Tulburarea de spectru autist Tulburarea de spectru autist reprezint o tulburare neurobiologic de dezvoltare n care exist o afectare semnificativ a capacitii

de comunicare verbal i nonverbal.

Exista si alte trasaturi asociate cum ar fi implicarea in activitati repetitive si miscari stereotipe, agitatie psihomotorie la schimbarea mediului sau a activitatiilor obisnuite, zilnice si un raspuns particular la diferite experiente senzoriale. Frecvent parintele se adreseaza medicului pentru intarzierea observata in dezvoltarea limbajului expresiv, pe scurt copilul nu spune niciun cuvant sau vorbeste sub nivelul asteptat pentru varsta lui. Ei pot ajunge la 3 sau 4 ani fara sa spuna decat 45 cuvinte. Exista multe particularitati de limbaj la copilul autist in conditiile in care 50% dintre ei il pot achizitiona. Uneori repeta expresiile auzite imediat sau la un interval de timp fara ca aceasta sa fie un efort de comunicare real. Pot vorbi despre ei la persoana a IIIa singular La intrebarea Vrei apa? copilul poate raspunde: Da-i baiatului apa. Oricum, limbajul are o prozodie particulara ca si cum ar canta cuvintele sau ar respecta tonul auzit. Mai tarziu vor avea dificultati in a intelege cuvintele cu mai multe sensuri, glumele sau ironiile. Alteori parintii incep sa se alarmeze deoarece fiul sau fiica lor pare ca nu aude bine, ca este surda atunci cand este strigat(a) pe numele mic, dar in schimb reactioneaza foarte bine la diferite sunete, zgomote din mediu curgerea apei de la robinet, fosnetul de plastic sau de hartie, melodiile de la reclame sau, in general, de la televizor. Astfel se poate evidentia deficitul precoce in interactiunea sociala: copilul pare neinteresat de intrarea sau iesirea mamei din camera (desi nu interactioneaza in mod real cu ea atunci cand este aproape, uneori pare dependent de prezenta mamei, devine agitat si chiar se poate lovi singur peste fata sau cap sau se poate musca de mana atunci cand ea se indeparteaza), are o atitudine indiferenta, detasata, nu simte nevoia de a fi mangaiat sau laudat si nici de a impartasi un joc sau o activitate cu cineva din anturaj. Privirea ochi-in-ochi este absenta la copiii autisti. El pare ca se uita la colturile camerei in care se afla, au o privire neinteresata ca si cum ar privi in gol sau dincolo de persoana la care privesc. Nevoia de securizare este absenta copilul normal dezvoltat se uita la obiectul dorit sau la locul unde anticipeaza o activitate

dorita si apoi se uita in ochii mamei sau adultului de insotire cautand incurajarea si aprobarea iar apoi priveste din nou obiectul de interes. De exemplu, daca un copil autist construieste un turnulet din cuburi (ei pot demonstra abilitati deasupra varstei uneori) nu rezoneaza afectiv la incurajarile sau indiferenta mamei si nici nu manifesta reactia de uimire si securizare uitandu-se in ochii ei daca turnuletul se prabuseste. Copilul autist nu se joaca cu ceilalti copii, acest comportament este repede observat de parinti el prefera jocurile simple, neelaborate, nefunctionale, stereotipe, repetitive. Se poate atasa foarte puternic de un obiect, o hartie, o jucarie careia nu-i descifreaza intelesul simbolic. Pierderea acestora poate declansa puternice reactii de agitatie si frustrare. Cei mai multi copii prezinta miscari stereotipe merg pe varfuri, topait, isi flutura mainile (mai ales in momentele de frustrare) si manifesta o instabilitate motorie evidenta, nu pot sta locului, sunt intr-o continua miscare. Uneori examineaza obiectele straine mirosindu-le sau atingandu-le cu limba, pipaindu-le structura. Gradul de afectare clinica este foarte variabil, diferit de la copil la copil acest lucru reflectandu-se in prognosticul diferit de la caz la caz si obligand la o evaluare din partea unui specialist in afectiunile copilului mic, psihiatrul de copii si adolescenti. Cea mai importanta piesa in tratamentul acestor afectiuni este interventia comportamentala. La noi in tara iau avant terapiile de tip ABA (Applayed Behavioral Assesment) ce necesita un efort sustinut, de lunga durata, dar cu rezultate satisfacatoare. Aspectul psihofarmacologic este rezervat cazurilor cu agitatie severa, cu auto sau heteroagresivitate sau cu discontact important ce impiedica interventia terapeutului. Toate aceste particularitati de limbaj, interactiune sociala sau comportament pot fi observate de parinti si ii pot determina sa apeleze la medic. Diagnosticul precoce, inaintea varstei de 3 ani asigura interventia timpurie ce imbunatateste prognosticul acestei afectiuni.

despre autism veti citi: Ce este autismul Trei caracteristici comune ale copiilor autisti Cum se detecteaza problemele din spectrul autismului O categorie larga de autisme Grade de afectare cu autism Caracteristicile tulburrilor din spectrul autismului
Ce este autismul? Autismul a fost descris si diagnosticat pentru prima data in anul 1943, iar acestei boli i-au fost asociate trei caracteristici comune copiilor autisti. Specialistii sunt de parere ca interventia timpurie este critica pentru succesul tratamentului unui copil autist. De aceea, parintii copiilor de varste tot mai mici sunt atenti la eventualele semne de autism. Va sti insa pediatrul sa le recunoasca? Informatiile arata ca rata prezentei autismului la copii este in crestere rapida, si fiecare dintre noi cunoaste deja cel putin un copil avand acest spectru de probleme. Si intrucat ultimele noutati sugereaza ca interventia timpurie este critica pentru succesul tratamentului, parintii copiilor de varste tot mai mici sunt atenti la eventualele semne de autism. Iata cateva informatii care ne fac sa intelegem ce este autismul si sfatul de la Desprecopii.com : Preocuparea tuturor fata de acest aspect are cote tot mai mari, dar adevarul din spatele ei ar trebui sa va mai usureze grijile. Trei caracteristici comune ale copiilor autisti Autismul a fost descris si diagnosticat pentru prima data in anul 1943, iar acestei boli i-au fost asociate trei caracteristici comune copiilor autisti:
Prefera relationarea fata de obiecte in loc de oameni. Sunt obsedati de mentinerea obiceiurilor (a rutinelor) si a asemanarilor in viata lor. Au tendinta de a cauta insingurarea completa, inchizandu-se fata de lumea din jurul lor.

Comunicarea pre- i nonverbal in cazul autismului Comunicarea verbal in autism Semne ale autismului Suportul cumunitatii Desprecopii pentru parinti cu copii cu autism Grupuri de suport despre autism

Desi s-a spus intotdeauna ca boala reprezinta un - spectru sau o arie de probleme, azi acest diagnostic le este pus mai multor copii decat in trecut, copii care au simptome mai mult sau mai putin severe. De exemplu, copiii care au sindromul Asperger, care presupune un nivel ridicat de inteligenta fara probleme de limbaj, insa cu deficiente sociale, sunt inclusi in spectrul autismului, la fel ca si cei ale caror simptome sunt atat de severe incat cu o generatie in

urma ar fi fost cel mai probabil considerati retardati mintal. Este indiscutabil ca numarul copiilor diagnosticati cu o problema din spectrul autismului a crescut foarte mult fata de statisticile de acum 30 de ani. Dar pe cat de larg raspandite par problemele din spectrul autismului (PSA), acestea afectand cam unul din 150 de copii, conform informatiilor oferite de Centers for Disease Control and Prevention din Statele Unite, expertii sunt de acord ca aceasta nu este o problema epidemica.

Cum se detecteaza problemele din spectrul autismului In realitate, este imposibil de comparat autismul din zilele noastre cu cel de acum 10 sau 20 de ani. Nu numai ca medicii stiu mai bine sa detecteze PSA, asa incat diagnosticul este mai frecvent, dar si multi experti spun ca interpretarea spectrului de catre medici a devenit atat de larga incat un diagnostic de autism nu mai este deloc un diagnostic. Folosirea termenului a fost largita pana in punctul in care copiilor despre care mi se spunea ca sunt autisti le lipsea deficitul social, care este simptomul de baza, declara Susan Swedo, doctor in medicina, pediatru si cercetator principal in cadrul programului intern de cercetare asupra autismului al Institutului de Sanatate Mintala a SUA. -Ne aflam in ape tulburi in privinta diagnosticarii. Se manifesta ceea ce se poate numi supra-diagnosticarea, confirma Joe Piven, doctor in medicina, psihiatru la University of North Carolina in Chapel Hill, care conduce UNC Neurodevelopmental Disorders Research Center, SUA. Exista multi copii care nu au neaparat autism, dar au simptome aproape de autism, declara el, care interfera cu capacitatea lor de a functiona normal. Si, desi cateva comportamente repetitive sau ciudatenii sociale nu inseamna neaparat ca un copil este autist, pot duce la diagnosticarea sa cu autism. O categorie larga de autisme Expertii sunt de acord, totusi, ca nu exista ceva numit autism, ci ca exista autisme, o categorie larga de autisme regresive (in care un copil care se dezvolta normal pana la un punct incepe sa regreseze in autism) si tipuri - non-regresive (cu probleme care se manifesta inca din primii doi ani de viata), precum si subtipuri ale acestor categorii. Pentru a ajuta la lamurirea controversei, Institutului de Sanatate Mintala din Statele Unite a lansat in luna septembrie a anului trecut un studiu vast pentru a identifica variantele si a rafina modul in care medicii pun diagnosticul. Asa incat ne putem astepta ca, la fel ca in cazul prevalentei actuale a autismului, in cativa ani sa vedem o prevalenta a diagnosticelor PSA si mai mare.

Grade de afectare cu autism Gravitatea autismului variaz de la sever la uor, iar acesta se intersecteaz cu diverse nivele de inteligen care, i acestea, variaz de la dificulti profunde de nvare, pn la nivele normale de inteligen sau, n cazuri mai rare, la inteligen superioar, chiar aproape de genialitate (aa numiii savani - autistic savants ). Acetia din urm au un talent special, insule de genialitate, n anumite domenii: de ex., calcule matematice fcute cu o incredibil vitez , calcule calendaristice (ex. Kim Peek, o enciclopedie, a memorat peste 7,600 cri- i un geniu n calcule calendaristice; el este cel care a inspirat personajul Raymond Babbitt din filmul Rain Man), muzic (ex. cazul lui Leslie Lemke, adult cu tulburare de dezvoltare i cu paralizie cerebral, care, dei nu a studiat pianul, compune muzic i poate cnta sute de piese dup ce le-a auzit o singur dat), art desen, pictur, grafic, etc- (ex. Richard Wawro, adult cu autism din Scoia, pictor recunoscut la nivel internaional), computere, domenii n care nu snt necesare comunicarea sau alte abiliti sociale. Totui, aproximativ 70-75% dintre persoanele cu autism au un nivel sczut de funcionare intelectual (diverse grade de retardare intelectual, de la uor la sever) i adaptativ. Autismul mai poate fi asociat cu alte probleme cum ar fi: epilepsie (25-30% dintre persoanele cu autism) , hiperactivitate, dislexie, paralizie cerebral, .a. Caracteristicile tulburrilor din spectrul autismului n ciuda a diferitelor cauze organice i a unei largi varieti a manifestrilor clinice, exist un tipar comun al disfunctionalitilor psihofiziologice i neuropsihologice. Descrierea tulburrilor din cadrul spectrului autismului se face la trei nivele: biologic (creierul), psihologic (psihicul) i comportamental. Nu s-au descoperit nc factorii biologici specifici care ar provoca apariia autismului, dei cercetrile din ultimii ani au relevat existena anomaliilor i disfunctionalitilor n diverse regiuni i sisteme ale creierului, diferene structurale, funcionale sau chimice. Printre teroriile cognitive care ncearc s explice autismul i variabilitatea comportamentului persoanelor cu autism, cele mai cunoscute sunt: teoria minii/ Theory of mind ( Baron -Cohen, Leslie i Frith, 1985), teoria slabei coerene centrale/ weak central coherence theory(Frith, 1989) i teoria deficitului executiv/executive functioning(Ozonoff s.a., 1991, 1995). n timp ce teroriile de la primele dou nivele snt nc la nivel de ipoteze (dei rezultatele cercetrilor privind implicarea anumitor gene n apariia autismului certific responsabilitatea factorilor genetici pentru apariia tulburrilor), exist un consens general n ceea ce privete simptomele pe baza crora se face clasificarea tulburrilor din spectrul autismului. Astfel, descrierea comportamental n cadrul celor dou principale sisteme de clasificare, Clasificarea Internaional a Bolilor (1977, 1992) i Manualul de diagnostic i statistic a tulburrilor mentale (1980, 1987, 1994) este aproape identic i are la baz triada de deteriorri/ triad of impairmentsformulat de Lorna Wing (1993) : deteriorri / tulburri la nivelul interaciunilor sociale, n comunicare i n imaginaie, deseori i printr-un repertoriu restrns de interese i comportamente (prezena unui comportament nalt obsesiv, repetitiv sau rutinier). Aadar, nu exist o singur caracteristic ce ar putea singur s duc la stabilirea diagnosticului de autism (tulburare din spectrul autismului), ci existena tulburrilor n toate cele trei arii de dezvoltare este tipic pentru autism.

1.Tulburri la nivelul interaciunilor sociale. Dificultile pe care le au persoanele cu autism la nivelul interaciunilor sociale cu ceilali reprezint problema central a acestei tulburri (principalul simptom) i totodat principalul criteriu de diagnosticare. Studiile arat c acest deficit este permanent i este ntlnit indiferent de nivelul intelectual al pesoanei. Unele persoane cu autism pot fi foarte izolate social; altele pot fi pasive n relaiile sociale sau foarte puin interesate de alii; ali indivizi pot fi foarte activ angajai n relaiile sociale, ns ntr -un mod ciudat, unidirecional sau de o maniera intruziv, fr a ine seama de reaciile celorlali. Toate aceste persoane ns au n comun o capacitate redus de a empatiza, dei snt capabili de a fi afectuoi, ns n felul lor. Lorna Wing a delimitat 4 subgrupe de persoane cu autism n funcie de tipul interaciunilor sociale, indicator i al gradului de autism:
grupul celor distani , forma sever de autism, unde indivizii nu iniiaz i nici nu reacioneaz la interaciunea social, dei unii accept i se bucur de anumite forme de contact fizic. Unii copii snt ataai la nivel fizic de aduli, dar snt indifereni la copiii de aceeai vrst. grupul celor pasivi, forma mai puin sever, n care indivizii rspund la interaciunea social, ns nu iniiaz contacte sociale; grupul celor activi, dar bizari , n care indivizii iniiaz contacte sociale, ns ntr-un mod ciudat, repetitiv sau le lipsete reciprocitatea; este vorba adesea de o interaciune unidirecional, acetia acordnd puin atenie sau neacordnd nici o atenie reaciei/rspunsului celor pe care i abordeaz; grupul celor nenaturali , n care indivizii iniiaz i susin contacte sociale, ns ntr-o manier foarte formal i rigid, att cu strinii, ct i cu familia sau prietenii. Acest tip de interaciune social se ntlnete la unii adolesceni i aduli nalt funcionali.

n cursul evoluiei lor, indivizii cu autism pot s treac dintr-un grup n altul datorit dezvoltrii, de ex. persoanele nalt funcionale pot trece la pubertate din grupul celor activi dar bizari, n grupul pasivilor sau, n urma unui ajutor sau antrenament specific, cei distanisau evitani pot nva s tolereze i chiar s se bucure de compania celorlali, devenind mai activi. 2. Tulburri la nivelul comunicrii verbale i nonverbale. Problemele de comunicare se manifest la persoanele cu autism att n componenta verbal ct i cea nonverbal a comunicrii. Clara Park descrie limbajul fiicei ei la doi ani i apoi la 23 de ani. "La doi ani folosea cuvinte din cnd n cnd dar nu pentru a comunica. La 23 de ani, oricine o aude pe Jane spunnd mai mult de unul- dou cuvinte i d seama c ceva nu e n regul. Ea a nvat engleza (limba sa matern) ca pe o limba strin, dei foarte ncet i o vorbete ca un strin. Cu ct e mai prins de ceea ce are de spus cu att vorbirea sa se deterioreaz, atenia ei neputndu-se concentra att la ceea ce spune ct i la felul n care spune. Pronumele se amestec, tu pentru eu , ea pentru el , ei n loc de noi. Acordurile i articolele dispar, verbele sunt omise."(Park, 1982) Comunicarea pre- i nonverbal in cazul autismului Problemele de comunicare apar la vrste foarte mici (prima copilrie). Copiii cu tulburri din spectrul autismului nu dezvolt n mod spontan acel comportament, tipic pentru copiii obisnuii, de atenie comun/ mprtit (joint attention, shared attention). Acest comportament presupune indicarea cu degetul ctre un obiect

(alternnd privirea ntre obiectul respectiv i adult) ,cu intenia de a-l obine, de a spune, comenta ceva despre un obiect, un eveniment sau de a arta /da cuiva un obiect pentru a mprti interesul pentru acel obiect. Comportamentele de cerere, snt prezente i la copiii cu autism, ns n scopuri instrumentale sau imperative, copilul considerndu-i pe ceilali ca ageni ai aciunii. Astfel, el poate utiliza contactul vizual mpreun cu alte gesturi pentru a indica o jucrie care nu-i mai e la ndemn sau care nu mai merge, a da un obiect unei alte persoane, pentru a cpta ajutorul unei alte persoane n a obine un obiect, ntinznd mna spre obiectul dorit sau lund mna adultului i ducnd-o spre obiectul dorit. Persoanele care nu comunic verbal nu dezvolt n mod spontan alternative de comunicare. Acestea trebuie s fie nvate s foloseasc un sistem alternativ de comunicare (limbajul semnelor, obiecte-simboluri, fotografii, pictograme, cuvinte scrise, ex.sistemul Picture Exchange Communication Sistem/ PECS.) Comunicarea verbal in autism Se estimeaz c 30-50% dintre persoanele cu autism rmn funcional mute de-a lungul vieii, adic nu dezvolt un limbaj cu ajutorul cruia s poat comunica, n timp ce alii pot fi aparent foarte flueni n vorbire. Cei care au limbaj ncep s vorbeasc, de regul, mai trziu i o fac ntr-un mod neobinuit, specific: pot fi prezente ecolalia imediat sau ntrziat, inversiunea pronominal, neologismele, idiosincraziile. Structurile gramaticale sunt adesea imature i includ folosirea repetitiv i stereotip a limbajului (de exemplu, repetarea de cuvinte sau expresii indiferent de situaie; repetarea de versuri aliterate ori de reclame comerciale) ori un limbaj metaforic (un limbaj care poate fi neles clar doar de ctre cei familiarizai cu stilul de comunicare al individului). Au, de asemenea, probleme la nivelul formal al limbajului (fonetic, prozodic, sintagmatic- nlimea vocii, debitul i ritmul vorbirii sau accentul pot fi anormale, de ex. voce monoton sau piigiat, vorbire cntat sau cu ascensiuni interogative la finele frazelor), dar i semantic i pragmatic. Pentru persoanele cu autism este foarte dificil s aleag i s menin un anumit subiect de conversaie; par s nu neleag c o conversaie ar trebui s determine un schimb de informaii sau c o exist are anumite reguli ce trebuie respectate (a asculta partenerul, a atepta s-i vin rndul s vorbeti, a construi pe ceea ce se spune, etc), au dificulti n a rspunde adecvat unor cerine indirecte, pe care tind s le interpreteze literal, fr s surprind nuanele; nu reuesc s-i adapteze comunicarea la contexte sociale variate, etc. Chiar i cei cu autism nalt funcional sau sindrom Asperger au probleme de limbaj, n special n ceea ce privete aspectele sale pragmatice. Reaciile emoionale ale persoanelor cu autism, atunci cnd sunt abordate verbal i nonverbal de ctre ceilali, sunt de cele mai multe ori inadecvate i pot consta n: evitarea privirii, inabilitatea de a nelege expresiile faciale, gesturile, limbajul corporal al celorlali, adic tot ceea ce presupune angajarea ntr-o interaciune social reciproc i susinerea acesteia. Indiferent de abilitile verbale, persoanele cu autism au, n general, probleme n nelegerea comunicrii i dificulti serioase n nelegerea i mprtirea emoiilor celorlali. Ajutnd persoanele cu autism s nvee s comunice, indiferent de modalitatea de comunicare folosit, le ajutm s-i diminueze i comportamentele problem care apar cel mai adesea datorit dificultii sau a incapacitii persoanei de a-i comunica nevoile, dorinele ntr-un mod adecvat.

3. Tulburri la nivelul imaginaiei, repertoriu restrns de interese i comportamente La copiii cu autism jocul imaginativ, jocul simbolic cu obiecte sau cu oameni nu se dezvolt n mod spontan ca la copiii obinuii. Jocul acestora este repetitiv, stereotip, lund forme mai simple sau mai complexe. Copiii mai nalt funcionali au stereotipii mai complexe. Forme mai simple: nvrtirea jucriilor sau a unor pri ale acestora, lovirea a dou jucrii ntre ele, etc, scopul fiind autostimularea. Alte activiti stereotipe pot fi: micarea degetelor, agitarea obiectelor, rotirea sau privirea obiectelor care se rotesc; zgrierea unor suprafee, umblatul de-a lungul unor linii, unghiuri, pipirea unor texturi speciale, legnatul, sritul ca mingea sau de pe un picior pe altul, lovirea capului, scrnitul dinilor, mormitul repetitiv sau producerea altor sunete, etc. Forme mai complexe pot fi: ataarea de obiecte neobinuite, bizare, interese i preocupri speciale pentru anumite obiecte (ex. maini de splat) sau teme, subiecte (ex. astronomie, psri, fluturi, dinozauri, mersul trenurilor, cifre .. ), fr vreun scop anume, care devin preocuparea de baz i singurul subiect despre care este persoana este interesat s vorbeasc, n multe cazuri punnd aceeai serie de ntrebri i ateptnd aceleai rspunsuri (cei care au limbaj); aliniatul sau aranjarea obiectelor n anumite feluri, colecionarea, fr vreun scop anume, a unor obiecte (ex. capace de suc, sticle de plastic). Lipsa imaginaiei duce i la tipare comportamentale rigide de tipul rezistenei la schimbare i a insistenei pe rutina zilnic, de ex. insistena n a urma exact acelai drum spre anumite locuri; acelai aranjament al mobilierului acas sau la coal, acelai ritual nainte de culcare; repetarea unei fraciuni ciudate de micare corporal. Adesea orice minim schimbare ntr-o anumit rutin este deosebit de frustrant pentru persoana cu autism, producndu-i o intens suferin. Persoanele cu autism pot avea o gam larg de simptome comportamentale care includ hiperactivitatea, reducerea volumului ateniei, impulsivitatea, agresivitatea, comportamente autoagresive (ex., lovitul cu capul ori mucatul degetelor, al minii sau al ncheieturii minii) i, n special la c opiii mici, accesele de furie. Pot exista rspunsuri neobinuite la stimuli senzoriali (ex., un prag ridicat la durere, hiperestezie la sunete sau la atingere, reacii exagerate la lumin sau la mirosuri, fascinaie pentru anumii stimuli). De asemenea, po t exista anomalii de comportament alimentar (ex., limitarea dietei la cteva alimente, consumarea de poduse necomestibile, .a.) sau tulburri de somn (ex., deteptri repetate din somn n cursul nopii, cu legnare). Pot fi prezente anomalii ale dispoziiei sau afectului (ex., rs sau plns fr un motiv evident, absena evident a reaciei emoionale). Poate exista o absen a fricii ca rspuns la pericole reale i o team excesiv de obiecte nevtmtoare. Manifestrile clinice ale tulburrii la nivelul imaginaiei snt foarte variate de la un individ la altul, dar pot varia i de la o etap de dezvoltare a aceluiai individ la alta. Unele manifestri pot fi mult mai accentuate la o vrst (ex. la vrsta copilriei cea mai vizibil manifestare a afectrii imaginaiei este lipsa jocului de rol, dei unii copii pot copia acte de joc simbolic), dar acestea pot suferi modificri de natur i intensitate la o alt vrst (ex. la vrsta adult este mai vizibil incapacitatea de a nelege inteniile i emoiile celorlali), conducnd la un alt profil clinic al persoanei, dar care rmne totui n cadrul manifestrilor specifice sindromului autismului. Lorna Wing (1996) scria: ntreaga valoare a imaginaiei i creativitii este dat de asocierea experienelor trecute i a celor prezente i realizarea planurilor pentru viitor, pornind de la banalul ce voi face mine, pn la planurile mree pentru ntreaga via. Persoanele cu autism, indiferent de nivelul lor intelectual, au probleme

la acest nivel, nu numai n copilrie, ci de-a lungul vieii. Aceste probleme pot fi ns diminuate considerabil dac exist intervenie timpurie i educaie permanent pentru formarea sau sporirea abilitilor sociale i de comunicare ale persoanelor cu autism.

Semne ale autismului

Desi cauzele autismului raman misterioase, semnele nu sunt neaparat aparute din senin. Cei mai multi parinti ai copiilor autisti recunosc intarzieri ale limbajului la circa 18 luni. Si de fapt, exista avertismente pe care parintii le pot urmari la copiii lor cu mult inainte de aceasta varsta. Conform unui raport din Octombrie 2007 al Academiei Americane de Pediatrie, printre semnele timpurii (de dinainte de 18 luni) si semnele subtile ale autismului se numara cititi pe larg aici: Semne ale autismului Suportul cumunitatii Desprecopii pentru parinti cu copii cu autism

In cazul in care copilul nu manifesta astfel de simptome, dar dumneavoastra sunteti inca ingrijorata de perspectiva autismului, incercati sa va linistiti. Fiti atenta la aceste modele de comportament (si amintiti-va ca chiar cei mai sanatosi copii pot fi uneori timizi si lenti in reactii uneori), puneti intrebari pediatrului si comunitatii Desprecopii.com si incercati sa nu va lasati temerile sa stea in calea bucuriei de a va petrece timpul cu fiica sau fiul dumneavoastra! Este posibil ca totul sa fie in regula! Pe forumul specializat Copii cu nevoi speciale veti gasi cel mai activ forum de suport al parintilor cu copii autisti din Romania.