L a u r a

C h i I n i c e a n

baRvh MAICIIbOMNVITVI
le gende
v

crestine

F ?*t ????? 3t? vF?

9.."i. .$."Fi\.S"#."'{pt{.,f.,r'ilr,$rirS""T:,,

? V t 'r V

r11--1-*,rt

'v':1-'i'dv+i'.r*,r,iF*{\-rfrar+#t*t_rf\-{aJt.i*!Fi\rf,+_*,_.*+d*v"iL,*F$r*

f '.....1-...':t'..1y'#'frffr,f"*rlr'ff
,,fog*pS1f,'ff"*,,.-H''r#...4fu
^t : *4 **4*+ 4***a* * * * * * *

ffi
'w

bARVb
MAICII
bOMNVbVI
legenda locurilor Si locuri de legendd

'l
C h i I n i c e a n L aur a
*

bARVh
MEIfiI
bOMNVbVI
.

legenda locurilor Si locuri de legendd

- Iegende cregtine -

ffi
AR AD
2012

Legendariasau Cuvdnt de bun-gdsit

corecturd / Georgiana Pirvulef
tehnoredactareSi copertd / Botau Ioan Florian

DescriereaCIP a Bibliotecii Nafionalea RomAniei

CHILNICEAN, LAURA
Darul Maicii Domnului : legendalocurilor qi locuri
de legendi : legendecregtine/ LauraChilnicean.- Arad :
lcona,2012
rsBN 978-606-93124-7
-6
232.931
821.135.1-97

rma$i ai strlmogilor biblici,

c a re il c e re a u s e mn e
Mdntuitorului pentru a crede
in ceva,oameniidin toatetimpurile au
simfit nevoia identificdrii locurilor gi
relaliondrii acestora cu divinitatea.
Printre multe altele,a$a,poate,au luat
fiinJd9ilegendele.
A d e v [ ra t e s a u ma i p u lin
a d e v [ ra t e , Md n t u it o ru l Hris t o s
obignuia,ori de cdteori aveaocazia,sd
le vorbeascdoamenilorin pilde: acele
povestioare pe in{elesul tuturor,
desprinsedin via{a de zi cu zi, pentrua
le transmite o invdf[turd morall.
Legendele sunt gi ele povestioare,
istorioare cu tdlc, din in{elepciunea
poporului, care scot in evidenf[
calithtrilesauvirtulile omeneqti,de cele
mai multe ori cu sacrificiul suprem,
pentru realizareaunui scop nobil gi
moral.
Diclionarul Explicativ al
Limbii Romdne defineqtelegenda ca
fiind ,,lucruri de citit" (din latinI), o

povestire fantastici cu elemente

istorice reale, transmisl prin viu grai.
Ea combind fapte reale cu intdmpldri
imaginare,aceastafiind spus[ pentru a
explica originea unor fiinfe, plante,
animale,pdsdri,locuri sauproducerea
unor fenomeneori evenimente,precum
qi desfdqurarea
unor momenteistorice
saufapteleunor eroi. Legenda,cu alte
cuvinte, este o narafiunepopular[, in
prozd sau in versuri, in care se
impletesc deopotrivd realitatea cu
ficliunea.
Carteade fafd iqi propune sd ii
ofere cititorilor, in specialcopiilor, un
tip mai aparte de legende: legende
creStine.Inspirate din denumirile unor
locuri din laranoastrd- fbcdndexcepfie
doar doui dintre ele, ,,Darul Maicii
Domnului" gi ,,Boul Domnului gi
pustnicul necunoscut"- unde nu sunt
tdlcuitelocuri -vin s[ scoatdinevidenld
comportamentulreligios, dorit pentru
fiecarecregtin:ruglciunea, leg[fura cu
d uh o vn icu l q i cu biserica, prin
participareala slujbeleacesteia,faptele

bune,virtulile, moralitatea,astfelincdt,
citite fiind, s[ creezeatdt certitudinea
realitdtrii,cdt gi o mai strdnsdrelafie cu
intregspafiulreligios,subtoateformele
lui.
Toatelegendelesunt citite cu
mult[ pl[cere qi cu mult interes;ele au
farmecul lor irezistibil: atrag prin
personajeleimaginare- zmei,balauri,
zAne sau ciclopi - prin bog[fia de
evenimente extraordinare in care
totdeaunabinele invinge riul qi prin
care,in fi.nal,seexplicdorigineaa ceea
ce s-adorit.
insd, legendelecregtinedin
cartea de fald vin s5 aducd reahtatea
duhovniceasc[ a existenfei umane,
plecdnd de la existenfa unor locuri
tradilionale, ddndu-le o valoare strict
religioas6.
In n[dejdeacd eleigi vor atinge
scopulpropus,bun-g[sit in Legendaria
sauin lumealegendelorcreqtine!

Autoarea

DarulMaicii Domnului

n tradifia Bisericii, dar gi in

tradifia poporului, Maica
Domnului este unul dintre
personajelecele mai indrdgite gi mai
iubite, pentru care se inalld, dupl
Dumnezeu,cele mai multe rugdciuni;
dovad[ fiind numirul cel mai mare de
persoanedin intrega lume ce-i poart[
numele,darqi debiserici gidemdn[stiri
cu hramulslrb6torilor acesteia.
Legendade fa[d"nu istoriseqte
povesteavreunui loc anume, ci ne
relateazdcum aici, pe pimdnt, Maica
Domnului gi-al[sat unul dintredarurile
sale,intr-un mod deosebit.in wemuri
indepdrtate,la inceputurile credinfei,
cOndaceastaera mult mai curatd,mai
sincerd, dupd cum spune gi o zical[
romdneascd,,,omulsfin{eqtelocul',,
cdndpdmdntulnu eraa$adepervertitgi
de intinat de pdcatele oamenilor,
Dumnezeu qi sfinfii S6i obiqnuiaus6
coboarepe pdmdnt,printre oameni,sd
le incercecredinfagi sd le r[spl[teasc[
(9i aici), dupl faptelelor.

Aga se face cd,intr-o zi, Maica

Domnului, dup[ ce $i-a ales gr[dina
min u n a t d in Mu n t e le A t h o s ,
plimbdndu-sepepimdnt, arfi popositgi
pe meleagurile fdrii noastre. Se gtie
foarte bine c0t de mult o iubesccopiii
peMaica Domnului,dar gicdtdemult ii
ocrotegteEa gi le poartl de grijd, inc[
dinaintedebotez.
$i uite aqa,?ntr-o dupd-arniazd
cald[ de var[, undeva, intr-un sdtuc
inconjuratde dealuri gi de pdduri,pe o
ulicoar1, pe lavi{a (bdncu{a) de la
poartauneicase,cincicopii-trei fetegi
doi b[ieli - cu vdrste cuprinse intre
patru gi zece ani, povesteau,rAdeau...
Vdntul adia ugoq aducdnd miresme
parfumate din livezile dimprejur. Pe
ulicioard se vedea venind incet o
befianicA.Avea mersul atdt de ugor,de
parcdnici nu atingeaplmdntul. Seopri
in dreptul copiilor, le d6dubine{egi le
ceru o can[ cu ap[. Copiii, bucurogi,o
primirdinjurullor.
- Nu pareafi fi depe aici, spuse
bdie{elul cel mai mare, privindu-i

hainelelungi ce imp[rtiqeau un miros

pldcutdetimdie.
- Ei, cam agaeste!spusecu un
glaspdtrunzdtordebl6ndb[trinica. Vin
de departe, dar sunt obignuitl cu
dnrmurile.Tu cineegti?
B[iefelul cel mare simti o
cdlduri imensdin inimi cdndb6kdnica
il mdngdiepe cap gi, l5sdndu-qisfios
capulinjos, ii r[spunseaproapeqoptit:
- Gheorghili,, iar el e fratele
meq $tefrnel, adiugl apoi, cu mai
mult curaj,ardtdndcdtreceldlaltbdiefel
maimic.
Maica Domnului il mdngdieqi
pe el pe capca o binecuvintare,ca de
altfel, pe rdnd, pe tofi copiii cdnd
aceqtiaigi spuneaunumele.Fiecare,in
parte,au simfit in inimile lor o clldurd
plind dedragostegi depacesufleteascd.
- $i noi suntem surori, iar
impreun[, vecini, de pe-aici, spusecea
mai mare dintre fete, Ilenuca, frcdnd
roatdcu mdna,cuprinzdnd,patcd,toate
caseledinjur.
- Aqa ieqim noi in fiecarc zila

poafiacaseisI nejuc[m... prinsecuraj

gifatamij locie,Irina.
- ...9is[ povestim,ii lud vorba
din gurd surorii sale, cea mai micl
dintrecopii, Ana, cu o vocecristalinl gi
uqor peltic[, aproape cuibiritd in
brafeleb[trdnicii.
- Ave{i nume foarte frumoase,
spusecu aceeaqibldnde{ein glasMaica
Domnului, qi apoi continud privind-o
pe ceamic6: gi pe mamameatot Ana o
cheam[.
- Daaa... mama matale mai
trdieqte?semirl $tefdnel.
- Cum s[ nu? Acolo sus, la
Stdpdnul nostru, zdmbi bdtrdnica,
ar[tdnd cu privirea cltre cer. Voi gtiJi
cineesteSt[pdnulnostru?
- Pei, Dumnezeu, nu? Cine
altul? spusesfios Gheorghil[, care de
departesevedeac[ invdlabine la gcoal6
qi gtiamultedespreDumnezeu.
- Da, dragii mei, DumnezeuMdntuitorulIisusHristos...
- Vrei sd ne spui o povestecu
Iisus Hristos?, indrlzni qi Irina, care

parcl intuisegdndulMaicii Domnului.

- Vre{i s[ mai trec pe la voi?,
inhebl b[trdnica,z0mbind.
To{i copiii aprobarlin cor,plini
de bucurie gi de entuziasm.Din ziua
aceea,zi de zi, pdnd la ldsareaserii,
timp de o vard intreagd, copiii se
intdlneaucu Maica Domnului, fbrd sI
gtie cine este,bucurdndu-sesincer de
prezenfaEi, acum pe lavitra vreunei
case, acum la fdntdna satului, la
marginea pdduricii din apropiere, in
livad[, sub aroma fructelor pdrguite,
sauin poienila insoritl de pe malurile
unui pdrdia$ce se unduia r[coros in
raze le ca ld e ale soarelui. Cdnd
bltrdnica povestea,parcdtoatdsuflarea
din jur - p[s[rele, gdze,animale- se
opreain loc,ascultdnd-o.
- Astdzi,voi incepeo istorioarl
despreun tdndr foarte curajos, carea
omordtun balaurinfricogltor.
- SfhntulGheorghe,recunoscll,
bucurosdece gtia,Gheorghitd.
in fiecare zi, incepdnd cu
numele copiilor, Maica Domnului le

spunea cdte o istorioari din vie{ile

s f in lilo r, d a r q i d e s p re v ia J a 9 i
invdldturile Fiului Sdu. La plecare,ii
mOngdia
bl6ndcu mdnape capqifi ecare
simJea o mireasm[ nedescris de
p11cut5,iztrordtd parcd, din mdna ei.
Zllele treceau unele dup[ altele, iar
copiii, cu fiecare zi, se umpleau
duhovnicegte gi parcd, undeva, in
sufletul fiecdruia, simfeauceva ce nu
puteau sd exprime. Dar intr-o zi, cdnd
toamna igi anunla venirea cu alai de
frunze galbene,vdnt ascu{itqi stropi de
ploaie,batranicale spusecopiilor c[nu
va mai veni la ei, trebuindsdmearg[ gi
prin altepd4i, probabilla altricopii.
- $i c0nd o sd te mai vedem?
intrebl nedumeritdIlenuca.
- Oricdnd veli wea, merge{ila
biser.icavoastrddin satqim[ vefi intdlni
cu siguran!1acolo.
- $i po... poveqtile matale atdt
defrumoase?sefhstdci$tefbnel.
- S p u n e { i-le v o i d e -a c u m
tuturor copiilor gi oricui vrea sd vd
asculte.

- Las6-ne un dar inainte de

plecare, o rug[ Irina, apuc0nd-o de
rnOndpeb[trdnic6.
- Toateacesteistorioare,Pecare
vi le las sdle spunefigi voi mai departe,
sunt darul meu cel mai de pret. Sd le
spune{i gi sd inv6{ati din faPtele
m in u n a te ale sfinlilor qi ale
MdntuitoruluiHristos.
- Dar vrem o amintire, te
ruglm ! spusecu lacimi in ochi,Ana.
Maica Domnului oft6 ugor 9i
qopti mai mult ca pentru sine: ,,
Dintotdeaunaoameniiau vnrt semne!"
Bdtrdnicale deschiseochii 9i aceqtiao
recunoscurdpe Maica Domnului, aga
cum o gtiaude la biseric[, din icoane.
Apoi, zdmbicubldndefe,ii binecuvdntd
pe fiecare ca de obicei, ldsdnd in jur
aceamireasm[ dulce gi foarte pl6cut5,
dupd care, trecdnd cu mdna Prin aer
roatd, parcl binecuvintdnd toate cele
din jur, se fdcu nevdzutdpe ulicioara
satuluice duceaspredealuriledinzare,
la ingem[nareazllei cu seara.
Copiii au r[mas pe cdrare

privindu-O cu lacrimi in ochi gi

promildndc6,deacumincolo,in fiecare
s e a rd , v o r a d u n a g i a lli c o p ii,
povestindu-le ce au auzit de la
b[trdnic6. A doua zi de diminea\6,
copiii au zdrit in aproapetoate curlile
din sat,pe la ferestre,pe la garduri,tufe
rdzle\ede flori gingage,galbenecu alb.
Chiarin searaurmitoare,ei s-auadunat
lapovestit,cdnd,deodat6,au simlitacel
parfum, acea mireasm[ ce venea
totdeaunaatuncicdnderaumdngdiafi.
- E Maica Domnului, gopti,plin
deemo{ie,Gheorghil[.
-Da, da,da! Ea este,spuserdin
cor toli ceilalli, spre nedumerirea
celorlal{icopii. Dar nu o vedem?
- Poate ne-a l6sat ca dar
mireasmaei, spusein tain6,Ilenuca.
, - Venili, venili! Strig6,cuprinsd
de emo{ie, lina, aflathl6ngd o tufb de
flori misterioase,pe care nu se mai
sltura mirosindu-le.
To{i copiii s-au adunat ldngd
tufr , mirosindfl orile parfumate.
- E mA n a , m6 n a Ma ic ii

t0

11

Lacul Sfintei Ana

Domnului, exclamdAna, cuprins6 de
un fior de emo{ie,aduc6ndu-qiaminte
cum mirosea mdna blhanicii cdnd ii
mdngdia.
- Da, mdnaMaicii Domnului. E
lucrareaEi...Acesteflori minunatesunt
darul Maicii noastre,cu mireasmaei,
l6sate noud oamenilor ca aducereaminte ci a trecut pe Pdmdnt,spuse,
foarte hotdrdt gi plin de credinJ[,
Gheorghi!6.
$i intr-adev[r,de atunci,aceste
flori pe caretoatl lumeale cunoaqtecu
de n u m ir e a de ,,Mdna Maicii
Domnului" iqi revarsd mireasma lor
imbdt[toare doar seara, in zilele de
vard, ca, milcarrostind numele Maicii
lui Dumnezeu,oameniice o miros sdiqi
aduclamintedeEi.

12

oate cineva s6-qi imagineze

faptul cd, atunci cdnd a creat
lumea,Dumnezeugi-aalesun
loc pe pimdnt de unde s6 pictezeceea
ce crease?La inceputul creafiei,\Lrile,
a$a cum le qtim azi, nu erau incd
delimitate. Astfel c6, Dumnezev,
alegdndu-qiun loc pe pdmOnt,trasdcu
degetul Sdu un contur, ce avea s[ fie
paletaSadepictor, o umplu de culori gi
tot cu degetul Sdu, foarte inspirat,
incepu s[ colorezeUniversul, cu toate
formeledereliefqi cutot ceeaceestepe
el. tnmuie in albastruqi color6 cerul gi
apelerdurilor,alelacurilor,alefluviilor,
ale mdrilor gi pe cele ale oceanelor;in
verdeqi dldu viafl cdmpiilor,livezilor,
pddurilor;in galbencolori dealurileqi
nisipurileintinsedin degert,iar in maro,
plmdntul gi mun{ii mari qi mici. Restul,
Dumnezeule-a l6sat de la sine, dupd
ordnduireaSa, s[ igi combinecelelalte
existen{e.,,$i a privit Dumnezeula
toate cdte le fbcuse si iatd erau bune
(Fac.1,31).
foarteo'

13

Acum, legendanoastrdmerge
pe wemea Sfinfilor 9i a
departe,
mai
DumnezeieqtilorPlrinfi Ioachim 9i
Ana, care, aga cum gtim, I se rugau
neincetat lui Dumnezeu Pentru a le
dlrui un copil. Deqi Sfdnta Ana era
foarte inaintatdin vArstdpentru a mai
putea nagte,totuqi ea nu gi-a pierdut
nicio clipd n[dejdeac[ Dumnezeunu le
va ascultaruglciunile. in dorintradea-L
l[uda pe Creatorpentrumlreliile Sale,
Ana se hotdri, impreun[ cu soful ei, s[
in lumeaintreagi pentrua
cdlStoreascd
seminuna,dar qi pentrua sebucurade
tot ceea ce Dumnezea le-a fEcut
pdmdnt.
oamenilorpe
mers cale lung6, s[ leau
$i
ajungd, auvdztrtgi au invdlat multe, iau ajutat uneori qi pe oameni qi n-au
uitat nicio clip[ rugdciunea.Tot
m e r g d n d aga, s-au hotdrA t sl
intr-un loc liniqtit, ldngd o
poposeasc6
pddure,unde SfinteiAna i s-aPlrut cd
este atrasdintr-un mod deosebit.Era
chiar locul unde DumnezeuPictase
Universul. Acesta i$i retrdsesedoar

t4

culorile, rdmlndnd forma paletei de

pictor.Aici aupopositcei doi cdl[tori.
SfdntaAna, deseoriigi insolea
rugdcinilesalecu ochii plini de lacrimi,
lucru care s-aintdmplat qi aici. Numai
c6,minune!Locul fiind oarecumsfinlit
de Dumnezeu,de indat[ ce SfdntaAna
incepu s[ pl6ng[, qi locul acela,parcd,
se addnceagi incepeasd se umPle Pe
datl cu o apd limpede, limpede (qi
foartecuratd).in aceanoapte,eaa visat
. cd, plimbdndu-sepe malul lacului, de
acum format, se privi in undele
cristaline.Numai cd, in loc sd-qivad6
chipul oglindit pe suprafafaacestuia,
z[ri chipul unei fetefoartefrumoase.In
f ie c a re d imin e a f d , c u g d n d u l la
Dumnezeu,SfdntaAna se spdlape fa!6
cu apacurat[ a lacului.Msul s-arepetat
noaptede noapte,timp de patruzecide
zlle, pdnd cflnd a simtit in P6nteceo
adiere ca de fluture. Sfdnta Ana s-a
incredinlat cd a fost lucrarea lui
Dumnezeu qi peste alte qapteluni gi
jumltate avea s[ nascl o fetild, cu
chipul celei pe care o vdzuse Pe

15

suprafa{alacului.
Sfinlii Ioachim qi Ana s-au
intors in [na lor unde au ndscut-ope
FecioaraMaria. inainte de a pleca din
acel loc binecuvdntatpentruea, Sfdnta
Ana semai rug[ Creatoruluisduca acel
lacminunat...
- Doamne, Dumnezeul meu,
Atotputernic qi mult Milostiv, fd ca
aceast6ap[ s[ nu sece niciodatl, s[
rlmdn[ apa cea mai curat[ din lume,
dar sd nu poatdbeanimeni din ea,nici
om, nici alti viefuitoaresaus[ trdiascd
vreo suflarein ea,cdcimult ampldnsqi
suntlacrimilemelederugdciune.
Pepajigteadin Preajmalacului,
seaflaqio stdnd,iarplstorul ce-giducea
turma prin locuri m[noase, i-a vdzut
zilnic pe cei doi batrani,pdnl in ziuace
aceqtiaau plecat.Ba se spunechiar cl
cei doi sfin{i au 9i ajutat cu multd
bucurie la treburile st0nei, iar pentru
hranace le-auoferit-o ztlnic, aceqtiaau
sporit laptele gi brdnzapentru a nu se
impufina niciodat[ pentru el qi pentru
familia sa cu mul{i copii drigdlaqi 9i

t6

gll6gioqi.
Dupl plecareacelor doi sfin{i
betrani,p[storul gi familia sa au numit
lacul dupd numele sfintei, iar in urma
istorisirii tuturor celor ce-i intdlneau
despre minunile Petrecuteacolo,
o a me n ii lo c u lu i 1 -a u n u mit in
continuare, pdnd azi, ,,Lacul Sfdnta
Ana".
Astdzi, acestaestesingurul lac
de origine vulcanicddin lara noasff[,
iar privit de la in[lfime, el are exact
forma unei paletede pictor.Apa saeste
extrem de curatd qi de limPede,fiind
consideratcel mai curatlac din intreaga
lume, dar din cavza liPsei s[rurilor
mineraleqi a oxigenului,apanu poatefi
consumatd.Din bdtrdni, se sPunec6,
afuncicdndplou6,Dumnezeustropeqte
cu agheasmdsau cl Pl6ng sfin{ii din
inlllime. Poate din acest motiv,
fenomen foarte interesant, neavdnd
izxoarc care s[-1 alimenteze,laculiqi
completeazl rezewa de aP[ doar din
precipitalii; din lacrimile Sfintei An4
caremaipldngeqi acum.

t7

Podul lui Dumnezev

realralui Dumnezeuplstreazi
in interiorul ei ,,urmele"
p[mdnteqti ale prezen]ei
Acestuia,aproapein fiecarecreaturd:in
plante, in viet[{i, in pietrele ce nu
vorbescetc.
Aqaseintdmpldc[, demult,tare
demult,igi aveasdlagulintr-o pegter[de
la margineaunei pdduri, un pustnic.
Oamenii de prin plrfile locului il
De altfel, to(i adevdrafii
credeaunebun.
Dumnezeu erau sfinli
dupd
,,nebuni"
pentru faPtele qi
p[mdnt,
pe
incl de
pentru ostenelile1or.Dar ei nu fbceau
decdt ceea ce erau datori si fac[
(Lc.17,10).
Legendaspunecum cd oamenii
aceqtia,carenu eraudeloc credinciogi,
ziceaudesprepustnicul din peqterdcd
zi:uardmdneaun b[trdn alb de vreme,
care se hrdneacu buruieni, cu fructe qi
cu bureli din pddure, petrecdndu-gi
toatd ziua inaddncul peqterii,neqtiutde
nimeni, iar noaptea lua chipul unui
tdndr chipeq, care imbr[ca haine

clluglreqti, slujind toatd noaptea la

minlstirea din apropiere.Gurile rele
spuneauc[ b[tr6nul pustnic aveacu el
tot timpul un toiag cu care fbcea sl
dispardnoapteape$terain care stdtea
ziua,intrucdtmulli voinici curajoqis-au
incumetat nopfi la rOnd sd g[seascd
peqtera,dar nimeni nu o Putea glsi
niciodatdno aptea.Mai mult, li sepirea
cd o prdpastieaddnc[nu-i 16sasltreaci
sprelocul undeblnuiau ei cd trebuiasd
fiepeqtera.
in sdtuculde lAng[ m[ndstire,
sdr6cdcioas[,dar frumos
cdsu{6
intr-o
ingrijitd, tr[ia un fecior curatla sufletqi
foarte credincios,pe numeConstantin'
Feciorul nostru se hot[ri intr-o zi sl
meargSla mlndstire qi s[ vorbeascicu
p[rintele duhovnic desprefrdm6ntarea
pe care o avea. Plec[ dimineala
devreme,cflndabiamij eauzorile 9i...
- Binecuvdntali,Pdrinte,sPuse
Constantin,sirutdndu-idreaPta.
- Domnul,fiule, dar ce-i cutine
Ori te-aluat qipe
aqacu noaptea-trcap?
pustnicului'
peqtera
tine gdnduls6caufi

18

r9

noaptea?intrebdpdrintele,caretocmai
descuiabiserica.
Constantintres6ri qi, duP[ ce
flcu trei m[t[nii mari la icoana
Mdnfuitorului, se aqezdpeun sclunel
bisericii.
dinpronaosul
- Nu vreau s[ caut Peqtera,
plrinte. Vreau sl aflu misterul acestui
loc. Vreau s[ aflu ceea ce nimeni nu
poateafla, numai dacl m[ ajufi Sfin1ia
Ta...
P[rintele oft[, mdngdindu-gi
barbaalb6:
- Cum s[te ajut?
- Spune-mi cine e bdtrdnul
pustnic! Vreau s[ ajung la el qi s6-i
vorbesc .De ce nu li se arat[ mereu
oamenilor?De ce nu i se arat[ oricui?
Ce fel deom e?
- in cur0nd voi incepe Sfdnta
Liturghie gi pe urm[ vom mai vedea,ii
r[spunse pdrintele, inhdnd in Sfdntul
Altar.
Patruzecide zlle incheiate l-a
amdtat pdrintele pe Constantin,
spundndu-ide fiecare datd sd vin[ a

doua zi, devreme, la slujb[, dar cu

conditriasd nu mdndnce nimic Pdn[
searaziar searasd gustedoarun colf de
pdine qi trei inghilituri de apd,apoi, la
rug[ciunile lui obiqnuite,slmai adauge
doar atdt: ,,Doamne, lumineazd-mi
mintea qi m[ miluiegte!" $i lucrul cel
mai important, sd nu sPunl nimdnui
nimic dinceeaceface.
Cu f ie c a re z r c e t re c e a ,
Constantinse simfea mai puternic, 9i
fizic, in ciuda pufinei hrane pe care o
mdnca,dar gi sufletegte,mai intlrit la
minte, mai liniqtit gi mai infelept.
Vecinii din sat l-auvdzut mai retrasin
aceastdperioadl gi au incercat s[-1
iscodeascd,dar Constantingtia foarte
bine ce vrea gi, mai ales,qtiacd trebuie
sd ascultede duhovniculs[u, prin care
vorbdaDumnezeugi de la careaqtepta
ajutorulpe careil ceruse.
Chiar in cea de-aPatnneceazi,
imediat dup6 terminarea slujbei de
dimineafd, in timp ce Constantin se
inchina la icoane, inainte de a pleca
acasd,plrintele duhovnicil chemdla el

20

2l

$111spuse:
- Fiule, au trecut Patruzecide
zile de cdndai venit la mine, cerdndumi s[ te ajut. Eu nu qtiu sl te ajut altfel'
decdtcu rugdciunea9i cu sfatulmeu de
la Dumnezeu.Tu, insl, ai descoperitin
tine puteri de neimaginatpe care {i le
dau rugSciunea,ascultarea,Posful qi
credin{ata in putereaqi in ajutorul lui
Dumnezeu.Tot ceeace lumeavorbeqte
suntvorbe degarte,daci nu au credin{[
in Cel de Sus.Aldturi de El ne vin in
ajutor qi Maica Domnului qi sfin(ii Lui'
Aqa c1, dragulmeu, ca s6fii ldmurit de
deqertIciunealumii, dar qi demdre{iaqi
de puterea lui Dumnezeu' in toatd
aceasti Perioadi te-ai inarmat cu
ar m e le credin{ei qi P ofi cu
s[ mergi in pddure
binecuvdntareamea
sdte intAlneqticu b[trdnul pustnic'Dar
nu uita! tine-te neincetatderugiciune!
- Adev[rat? Exclamd, cuPrins
de o nespusibucurieqi emolie,feciorul
nostru. Se sim{eamai puternic Ai mai
fericit caniciodatl.
- Pleac[ la drum duPSce selasd

22

searaqi nu te temecdci,daci {ii drumul,

el te va ducedirect la peqterl, iar cdnd
pleci de acolo, treci pe la mine sd-mi
spuicum a fost.
Pdrinteleii citi o ruglciune qi,
il 16sdsEplece.
ddndu-ibinecuvdntarea,
Drumul Prin Pldwe fu extrem
de ugor, dar Constantintot nu Putea
inlelege de ce oamenii nu apeleazdla
ajutorullui Dumnezeuca sdpoatdtrece
cu uqurinfdpestetoate greutdfile.Luat
de gdnduri,dar intorcdndu-semereula
rugdciune,b[iatul se trezi chiar in fala
intr[rii inpeqterl. Constantinseinchind
qi p[gi cu sfia16in16untru.Undeva,in
addncul pegterii, zdti o luminil[ ce
pdlpdiafirav. Seapropieincet 9i ochii ii
dddur[ s[ vad[ in lumina palidd a unui
mu c d e lu md n a re , u n b lt rA n
at in falaunei mici icoanea
ingeriunche
Maicii Domnului cu PrunculIisus.
sPuseb[trdnul
- Te-amagtePtat,
cu o voce scdzut5.darcald6,ridicAnduseinpicioare.
in fala lui Constantin stdtea
acum un bdtrdn drept, cu o infrtriqare

23