,r I I uilcrf,illat|$8ll

ilus tratii
.ln
UE

G0TIFR|IDAUGU$BURGIR

IDIIURA

roli cRrAllo[

stan D0ne

vli;
-7://(h"

o;:('4

tl,qft

b;,"J

A $ASEA AvENTURA pe MARE

DupE ce sfirgi de povestit cilitoria prin Egipt, baronul incercd sd se ridice gi sI meargd

la

culcare.

TT',ilI
Dar frindci nu Trebuie si recunosc, domnii mei, woia str-i refuze cd dinae toti mai-marii pdmintului cu totul pe ascul- impnratul turcilor are masa ea mai titorii s5i, care-l aleasd. Dar lucnrl acesta privegte aclamau gi-l co- numai mincarea, iar nu gi bXutura, plegeau cu rugd- cici, dupd cum pren bine veti fi min1i, le mai po- qtiind, legea lui Mahomed fi opregte vesti cite cerradin pe drept-credinciogi sl bga vin. Agaisprdvile minunaflor sdi slujitori. dar, cind te afli la un banchet ofiDe la cilitoria mea in Egipt, cial turcesc, trebuie sd-ti muli ginbcepu el, ajunsescn alfa gi omega dul de la un pdhdrel de vin bun. peatru sultan. Ind$mea sa nici cE Dar ceea ce nu-i ingdduit oficial, se 'rlqi putea sd udiascl fiiri mine, $i ingdduie, nu arareori, ln ascuns, gi, rnii poftea friri greg la fiecare prlnz trecind peste opreligte, sint mul$ ftrci care $tiu tot atit de bine cit gtie $i.ini.

57

sl un popa nemlesc ce gust are un p5hdrel cu vin. $i asa stlteau lucrurile si cu inlltimea sa otomand.
La mesele oficiale, la care lua parte de obicei qi muftiul, nici nu se pomenea micar de vin. Dupi masX, insd, mai totdeauna il aqtepta pe inillimea sa o sdcl5 de pret, intr-o ci-

sdcli de Tokai care si-l dea cu totul de rugine pe dsta !

Miinchhausen, mi se pare cd bati cimpii ! Ba nu bat cimpii defel. Am spus ci intr-un ceas aduc din pivnilele impirdtesti de la Viena o sticl5 cu vin de Tokai, care si fie cu totul
altceva decit pogirca asta.

miru1i.

Odatd, marele sultan imi fbcu un semn ttinuit, sI merg dupX el in cim5rut6. Dupi ce ne-am zS.vorit amindoi acolo, el a deschis un duldpior ;i, scotind o sticlS, mi-a zis : Ascuiti, Miinchhausen, eu qtiu cI voi, creqtinii, vd pricepeli ce inseamnd un pahar cu vin bun. Iati, mai am aici o singurd sticl[ cu vin de Tokai. Cred cd n-ai bdut de cind esti ceva mai de soi. Apoi inillimea sa imi tumd qi mie $i sieSi $i ciocnir5m. Ei, ce zici? Nu-i apa ci e pe cinste ? v rnrsorut nu e rau. maltlmea voastri, adiiugai eu. Totu$i, cu ingeduinla indltmii voastre, trebuie si mdrturisesc cd la Viena, la rlposatul imodrat Carol al Vl-lea. am bdut unul mult mai bun. Pe legea mea! Ehei, dacl indllimea voastri ar gusta numai o dati din acela... - Prietene Miinchhausen, nu-1i pun cuvintul la indoiald, dar este cu neputin$ sb existe un vin de Tokai mai bun ca 5sta. Cindva, un cavaler maghiar mi-a diruit sticlula pe care o vezi. $i o asernenea ddrnicie nu-l cuprindea decit foarte rar, foarte rar.
voastrd I Domnii unguri nu se prea prdpddesc

Miinchhausen, Miinchhausen r Vrei sd-1i rizi de mine, qi asta nu ing5dui. Te gtiu om cu vorba intreagi si iati acum parci imi vine sI spun ci ai inceput si tai la piroane. De credeli aqa, iniltimea voastrd, am sd o dovedesc. DacX nu md voi line de cuvint - cici sint duqmanul neimpdcat al tuturor pildwtrgelilor si puneti si mi se reteze capul,

Oricum, capul meu nu e chiar

Minciuni, indllimea

cu darurile. $i e o deosebire, nu

glumd, de la un Tokai la altul ! Hai sd punem rdmdsag cI intr-un ceas vd aduc chiar din pivnilele impiriteqti o
58

nimica toati. Pe ce vi prindeti ? Bate palma ! Iti iau vorba de buni. Daci sticla de Tokai nu e aici cind o fi ceasurile patru, am sd mi ardt fErd mili, 5i unde-1i stau picioarele, acolo igi va sta 9i capul, cici nici pe cel mai bun -prieten nu-l las sd-gi ridi de mine. Insd dacd-li vei tine cuvintul, dupi cum ai ftgdduit, vei putea ridica din tezaurul meu atit aur, argint, mirg[ritare si pietre pretioase cit va fi in stare sd duci omul cel mai putemic. S-a flcut ! ii rdspunsei. $i cerind cemealS qi o panl de scris, ticluii pentru impdriteasa-regin5, Maria Tereza, urm5torul rdvag: r, De bund seamd cd maiestatea vostr5. in calitate de mogtenitoare universalS, ali mo$tenit qi pivnila de la rdposatul si in veci sldvitul domniei voastre p5rinte. Sd cutez oare a md ruga prin aciucdtorul rdvasului de

-E

t'a!I pentru o sticii cu vin de Tokai, din cele de care am bXut ades la preaslivitul vostru pdrinte ? Dar si fie din cel mai bun, cd e vorba de un rdmd9ag I Rdrninind preaplecat supus, in orice impreiurare, stdrui mai departe... ) Pentru ci tfecuserd cinci minute dupi trei, am dat rdvagul, ftiri sd-l mai iipesc, alergitorului meu, cane si-a scos greutdlile de la picioare qi a

lostive, care nu md mai scdpau din odri. Cind ardtdtoarele ajunseserl la trei qi cincizeci si cinci de minute, mi coplegi spaima 9i trimisei in grabi dupd ascultitorul ;i dupd vindtorul meu. Ei sosird numaidecit. 11 culcai pe ascultdto! cu burta la pdmint, sd tragd cu urechea dacd nu cumva imi aude alergltorul venind. El spuse,
spre marqr mea groaz[, ctr puglamaua a adormit adinc, pe undeva, la mare

intins-o de indatl spre Viena. In depirtare de noi, 9i cd sforiie din risti-p, sultanul gi cu mine am biut rdsputeri, Nici n-a auzit bine lucrul ;i ceea ce a mai rdmas din sticli, in acesta bravul meu vindtor, ci s-a gi a:teparea vinului celui mai bun. rqrezit intr-un foigor ceva mai inalt Bitu trei gi un sfert, trei gi jumbtate, ;i dupd ce s-a ridicat pe virfurile pi patru fdri un sfert si nici o veste de la cioarelor a strigat :
Belgrad, cu sticla lingd el. Las' cE il pirca ci innllimea sa se uitd din cind gidil eu oleacl ! in cind la qnurul de la clopo1el, spre a $i, zicind aceasta, puse de indatd suna gi a trimite dupi gide. Mla mai la ochi pugca kudrenreuteriantr 9i slofct iosl ingdduit si ies pind in gri- bozi intreaga incircdturi in coroana dini, ca sd iau aer. Dar au gi inceput copacului sub care dormea alergitosii se 'ni de mine citeva zuflete mi- rrl. O grindini de ghindd, de rErnuse

alergitorul meu. Trebuie sd mdmrrisesc c5 lncetul cu incetul incepuse

si mi ia cu c duri, fiindcl mi

Pre legea mea! IacE lenequl ila cum doarme sub un steiar, tocrnai la

rele si de fr:.r:r.ze cdzu peste cel ador-

mare vas de comer! ce

se

putea gdsi, si

mit, trezindu-l si {Ecindul sd se salte dup5 ceJ incdrcai pind in virf, inin asa fel (vezi bine, ticilosului ii era dnsei pinzele. pornind impreund cu ;i lui teamd cd dormise prea mult), slujitorii mei ca si-mi pun la addpost incit sosi in fala cdmdrutei sultanului comoara, inainte de a se ivi cine gtie la ora trei, cincizeci qi noud de mi- ce nepllceri. nute si jumEtate,cu sticla ;i cu un rdDar de ce m-am temut, tot n-atn vas scris de ins5gi mina Mariei Te- scipat. Marele vistiemic, ldsind porreza- Ce bucurie a fost, nu vd mai tile vistieriei date de perete fiindcd, spun I Cum mai sorbea din vin fie vorba intre noi, nici nu ma era preainillata sa Gdminie ! mare nevoie si le inchidd - a dat Mirnchhausen, imi spuse el, sd buzna la sultan si i-a dus vestea nu mi-o iei in nume de rdu dacd despre neintrecuta mea pricepere in voi pdstra numai penuu mine sticla a-i indeplini incuviintarea. Vd inchi aceasta. Voi, la Viena, o duceli mai puiti cit l-a miniat pe sulran o asebine decit mine. O si vd pricepeti voi menea veste. Ciinla cd s-a pripit l-a si vi mai faceti rost de vin ! cuprins curind. De aceea el a porunApoi inchise sticla in duldpior, cit mai-marelui peste amiralii sdi si bdgd cheia in buzunarul pantalonilor pomeasci in urmXrirea mea cu toati qi sund dupd marele vistiemic. O, ce flota qi si mi convingi prin viclequg clinchet de argint imi ajunse la cd nu aqa ne-a fost rdmisagul. Nu cdurechi !.., ldtorisem nici doud mile intregi pe Trebuie si-1i plitesc rimXqa- mare, cind iacdtd intreaga flotd de gul ! Asculti. porunci el apoi marelui rdzboi turceasci dupi mine. cu toate vistiemic, prierenul meu Miinchhau- pinzele intinse. Sr. ca sd vd spun sen va lua din vistierie atit cit va drept. simtii cum mj te clarinl iar putea se ducd omul cel mai puternic. capul, tocmai cind incepusem sd cred Marele vistiernic tlcu o plecicitrne c5-l pot purta terd teami pe umerr. atit de adinci in lata sdpinului sdu. Dar il aveam la indeminl pe sufldincit se izbi cu nasul de podea. Mie. torul meu, care imi spuse: insi. sultanul imi strinse mina cu Nu vi fie frici, mdrite baron. Omul se urcd apoi pe puntea din dragoste si asa l-am pdrdsit. Dupd cum lesne vd puteti inchipui. pupa vasului, indreptindu-si o nari domnii mci, n-am zibovit nici o clipd spre flota turceascd si una inspre prosd tblosesc incuviinlarea dati. Po- priile noastre pinze,gi sufld o portie runcii mai intii sd vini herculele de vint atit de serioasS, incit nu numar meu, cu odgoanele iui lungr de cine- cI impinse inapoi, in port, flota cu pd. si coborii in vistierie. De bund catargele, pinzele gi arborada stricate, seami ci nu v-ati tl dat osteneala si dar 9i propria noastrd corabie o mini culegeli ceea ce a ldsat in urma lui niz- atit de repede, incit peste citeva drivanul meu. dupd ce ;i-a legat boc- ceasuri ajunserdm cu bine in Italia... celele. Gonii apoi cu prada mea drept Dar m-am folosit prea pulin de in port. luai acoio cu chirie cel mai comoara mea. Cdci in Italia siricia si

cerletoria sint adt de mari, iar politia atit de proastS, incit, mai intii, fiindcd sint un su{let prea milostiv, m-am vdzut silit sd impart cea mai mare parte din ce aveam cersetorilor de pe

strdzi. Cit mi-a mai rimas, mi-a ripit in drum spre Roma o ceati de tilhari.

Dar iati, domnilor, cI acum

intr-adevdr wemea sd
culcare. Somn ugor
!

mi

duc

la

A $APTEA AVENTURA
PE MARE
Dupd ce sfirgi de povestit
aventura de mai sus, baro-

nul nu mai zlbovi, ci ridicindu-se de la masl pdrisi societatea, in cea

mai bund dispozilie.

Totugi, lnain- povestite de el. Atunci unul dintre te de a plec4 le cei de fa1d, 9i anume r:n camarad de f?igddui ascultd- lupti al baronului, care il intovirdsise torilor si le po- in cdllitoria din Turcia, igi aminti cd vesteascd, la pri- nu departe de Constantinopol se gdmul prilej nime- se$te un tun nernaipomenit de mare, rit, clteva din a- de care pomenegte baronul Tott* venturile tatdlui in mernoriile sale recent apirute. siu, pe care cei El spune, dupd cite imi amintesc: r Turcii au instalat, nu departe de de fa$ le tot agtepuu cu infrigurare. $i le mai fiigidui ci odati cu aceasta orag, pe citadela de pe malul vestisI le povesteasci 9i alte intimpldri tului fluviu Simois, un tun uriaS.
minunate. Aqadar, baronul plec5 si se culce, iar ceilalli rdmaser{ comentind cele
62
+ Baroaul Tott (1733-1793) diplomat fia.ocez A f?lcut leDumlrate d0lltolii. fN.R,)

&dzneagi drn partea acesrui domn. Baronul Munchhausen insi, care nu putea indura in nici un chiP ca un de livre fiecare. Aveam mare poft[, francez sI i-o ia inainte, iqi sui tunul scria Tott, si trag cu tunul acesta, pe umir, qi dupi ce il aduse in pozilie pentru a-mi da seama amlnunlit de orizontald, siri drept in mare si inoti puterea lui. Dar nu puteam trage, cu el pind la $rmul opus. Ajuns acolo, pentru ci in jurul meu oamenii tre- ficu o nefericitd incercare de a zvirli murau cuprinqi de teama ci bubui- tr:nul inapoi, pe locul de unde-l rura va face si se pribugeasci qi cas- iuase. Zic nefeticitd incercare, pentru telul, si oraiul. Cu incetul, insd, cI tunul i-a alunecat din mind ceva spaima se mai domoli gi mi se ingidui mai devreme decit a trebuit, adici tocmai in clipa cind se pregdtea se-l sd trag. Mi-au fost trebuincioase pentru uagere nu mai putin de trei sute arunce. Si a$a s-a intimplat ci tunul treizeci de livre de pulbere, iar ghiu- a c5zut tocrnai in mijlocul canalului, leaua, dupd cum am spus mai sus, unde mai zace si astdzi gi unde, de cintirea o mie qi o suti de liwe. Cind br:ni seami, va mai zace pini la juderunarul s-a apropiat cu fitilul, oame- cata de apoi. Iatd, domnii mei, adevdrata prinii din jurul meu au fugit cit i-au unut picioarele. Cit despre pa;d, care cini pentru care domnul baron s-a sosise Ei el plin de ingriiorare, abia cu pus riu cu sultanul. Povestea cu mare caznd aln putut sd-l conving ci vistieria, din care spr:nea mai ad! nu ne pa$te nici o primejdie. Si neauri cd i se trage dizgralierea, chiar tunarului, care trebuia si aprin- fusese uitat5 de mult c5ci sultanul dd pulberea la comanda mea, ii bdtea primea biruri din multe pi4i qi nu inima de fric5. Eu unul md aqezai i-a trebuit multd vrerne ca sd-$i impliintr-o cazemat[ dinapoia tunului, gi neascd iar tezaurul. Dealtfel, atr.rnci dupi ce dddui comanda, simtii o zgu- cind s-a petrect]t intimplarea cu duire ca de cutremur. Cam la trei sure tunul, domnul baron fusese poftit in de stinjeni depdrtare, ghiuleaua ples- Turcia chiar de sultan, care ii scrisese ni in rrei bucdti. Buc5tile zburarl pe cu mina lui si vind. $i-ar mai fi poate deasupra strimtoarei, ricoqari de pe si astizi acolo dacd pierderea blesteapd pe munlii din fald qi inilbiri tot matului de nrn n-ar fi aprins minia cumplitului turc, care a dat porunce canalul cu spume. t Aqa grdiesc, domnii mei, din cite straqnici sd i se taie capul domnului mi-aduc aminte, insemndrile baro- baron. nului Tott cu privire la cel mai mare S-a intimplat insd cd r:nul dintre tun din lumea cunoscuti noud. $i supugii sultanului, care se bucura de cind impreund cu domnul de Miinch- mare trecere) il indrdgise pe baron hausen am vizitat tinuturile acelea, ni si nu numai cd I-a inqtiinlat grabnic se povestea despre lovitum trasi de despre singeroasa poruncd a padisacdtre baronul Tott cu acest tun urias, hului, dar l-a pi pitit in propria sa ca de o fapti nemaipomenit de in- casi, toatd vremea cit l-a cdutat otlE tumat pe de-a-ntregui din aramd qi rage cu ghiulele de marmur6, care cintiresc cel pulin cite o mie si o sutd
63

ffi
{q:

$
;
p

/
I

"ill i:-

lerul insercinat cu indepiinigea po- asta, mai intii penmt ci ea nu i-a runcii qi aiutoarele sale. Iar in noap- izburit qi apoi penmr ci era cit p-aci tea urmetoare, am izbutit si scipdm sd-qi piardi capul cu acest prilei.
teferi, ascunzindu-ne pe bordul unui Dar de l'reme ce ea nu este din acele vas ce tocrnai ridica pinzele ca sd isprdvi care ar putea sd-i aduci weo ocard, am obiceiul sd o povestesc eu pomeasci spre Venelia. Bag de seamd ci baronul nu-gi a- citeodati, atunci cind baronul nu e mirteqte prea bucuros de irtimplarea de fatd.

O CALATORIE LA
GIBRALTAR

Edela

sine ingeles cd baronul a fost

rugat, de cite

la datd qi sE-gi urmeze povestirea prea folositoarelor si hazliilor sale intimplSri.

ori s-a ivit prilejul, s5-s,i lini fdgiduia-

$i, cu toate a- indoios si se inleleagd cd e din nou

weme l-au rugat in zadar, fiindcd avea deosebit de liudabilul dar de. a nu face nimic impotriva plicerii sale. $i mai
cestea, multtr

cuprins de inspiralie d cd nddejdile prietenilor sdi se vor implini.

Aqadar, tdcuri cu to1ii, privindu-l fiird si clipeascd, iar Miinchnausen incepu, de la indllimea divanului stru cu multe perini: Odad, pe cind Gibraltarul era asediat, pomii cu o floti de aprovizionare, sub comanda lordului Rodney, inspre cetate, unde aveam de glnd sd-l vizitez pe vechiul meu prieten, generalul Elliot, care gi-a dobindit in apiirarea acestei fondrete lauri ce nu se vor vegteji in veci. Si de indatd ce

avea obiceiul, cu atit mai liudabil incl, de a nu se ldsa cu nimic abdtut de la aceastd rlnduiali. Dar iattr c{ sosi gi seara multdoritd cind zimbenrl de voioqie, cu care baronul asculta ruglminlile prietenilor sdi, lisa ne66

mai sldbi avintul prlrnei bucurii, pricrnuitd de revcderea unor vechi prie-

deasupra uscarului) a trecut in ceie din urmd prin acoperigul unui bordei teni, pornii sd umblu prin cetate, ldrdnesc. In bordeiul acela dormea, intovlrdrit de general, pentru a-mi inrinsd pe spate si cu gura cdscatS. o da seama in ce stare se aflI garnlzoana biatd bdbulil dupd ce i-a rupt si cei ciliva dinli pe care ii mai avea baba, si care erau dispozitivele dugmanului. Adusesem cu mine de la Londra un ghiuleaua s-a intundat, ln sllrslt, ln ochean minunat, cu oglindi, cumpi- beregata bietei femei. Sogul ei, intorrat de la Dollond. Cu ajutorul ochea- cindu-se acasd la pulind vreme dupd nului imi dddui seama ci inamicul se intimplare, s-a chinuit amarnic sd-i pregitea tocmai sX tragd, cu un tun scoate nevestei ghiuleaua din gitlei. de treizeci qi qase de livre,_asupra kr $i neizbutind s-o face, s-a hotdrit cului unde ne aflam noi. Ii spu:ei si si loveasci ghiuleaua cu ciocanul generalului ce vdzusem, iar el, ui- pini ce o sX cadi in stomac. Aia tindu-se la rindul s[u prin ochean, a si {icut, iar ghiuleaua a ie$it mai gdsi cA am intru toflri dreptate. apoi din stomacul bdbulei, pe cdi Cu voia generalului, poruncii a- firegti. Dar si ghiuleaua noastri ne-a slurunci sd se aduci grabnic, de la cea mai apropiati baterie, un tun de jit de minune. Ea nu numai cd a zvirpatruzeci si opt de liwe qi ochii lit-o inapoi pe cealalt[, aga cum v-am fiindci in rnaterie de ardlerie trebuie povesrit mai inainte, ci, dupd dorinla sd vi mlrturisesc, fdrS sd md laud, cd mea, qi-a urmat drumul, a smuls de n-am gdsit incd pe cineva care se mi pe afet tunul care fusese folosit impointreacd) atit de precis, incit puteam triva noastrd si l-a zvirlit cu atita putere in calea unei cordbii, incit i'i sigur de lovitura mea, Agadar, cercetind pini 9i cele mai fi:ndui ei s-a {Ecut tdndiiri. mici misciri ale duqmanului, vizui ci Corabia a inceput sd ia apd si s-a e gata sX puni fitilul aprins in lagd- inecat imprer:nI cu o mie de marirul cu pulbere al tunului indreptat nari spanioli ;i un insemnat numdr spre noi. Atunci dddui ordin si tragi de soldali ce se aflau pe bord. A fost, si ai no;ui. Cele doul ghiulele s-au flri indoialX, o ispravd nemaivdzutS. cocnit pe la mijlocul traiectoriei atit Eu insi n-am cerut defel sd fie trede zdravin, incit rezultatul a fost cutd pe socoteala meritelor mele. uluiror. Ghiuleaua inamicd a ricopat Firi doar si poate cI inlelepciLrnii cu atita putere, incit a retezat nu mele se datora mai intii de toate rumai capul tunarului care o trisese, cinstea de a ticlui o asemenea lovidar inci vreo qaisprezece capete intil- turd, dar md ajutase inmrciwa si rite in drumul ei spre coasta africand. norocul. Fiindcd am descopenr mai Iar inainte de a cidea in lara pigind, apoi ci tunul nostru de patruzeci gi ea a mai tiiat, unul dupi altul, trei opt de livre fusese incdrcat din grecatarge mari de la trei cordbii care se geali cu o greutate indoiti de pulbeal]au insirate in port. Apoi, zburind re, lucru care explicd nea$teptatul hci vreo doud sute de mile eneleze efect, deosebit de folositor, mai cu

6i

seamd

ceea ce priveqte ricogarea ghiulelei inamice. Pentru serviciile acestea neobig-

in

wiimagd, dupd ce trecusem printre liniile dusmane. Acolo, m-am dus de-a dreptul spre cornrl in care contele dAftois laolaltd cu mai-marele o$tilor $i cu alli felurili ofi1eri f?lceau planul cum sd porneascd a doua zi atacul impotriva cetitii. Straiele mele pope$ti md puneau laaddpost deorice bdnuial5. Nu mi alung5 nimeni qi putui asculta nestingherit toate cite se puneau la cale in cort. in cele din urmd cei din cort pornird la culcare, qi intreaga tabird, ba chiar si santinelele se cufundard intr-un somn adinc. Atunci incepui cu mare grabd si lucrez. Ridicai toate tunurile de pe afeturile lor se g5seau acolo peste trei sute de piese, de toate mdrimile, de la tunurile de patruzeci si opt de livre pind la cele de doudzeci

nuite, generalul Elliot mi-a propus si md factr ofiger. Eu am refizat insd, rdminind doar cu mulpmirile pe care mi le-a adus in felul cel mai mdgulitor, chiar in seana aceea, la masE, in fala tuturor ofiterilor. Fiindcd fin foarte mult la englezi, care nici vorbd cd sint un popor foarte viteaz, m-am legat sd nu pdrdsesc fortbreala pini ce nu le voi mai aduce un serviciu. $i, cam dupd trei siptimini, mi se prezentd cel

mai nimerit prilej sd-mi qin frgd-

duiala datd. imbricindu-md in straie de popd catolic, md strecurai pe la ceasurile unu noaptea afard din ce-

tate, aiungind cu bine

68

in

tabira

si Ie aruncai pe toate in $r mare, la o depdrtare de trei mile. Cum

patnl

nu avearn nici cel mai mic ajutor, operatia aceasta cred ci a fost cea mai grea din cite am sivirsit vreodat5. Spun cea mai grea ldsind la o parte intimplarea pe care am auzit cI unul dintre cunosculii mei a gisit de cuviintd sd v-o povesteascd, in lipsa mear sr anurne aceea in care arn 'recut inot canalul turcesc ducind in spinare tunul urias, descris de baronul Tott. De indati ce sdvirgii cufundarea tunurilor, c5rai toate afetele si chesoanele in miilocul taberei, iar ca nu cumva rolile sd facd zgomot, le purtai la subsuoard perechi-perechi. Asa, indltai un morrnan intreg, pe pulin tot atit de inalt cit si stinca Gibralta-

datoriti unui incendiu sut'erit de inamic in tabdra sa. Dar nu pomeneste o iotd micar despre cauza incendiului. Si nici n-ar fi putut s-o facd, fiindcd eu am tdcut chitic (degi, prin operatiile din noaplea aceea, eu singur scdpasem Gibraltarull. N-am spus nimdnui, nici chiar generalului Elliot, vreun cuvint cu privire la isprava mea. Cit despre contele d'Artois, el a $ters-o inci din primele clipe de spaimd, impreuni cu toli oamenii sdi. $i au fugit aga paisprezece zile in gir, fEri
sd se mai opreascS, pind au ajuns Ia Paris. Iar spaima care l-a cuprins pe conte qi pe insotitorii sdi, cu prilejul acestui foc ingrozitor, i-a impiedicat timp de trei luni de zile sd mdnince cit de silindu-i sd trdiascd in

o mare pierdere

rului. Apoi, lovind cu o bucati de felul cameleonilor, adici nunal cu fier rupd dintr-un tun de patruzeci aer. si opt livre intr-o cremene ce se gdsea intr-o dimineatd, cam la vreo prinsl la doudzeci de picioare sub doud luni dupd ce le adusesem asepimint, sub un zid rXmas din vre- diatilor serviciile acestea. imi luam mea arabilor, aprinsei un fitil si didui gustarea impreuni cu generalul Eltbc inuegii grdmezi. Am uitat insd liot, cind deodatd o ghiulea (fiindci sd vd spun cd mai inainte aruncasem nu a\,'usesem timp si arunc si morpe deasupra gi toate cXrugele de aproVrZtOnare.

cit

Am a'"rrt priceperea si pun la fund ceea ce se aprinde mai uqor, aqa ci intr-o clipl torul s-a Ibcut vilvXtaie. Ca nu cumva sd fiu binuit, am dat eu, cel dintii, alarma. Dupd cum vd puteti inchipui, intreaga tabdri, luati pe neasteptate, s-a inspdimintat. Credeau roti cd santinelele fuseserd miruite si ci cei din cetate vor fi folosit, penrru o atit de cumpliti distrugere, anileria a sapte, opt regimente. Domnul Drinkwarer, lEcind isroricul acestuivestit asediu, aminteste de

tierele in mare odati cu tunurile) pitrunse in camerd si cdzu pe masd.

virful stincii. De aici. vizui cd pe o movilS de la lirmul mirii, nu de-

Generalul peresi de indare inclperea, aqa cum oricare altul ar t'i tecut. Eu. insd, inslEcai ghiuleaua mai inamte ca sI explodeze si mi urcai cu ea in

parte de tabdra dusrnanS. se strinsese mullime de oameni. Dar cu ochiul liber nu puteam vedea limurlt ce

anume se pregiteste acolo. Arunci imi luai ocheanul in ajutor si vdzui ci doi dintre olilerii nostri, un general si un colonel. cdzuseri in miinile
b9

6a-

nnns\e"' t
.J
I'

dusmanului gi erau gata si fie spin- vorbit. Ei, iaca, am sd vi spun. Uite zurali. Cu cei doi ofi1eri imi petrecu- cum I Afla1i ci, dupd neam, md trag sem seara din ajun, iar pe la miezul din solia lui Urie, care, dupi cum noptii ei incercaseri si se furileze, se $tie, se bucura de mare cinste la regele David. Cu vremea insd si ca iscoade, in tabdra spaniolilor. Md glseam prea depane ca se pot asta se intimpld cireodatd se rdci zvirli ghiuleaua cu mina, pind acolo. simlitor dragostea maiestdlii sale penDin fericire insi imi amintii ce am tru contesi (uitasem si vi spun ci la in buzunar pragtia pe care in vrernurt uei luni dupi moartea solului ei de demult o folosise atit de bine fusese indltatX la rangul de contesd). David impotriva urias,ului Goliat. intre conteti si maiestatea sa se iveau Pusei. asadar, ghiuleaua in pragtie si o uneori neinlelegeri asupra unor cheszvirlii in mijlocul multimii. Ghiu- tiuni foarte insemnate cum ar fi, de leaua explodd de indatd ce cizu, pildi, locul unde-qi intocmise Noe omorind pe toli din jur, in afari de corabia sau locul unde se oprise el cei doi ofileri englezi care, spre no- dupl potop. Strd-strimogului meu ii rocul lor, tocmai fuseserd ridicali in pldcea sd ffeaci drept un mare cur'un ji. In acelapi timp, o bucati de noscdtor in ale antichitdlilor, iar conghiulea lovi spinzuritoarea la rldd- tesa nu se ldsa nici ea mai prejos, cin5, prdbu;ind-o. De cum simliri fiiqdcd prezida o societate penru iar plmintul sub picioare, cei doi cercetarea anrichitdlilor. Apoi, moprieteni ai noqtri cdutari mai intii si narhul mai avea un cusul, pe care il atle pricina neaqteptatei intorsituri a au s,i mulli alti domni mari, ca si sorlii lor. Dar cind v[zurd cd strijilor, aproape loti oamenii mici, gi anume: cSlEului si luturor celor din preajmi nu ingiduia sd fie contrazis. Iar conle venise potiX sX moar5, isi desf5curd tesa avea cusurul sexului ei, cu alte r.rnul altuia legiturile, care ii stin- cuvinte linea mortiQ sI aibi totdeajeneau, si pornird in goani pinl la una dreptate, cu orice pre1. Pe scurt, malul mirii. Acolo sXriri intr-o barci s-au despirlit. spanioli, silindu-i pe barcagiii care se Contesa il auzise pe David vorbind aflau in ea si-i mine pind la unul din foarte ades despre pragtia aceea ca vasele noastre. despre o comoard preapreEioasi gi Abia trecuseri citeva minute gi de aceea gdsi, de bun[ seami, de tocmai cind ii povesteam generalului cuviinli si o ia ca amintire. Mai Elliot int implarea - iacdti-i si pe inainre insl ca ea sd pdrdseascd regaofiterii nostri sosind nevdtdmati. $i ruI, s-a blgat de seami lipsa prastiei. dupi lSmuririle si urdrile cuvenite, $i, nici mai mult, nici mai putin decit sdrbdtorirdm cu multd voie bund si gase ostagi din garda personali a regeveselie ziua aceea minunati. lui au pornit dupd contesi. Dar ea a Dar vi se citeste in ochi. domnii folosit atit de bine unealta pe care o mei, dorinla de a ;ti cum a aiuns in luase, incit unul din urmiritori. care miinilemele o comoari atit de insem- doreapesemne si capete vreo rdsplatd nati ca pragtia despre care v-am pentru zelul s5u deosebit si iesise i1

inaintea celorlalli, a fost plesnit tocmai acolo unde Goliat primise lovitura cea de pe urmd. Cind ceilalli ostasi il vizurd pribu;indu-se mort la pimint, socotir5, dupd indelungd

odatd cu vederea, dihania iqi pierduse Ei sdlbdticia, lEcindu-se blindi ca un miel. Punindu-i prastia drept zdbal5, am cilStorit in felul acesta, cu cea mai mare ugurinqS, pe intinsul

qi inleleapti chibzuire, cd intiia lor oceanului.

datorie este de a aduce fapta asta la cuno$tinla celor in drept. Iar contesa hotiri qi ea, de panea ei, si-gi schimbe caii qi si urmeze calea spre Egipt, unde avea la cune prieteni de mate vaza. N-am sd vd mai spun decit ci, dupi alungarea ei, contesa a Iisat vestita pragtie unui fiu pe care-l iubea mai mult decir pe ceilalli copii ai ei, si dania aceasta o insemnd in testamentul ei. Iar de la iubitul fiu al contesei, praltia ajunse in cele din urmd, qi in linie aproape direct6, la mine. Tatdl meu, de la care am mogtenit la rindu-mi pra$tia, cu putin inainte de a pleca spre Gibraltar, ne-a povestit urmdtoarea intimplare minunatd, pe care prietenii lui o vor fi auzit adeseori gi asupra adevirului c5reia nimeni din cei care l-au cunoscut pe preacinstitul bitrin nu are dreptul sd se indoiascd: < Cu prileiul cilitoriilor mele, povestea el, am locuit vreme indelungati in Anglia. Odatd' pe cind mI plimbam pe 15rmu1mdrii, nu deParte

trer ore, am a)r.rns amindoi la ldrmul celSlalt, adictr am strdbitut impreuni un drum cam de treizeci de mile marine. La Helvoetsluys i-am vindut calul hangiului de la tTrei pahare,i in schimbul a qapte sute de ducali. Hangiul l-a ar5tat oamenilor, contra plat5, ca pe un animal rar, Ei a strins astfel bani frumo$i. (Acum puteli vedea in cirlile lui Buffon o ilustratie a acelui cal de mare.) Oricit ar fi fost de rninunatX cildtoria mea) spunea mai departe tatdl meu, cu mult mai minunate au fost insd observaliile qi descoperirile pe care le-am IXcu t in decursul ei.
d.e

ln mal putn

Animalul pe care-l ciliream nu

inota, ci alerga cu o iuleald nemaipo-

meniti pe fundul mirii, gonind pe inainte-i milioane de peqti, dintre care mulli erau cu totul qi cu totul deosebili de pestii obisnuiqi. Unii
dintre ei aveau capetele pe la mijlocul trupului, pe cind allii le aveau in virfurile cozilor. Unii aveau obiceiul sI se stringd intr-un cerc mare ;i sd cinte in cor, curn nu se poate mai frumos. Altii clddeau, numai din apd, cele mai mdrele clidiri strivezii, in jurul cirora inbllau coloane uriage. Prin mijlocul coloanelor s ebltea in misclri unduioase, incintitoare, o materie pe care n-arn putut-o asemdna decit cu flacira cea mai purd. Din pricina materiei aceleia, coloanele aveau culori nespus de pldcute.

de Harwich, s-a nipustit

armd

deodatd

inspre mine, cu toatl furia, un fioros cal de mare. Nu aveam la mine altd

Punind doud pieue in ea, am tintit cu atita indeminare in capul dihaniei, incit cu fiecare loviturd i-am scos cite un ochi. Apoi i-am sdrit in spate si am minat-o inspre mare: vezi bine'
';2

in afarl de prastie.

rep-

IlTl
':..
l

=).1

I
I

ir t
b

.l

fr

-=:+

I
'l

Felurite incdperi ale clddirilor erau roade de lepldat, pe care apa le orinduite cu multi pricepere pentru doboard ile pi crengi asa curn vinrul cresterea cresrerea peslilor, pestilor, avind inSuntru induntru :SlU ftfd rurd poamele stricate.. strjcate. Cei mai 9ei .arai toate cele ttebutroare trebuiroare in acest scop. rodnici pireau pomii cu homari. ho;bri..CA Cei in alte incdperi se primeau 9i se in- cu raci si cu stridii fi ;;;;; ii'Sj . grijeau gingasele icre, proaspdt depuse; penbu buna.crestere a aq run;iib.c. se l&:l lor erau sdli anume, toare. Judecind dupi cite vedeam pe cu.St."rdii, de unde se incoldcesc in. olnarafa dinafari (fiindci (Hmoc3 m la atcaturrea aladruirea mrc: inre- sus',cum pe.srbiar. susi crxn suie iedera pe srbiar. . j rioari, firegte, md pricepeim tot atit Am vdzur, de asemenea, urmirile .de putin cit md pricep la cinterul pi- cu tonrl ciudate ale unui nauftagiu. sdrilor sau la gr.aiul lScustelor),. totul Din cite mi-am dat seama, corabia se semina:-uimitor .de bihe cu ceea ce izbise de coltul uriei stihci aflatd la mai tiiziu, cind devenisem bdrbar numai trei stinjeni maii;loe de fala in, toati {irea, arir vizut in'aga-2isgtF mdrii si aucinj..-se ta nura, se rds- . " filantropii sau in alte insdrut-ii de turnase. in cddere, corabia atinsese acelagi tel. Acum sint aproape sigur .un pom rriare cu homari, Despriir-' d.y.l?u"1r] 'dintre supugii inventa, , zind citeva roade, acesiga clzuieri tori.ii rfifuntspiiloru trebuie cd a pe un pom du raci ce se atla dedesubt, IEEur o cildtorie asemlndtoare u ii asdl se ndsci.r r,rn rod hdu, aseme- . mea qfcd'inai mrllt si-a luat ideile".t din .ndtor si eu racii, !i pu homirii. Drept l ap5'd:cit .qi le-a cules drn'aer. De" si vi spun, .am,incercat si iau iit aldel, drn pulinele lucruri pe care vi mine un exemplar, dac6 nur. de alta, le-am povestit. vd quteli da seama ci micar pent.",ft.iint", lui; dar mi,ai.. rnai sint inc[ multe']lucruri nepuse in fi tbst gi o.povard peste puteri qi,apoi : folosinta omului, si cd ar mai fi mu]te niii pegasul meu'nu rnai a""apofti invenlii de fHcur. Daf .dI pbvestesc sd stia locului. Stribdrusern, ta urma ma^i deParte. ''. , ,'. lt . . .Intr-o zi am ajuns Ia poalele unui mului.i; ne geseam inrr-o vale la o. Ianq. de mun1r, cel pulin rbr atit de aiJrncimc de cel putin cjnci sdte de inalli cit Alpii. Pelclinele srincilor se stinieni. in..prri- sd simt desrul aflau o msltime.de copaci mari, cit se ile serios lipeb aenrlui,. .l{ici iri ilte . poare de feluriti. Fe crengile copa- privinre nu g duccam tocmai bine: cilor cresteau homari raci, stridji. intilnearn intmna pesti uriasi. care, mrene, scoici, mel'ci qi altelq..Dintre dupd cum rjrau borurile lor cdsc'are, acestea, unele ar.fi fost de.ajuns de nus-arfi ddtinldturi sdneinghiiipe mari ca str incarce un car' imreg, iar amindoi. Dar biara mea Ro"sjnanra pe cele mai mici, .urr salahor abia era oarbd si.numai dibXcia mea de a le-ar fi putut cira bucatl cu bucatd. o mina ne putea scipa de intenliile Ceea ce ajunge pin[ la mal din soiu- \..r[imase ale acestor domni infome_ rile acestea si se gdseste de:vinzare ta!i. pomii in galop vitejesc, cdutind prin pielele noastre nu sint decit sd ies cit mai reoede la uscat...,r
. . .

tirea tati,lui meu, pe care mi-am

amintit-o-r<'qrbind. despre vestita praStie. Din nefericire ins4 din arma aceasta, cre din mogi-sudmogi a

Aci, do-mnii mei,

se sfirgegte

pov6s-

botul calului de mare. Eu unul nu i-am mai dat decit o singurd intre-

adus nenumdrate foloase familiei me1e, a mai rdmas o biad rdm59i1i in

buinlare, pe care v-am povestit-o dealtfe! zvirlind ln spanioli cu una din ghiulelele 1or neorplodate gi salvind astfel doi prietcgri de la splnzurdtoare. Cu prileiul acegtei nobile intlebuin$r1 pra-stia mea, care $i aga se carn destrimase, s-a dus cu totul. Ceamai mare pane. din ea a zburat odad cu ghiuleaua, iar buctrlica ce mi-a mai rdmas in mintr se gisegte gi acum in arhiva familiei impreund cu alte importante vechituri, spre veqrlicd aducere aminte. La pulini weme duptr aceea, ptrrtrsii Gibraltarul, intorclndu-ml ln Anglia. Acolo mi aqtepta ula .lin celg

mai ciudate intimplbri prin care am trecut weodatd. Trebuise si md cobor pind la $7ap ping, ca si fiu de fald la imbarcarea mai multor lucnrri pe care le trimiteam unor prieteni de-ai mei de la Hamburg. Dupd ce totul a fost gata, mh intorsei pe un drum ce trecea Pe lingi Tumul rtr7harf. Era pe la amiazi gi md simleam frint de obosealtr. Soarele md supdra atit de tare, incit intrai in teava unui tun, ca sd mI odihnesc pu1in. $i nici nu apucasem bine sd intru in 1eavd, cd am pi ador-

buqtean. Am uitat sd vd spun cd era tocrnai ziua de patru iunie. I-a ora unu, toate tunurile trdgeau salve in cinstea zilei aceleia. Tunurile fuseser6 incdrcate de cu zori, $i cum nimeni nu putea binui cI md gdsesc

mit

virit in teavi, fui azvirlit peste. case' .pe celdlalt mal .al riului, in curtea unui fermier,. inue Bermondsey
gi

Deptford. Aci ctrzui intr-o claie mare de fin gi, din pricina buimicelii, dor75

mii mai

departe, dupi cum e lesnc de inteles. Cam peste vreo trei luni, finul se scumpi intr-atit, incit fermierul isi spuse, pe bun5 dreptate, cX ar lua pret bun dacd ar vinde ceea ce-.i prisosea. Claia in care dormeam eu, llind cea mai mare I avea pe putin

cinci sute de care), fu incdrcati cea dintii. Md trezi larma oamenilor care puseserd scdrile, vrind sd urce sus, pe claie. Pe jumdtate adormit qi tErX
sd-mi dau bine seama unde rni aflu, incercai si fug si mi prdbugii, clzind 'mierul

insi, am al'lat mai pe urmd ci indivi.dul era un nemernic, care pistra roadele larinilor pini ce se producea o amarnici scumpete, pentm a Ie vinde apoi cu neinglduite ci:tiguri. Asti-el ci moartea lui cumpliti l-a ajuns pe bund dreptate, iar pentru cei multi ea a fost o binefacere. Si vd puteti usor inchipui, domnii
mei, cit de mirat am fost cind mi-am venit cu totul in fue si mi-am legat gindurile de atunci de cele cu care adormisem trei luni mai inainte. Vi puteli de asemenea inchipui cit s-au minr:nat prietenii mei din Londra cind, dupd multe ;i zadarnice crutiri, m-au vdzut ivindu-mi pe neaqteptate. Dar sd mai bem un pihdrel. Iar dupi aceea vd voi mai povesti iarisi citeva din aventurile mele.

peste stdpinul finului. Din cddere, eu insumi n-am pltit nimic, dar i-era

tras ponosul pentru amindoi. A rimas mort sub mine, fiindc5, fird

voia mea. cizind. ii frinsesem junghetura. Spre deplina mea liniste

i6

A OPTA AVENTURA PE MARE

Nici vorbd cd
vegi

fi auzit

clpitanului Phipps*, astdzi lord Mulgrave.

a

in flnuturile arctice

de ultima cildtorie de explorare

L-am intovdrtrgit pe cdpitan, nu ca ofi1er, ci ca prieten. Dupd ce am ajuns la o inaltd latitudine nordicS, am pus

mina pe ochea-

nul meu, pe care il qtiti din povestea cdlitoriei la Gi- greu qi de primef dios. Trebuia si braltar, ca sd md uit la toatb cite mi sar de mai multe ori peste prdpdstii inconjurau. Ctrci, in treacit fie zis, am socotit totdeauna cd e bine sd te * Clpitanul englez John PhipF a lncercat h 1773 sI ajung! lo India tlecird pe ls Polul No!d. Gtlertrn uili din cind in cind in lurul tdu, imtr i-au tiliat drumul Si l s-s vlzut silit s! facl clc mai ales dacd egtr plecat in cdlStorie. into8rsl. (N.R.)

Cam la o jumitate mild depdrtare de noi, plutea un ghelar cu mult mai inalt decit catargele noastre. Pe el vdzui doi urqi albi. Fiarele pireau a fi inclegtate intr-o luptd cumplitE. Luindu-mi ftird zdbavd pugca pe umIr, pomii inspre sloiul de gheald. Dupd ce ajunsei sus, pe coastd, md vdzui silit si apuc pe un drum nespus de

inspdimintitoare, iar prin alte locuri, tic :5 jupoaie blana de pe un lepure. pe unde gheala era ca oglinda, nu eu am jupuit ursul impuscat. Apoi, iEcui decit sI cad si sd mi ridic infbsurindu-mi cu blana lui. am scos .i Lntruna. ln cele oln ulTna) rn5a, arn capul pe sub fElcile sale. Abia isprda juns pind la ursi si abia arunci mi-am visem treaba asta si se strinsese in dat seama cI ei nu se luptau, ci se jurul meu toatd turma de ursi. Srmjucau. team, pe sub blani, cum mi ia si cu Tocrnai socotisem cam cit ar pre- cald, si cu frig. Cu toate acesteaJ tui blinile cdci fiecare urs atingea viclenia mea reu;i de minune. ijrsii cel pulin mirimea unui bou bine veniri unul cite unul, md mirosird hrdnit), cind, vrind si pun puqca la qi, dupd cite se pirea, md luari drept ochi, imi alunecl piciorul drept. C[- un urs de-al lor. Dacd aq fi fost ceva zui pe spate si-mi pierdui cunoQtinla. mai inalt, cu greu m-ar fi putut cineva Zdui aga cam o jumitate de ori. deosebi de ceilalti ursi. Dar chiar asa. i, lnchipuiti-vd uimirca mca cind, rre- pot si spun ci multi dintre puii lor zindu-mi, vdzui cd una din dihXnii nu mi intreceau cu mult in mdrime. md intorsese cu fala in jos 9i mI ingfE- Dupd ce m-au mirosit si pe mine. case tocmai de betelia pantalonilor gi cadavrul semenului lor ripus. ursii mei noi, de piele. Partea de sus a au devenit cit se poate de prietenosi. trupului mi se afla sub burta ursului, Izbutisem chiar si le imit felul lor de iar picioarele imi ieseau afard. Dum- a 11. Md intreceau doar in privinla minezeu $tie unde m-ar fi cdrat fiara riitului, a urletului gi hirjoanei. Dar, oricit de bine a; fi semdnat cu un urs, aceea. Dar eu, scolind briceagul chiar acesta pe care-l vedeti aici ii tot om rdmdsesem si cugetam in ce apucai piciorul sting de dinapoi si-i fel aq putea folosi mai bine prierenia tiiai trei degete. Atr.rnci dihania imi care se ndscuse intre silbiriciuni ;i dldu drumul 9i incepu si urle infrico- mrne. Cindva imi spusese un felcer b5;dtor. Apucind pu;ca, trdsei tocmai cind ursul o luase la fugd, 9i el se trin cd o lovituri in sira spindrii ucide prdbugi mort pe ghea$. E adevdrat pe loc. Amintindu-mi cuvintele lui, cd lovitura mea adormise pentru ve- md hotlrii sd lac o incercare. imi cie unul dintre animalele astea sin- luai iarlqi cutitul si-l implintai intre geroase, dar in acelaqi timp trezise umerii celui mai mare dintre ursi. mii de urgi care dormeau in jurul meu drept in jungheturd. Fireste ci era pe gheagd, cam la o jumitate de mild o incercare nespus de indrdzneald depdrtare. $i toli deodatd pomird in si am tras o sparmd br.rni din pricina goana mare spre mne. ei. Cdci daci se intirnpla sd rimini Nici vorbd ci n-aveam timp de cumva dihariia in viali dupd lovituri, pierdut; dacd nu voiam sI pier, tre- md ficea praf. Dar incercarea mea n-a buia s5-mi vind grabnic o idee care dat greg. Ursul a cdzut mon la picioasd md salveze. $i ideea mi-a venit. rele mele, fdrd sd zici nici pis ! Atunci Cam intr-o jumitate din timpul care mi hotdrii s5-i ripun in acelagi fel pe i-ar fi trebuit unui vinltor indemina- toli citi mai rdmdseserd. Si nu mi-a
78

7-

E"r- ' G

-:"

N
|NN

ffiffi Wfr

tost greu deloc, fiindci, desi isi impdrli coroana cu ea, in

tedeau semenii cdzind in dreapta si in stinga, ursii nici nu se sinchiseau mdcar. Nu c5u tau nici cauza si nici efecrul prdbusirii. Si acesn a fost un

calitate

de sot. Dar iiindci n-am alergat niciodati

dupd

miriri

regesti, i-am rdspuns

maiestdtii saleJ in cuvintele cele mai mare noroc) atit penfu ei, cit qi alese, cd-i multumesc pentru br.mdpentru mine. Cind i-am vdz ut pe roti vointl, insd nu pot primi sd-i fiu sot. zlcind in fata mea morti, mi se piru Acelasi trimrs care mi-a adus scrisoaci sint asemeni lui Samson in ziua in rea implrdteasci avea poruncd si ascare ucisese miile de vrdjma;i. tepte si s5-i duci maiestitii sale risPe scurt, sd nu mai lungesc vorba, punsul scris de mina mea. f) a doua m-am dus la corabie. cerind trei scrlsoare pe care arn primit-o mar sterturi drn echipaj. ca sd-mi ajute Ia tirziu de la impirdteasi mi-a dovedit jupuitul bldnu-rilor si la cdratul sun- puternicele simtdminte pe care ea le cilor pe bord. In citeva ore am isprd- nutrea pentm mine, precum ;i mdrivit treaba, incircind intregul vas. nimia spiritului ei.. Boah de care a Resturile le-am aruncat in apd ;i nu zdant mai apoi, dupd cum ea insiqi(o, md indoiesc nici o clipd cd. bine sutlet ginga; !) a mdrturisit i-,tr-o conpdtrunse in sare, vor fi avind un vorbire cu prinrul Dolgoruki, i s-a gust tot atit de bun ca $i s-uncile tras numai de pi:, 'lma cruzimii mele. La intoarcere, trimisci, ca din Nu gtiu ce-or.fl gisit cucc rele la partea cSpitanului, citeva Sunci pen- mine, dar una Stiu : cd impdrdteasa tru lorzii amiralirElii, mai rimisei n-a fost singura dinrre l'emei care, citeva pentru lorzii tezar,.,rlui si de la indllimea tronului, si-mi ot'ere pentru lordr:l primar si pentru Sfatul mina si inima. OrSgenesc al Londrei, iar citeva, mai Penru ci unii au imprdstiat zvoputintele, le trimisei societdtilor co- nul rduvoitor cum cd Phipps. clpimerciale. Cele care mi-au mai rimas tanul, nu si-ar fi impins cdldtoria atit le-am ddruit prietenilor mei cei mai de departe pe cit ar fi putut s-o fac5, buni. Toat5 lumea mi-a mult-umit este de datoria mea sd-i iau apdrarea. cilduros. City-ul insd mi-a cinsut Corabia noastri apucase pe drumul darul cu deosebiti atentie, invitin- cel bun, pind ce am incircat-o eu du-mi sd iau masa la primdrie, in pesre misurd cu bldnuri si cu gr,mci fiecare an in ziua alegerii lordului de urs. Cu asemenea incircituri ar fi prrmar, fost o nebunie si mergem mai deparBldnurile de urs le trimisei impi- te. Abia daci mai eram in stare sE rltesei Rusiei, rugind-o sd facd din ele infrundm vreun vint ceva mai tare, qube de iarnd pentru maiestatea sa 5i si cu atit mai pulin munlii de ghea15 pentru curteni. Impirxteasa imi mul- care se gdsesc la latitudinile mai tumi printr-o scrisoare scrisi de man. mina ei, pe care mi-o aduse un trimis Cdpitanul a ardtat mai pe urmd, de extraordinar. nenumdrate ori, cit de nemulmmit Eram poftit s5-i fac cinstea de a a fost ci nu si-a alrrt si el partea de
9n

glorie in ziua aceea, pe care, in mod intentionat, a numit-o uziua bldnurilor de urs 'r. Md pizrnuia pentru cinstea acestei victorii, ;i ciuta in fel si chip si mi-o rnicqoreze. Ne-am certat de multe ori din pricina aceasta gi ne avem Ei astizi ca pisica cu ciinele. Printre altele, spunea cd n-ar trebui sd mi f{lesc cd am inselat fia-

rele, imbrdcat curn am fost in pielea uneia dintre ele. El s-ar fi dus netravestit printre ursi, qi tot drept urs adevirat ar fi fost luat. Dar pricina mi se pare deosebit de gingasd pentru ca cineva, care pretinde cd are apucdturi politicoase, si se certe din cauza ei cu oricine ar fi, dar mai ales cu un nobil de sinee ca mine.

i.:,,1

A NOUA AVENTURA
PE MARE

O altd cdl5torie pe mare,

oln

Anglia pind in Indiile rdstrritene, am flicut-o in tovdrtrsia ctrpitanului Hamilton.

cu mine un prepelicar care, f?irI sd-l laud, prequia mai

Aveam

mult decit greu-

lui in aur, fiindcd nu m-a

tatea
inpelat niciodatd.

dupd cele mai precise observalii pe care le-am putut face5 ne giseam cam la l'reo trei sute de mile
de tirm, ciinele a inlemnit deodatd, ca qi cum ar fi simlit vinatul, L-am privit mirat weun ceas intreg,dupd
82

intr-o zi, cind

meu simte viratul. Au ris toli cu hohote auzindu-md vorbind astfel, dar hohotele lor nu m-au ftigut sd-mi schimb lncrederea pe care o aveam in clinele meu. Dupd multe ciorovdieli, pentru 9i contra, ii spusei cipi tanului in cele din urmi, cu toatd hotXrirea, cd aveam mai multd incredere in mirosul lui Tray al meu decit in ochii tuturor marinarilor de oe | | i. DOfO. lr propuser apor, cu lndrazneald, sd facem rhmSgag pe o sutd de

care le-am spus clpitanului gi tuturor ofilerilor de pe bord ci trebuie sI fim pe aproape de ldrm, deoarece ciinele

guinee 'tocmai cit era pretul cilitoriei mele), cd n-o sd reaci nici mdcar o jumdtate de ord si vom da peste vinat. Cdpitanul - un om cu inimi de aur incepu sd ridi din nou si-1 puse pe domnul Crav{ord, medicul vasului nostru, sd-mi ia pulsul. Domnul Crawford mi-l lud qi afirml ci sint cu totul qi cu totul sdndtos. Apoi incepurd amindoi sd guqoteascd intre ei. Din susotelile lor prinsei ldmurit
parte. Nu-i in toate minlile, spunea cdpitanrrl, deci n-ar fi cinstit sd primesc rdmisagul. Sint cu totul de alt5 pdrere, adause medicul. E in toate mintile, numai cd are mai multi incredere in mirosul ciinelui siu. decit in iudecata ofiterilor de pe bord. De pierdut, va pierde inorice caz, dar o qi meritd. IJn asemenea rimdsag, spuse mai departe cdpitanul, dupd cite cred eu, nu va putea niciodatd pe de-a-ntregul cinstit. Totusi socot cd va fi cu atit mai frumos din partea mea cind, mai tirziu, ii voi inapoia banii.
cea mar mare

Propusei penru a doua oard ri.m6sagul, si de data aceasu el fu primir. Abia incheiasem ramdsagul, cind nigte marinari de pe baleniera agd1ate h pupa vasului nostru prinseri un rechin neobiqnuit de mare. Rechinul fu tras indad pe bord. Marinarii spintecard pestele. si ce si vezi? in stomacul lui gdsirim. nici mai mult, nici mai pulin decit qase perechi de

potirnichi vii.
Bietele pdsiri erau de multd vreme

fi

Dintre potirnichi, patru

acolo: una din ele cizuse clo;c5, 5i tocmai in clipa cind fu spintecat rechinul ie;i un pui din gdoace. Puiul acesta l-am crescut laolaltd cu niqte pisoi, veniti pe lume doar cu citeva minute mai inainte. Pisica il iubea ca si cum ar fi fost din cei cu patru labe, pe care ii niscuse ea. Se stropgea groaznic atunci cind puir:l de potimiche se depdrta prea mult qi nu voia si se intoarci de indatd.
cdzuserd una, cind alta,

clo;ti. Cloceau cind aga cd in tot timpul cllXtoriei a fost

belqug de vinat la masa comandan-

tului. Drept multumire penfu

In tot timpul disculiei, Tray al gat, i-am dat zilnic bietului

ceie guinee pe o sutd de care le-am cisti-

Tray

meu a rdmas neclintit, ceea ce m-a intdrit si mai mult in pirerea mea.

oasele potirnichilor, iar uneori chiar ;i cite o pasdre intreagi.

frrtfr?t"tAvENruRA
V-am mai povestit cindva, domnii mei, despre o scurtl cdl5torie pe care am ftcut-o in Lund, unde m-am dus si-mi caut securea de argint.
-

?r

lll

De atunci, am

mai fost incd o datd acolo, dar Gulliver in regatul Brobdignag. Penintr-un fel mult tru a-i descoperi, ruda mea a pomit mai pldcut. De intr-o cdldtorie de studii, ruglndu-md data asta am stat s-o intovdr5gesc. Intruclt mtr priindeajuns ca sd velte, n-atn crezut niciodatl in pomd pot informa vegtile astea. Mi s-au p5rut totdeauna terneinic despre bai,rne 9i am fost tot atit de pulin o mul;ime de lucruri pe care acum vi convins cE s-ar afla pe undeva o tard le voi descrie pe cit imi va ingidui numit5 Brobdignag, pe cit sint de memoria. convins cI ar exista Eldorado, Dar Unei rude de-ale mele, mai inde- omul avea de gind sI mI faci mogpdrtate, ii intrase in cap un girgdune, tenitorul lui, aga cE-i errlm oalecurn cum ci trebuie si o<iste neapirat un indatorat. Aqadar, am sosit cu bine
84

neam de oameni care si se asemerre ca mirime cu acei, zice-se, intilnili de

in Mdrile Sudului, fErd a t-r intilnit mine otiler, dar n-am primit

cinstea

ceta mai de searnl. despre care sd-mi la care nlzuia maiestatea sa. pot amrnti, in al'ari de ni;te blrbati ln lumea lor, toal e slnt ln\palmln9i citeva femei ce zburau dansind un rdtor de mari. Spre pildd. o mu:cd menuet prin vdzduh ori fEcind tot obisnuitd abia dacd e cu Pulin mai soiul de acrobatii gi alte fleacuri de mici decit o oaie de pe la noi. Armele cele mai de beami pe care locuirorii acelagi fel. In a optsprezecea zi a clldtoriei, lunii le folosesc in rizboi sint riditocmai cind treceam prin fala insulei chile. Ele se amncd a.a cr.nn se Otaheiti, se isci un uragan care ne lud aruncd sulitele, iar cel atins de ridicorabia pe sus, ridicind-o la cel putin che rdmine mort pe loc. Cind nu e o mie de mile deasupra mdrii ;i pur- timpul ridichilor, locuitorii le inlotind-o vreme indelungatd prin viz- cuiesc cu cozi de sparanghel. Scuduh. Mai apoi. un vinr prielnic ne turile sint ficute din ciuperci umfl5 pinzele gi pornirim cu o iuAm vlzut in luni ;i ciliva bdstinasi 1eal5 neinchipuitd. $ase sdptdmini din steaua Sirius, pe care i-a adus la am tot cdlitorit deasupra norilor, asemenea oepartarl sptrlrut lor copini ce, in cele din urmd, am dat mercial. Ace;tia au capete de zdvozi. peste o lard mare, rotundd si strilu- Ochii le sint aqezali de o parte qi de citoare, ca o insuld sclipitoare. Co- alta a virfului nasului sau mai derabia intrd inrr-un port liniqtit. Trd- grabi la ridlcina nasului. Ei n-au gind la mal. ne dddurdm seama ce pleoape, din care pricind atunci cind lara era locuitd. $i vizind sub noi se culci isi acoperd ochii cu limba. un alt plmint, cu orase, copaci, In mod obisnuit, fiecare dintre ei munli, riuri) lacuri 9i altele, am atinge o inellime de doudzeci de bdnuit cd acolo, dedesubt, trebuie sd picioare. Nici printre locuitorii lunii fie-lumea pe care o plrdsisem. nu e vreunul mai scund de treizeci si In luni, fiindcd insula sclipitoare qase de picioare, iar numele pe care in care ne giseam era chiar luna, qi-l dau e cu totul ciudat: nu-si zjc vdzurdm niste fiin1e uriase, cildrind oameni, ci fiinle fierbdtoare, fiindci, pe v"ulturi pleguvi, care aveau fiecare aserneni noui, au obiceiul s5-9i gicite trei capete. Ca sd vd puteli face teasctr fierturile la foc. Dealtfel. 1oo idee .despre mirimea r.rrlturilor cuitorii lunii pierd foarte pulin timp acelora cu trei capete, trebuie si vd cu mincarea. Le e de ajuns doar s5-qi spun cI distanta intre virful aripilor deschidX partea stingd a trupului ca lor era de sase ori mai mare decit si vire intreaga po4ie de mincare, lungimea parimelor de la pinzele de-a drepnrl in stomac. Dupd ce coribiei noastre. In loc si incalece pe fac asta, se inchid la loc gi stau asa cai, cum facem noi, in lumea noastrd, pind ce vine iar59i o zi anumitd. locuitorii lunii zboarl pe aceste pd- tocmai peste o lund. Prin urmare, in

siri.
Regele locului se rdzboia tocmai cu soarele. A vrut.d md faci si oe

decursul r:nui an intreg ei mdninci numai de douisprezece ori. E o rinduial[ mai bund decit a noastrd.

8i

-q*rf

pentru oriuc Om care nu e nici mincdu si nici chefliu. Fiintele fierb5toare, ca $i toate celelalte animale, nu sint decit de un singur sex. in luni totul creQte pe copaci. Dar copacii sint foarte deosebili intre ei dupd roadele diferite pe care le dau, dupi mirime si dupd frunziq. Aqa, de pild5, cei pe care cresc fiintele fierbitoare - oamenii sint mult mai frumogi decit ceilalli, au crengile mari gi drepte, frunzele de culoarea cdrnii qi roadele ca niste nuci lungi de cel putin ;ase picioare, cu coaia foarte tare. Cind nucile isi schimbd culoarea, adici atunci cind sint coapte, locuitorii le culeg cu mare griji si le pdstreazl atita vrerne cit cred cI e nevoie. Daci vrci sd invii miezul acestor nuci, le arunci intr-un cazan mare, cu apd clocotitd. in citeva ceasuri coaja se sparge si fiinta cea noui isi face aparilia. Natura hotirigte indeletnicirile acestor fiinte incd inainte ca ele 'd r rna pe lume. De sub o coajd poate sd iasd un soldat, de sub alta un filozof, de sub a treia un teozof, de sub a patra un cunoscitor al legilor, de sub a cincea un fermier, de sub a gasea un lxran, si asa mai departe. Si indatd ce prind viaqd, fiecare incepe sE ducd la indeplinire ceea ce inainte de asta nu $tiuse decit teoretic. Ca sd ghi. ce$ti dinainte, cu precizie, ce se afld

De bdut n-au nevoie, t]indcd in

afari de rdsuflare nu au loc in corpul lor procese de eliminare. Cit priveste miinile, fi inlele fi erbitoare n-au decit un singur deget la fiecare mind si totu$i i9i fac treburile cu destuli
indeminare, mai bine chiar decit noi, care in afarl de degetul mare mai avem incd pauu. I-ocuitorii lunii igi poartd capul, mai totdeauna, la subsuoara dreaptd. Iar cind cdldtoresc sau pomesc la vreo munci unde au de ficut cine stie ce mi$cdri violente, de obicei nu-gi iau capul cu ei, ci il lasi acasX, fiindci ii pot asculta sfarurile de la orice depirtare s-ar gisi. De aceea, cind aristocralii din lund vor sd afle ce se mai petrece in mijlocul prostimii, nici n-au nevoie sd meargd la fala locului. N-au decit si rdmini frumusel acasd, mai bine-zis sd-si opreascd trupul acasd, si sd trimitd numai capul care poate sd nu fie recunoscut indatd. Apoi, la dorinta stipinului, capul se reintoarce, aducind stirea trebuitoare. +, ln luna, s[nbunl stmgunlor \eamini leit cu boabele de grindinl cie

pe la noi. Sint cu totul convins cd de cite ori vreo vijelie rupe strugurii de pe vila din lund, simburii cad pe plmint. iar noi spunem arunci cd
bate grindina. Observalia asta a mea trebuie cd e de multi vreme cunoscuti podgorenilor no$tri, fiindci mi s-a dat adeseori sd beau un vin ce pirea f?icut din boabe de grindind qi sem5na intru totul la gust cu vinui din lund.

sub fiecare coaj[, e foarte

greu.

Cu toate astea. pe vremea cind eu mi gdseam in lun5, un teolog h.rnatic IEcea mare zarvi cum cd ar fi descoperit taina cojilor. Dar nu se uita nimeni

Era cit pe-aci sI uit o ciudirenie la el. Cind imbitrinesc, locuitorii nemaipomenirS: locuirorii Iun,i isi lunii nu mor, ci se destramd in vdz- folosesc pintecele asa cum noi am duh si se topesc ca fumul. folosi o ranit!, virind in el tot ce le
a:

lG

fl

ilij*

f;I

ffi

il pot aceea, in luni gisegti pretutindeni inchide qi deschide, dupi plac, aqa negustori de ochi, Iar in privinP cum fac $i cu srcmacul. $i asta, asta, toqi locuitorii iqi au nebuniile fiindci nu au intestine, ficat, iniml lor: ba poarti ochi verzi, ba poartd
face trebuintd. Iar dupd aceea,
gi alte

min:ntaie. $i nici haine Ei iqi pot scoate ochii gi-i pot pune

ochi cdprui.
voastre cd toate lucrurile astea par ciudate. Dar il sfdtuiesc pe oricine ar avea o cit de micd indoiald sd se ductr el insugi in lund, ca sd se asigure ci am rdmas atit de credincios adevdrului cum rareori se intimpld ce-

Sint 9i zu de pdrerea domniilor

la loc, dupd cum au chef, gi pot vedea

rcr atit de bine cu ei 9i cind ii au in cap, 9i cind ii au pe palm5. Dacd, din intimplare, pierd cumva sau strictr vreun ochi, pot imprumua sau isi pot cumpira altul, qi-l folosesc tot atit de bine ca gi pe cel pierdut. De

lorlalti clldtori.

t-

66
CALAToRIE PRIN LUME, PRECUM $I ALTE MINUNATE AVENTURI
Daci ar fi si mi iau dupd privirile domniilor voastre, mai degrabd

ag obosi eu povestindu-vd neo-

bignuitele intimpliri ale vielii mele, decit dumneavoastri ascultindu-md.

6tiE
md
Bundvoinla pe - ardtali care mi-o

Cdltrtoriile lui Brydon

migulegte

prea mtrlt ca si inchei girul povestirilor mele, aga cum imi propusesem, cu

litoria
lun[. De
aqa

cImea in

vd e

aceea,

care seamdni cu cea de mai inainte in privinla adevdrului ei, dar este qi mai minunatd, qi mai extraordinard ca cea dintii.
90

mai ascultali, dacd placul, incb o fnveste

pe care le-am citit cu multl pltrcere, mi-au deschis pofta sI vdd muntele Ema. In drumul meu sore Etna nu mi s-a intimplat nimic mii de seamd. Asta o spun eu, fiindcd dacd ar fi vorba de algi cilStori, apoi s-ar afla destui care sI gdseasci cine qtie ce lucruri, cu totul deosebite, dupl pirerea lor. $i apoi s-ar apuca sb le povesteascd celorlalli, ca str-gi scoad cheltuielile de cdltrtorie. Penmr mine, insi, toate astea sitlt nimicuri obisnuite-. cu care n-a$ pune la incercare r5bdatea vrerurui om de ispravd.

in

Sicilia,

A<qdcr

in'r-^,.limineot.: ..-""'--:- pornll

dintr-o cabani de la poalele munrelui. deplin h,'t5rit rE caut si sd cercetcz alciLuirea liunrricd a acestei cllddri de tbc, chiar daci ar trebui se-mi dau viala pentru asta. Dupi un drum anevoios, care a linut vreme de trei ceasuri, am ajuns in virful muntelui. L-am gisit in plind fierbere; de trei sdptdmini tot clocotea neincetat. S-au scris atitea despre infEtisarea Etnei in asemeneit imprejurdri. incit chiar daci s-ar mai
putea face vreo descriere, socot ci ar fi cu totul de prisos. Iar dacd domniile voaste, dupd cum indrXznesc s-o spun din cite vi cunosc, nu sinteti in stare s-o faceti, apoi cu atit mai cuminte ar fi ca nici eu sd nu-mi mai pierd vremca inccrcind ceea cc e cu neputinti, gi nici domniile voastre sd nu vi pierdeti buna dispozitie. Am Ilcut de trei ori ocolul craterului pe care rogu-vd si viJ inchipu-

iscaseri chiar lingi mine. Deschiser ochii. si ce sd vezi ? Nli gisii dinain-

tea lui Vulcan si a ciclopilor sdi. Domnii aceqtia, pe care mintea mea luminaL! ii aruncase de mulL il rr-:-

pirdlia minciunilor, se certau de trei sept[mini. Nu se intelegeau care-l

mai mare si care rrebuie sd 5e supund. $i cearta lor adusese pacostea in lu-

mea de sus. I-a ivirea mea insi se fEcu deodatd pace si bund inlelegere

printre ei.
Vulcan pomi schiopdtind spre un dulap de unde lud plasture si alitii. Apoi mi le puse chiar cu mina lui, vindecindu-mi in citeva clipe rinile, Dupd aceea imi dete ca intiritoare o sticl5 de nectar, cit si alte bduturi alese de care au pane numai zcii :i zeitele. Cind vdzu cd mi-am mai venit pulin in fire, el md infhli;d soliei sale, Venus, poruncindu-i si-mi ofere tot conlbrtul cerut de starea in care md aflam. Mdretia inciperii in care md

dindu-mi nimic mai limurit decit inainte, m-am hotdrit in cele din urmi si mi azvirl in el. Dar nici n-apucasem bine s-o fac, cind md simtii ca intr-o baie turceasci indrdcit de fierbinte, iar bietul meu ffup iu ars si lovit in pirlile mai nobiler ca Qi in cele mai putin nobile, de cdrbunii aprinsi, care sireau neincetat
qi

i1i ca pe o pihie seama cd nu sint cu

uriaqi

dusese precum si dumnezeiescul farmec al zeitei intrec orice putinti de a fi ardtate prin vorbe. Vulcan imi fdcu o descriere amdnuntitd
a

muntelui Etna. El imi spuse cd muntele acesta n-ar fi altceva decit un maldir de cenusd zvirlitd din covilia lui; imi mai spuse cd nu o dard a fost silit si-si pedepseasci lucrd-

in

torii;

sus.

Oricit ar fi fost insi de mare pute- ci ciclopii se apXrd adeseori cu mare rea care arunca in at-arI cdrbunii, indeminare, zvirlind cdrbunii in lugreutatea tupului meu in cddere era me, ca si scape. mult mai mare, aga cd in scurti vreCerturile noastre, urmi el, tin me ajunsei cu bine la fund. Dar acolo, uneori chiar timp de mai multe luni. primul lucru de care luai cunostinrX Fenomenele la care dau ele nagtere a fost o ribufnealS inspdimintdtoare, pe pimint, voi, muritorii, dupi cum o larml .i nisre zbierete si ocdri ce se audr Ie numiti eruptii. Si Vezuviul e

in asemenea imprejurdri el arunci in ei cu cirbuni aprinsi, dar

cd

9I

unul din atelierele meie. NIi leagd de el un drurn pe sub mare., lung de cel putin trei sute gi cincizeci de mile.
Si acolo, aceleasi neinlelegeri dau loc Ia aceleasi eruprii. Mult mi-au pldcut cele invilate de la zeu, dar si mai mult mi-a pldcut sd md gisesc impreun5 cu solia sa. Si poate cd n-a$ fi pirdsit niciodatd palatele lor subpimintene dacd niqte intriganli zelo;i nu i-ar fi goptit la ureche lui Vulcan anumite lucruri, aprinzind in inima lui bund cumplitul foc al geloziei. De aceea, fdri si-mi dea nimic a intelege, mi lui intr-o bund dimineati, md duse intr-o incipere pe care n-o mai vdzusem pind atunci qi aplecindu-md peste un put tare adinc) dupd cite mi s-a p[rut, imi zise:

nerecunoscitor, intoarce-le in lumea din care ai venir. $i cu aceste cuvinte, fErd a-mi da putinF sd md apir, imi ftcu vint in

Muritor

adincime. Si m-am dus, qi m-am tot dus, cu iuleald tot mai mare, pind ce infricoqarea sufletului lrni rlpi in cele din urmd cunostinla. MI trezii insd deodat5 din leginul meu, cdzind intr-o amdnunllte. Dupd ce Iuai niscai intiritoare, md mare luminatd de razele soarelui. Sd inot bine qi si fac tot felul de giumbu$- culcai. Dar olandezii sint necioplilide lucuri in ap5 stiam inci din tinerele. t-elul lor. Le povestisem otrgerilor aAsa cd mI simlii ca la mine acasd. venturile mele. apa cu totul tiresc si

cele din urmd, insd, cu pulin inainte de a se insera, se ivi un vas care venea spre mine. Cind vasul se apropie indeajuns, incepui sd strig. Mi se rispunse in limba olandezd. Atunci sirii in mare. inotai oinl la vas gi fui luat pe bord. Intrebind in ce loc ne gSseam, mi s-a rdspuns : in Mdrile Sudului. Descoperirea aceasta imi lumini deodatd intreaga taini aqadar, nu mai putea fi nici urmi de indoiald cd m[ pribuqisern din muntele Etna tocrnai in Mdrile Sudului, trecind prin miezul pdmintului. Un asernenea drum, orice s-ar spr.rne, e cu mult mai scurt decit un ocol in jurul lumii. Nimeni inaintea mea nu l-a intreprins, iar daci ar fi si-l mai sff5bat o dat5, atunci firi indoiali ci m-a; pregiti sI tac observatii mai

zdrii ceva ce pirea a fi o stincd uriasd, care inainta spre mine. Curind imi dddui seama cd am inainte un ghelar plutitor. Dupi cercetiri indelungi gdsii, in sfirsit, un loc pe care sd pun piciorul si mai apoi putui si me caldr in virf. Dar spre marea mea deznddeide, nici de aci nu mi-a fost cu putinld sI descopdr vreun tarm.

In

Fald de primejdia inspiimintdtoare din care tocmai scdpasem, mi se pdrea acum cd md gdsesc intr-un adevirat rai. Imi rotii priviriie in toate pi4ile, dar din nenorocire nu vizui decit api qi iar apd. $i clima de aici era nepldcuti, deosebindu-se cu totul de ac-eea din covdlia megterului Vulcan. In sfir;it, la o oarecare depdrtare,
92

simplu. cum

vi

le-am povesrit si

domniilor vocstre. Si cu toate astexJ unji dintre ei, Qi indeosebi cipitanul, tlcuscri nistc mutre de parcli ar ti pus la indoiali adevdrul spuselor mele. Totugi md primiri cu prietenie pe vas, ;i eu, tiindcd trdiam din mirinimia lor, am fbst silit srl inchrd
in slnea mea iisnirea.

',titi!'.::#
:r:;

!r,-:lrt

<q.4"

Bineinteles ci ii intrebai incotro au pornit. imi rdspunserd ci fac o noud cdldtorie de cercetXri si cd, dacd povestea mea ar fi adev6rat[, atunci $i lelurile lor ar izbindi. Ne aflam exact pe drumul strdbdtut odinioar5 de cdpitanul C,ook si a doua zi dimi. neatj am sosit la Botany-Bai, un tinut in care guvemul englez n-ar trebui sd surghiuneascd pungagi, ci oameni de ispravd. penffu a-i rdspliti, intr-atit de damicd a fost ndtura pe meleaEurile acelea. Am stat acolo trei zile. In a patra, duptr ce-am plecat, s-a stimit o furtund inspiimintdtoare, care ne-a sfigiat in citeva ore toate pinzele ;i ne-a sf?irimat bompresul. Vijelia ne-a dirimat 9i catargul cel mare al perochetului, care, cdzind peste cutia busolei, a preficut in ldnddri qi cutie, qi busold. Oricine a cdlStorit pe mare iqi dd seama ce urmdri nefericite poate avea o asernenea pierdere. Nu mai gtiam incotro s-o ludm. ln cele din urmd furtuna s-a potolit qi s-a pornit un vint bun 9i prielnic. Am navigat trei luni, bdtind un drum grozav de lung, cind am vizut dmdatd cd in preaima noastrl se petrece o schimbare ului toare. Am inceput sd ne simtim u$ori qi veseli, iar ndrile ni s-au umplut cu cele mai pltrcute miresme. Pine $i marea iqi schimbase culoarea: nu mai era verde, ci albi. La pudni vreme dupi aceasti schimbare minunatd se ziri qi uscatul. Nu.prea departe, in faqa noastrS, se ivi un port spre care ne indreptardm fird si mai zdbovim. I-ocul era larg qi adinc, cum nu se poate mai potrivit pentru aruncat ancora. Dar in loc de apd era plin cu lapte deosebit de gustos. Dupd ce am

tras la malj ne-aln dat scana cd toatd insula nu era de fapt decit o bucatd uriasb dc brinzd. Si poatc nici n-am

observat asta dacd nu s-ar fi inLimplr,t ceva cu tolul ncobi;nuit. Pe vasul nostru se afla un marinar ciruia, din nisqare, ii era nesuterit5 brinza. De curn arn pus piciorul pe !Arm, el a cdzut leginat. Cind s-a trezit, ne-a rrgat si-i luim brinza de sub picioare. Si, intr-adevir, cercetind, vizurdm ci avea intru totul dr(ptate. int.eaga in.ula. dupd cum multd miiestrie din ni;te busteni am mai spus, nu era decit o bucatd uria;i, avea induntru cel putin uriasi de hrinzd. Din ca sc hrdneau stali un pic, fiindci vreau si fiu cit se dealtlel ;i localrucii. Ceea ce mincau poate de precis da, avea cel pulin ziua, cregtea noaptea la loc. Am vdzut cinci sute de oui, fiecare ou fiind ;i muld viri de vie cu ciorchini mari cam de mirimea unui butoias. Nu ;i frumogi, din care, insd, cind ii numal ci putcam ledea puii drn gdstorceai, liqnea lapte curat. Localnicii oace, dar ii qi auzeam cum fluieri. erau frumosi si drepgi ca nigte brazi. Cind, dupd multi trudi, am izbutit Cea maimare parre dintre ei atingeau si spargem un asernenea ou, a ie$it indltimea de noui picioare. Fiecare din el un pui golag, care, IIrI si mint, avea trci picioare si un brat. Virsrnicii era mai mare decit doudzeci de lrrlpurtau un corn in frunte, pe care se turi plequvi aiun$i la maturitate $i pricepeau si-l foloseasci cu multd pusi laolaltd. Dar de indatd ce :-am dib5cie. Le plicea sd se ia la intrecere dat drumul pui;orului, iatd ci s-a pe supraf'a1a laptelui si se plimbau gi coborit asupra noastri pescirusul deasupra lui fEri sd se culunde, asa cel bitrin, l-a insfbcat in gheare pe cLlm ne-an plimba noi intr-o livadd. cipitan, l-a inillat cam o mild, l-a Pe insuld, sau mai bine-zis pe brin- bitut stragnic cu aripile gi apoi i-a za aceasta, cre$tea de asemeni din dat drumul in mare. belsug griu cu spicele cit mdndtircile, Dar, dupi cum se qtier olandezii in carc se gdseau piini coapte de-a inoatd ca qobolanii, aqa cd dupd citdva gata si numai bune de mincat. Lh- vreme cdpitanul ne-a ajuns din urmd blind in cercctare pe intinsul brin- gi ne-am intors cu tolii la vas. Si zei, am dat pestc $apte riuri cu lapte fiindcd n-am luat-o pe drumul cel si doui cu vin. vechi, am putut intilni incd o mulDupI o cdldtorie de gaisprezece lime de lucruri noi si ciudate. Asa, zile, aun ajuns Ia tirmul opus celui pe de pild5, printre altele am impugcat care debarcasem. Acolo am gisit un doi boi silbatici, cdrora le cregtea un tinut intreg din brinzd inverzitd, care singur corn, si acela inre ochi. Dupi
plaLc atlr Jc mulL unora. Numai ed in
ce i-am impuscat inbd ne-a p5rut rdu.
95

tl

loc sd fi fEcut viermi, dupd cum se intimplS de obicei, pe brinza aceasta cresreau pomi fructiferi. drntre cei mai aleqi : piersici, caisi 9i mii de soiuri pe care nici nu le cunogteam micar. Pomii erau uluitor de mari si intre crengile lor se aflau o multime de cuiburi. Aga, de pild5, printre altele ne-a atas luarea-aminte cuibul unui pescdrug. de cinci ori mai mare decit acoperiqul bisericii sfintului Paul din l-ondra. Cuibul, impletir cu

aflind ci localnicii ii imblirzesc qi-i folosesc si la cdlirie, $i la ham, cum tblosim noi caii. Camea boilor, din cite mi s-a spus, pare a fi deosebit de gustoase, dar nu poate fi de nici un folos unui nearn care nu trlieste decit cu lapte si brinzi.
Cind mai aveam de mers incd vreo doud zile pind la corabia noastri, am vizut uei indivizi spinzurali de copaci, cu picioarele in sus. Intrebind care poate fi pricina unei atit de straqnice cazne, mi s-a rdspuns cd ei ar fi colindat prin liri strline ;i ci, intorcindu-se acas!, ;i-ar fi miniit prietenii povestindu-le despre lucruri pe care nu le vizuseri gi care nu se petrecuserl. Am socotit cd pedeapsa e dat{ pe buni dreptate, $tiut fiind cd e o datorie a fiecirui om, dar mar cu seami a ctrldtorilor, de a nu se depdrta cu nici o iotX mdcar de la cel mai curat adevtrr. Odatd ajunqi la vas, am ridicat ancora gi am plecat cu pinzele intinse din lara aceasta fEri seamln pe lume. Iar cind am pomit, toli copacii de pe 15rm, printre care erau gi unii foarte gro$i $i inalti, s-au ploconit ca la comandd de dou[ ori in fata noastri, Ap.i s-au indreptat, reluindu-$i vechea lor pozilie. DupX ce am plutit timp de trei zile in cruciq qi-n curmezig - Dumnezeu mai Etie pe unde, ctr noi busold tot n-avearn am ajuns intr-o mare cu totul $i cu totul neagrd. Am gustat din presupusa apd neagrd, qi ce sI vezi ? Era cel mai bun vin! De acum a trebuit sd veghem ca nu curnva sd ni se imbete mari-

de alte animale, nespus de mari.

Printre ele se afla unul al cirui capit nu l-am putut vedea nici chiar cu ajutorul ocheanelor. Spre nenorocul nostnr, ne-arn tre. zit cu namila asta cind se afla la ciliva pasi de noi. gi deodati matahala ne-a inghilit corabia, cu cararge cu tot. Am aiuns cu pinzele intinse in gitila ei, trecind printre dinli, pe Iingd care catargele celor mai mari vase de rdzboi ar fi pdrut abia niste betisoare. Dupi ce arn srat citva timp infipfi in gitlejul namilei, ea iqi deschise deodatd botul gi inghitind un iureg de api ne impinse corabia care v5

- chiar o puteli inchipui cd nu era firimiturd pind in stomac. Acolo

am rdmas ror atit de neclintili, ca si si cum ne-am fi gdsitancorati in locuri f5ri pic de vint. Nu pot tigldui insd ci aerul era destul de cald qi de neplicut. Am gisit acolo ancore, parime, b5rci, barcaze qi un insemnar numdr de cortrbii, parte inclrcate, parte neincdrcate, toate inghilire de dihania asta. Nu ne mai puteam misca decit

la lumina tonelor. Nu mai exista

narii. Dar bucuria n-a linut mult, fiindci peste citeva ceasuri ne-am pomenit impresuragi de balene, ca si

pentru noi nici soare, njci lund gi nici vreun alt soi de planetd. Apa crestea, in mod obisnuit, de doud ori pe zi, gi tot de doud ori ne duceam la fund. Cind animalul bea, aveam flux, iar cind iqi scotea apa din el, cddeam la fund. DupI cit am putur socotir namila inghitea mai mult5 api decit lacul Geneva, care se intinde pe vreo treizeci de mile. In a doua zi de cind ne g5seam ca ostatici in impiriria aceasta a intunericului, indrSznii, impreunl cu cdpitanul si citiva oilteri, sd incerc o ieqire pe timp de reflux

t-\

'\)vs\:3::
.r

]iAi(.la ,- -

.t ,* :\t

!\"' l. !r' .\\Y!

t"+4r

nrxnealn nol lrmpul rn care corabia :e afla pe fund). Ne inarmardm, liregte, cu to4e, qi pomind la drum
asa

citeva baleniere
uscat.

si pomirim

spre

intilnirdm cam vreo zece mii

de

oameni apartinind tuturor natiunilor I unii locuiau de mai multi ani in sto-

cele paisprezece zile cit am socotit cd ne linuse namila ca ostatici, lumina zilei ni se pdru nespus de pl5cut5...

Dupi

Odati eliberali cu totii din uriaqul

stomac de peqte, alcituirim o flotd de treizeci si cinci de vase, ale tuturor naliunilor. Catargele le lSsarim infipte in gura dihaniei, ca sd ferim si pe aldi de groaznica nenorocire de a rlmine inchisi in genunea aceea de cunostinli motivul pentm care se intuneric si mil. strinseserd cu totii. blestematului de Prima noastrd dorinld fu si afl5m peqte i se IEcu sete qi incepu si bea. in ce parte a lumii ne gdseam, fiindcd Apa ndvdli cu atita fu-rie, incit ue- la inceput nici nu puteam bXnui mdbuirdm s[ ne retragem in mare grabd car. DupI numeroase observatii, despe vasele noastre, altminteri ne-am coperii in cele din urmi cX am fi in fi inecat. Unii dintre noi abia puturl Marea Caspici. Dar cum marea aceasta e o mare inchisd si n-are nici o si scape inotind. Dupi citeva ore ne simlirim ceva Iegdturi cu alte ape, nu puteam primai bine. De cum se goli namila, ne cepe cum de am ajuns acolo. Atunci adunarim iar. Fiind ales preqedinte, unul dintre localnicii insulei de brinfEcui propunerea si prindem unul de 25, pe care-l luasem cu mine, mi-a altul doud din cele mai mari catarge, dat o l5murire cum nu se poate mai si cind namila va cisca gura, sd i le inteleaptd. Dupi pdrerea lui, namila in al cirei stomac stdtuserim inimplintdm de-a curmezigul, impiedicind-o sd 9i-o inchidi la loc. Pro- chigi atita vreme ne adusese in punerea mea fu primid Idrd impo- Caspica pe vreun drum subpdmintrivire si aleserim o suti de oameni tean. Bine cd am ajuns pind aici. Ba zdraveni ca si o aducd la indeplinire. chiar ne-a bucurat vestea asta;i am De-abia ne pregdtiserim catargele, ficut tot ce ne-a stat in putinlS ca sd ci se ivi ocazia sd le folosim. Namila ajungem si la mal. Iar cel dintii care cdscd, qi atunci ii proptidm indate a pus piciorul pe uscat am fost eu. Dar abia md vizui pe plmint, cind intre fblci catargele noastre bine prinse. Un capit ii stripunse limba se ndpusti asupra-mi o citdmai dihaurs. r, Aha, gindii eu, sosisi la ;i se infipse in falca de jos, iar celilalt nie . de , +. se intepeni in cerul gurii. Acum nu timp !' I j apucai cu cite o mind labele mai era chip si-si inchidd gura chiar de dinainte 9i atit de drdg aq i le dacX i-am fi pus catarge mult mai strinsei in chip de bun venit. incit ursul incepu si urle inspdimintdtor. subrede. Cind totul fu readus la linia de plu- Eu, insd, fEri si-mi simt inima cirusi tire indunrul stomacului. echipardm de pulin muiatd de urletele lui, il
98

macul animalului. Ei tocmai se pregiteau sd lin5 o consfituire asupra felului in care ;i-ar putea redobindi libertatea. Dar tocrnai in clipa in care conducdtorul lor incepuse sI le aducl la

tinui atit pine ce ursul muri de foame. De arunci imi sriu de fricd toti ursii, gi nici unul n-a mai indrdznit sd se dea la mine. De acolo am plecat la Petersburg, unde un vechi prieten mi-a fdcut un dar pe care l-am preguit deosebit de mult. Mi-a dat un ciine de vindtoare din neamul vestitei cdtele, care, dupi cum v-arn mai povestit odatd, 9i-a fEtat c[1eii pe cind gonea un iepure. Din nenorocire, insd, pulin dupd aceea. un vinitor nedibaci mi-a impugcat ciinele. in loc sd trag[ intr-un stol de pdsiri, el a tras in ciinele care le stirnise. Drept amintire, am pus sd mi se facl vesta aceasta din pielea

scoate. cu voia sau teri voia mea. drept la locurile unde se gdse;re vinaruI. Si cum aiung la o bitaie de pu5c5 de Lrnul din locurile acelea, imi 9i sare un nasture de la vestd gi cade drept in locul unde se giseqte silbiticiunea. Iar eu, care stau intotdeauna cu cocoqul puqtii ridicat qi cu magazia pulberii plini, nu scap nici un vinat.

ciinelui. $i ori de cite ori plec si vinez pe cimp, aceastd vestd ma

DupX cum vedeti, nu mai am decit trei nasturi la vesd. Dar de indati ce se va deschide iar sezonul de vinitoare, am sd pun si mi se coasi inci doud rinduri de nasturi noi. V6 poftesc, aqadar, atunci si vd asigur ci o si peueceti cit se poate de bine. Iar pentru ast6zi, mi inchin in fala dorhniilor voastre, dorindu-vd somn ulor.

@r@

CUPRINS

O cdldtorie plind
de peripepii Poaestiri aindtore;ti Doi ciini ;i un cal Cdldtorie pe o ghiulea,
13
21

o cdld.torie in lund
alte povestiri minunate Prima aaenturd pe mare A doua aventurd. pe mare A treia aaenturd pe rnare A patra aventurd pe rnare A cincea aaenturd pe mare A ;asea aaenturd pe mare A ;aptea auenturd pe mare

;i

30

37
43

46 48 52 57
62

A A A zecea aaenturd pe mare 84

Cdldtorie prin lume, precum ;i alte minunate aventuri

cdld.torie la Gibrahar 66 opta aztenturd pe mare 77 noua aaenturd pe mare 82

90