' l;i.il.

j:i::trll'

EPOVESTITE
AN NASTASE
Basme romAnegti repovestite de
Rdzvan Ndstase

Ilustrafii de
Silvana Frinculescu

cuRTEA @vEcHE
 Cuprins

Pasdrea Meiastre / 5

Aripi-Frumoasd / 17

Niculcea / 31

Fdt-Frumos gi fata lui Rogu-impdrat / 37

Floarea gi Florea / 45

Cele trei rodii aurite / 53

impdrdlia Ardpugchii / 65

Pdtru Fdt-Frumos gi Staticot-Barba-d-un-cot / 73

Porcul cel fermecat / 83

$hr
 "l

',4
'€
'' . ,f"$'
: ,€!
";

.!r:i
:.j*+-r': ;
ee*"
 t
5t .r
g!
"',,
\t v#xr"; .r'
*l]..lHd-r
,oto 909S

"ffi"ffi"ffi"ffi"
+++o
-:s# .6:;*;li,ir#

c&e"
'ffi"Wffii"W"
++s.

A fost odatd un impdrat evlavios gi bun, care avea trei feciori. Pe lAnga multe
bunatali ce fdcuse oamenilor din impdrdfia lui, a ridicat gi o mAndstire cum
nu s-a mai vdzut. A impodobit-o cu aur, pietre nestemate, stAlpi de marmu-
rd, intr-un cuvAnt, cu tot ce era mai scump gi mai frumos. Cu cdt se bucura
impdratul de frumuselea ei, cu atAt se intrista cd nu putea sd o termine, cdci
turnul se surpa.
- Cum se poate, zise impdratul, sd nu pot sfArsigata.
o sfAntd bisericd? Am
cheltuit aproape toatd averea tdrii, 9i ea nu este incd
Dadu de veste in lard cd orice megter care va putea sd-i ridice turnul
va dobdndi de la el mari daruri si dregdtorii. Pe lAnga aceasta, porunci ca
in toate bisericile sd se facd rugdciuni ca sd se indure milostivul Dumnezeu
sd-i trimitd un megter bun. A treia noapte visd impdratul cd, dacd va aduce
cineva pasdrea maiastrd de pe tdrAmul celdlalt sii va ageza cuibul in turn, se
va putea face mAndstirea cu totul.
Le spuse flilor sdi acest vis, iar ei se intreceau care sd plece mai intAi.
Atunci, lmpdratul Ie zise:

- Se se ducd fiuI meu cel mai mare; si dacd nu va putea sd izbuteascd el,
sd se ducd urmdtorul, gi tot aga, pAnd cdnd Dumnezeu isi va ardta mila.
Copiii tdcurd gi se supuserd, iar feciorul cel mare se pregdti de drum.
Merse ce merse, 9i dupa ce trecu de hotarele impardtiei, se opri intr-o

6
dumbrava frumoasd. Fdcuse focul ;i astepta sd se gateasca mAncarea, cAnd
vdzu inaintea lui un vulpoi care-l rugd sa-si lege ogarul, sd-i dea 9i lui un
codru de pAine, un pahar de vin gi sa-l lase sd se incdlzeascl la foc. Fiul impa-
ratului, in loc s5-l asculte, dddu drumul ogarului, care porni dupd el. Atunci,
vulpoiul fflcu un semn asupra lui gil schimbd in stand de piatra.
VdzAnd impdratul ca fi.ul sdu cel mare nu se mai intoarce, ascultd rugd-
mintea flului mijlociu gi ii ingadui sd mearga 9i eI. Acesta pafi insa ca fratele
mai mare.
impdratul cdzu pe gAnduri, vdzAnd cd, dupd atdta vreme, fi.ii sdi nu se mai
intorseserd nici cu pas5rea maiastrd, nici fdrd. Atunci, flul cel mai mic ii zise:

- Tatd, iatd cd a trecut mult de cAnd fratii mei cei mari au plecat sd aducd
pasdrea mdiastrd gi nu s-au mai intors. Te rog sd md lagi 9i pe mine sd-mi
incerc norocul. Dacd voi izbuti, te vei bucura, tatd, cd ti se implinegte dorinfa.

- Fralii tdi cei mari, zise impdratul, dupd cum se vede, n-au putut sd
facd nimic pentru a aduce acea pasdre mdiastrd, ba poate au ;i murit, cd
sunt dusi de atAta vreme gi nu se mai intorc. Eu sunt bdtrAn. Dacd vei lipsi
gi tu, cine s5-mi dea ajutor la greutdlile imparaliei, gi dacd voi muri, cine sd
se suie pe scaunul meu, dacd nu tu, fi.ul meu? RamAi aici, dragul tatei, nu te
mai duce!
Mezinul insd linea morlis sa plece.
Dupd multe rugaminti si stdruinle, impdratul se induplec[ gi-i dddu voie.
igi alese calul care-i placu din grajdul impdrdtesc, igi lu5 un ogar sd-I aiba de
tovardg, merinde de ajuns si plecd.
Dupa un timp, sosird amAndoi flii cei mai mari ai impdratului, aducAnd cu
ei pasdrea mdiastrd si o slujnicd pe care o fdcurA gdinareas5. ToatA lumea se
mira de frumuselea fdrd seamdn a acelei pdsdri, ale cdrei pene strdluceau ca
oglinda la soare; pasdrea se agezd in turnul bisericii in cuibul ei, iar turnul nu
se mai surpd. Un lucru era insd ciudat: pasdrea pdrea a fi mutd, cdci nu cAnta
deloc, spre mAhnirea impdratului gi a tuturor celor care treceau pe acolo.
 Locuitorii incepuserd a uita de flul cel mic al impdratului, atAt de mare le
era bucuria cA li se adusese pasdrea mf,iastrd, iar turnul nu se mai surpase,
9i astfel biserica se putuse construi; numai impdratul era amdrAt in sufletul
sdu cd nu este de fala gi flul cel mic. intr-una din zile veni gdindreasa gi-i zise:
se minuneazd de glasul pasarii mdies-
- Mdrite impdrate, toat[ cetatea
tre; cum a intrat azi de dimineaJd in bisericd un cioban, pasdrea a inceput sd
cAnte gi s-a inveselit. Asta este a doua oard de cAnd, cum intrd acel cioban in
bisericd, pasdrea cAntd; cum iese eI, ea tace.
mea chiar acum!
- Se se aducd acel cioban inaintea
este striin, nimeni nu-l cunoagte. Fiii Mdriei Tale
- Mdria ta, ciobanul
ar fl pus paznici sd-I prind5.
imp6ratul, nu vorbi de flii mei, cdci nu ti se cuvine!
- Taci, zisepuse
impdratul ;i el cAtiva slujbagi sd pAndeascd 9i, cum iI vor vedea pe
cioban, sd pund mdna pe el gi sd-I aducd inaintea lui.
Nu se mullumi cu atAt, ci el insugi se duse la bisericd pentru a auzi cu
urechile sale cAntecul minunat al pdsdrii gi a-I vedea pe acel cioban tAndr; de
n-ar fi fost de faJd, s-ar fl pornit o luptd crAncend intre slujitorii sdi;i oamenii
pugi de flii lui sa-I prindd pe cioban. Atunci, impdratul porunci sA-I aducd pe
acel cioban la palatul sdu, pentru cd simli el ceva anume cAnd iI vdzu aga de
tAndr, blAnd, smerit gi cu chip de voinic.
Dupa ce iesi din bisericd, impdratul se duse la palat, pentru cd inima ii
zicea cd trebuie sd fie ceva cu acel cioban. Cum il vdzu, impdratul ii zise:
Ia spune-mi, fldcdule, de unde egti? Cum s-a intAmplat de ai venit
-
pe-aici?
impirate, este lung5. Am gi pdrinti, gi frali. Ca
Istoria mea, luminate
-povestesc
sd-!i cum am venit pe-aici si de unde sunt, imi trebuie mult timp.
Dar dacd voinfa Mdriei Tale este sd gtii, sunt gata. Chiar mAine in zori voi
veni la Mdria Ta. Acum este tArziu.
Bine, voinice; mAine-dimineafd te agtept.
-
8
 A doua zi, ciobanul veni si agteptd porunca impdratului, care-l chemd
inaintea lui.

- Ia spune-mi, fl5caule, de ce cAntd pasarea mdiastrd cum pui tu picio-

rul in bisericd gi tace cAnd iesi?

- Luminate impdrate, Iasd-md sd-fi povestesc toatd istoria mea!

- Te ascult, povestegte-mi tot ce vei vrea!
Atunci, ciobanul incepu:

- Am tatd si frati. Am plecat din casa pdrinteascd pentru a face o faptd

dorita de tata, cdci era trist. Dupd o cdldtorie de cAteva zile, am ajuns la o cAm-
pie frumoasd, de unde se deschideau mai multe drumuri. Acolo m-am hotdrAt
sd fac popas. Mi-am fdcut un foc bun, am scos merinde, gi cAnd era sa md agez
Ia masd, md trezesc cu un vulpoi lAnga mine. Parcd iesise din pamAnt.
Te rog, zise el, lasd-md sd mI incdlzesc 9i eu la focul tdu, cd, uite, tre-
-
mur de-mi cldnldnesc dinlii in gurd. Da-mi gi o bucatd de pdine si un pahar
de vin, si-mi potolesc foamea gi setea! Ca sd mdnAnc in liniste si sd md pot
incdlzi fdrd fricd, Ieaga-fi ogarul.

- Prea bine, i-am zis, poftim Ia foc; uite mAncare gi bduturd, ia cAt vei
pofti.
Apoi am legat ogarul gi ne-am agezat amAndoi lAnga foc, povestind. Din
una, din alta, ii spun unde md duc; ba incd 1l 9i rog, dacd gtie, sd-mi spund
cum sd fac, cum sd dreg, sd implinesc slujba.

- Stai fara grija, imi zise vulpoiul. MAine-dimineatd plec5m amAndoi gi,
dacd nu te-oi face eu sd izbutegti, sd nu-mi spui pe nume.
Am stat Ia foc, ne-am ospdtat ca ni;te prieteni, apoi vulpoiul igi lud noap-
te bund gi pieri ca o ndluca. Tot frdmAntAndu-mi mintea sd stiu cum a venit
gi cum s-a dus, am adormit.
A doua zi, m-a gdsit uitAndu-md la niste stane de piatra ce inchipuiau
doi oameni, doi cai;i doi ogari. De cum l-am v6zut, ne-am pregatit de drum.
 Ff:{::ii --: - l

t:iir:jl

:r:iq