AUTISM

Autismul este o dereglare neuro-biologica care afecteaza functionarea creierului. Autismul este diagnosticat de patru ori mai mult la baieti decat la fete. Statisticile internationale realizate incepand cu anii 90 releva o incindenta alarmanta a tulburarilor din spectrul autismului: 1 la 166 de copii potrivit Congresului European de Neuropsihiatrie de la Barcelona sau chiar de 1 la 150, potrivit Centers for Disease Control, Atlanta, fiind o afectiune mai des intalnita decat cancerul, diabetul, SIDA etc. Autismul poate aparea in toate tipurile de familii, indiferent de mediu social, rasa, etnie. Autismul afecteaza dezvoltarea normala a creierului in ariile care sunt responsabile de functia de comunicare, interactiunea sociala si functionarea cognitiva. Caracteristicile principale ale unui copil cu autism sunt : lentoare in intelegerea mesajelor, probleme de intelegere a limbajului receptiv si expresiv, probleme in sfera senzoriala, comportamente nepotrivite din punct de vedere social sau comportamente in exces ( autostimulari, tipete etc.), incapacitate sau greutate in stabilirea contactului vizual, probleme de somn, miscari ciudate implicand diferite parti ale corpului sau tot corpul, in cazuri severe copilul poate ajunge chiar sa se raneasca singur, insensibilitate la durere sau dimpotriva o sensibilizare exagerata. Copilul cu autism poate avea comportamente in exces (autostimulare, automutilare, agresiune, hiperkinetism, istericale, comportamente obsesive, comportamente stereotipe) dar si comportamente deficitare (limbaj, abilitati sociale, abilitati de joaca, abstractizari si autoservire), scopul terapiei fiind acela de a descreste comportamentele excesive, de a creste comportamentele deficitare si de a modela altele noi . Semnele caracteristice autismului pot fi observate incepand cu varsta de 18 luni. REPERE DE DIAGNOSTICARE PRECOCE ALE AUTISMULUI:

Nu reactioneaza (rade, vocalizeaza, intinde manutele) atunci cand ii acordati atentie; Zambeste foarte rar sau deloc; Nu intinde mainile atunci cend vreti sa il luati in brate; Evita de cele mai multe ori contactul vizual atat cu dumneavostra cat si cu ceilalti; Este dificil de calmat atunci cand plange;

Incepe sa planga fara un motiv pe care sa-l puteti depista iar acest episoade de plans dureaza o perioada; Are o hipersensibilitate la sunete, unele dintre ele provocand crize de plans, si nimic din ceea ce faceti nu il calmeaza;

Nu urmareste cu privirea persoanele sau obiectele care se misca in campul lui vizual; Are comportamente repetitive fata de anumite obiecte (exemplu: invarte rotile de la masinute foarte mult timp);

Nu va aduce obiectele indicate de dumneavostra; Nu raspunde la instructiuni simple (hai la mama, vino la mine); Isi fixeaza privirea spre un punct fix si o mentine mai mult de 1 minut; Nu imita ceea ce faceti; Nu raspunde atunci cand este strigat pe nume; Nu priveste spre un obiect pe care il indicati; Nu se uita la lucrurile pe care le priviti si dumneavoastra; Nu incearca sa va atraga in activitatile lui; Lipseste comunicarea non-verbala; Nu imita expresiile faciale sau gestuale; Uneori aveti impresia ca nu aude atunci cand vorbiti cu el; Nu reactioneaza la anumite tonalitati ale vocii; Are anumite reactii corporale repetitive cum ar fi batutul din palme sau leganatul; Manifesta aversiune fata de schimbari si se manifesta prin crize de plans; Are probleme de alimentatie sau de somn;

Cand este dus intr-un loc necunoscut nu manifesta interes pentru explorarea mediului; Are reactii anormale fata de stimuli normali; Nu manifesta nevoia de afectiune; Uneori manifesta teama nejustificata; Uneori este autoagresiv sau agresiv cu cei din jur; Isi acopera urechile cu mainile atunci cand se aud anumite zgomete; Este in cea mai mare perioada a timpului anxios si speriat; Adopta posturi bizare; Nu ii place sa fie atins sau luat in brate; Uneori pare insensibil la durere; A incetat sa mai foloseasca anumite cuvinte pe care inainte le folosea. Copilul nu raspunde la solicitarile adultului (decat cand vrea) si pare ca nu aude sau nu intelege ceea ce i se cere;

Copilul protesteaza in momentul in care i se cere ceva si se insista pentru primirea unui raspuns; Jocul ii este marcat de un caracter stereotip (foloseste obiectele sau jucariile mereu in acelasi fel, de exemplu: le inchide/deschide, bate cu obiectele in anumite locuri, le invarte etc );

Copilul nu foloseste obiectele in scopul lor uzual (le linge, scutura, plimba sticle pe care le umple si le goleste etc);

Prezinta probleme de alimentatie, si probleme ale somnului; Nu doreste sa foloseasca cuvinte cu sens de comunicare; Merge pe varfuri; Ecolalia (repetarea la nesfarsit a unor sunete, cuvinte, reclame tv etc);

Poate sa nu observe cand pleaca si cand vine parintele de la serviciu.

Un copil autist poate sa fie afectuos cu parintii si apropiatii lui. Mama poate spune Eu ma inteleg bine cu copilul meu, inteleg ce vrea. insa intrebarea este daca si ceilalti il inteleg, daca isi poate face cunoscute dorintele, nevoile, daca impartaseste cu ceilalti modul in care se simte; fericirea, supararea. Daca regasim copilul ca prezentand cateva din simptomele de mai sus si daca asta se intampla cu o frecventa si o intensitate mica, motivele de ingrijorare sunt minime, dar daca lista cuprinde multi itemi avem de-a face cu un copil care are nevoie de ajutor suplimentar.

Interventia timpurie un pas sigur in recuperarea copilului cu autism!

Interventia timpurie este cheia obtinerii unor rezultate optime pentru copii cu autism. Cercetarile demonstreaza ca perioada de maxima dezvoltare a creierului uman se gaseste undeva intre varsta de 0 si 3 ani. Intarzierea in dezvoltare a copilului mic, observata timpuriu, poate fi compensata printr-o stimulare adecvata, prin adaptarea unor metode terapeutice la necesitatile si particularitatile copilului. Terapii si metode terapeutice Terapie comportamentala aplicata Terapie cognitiv comportamentala Terapie ocupationala Logopedie Stimulare senzoriala Kinetoterapie Grupuri de socializare Art terapie De ce asa devreme? Pentru a intelege limbajul si a-si exprima nevoile

Pentru a merge la gradinita Pentru a avea un comportament adecvat Pentru a intelege emotiile Pentru a invata lucruri noi Astfel, un copil se poate dezvolta armonios Scopul terapiei este recuperarea si integrarea copilului cu autism PENTRU PARINTI ce este de facut dupa ce copilul a fost diagnosticat cu autism?

Pentru a intelege cu ce se confrunta copilul dumneavoastra si pentru a reusi sa-l ajutati cat mai eficient, imediat dupa aflarea diagnosticului este recomandat sa cititi despre aceasta afectiune. Este foarte important sa intelegeti tulburarile ce se petrec in sfera comunicarii si limbajului, a socializarii, autonomiei personale, jocului, somnului si alimentatiei, in sfera cognitiva si la nivel sezorial. Copilul are nevoie de ajutor pentru a depasi toate aceste dificultati si este indicat sa incepeti un program de terapie cat mai repede dupa aflarea diagnosticului. In functie de abilitatile care trebuie predate si de comportamentele care trebuie modelate va fi realizat un program individualizat pentru fiecare copil in parte. Pasii necesari pentru inceperea terapiei: Informare Consultarea unui medic specialist Evaluarea psihologica initiala a copilului Consiliere parentala

TERAPIE

Metodele terapeutice aplicate copiilor cu autism trebuie s includ programe de stimulare a tuturor planurilor de dezvoltare i s vizeze dezvoltarea funcional a abilitilor copilului. Este foarte important s tim cnd predm o abilitate, care este scopul acesteia i crui segment de vrst se adreseaz. Intervenia terapeutic presupune adaptarea metodelor i tehnicilor de terapie n funcie de problematica i particularitile copilului. Orice metod terapeutic trebuie s urmreasc stimularea adecvat a tuturor paliere lor de dezvoltare: motricitate, stimulare senzoriala, imitatie, limbaj receptiv si expresiv, comunicare functionala, procese cognitive, socializare, autonomie personala si comportament. Urmarind etapele de dezvoltare ale copilului tipic, putem realiza un plan curricular adaptat copilului cu cerinte speciale. Fiecare copil este diferit, insa toti copiii au nevoie de stimulare adecvata si sprijin in procesul de invatare. Evolutia copilului cu autism depinde de:

Varsta copilului la intrarea in programul terapeutic Potentialul acestuia Gradul de implicare al familiei Formele procesului terapeutic si constanta aplicarii acestora Profesionalismul terapeutilor

Analiza comportamental aplicat/ applied behavior analysis ABA este o tiin a comportamentului uman. Este un proces de aplicare sistematic a interveniilor bazate pe principiile nvri cu scopul de a mbunti comportamentele adaptative si achiziiile necesare adaptrii la mediu. Analiza comportamental aplicat este o tehnic prin care se evalueaz mediul n care triete o persoana, apoi se fac anumite schimbri cu scopul de a producembuntiri semnificative n comportamentul uman, n sensul adaptrii acestuia la cerinele mediului social. Include observarea direct, analiza funcional a relaiei dintre mediu i comportament. ABA utilizeaz antecedentele i consecinele unui comportament pentru a produce modificri dezirabile ale acestuia. Se bazeaz pe ideea comportamentul uman este influenat de experienele trecute i prezente dar i de structura genetic a individului. Metoda ABA este un studiu terapeutic al comportamentului, manifestat n moduri diferite la copiii cu autism i alte disfuncii asemntoare. n cazul utilizrii terapiei comportamentale aplicate la copiii din spectrul autist, trebuie consolidat o echip de terapeui, coordonat de un psiholog specializat n terapia comportamental, terapia fcndu-se mai multe ore pe zi (20 30 ore pe sptmn), pentru fiecare terapeut o sesiune fiind cuprins ntre doua i trei ore. Copilul cu autism poate avea comportamente n exces (autostimulare, automutilare, agresiune, hiperkinetism, comportamente obsesive, comportamente stereotipe) dar i comportamente deficitare (limbaj, abiliti

sociale, abiliti de joac, abstractizri i autonomie personal), scopul terapiei fiind acela de a descrete comportamentele excesive, de a crete comportamentele deficitare i de a modela altele noi. Scopul terapiei este de a preda un numr mare de comportamente adecvate (congnitive, de limbaj, soci ale etc.) prin modelare comportamental. Terapia se adreseaz tuturor ariilor de dezvoltare: cogniie, motricitate, social, autonomie, comunicare i limbaj. De asemenea, terapia vizeaz i principalele probleme legate de comportamentele neadecvate. Relaia dintre comportamente i mediul nconjurtor este descris de principiile condiionrii operante care are 3 componente: ANTECEDENT situaia n care a aprut comportamentul respectiv (unde era copilul, cu cine, ce fcea copilul sau ce i s-a cerut s fac, daca a fost ntrerupt din vreo activitate etc.); COMPORTAMENT aciunea ntreprinsa ca reacie la antecedent; CONSECINA ce s-a ntmplat imediat dup apariia comportamentului problem (ex. copilul a nceput s ipe pentru c vrea o jucrie iar mama i-a dat jucria respectiv). Pentru a dezvolta programe care s schimbe cu succes comportamentele copiilor este foarte important de neles cum anume influeneaz antecedentele i consecinele comportamentele i cum opereaz acestea. DE CE ABA? / REZULTATELE TERAPIEI Rezultatele cercetrilor n urma aplicrii ABA arat c dac terapia este nceput devreme nainte de vrsta de 4 ani, este intensiv 20 30 chiar 40 de ore de terapie pe sptmn i este continuat pn la doi ani, ntre 20 si 50% dintre copii pot fi recuperai. Este foarte important de tiut c programul de terapie include: lucrul unu la unu n camera de lucru, integrarea n grdini nsoit de un terapeut, generalizarea abilitilor nvate n camera de lucru un mediul exterior celui familial. Copiii care ncep terapia ABA dup vrsta de patru ani i pot dezvolta abilitile sociale, anumite abiliti cognitive i, mai important, abilitai de via. i pot mbunti abilitile de autoajutorare necesare, cum ar fi s tie s fac cumpraturi, s ia autobuzul i s in curat i ordine n cas. Pe scurt, ei pot s devin, n multe cazuri, relativ independeni i nu trebuie s triasc n instituii specializate. Metoda ABA ajut copilul cu autism n urmtoarele arii:

creste frecventa apariiei comportamentelor dezirabile prin recompensare; nva copilul abilitai noi (pred, prin nvare sistematic i recompensare, abiliti de autoservire, comunicare, relaionare social); menine anumite comportamente necesare adaptrii la mediul social; generalizeaz sau transfer comportamentele dintr-o situaie n alta sau de la un anumit mod de rspuns la altul mai complex (scopul este de a generaliza i transfera tot ceea ce nva in camera de lucru la grdini, coala, mediu social);

reduce comportamentele interferante, care pot ngreuna nvarea i relaionarea; modific mediul de nvare pentru ca aceasta s se realizeze ct mai eficient, ins pe termen lung se urmrete ca persoana s se poat descurca n orice situaie. TERAPII COMPLEMENTARE

Terapia Logopedic Are ca scop educarea i reeducarea (terapia corectiv) limbajului Att la copii normali, ct i la cei cu diverse deficiene, tulburrile de limbaj survenite din diverse cauze mpiedic nelegerea, recepionarea i transmiterea mesajului verbal. Comunicarea prin limbaj este cea mai important cale de integrare colara i social a copilului. Terapia Ocupaional - este un tratament ce se concentreaz n a ajuta oamenii pentru a dobndi independena n toate zonele de activitate pe care le desfoar. Terapia ocupaional ofer copiilor metode variate, activiti plcute, distractive, pentru a mbogi deprinderile cognitive, fizice i motorii i pentru a spori ncrederea n sine. Cu ajutorul terapiei ocupaionale, un copil cu probleme n dezvoltare va nva s interacioneze cu membrii familiei i s dezvolte relaii sociale cu ali copii i parteneri de joc. ART TERAPIA (terapia prin art) Art-terapia utilizeaz toate formele expresive: pictura, sculptura, muzica, literatura, poezia, teatrul, i dansul ca mijloace de punere n valoare i mbogire a personalitii fiecruia, ajutndu-l s exprime emoiile profunde i dificultile pe care le ntmpin sau pur i simplu s se dezvolte armonios. Terapia Senzorial Experienele senzoriale includ atingerile, micarea, vigilena corporal, vederea, sunetele, mirosul, gustul i fora gravitaional. Diferenierea ntre acestea poart numele de integrare senzorial. n timp ce procesul integrrii senzoriale se petrece automat i fr eforturi pentru majoritatea, pentru alii, procesul nu funcioneaz adecvat. Efort intens i atenie mare sunt necesare acestor copii pentru ca integrarea senzorial s se petreac, fr o garanie c este eficient. Cnd acest lucru se ntmpl, scopurile nu sunt atinse uor, rezultnd tulburarea de integrare senzorial.