' ■
"Ml
 DIMITRIE CIOFLEC
$i satul natal, Araci
Putine sunt localitatile din fostui jude^ Treiscaune,
azi Covasna, in care Dumnezeu a hardzit na^terea unui
numar otat de mare de personalita^i marcante ale cul-
f.urii ji spiritualitdtii romanejti, ca satul Araci. Vechea a§e-
zare de pe malul Oltului este satul natal al mitropolitu-
lui-academician Nicolae Colan, a episcopului Caranse-
bejului Veniamin Nistor, a protopopilor Aurel Nistor $i
loan Rafiroiu de activitatea cdrora este asociata reunite
ocelei extraordinare mi?cari de rede^teptare nationala a
romanilor maghiarizati desfa?uratd in jude^ in perioada
interbelica. In Araci s-au ndscut: scriitorul Romulus Go
fioc, publici^tii Victor Cioflec, Gheorghe Rafiroiu $i Gheor-
gbe Bota, colaboratori la numeroase publicatii din in-
treaga ^ara $i autori de lucrari monografice, de prozd $i
versuri: medicul Pompiliu Nistor cunoscut1 militant pentru
unire fi frunta? al ASTREI, pre^edintele sectiei romdne a
Fesleratiei Interaliate a fo^tilor combatant! din primul
rdzboi mondial: juristui Gheorghe Colon, fost secretar
general al Uniunii notarilor din Romania, tatdl actualu-
lui academician Horia Colon din Cluj-Napoca.
Galeria numelor ilustre ndscute in Araci cuprinde

53
 pe ceie ale inginerilor Remus 5! Iosif Rafiroiu, arhitec-
xuiui Oiivestru Kauroiu, proresorii Constantin ji biivestru
Ciotlec, comercian^ii loan Colan, Ghe. Branduj. Ghe. A-
xente §i mul^i alfii.
bste de domeniul eviden^ei cd asemenea personali-
ta^i nu se puxeau forma ?i atirma fara o stare de spirit
tavorizanta $i un climat de efervescenta culturala, fdra
men^inerea unei puternice dorinve de arirmare na^ionala
$i spirituala ^i a unor autentice valori ^i aspira^ii de pro-
pdjire promovate de institu^iile de bazd ale satului: bise-
rica ortodoxa, jcoala confesionald ^i ..casa culturald
romdneascd".
Referindu-ne la principalele caracteristici ale deve-
nifii sale istorice, so mentiondm fie ?i in treacdt cd pe te-
ritoriul comunei Araci se afid satui Ariu$d cu binecunos-
cutele sale comori arheologice, mdrturii peste timp ale
unei avansate culturi materiale ?i spirituale existente pe
aceste locuri incd acum 3000-2000 de ani rnainte de
Hristos. Mai tdrziu prin localitate trecea unul din ma-
gistralele drumuri romane ..Via Aureiia". ce venea de la
Apullum (Alba-lulia). aid bifurcdndu-se. o parte spre
Vdicele - Sf. Gheorghe. trecdtoarea Oituz ?i mai depar-
te spre Moldova, iar alta spre pasul Buzdu 5! de aid in
Muntenia.
Araciul impreund cu celelalte sate romdnesti de pe
malul drept al Oltului - Hdghig. lard^i. Arini. au apar-
tinut inainte de venirea secuilor. coloni^tilor germani din
Tara Bdrsei. respectiv sasului FULCUN. fiind ddruit im­
preund cu celelalte asezdri mentionate de regele Bela al
IV-lea comitelui secui Vincen|;iu. dupd marea invazie td-
tard din 1241.
Situat intre localitdfi locuite de secui ?i de sa?i. satui
Arad ?i cele din jur - Vdicele. Ariu5d. Ndgliig, : lard?!.
Arini ?.a. §i-au pdstrat identitatea culturald specified -

54
avand, de-a lungul timpului stranse $i durabile legaturi
cu puternicul centru cultural economic al Brajovului
dar cu fra^ii de peste Carpa^i, din Muntenia §i Moldo­
va. Aceste legdturi au fost inlesnite ?i de raporturile foar-
te bune dintre familia nobilului local Beldy cu Tara R°’
maneascd. DreptuI de proprietate asupra mai multor
mojii ale acestuia la Sud de Carpa^i a fost consfintit de
domnitorii Radu Mihnea (1621), Constantin Voda 5erban
$i Constantin Brancoveanu. Deosebit de benefic a fost
?i sprijinul pe multiple planuri acordat satului natal de
catre unii din fiii sdi stabili^i In Muntenia $i Moldova.
Dintre ace$tia amintim pe loan Colt (CoHescu) mare
comerciant bucure$tean de numele caru'a se leaga con-
struirea spitalului Col^ea din Bucure^ti, Neculai Cio-
flec ?i loan Colan mosieri din Muntenia, Nicolae Nema
comerciant stabilit in Gala^i 5.a.
Intensele $i multiplele legaturi ale aracenilor cu
,,Jara" s-au concretizat intr-o permanenta 5! durabila
circulatie a oamenilor, cartilor, publicatiilor $1 prin
acestea ale valorilor perene ale culturii na^ionale. Aceste
legaturi s-au diversificat $i amplificat in timp. Din mul-
iKudinea lor amintim prezenta a 20 de familii din Arad
lo Expozitia generala romana organizata in 1906 fapt
ce se constituie $i in momentui de inceput al unei trai-
nice prietenii ?i colaborari intre preotui Aurel Nistor $i
marele istoric Nicolae lorga, ce va dura pana la tra-
gica disparitie a savantului.
Intr-un sat 'precum Araciul, datinile, obiceiurile, pro-
duetiile folclorice mo^tenite din mo$i stramo^i, au fost
de o mare bogatie si diversitate ?i de o recunoscuta au-
tcnticitate. Stransele contacte ale locuitorilor sai cu
Muntenia 5i Moldova se regasesc $i pe acest taram.
Conditiile specifice de existen^a a localitatii au
impus cu prioritate, preocuparea Constanta a aracenilor

55
 pentru intarirea bisericii stramo^e^ti, functionarea §cOlii
confesionale §i a -alia^ilor fire^ti" ale acestora, organi-
za;iile culturale §i ob^tejti. in ultimii 200 de ani viata
bisericeasca, jcolara §i culturala din sat a fost hotara-
tor influentata de familiile Cioflec, Nistor, Rafiroiu §i
Golan, ale caror fii in^elegandu-?! chemarea au muricit,
cu dragoste de neam, spirit de sacrificiu, erudi^ie $i
inall profesionalism, aplecare spre indrumarea 51' lumi-
narea celor multi, toate puse sub semnul $i putered
Sfintei Cruci". De numele lor este legato activitatea
cercului local al ASTREI, a organizatiilor „Reuniunea fe-
meilor din Araci 51 ,,Societatea Sf. Gheorghe" a tineri-
lor din sat a „Casei culturale romane§ti" pe langa care
functiona biblioteca parohiald $i pe a cdrei scena se
desfdjurau horele, spectacolele de teatru, conferintele
ASTREI, serbdrile de Crdciun 5! de Pa^ti, manifestdri ca­
re de fiecaro data se constituiau In adevdrate evenimen-
le cultural-artistice la care participa Intreaga suflare a
satului.
De fel din Comana de jos, judetui Brasov, preotii din
familia Cioflec au slujit altarul bisericii din Araci timp
de peste 100 de ani, aflandu-se in toatd aceasta peri-
oadd in fruntea luptei pentru pastrarea identita^ii natio-
nale, a limbii §i credin^ei stramo^e^ti.
De numele preotului lacob Cioflec (1780-1826),
preot ..cuminte $i foarte con^tiincios’ se leagd inceputu'l
invatamantului romanesc din Araci, ^coala, ca fiica a
bisericii avdnd „originea in tinda vechii biserici dir
dear. El este autorul memoriului adresat in 1818 de
romanii din Araci imparatului Francisc, aflat in vizita in
Ardeal, prin care se solicita anularea ddrilor ce trebu-
iau sd le achite ortodocjii „fdrd nici un folos" bisericii
reformate din localitate.
Dupd trecerea la cele vejnice a preotului lacob Go-

56
flee, in anul 1826, misiunea i-a fost continuata de fiii
sai, preotul Gheorghe cantorul Aron, care era §i in-
vatator la ^coala confesionala. Preotul Gheorghe Cio-
flec (1826-1866), a fost unul din primii abona^i ai foilor
lui G. Bari^iu T. Cipariu „Gazeta de Transilvania" §i
,,Foaie pentru minte, inima ?i literatura", inca de la apa-
ri^ia lor, apari^ie hotarata dupa cum ne spune Constan­
tin Diaconovici de cei doi carturari impreuna cu negus-
torii I. luga §i, R. Arghielan din Bra$ov, pe cand se aflau
,,la vestitele ape minerale $i scaizi de la Valcele", in
renumita staf;iune balneara de langa Arad.
Continuand tradi^ia familiei, preotului Ghe. Cioflec
i-a urmat fiul sou Alexandra Cioflec (1866—1880), om
,,de inal^ime potrivita, brunet, cu foarte frumoasa barba
neagra, nedespar^it de carja, foarte nervos, dar... con-
dus de cel mai cald nationalism in ac^iunile sale pentru
binele ob^tesc. Fire nepotrivita — a$a cum ni-l descrie
consateanul sou profesorul Ghe. Rafiroiu, — nu $i-a ma-
surat niciodata cuvintele gesturile sale, cand a fost
in joc limba §i credin^a poporenilor sai". Preotul Ale­
xandra Cioflec este bunicul scriitorului Romulus Cioflec
(1882—1955), autorul printre altele a romanului docu­
ment ,,Pe urmele destinului" (Bucure$ti, 1943), lucrare
in care este redata dramatica „goana in jiir de sine in-
sa^i" a chiar familiei sale (tatal, cantorul Constantin
Cioflec - in roman Costache Cimbrijor — impreuna cu
sotia Ana ^i trei copii).
in aceasta vrednica familie s-a nascut la 13 aprilie
1328, Dimitrie Cioflec, fiul preotului Gheorghe Cioflec
$i al so^iei sale Eva, deci frate cu preotul Alexandra
Cioflec.
Dupe terminarea cursului primar ^i al primelor trei
clase ale gimnaziului, unde intre al^ii I-a avut ca profe-
sor pe lacob Mure^anu, tanarul D. Cioflec se inscrie in

57
1844, la insistenfele tatalui sou, impovarat de nevoi
materiale, la cursul clerical de §ase luni de la Sibiu.
mere anii 1845—1849 va ramane acasa, timp in care,
pregdtindu-se sa devina preot, va face un fel de prac­
tice pe langa tatal sou, ajutandu-l la oficierea serviciu-
lui divin, iar iarna va ajuta pe unchiul sou Aron Cio-
flec in stradania sa de a inva^a copiii din sat ..religiu-
nea, a ceti, a scrie, a calcula alte asemenea lucruri
folositoare". In anul 1849, insufle^it de dorinta de ,,0-5!
mai putea adauga ceva la cunojtin^ele sale" datorita
sprijinului mitropolitului Andrei ^oguna, urmeaza cursu-
rile preparandiale romanejti din ^inutul graniceresc
(Nasaud). Peste un an se numara printre cei ^ase pre-
paranzi care, avand cunojtin^e de limbd germana ^i e-
vident rezultate bune la invatdtura, au primit incuviin-
ta.ca de a urma, incepand cu toamna anului 1850,
cursul pedagogic de la Viena, cu ,,un stipendiu anual
de 300 fl, precum $i cate 50 ff: bani de calatorie incolo
$i incoace".
inters in ^ara in 1853, ca absolvent al pedagogiului
din Viena, Dimitrie Cioflec va functiona ca inva^otor mai
intai la jcoala romana ortodoxa din Satulung (Sacele),
iar din 1854 la diferite 5C0M din Brasov, la ?colile
romane?ti (la care preda religia, limba romana 5! ca-
ligrafia §i la ^coala serala, la care invatau elevii de la
pravaliile comercian^ilor romani, ,,le dadea lectiuni de
cetire, scriere, socoteala ?i comptabilitate", cat 51 la cele
sdsejti unde preda limba romana. Dar cea mai mare
parte a indelungatei sale cariere didactice este legato
de activitatea la VestituI liceu „Andrei laguna" din
Brajov.
Documentele [vremii il mentioneaza pe Dimitrie
Cioflec ca pe unul dintre primii invetotori bra$oveni care
au militat pentru infiintarea reuniunii invatatorilor ro-
mani din districtui Bra^ovului, asociatie profesionald de
care au apar^inut la inceput $i invatatorii din ^colile
confesionale ortodoxe din fostui jude^ Trei Scaune.
in anii 1863-1864 a fost trimis la Cluj, Calata Ma­
re, Agarbici unde a tinut in calitate de ,,comisar" 5C0-
lar conferin^e cu invoyatorii, iar in 1870 il gasim pentru
a doua oara la Viena, ora^ul studiilor din tinerete, de
data aceasta ca delegat al Eforiei ^colilor brajovene,
la adunarea generala a invatatorilor germani.
In toata aceastd perioada a intre^inut stranse lega-
turi cu satul natal sprijinind biserica stramojeasca §i
5coala confesionala din comuna, activitate prezentata
pe larg de prof. Gheorghe Rafiroiu in monografia loca-
lita^ii Araci, aparuta la Salonta in 1938.
In vara anului 1879, aflat la Arad impreuna cu verii
sai loan Col^ (Col\escu) din Bucure^ti — Neculai Cio-
flec, mosier in Romania, fratele sou preotui Alexe Cio-,
flee ^i fiul acestuia tanarul cantor Constantin Cioflec,
la propunerea, lui Dimitrie Cioflec cu to^ii hotarasc ,,sa
porneasca zidirea unei biserici in satul lor natal care sa
fie semn de recuno5tinta catre locul unde au vazut mai
intai lumina zilei", hotarare primita cu ,,entuziasm"
de catre credincio?ii din Araci, mai ales ca biserica ve­
che din deal era prea mica ?i ^ubreda. Pe langa sume-
le mari donate in acest scop D. Cioflec a fost continuu
pe santier, pe toata durata sfintei zidiri. La rugamintea
so, vestitui pictor de biserici Mi?u Pop (a carui nevasta
ii era verisoara), va picta pentru noua biserica 16 icoa-
ne pe panza.
Dar legaturile lui Dimitrie Cioflec cu satul sou na­
tal au fost mult mai diverse §i profunde. Stimulat de at-
mosfera intelectuala a Bra^ovului si de cercul de inte-
lectuali pe care il freeventa (George Bari^iu, Andrei Mu-
re?ianu, lacob Mure^ianu, Emilian 5.0.) tanarul

59
 institutor a dot curs chemdrii adresate invdtatorilor de
cuue oeorge bari^iu s-a ..invrednicit cu trumoasa
cuiiozitate' de a culege poeziile populare din Araci
li.iprejurimi. Comunita^ile romdnefti de aici, pastrau
ia mijlocul secoiului al XlX-lec autentice valoroase
creaiii populare, asupra carora Dimitrie Cioflec s-a a-
piecat cu pricepere pasiune. O apreciata §i durabi-
la incununare a stradaniilor sale, o constituie prezen-
ta coiec^ie de poezii populare editata acum in re^edin^a
judetului sou natal.
duterind de enfizem pulmonar, boald care I(il impie-
dicd cu desdvdrjire de a mai putea prelege", dupd mai
Dine de trei decenii de activitate in folosul invd^amantu-
lui culturii romane^ti, Dimitrie Cioflec trece la cele
ve^mce in ziua de 19/31 decembrie 1891. Dupd pro-
pria-i dorinjd i^i doarme somnul de veci in curtea bi-
sericii din sat, al cdrei vrednic credincios a fost intrea-
^a sa via^d.
Hrin testamentui intocmit in iunie 1890, pentru ca
..pufina avere adunatd cu multd osteneald 5! cru^are, sd
nu se risipeascd fdrd fobs... D. Cioflec Idsa Sf. Biserici
romdne ortodoxe orientale din Arpdtac suma de 5000
— cinci mii florini — cu scopul ca aceasta sd formeze un
fond neatinvinger ^cobr, din al cdrui venit anual se vor
jcobriza invdbtorii de la §coab ^indtoare de aceastd
SI. bisericd (dacd ^coab nu va sta sub influente strdine)
cu condi^iunea ca in 30 de ani urmdtorii unul dupd al-
tiil, a treia parte din venitui anual sd se adauge la capi­
tal". Pe Idngd ace?ti bani doneazd aceleia^i biserici
doud jugdre de pdmdnt.
Ani de zile dupd trecerea sa la cele ve^nice, Consi-
liul parohial, in frunte cu preotui Dionisie Nistor face
nenumdrate demersuri pentru ,,infiintarea ^dolii confe-
sionale, cu atdt mai vdrtos, cd aceasta a fost dorinb vie

60
a fericitului In Domnul Dimitrie Cioflec care daca ar
trai, In tot cazul aceasta ar face astazi". (Protocolul ^e-
dinfei consiliului parohial din 26 decembrie 1907).
In final, dupa Indelungi dezbateri din fondurile 16-
sate prin testament de catre Dimitrie Cioflec, se va clo-
di In 1910 ,,Casa culturala romaneasca", edificiu exis­
tent $i astazi In central comunei.
Aducand un modest pios omagiu, dascalului Dimitrie
Cioflec, fiu al unei vrednice familii de preoti romani,
dintr -o veche si cunoscuta localitate a judefului Covas-
na, se cuvine so ne amintim cu recuno^tintal de ilustrul
sau mentor George Bari^iu, fara de care demersal no«:tra
nrtiinl, de editare a ooeziilor popalare calese de Dimitrie
Cioflec din satal natal in anal 1855, na ar fi fost posi-
bil. Eradital cartarar avea stranse legatari $i ca satele
romanesti sitaate In Depresianea Intorsarii Bazaalai ale
caror interese si aspiratii le-a aparat constant, foot
centra care fmntasii satelor amintite II namesc In cate-
va scrisori oastrate In arhiva bisericii din Scheii Braso-
vulai ..noun natron ban" (pr. Gheorghe Rada - Is-
toriciil vietii biserice^ti a romanilor din finatal buzaelor
transilvanene si Imnreiurimi — teza de licenta. Instita-
tul teolopic Sibiii, 1979, p. 40-46).
Dar despre aceste lepatari, desnre boqafia folclo-
raltii soecific localitatilor din Areal Carpatic si desnre
nctivitatea foldori5tilor $i rapsozilor popalarl din ar«ns-
to narte de tara. ande s-a plamadit inegalabila ,,Mio-
rito", .sneram ra din initiative $i prin trade oamenilor de
caltarn din jadef so patem discata Intr-an viitor cat mal
apropiat.
lOAii LACATU?U
 VOLUM EDITAT CU SPRIjlNUL FINANCIAR AL
INSPECTORATULUI PENTRU CULTURA AL JUDEJULU
COVASNA

Tipogragia SMntu Gheorghe

• /.iy- I
 ■ 239 . '

V -ifef^■^tz. ^/>^ 14/ ]

</e. f /:

^;t7-C -e/C'/^1''r^ -i^A'rr:) ^jf0-&^>f\

l^/ '-i/-i ^^e-C-e^rrn

7>
'9rvft-^ J
e' cA

A ' y / ^ \)
t^youc^ -ff a d^ 4 v^Q .Y, %

-'py-j e ^4f '

ce^,-, y-/e ^p7-? ^ a

^.

4/ • t “ t *
<T4y^'/

tpf^ < AyTit^yn A! yTlyff^ ^

I
Ay a C^yrt C-, f-Al A^/Zy-7^ I /i-T e-y