Autismul

Dumitrescu Ionela
Cls a 7 a B
Autismul este o tulburare, care se manifesta printr-o
functionare a creierului diferita decat ceea ce este considerat
ca fiind normal. O persoana cu autism nu este bolnava,
aceasta tulburare nu se dobandeste, iar persoanele care au
unul dintre sindroamele din spectrul autist se nasc in felul
acesta. Mai trebuie spus ca persoanele care au aceasta
tulburare nu se vindeca, dar, cu toate acestea, pot avea o
viata foarte apropiata de firesc. Semnele tulburarilor de
spectru autist apar in primii ani de viata.
 
Ce este autismul
Cauzele autismului
Simptome si diagnostic
Tipuri de autism
Tratament
Preventie
Ce este autismul?
Tulburarea de spectru autist (TSA) este o
tulburare de dezvoltare care este marcată de două feluri de
comportament neobișnuit:
•deficite în comunicarea și interacțiunea socială și
•comportamente restrictive și repetitive.
În trecut, copiii cu aceste manifestări erau diagnosticați cu
una dintr-un set de tulburări distincte – Autism, Tulburare
Asperger, Tulburare dezintegrativă a copilăriei și Tulburare
pervazivă e dezvoltare, fără altă specificație.
Acum, aceste diagnostice separate sunt combinate în ceea
ce se numește spectrul autist.
Semnele autismului
Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le poate face
un părinte este să cunoască semnele timpurii ale autismului și
să se familiarizeze cu stadiile dezvoltării tipice pe care un copil
ar trebui să le atingă.
Care sunt semnele autismului?
Vârsta de diagnosticare a autismului și intensitatea semnelor timpurii
variază destul de mult. La unii copii se pot identifica semne chiar din
primele luni de viață. La alții, comportamentele devin evidente mai
târziu, în jurul vârstei de 2 sau 3 ani.
​
Nu toți copiii cu autism prezintă toate semnele. Mulți copii aparent nu
au autism, ei afișând doar câteva simptome. Tocmai de aceea, o
evaluare realizată de un profesionist în domeniu este esențială.
Următoarele pot indica faptul că un copil prezintă un risc de tulburare
de spectru autist:
​
Până la 6 luni
Câteva sau fără zâmbete largi sau alte expresii vesele, de căldură și de interacțiune
Contactul vizual scăzut sau inexistent
 
Până la 9 luni
Interacțiune reciprocă scăzută sau absentă în împărtășirea sunetelor, zâmbetelor sau a
altor expresii faciale
 
Până la 12 luni
Puține sau lipsa lalalizărilor
Comunicare gestuală redusă sau absentă precum arătatul cu degetul, aducerea unui
obiect pentru a-l prezenta, făcut din mână pa-pa
Răspuns la nume scăzut sau inexistent
 
Până la 16 luni
Cuvinte foarte puține sau deloc
 
Până la 24 de luni
Foarte puține (sau fără sens) propoziții din două cuvinte
La orice vârstă
 Pierderea achizițiilor precedente de limbaj, lalalizare sau
abilităților sociale
 Evitarea contactului vizual
 Preferință persistentă pentru a fi singur
 Dificultăți în înțelegerea sentimentelor celorlalți
 Dezvoltare întârziată a limbajului
 Repetarea persistentă a unor cuvinte sau propoziții
(ecolalie)
 Rezistență la schimbări minore în rutină sau în mediu
Interese restrânse
 Comportamente repetitive (fluturatul mâinilor, învârtitul,
balansatul etc)
 Reacții neobișnuite și intense la sunete, mirosuri, gusturi,
texturi, lumini și/sau culori
Cercetarile arata ca diagnosticul de TSA pus la varsta
de 2 ani este de obicei corect. Din acest motiv, testele
psihologice specifice de evaluare a autismului sunt
aplicabile incepand cu aceasta varsta. Poate fi
diagnosticat si inainte de 2 ani, iar multi parinti
raporteaza simptomele specifice lipsei de comunicare
inca de la varsta de un an. Cu toate acestea, cel mai
frecvent, autismul tipic este diagnosticat in jurul
varstei de 3 ani, datorita intarzierii limbajului sau
dificultatilor de integrare la gradinita ale copilului. In
ceea ce priveste sindromul Asperger, aceasta
tulburare este diagnosticata de obicei in jurul varstei
de 6 ani, cand copilul merge la scoala, iar dificultatile
sale de socializare devin mai evidente.
Un numar semnificativ de copii cu TSA – estimat la 44% de
specialistii americani de la CDC - au un nivel al inteligentei
(IQ-ul) mediu si peste medie. Studiile recente arata ca TSA
inseamna in primul rand un profil atipic de functionare
neurocognitiva care implica existenta simultana a unor
abilitati punctuale inalte, cu deficite majore pe alte arii. Spre
exemplu, unii copii cu autism au abilitati matematice sau
vizuo-spatiale exceptionale sau o memorie extraordinara
pentru date, cifre si informatii din anumite domenii de
interes. Mintea lor poate fi geniala in a gasi logica si ordinea
intr-o structura de elemente vizuale, dar poate fi complet
neajutorata in a opera si intelege conceptele verbale, in
special conceptele abstracte. Iata de ce nu inteleg glumele si
ironiile celorlalti sau exprimarea metaforica. De altfel, copiilor
cu TSA le lipseste simtul umorului.
Simptomele TSA se schimba foarte mult odata cu varsta si pot
fi mascate de mecanisme compensatorii complexe. Conform
CDC, 13% dintre copiii care primesc acest diagnostic nu se mai
incadreaza in criteriile specifice unei tulburari de spectru autist
dupa un timp sau dupa o perioada de terapie. O posibila
explicatie este si ca diagnosticul este pus exclusiv in baza
observatiilor comportamentului copilului facute de parinti sau
specialisti. Autismul poate fi atat supradiagnosticat, cat si
subdiagnosticat. Supradiagnosticarea este mai frecventa in cazul
baietilor. In ceea ce priveste fetele, este frecvent intalnita
subdiagnosticarea deoarece manifestarile lor comportamentale
sunt mult mai subtile. Fetele cu autism au mai putine
comportamente repetitive si restrictive, precum fluturatul
manutelor sau rezistenta la schimbarea rutinelor. De asemenea,
fetele sunt mai putin hiperactive si impulsive, atragand mai
putin atentia decat baietii.
Potrivit specialistilor americani, 60% dintre copiii cu
autism sufera si de o forma de tulburare de limbaj, iar
30% manifesta si simptomatologia specifica ADHD
(tulburarii de deficit de atentie si hiperactivitate). De
altfel, suprapunerea de simptome intre autism si ADHD
este destul de mare. In acelasi timp, un numar
semnificativ de copii diagnosticati cu ADHD manifesta si
unele comportamente de tip autist, insuficiente insa
pentru a determina un diagnostic de tulburare de spectru
autist. Autismul este adesea asociat unor probleme
medicale precum afectiunile sistemului nervos central
aparute in timpul dezvoltarii fetale, la nastere sau
dobandite ulterior, epilepsia si unele sindroame genetice,
dar si prematuritatii.
Unele studii sustin ca varsta parintilor joaca un rol
important in TSA, copiii nascuti din mame cu varsta
peste 35 de ani si tati peste 40 de ani avand un risc
mai crescut pentru TSA. De asemenea, copiii ale
caror mame au suferit in timpul sarcinii de obezitate,
hipertensiune arteriala sau diabet par a avea un risc
crescut de a suferi de o tulburare de spectru autist.
Pe de alta parte, acidul folic luat de mama inainte de
a ramane insarcinata si in primele saptamani ale
sarcinii pare a avea un rol de preventie semnificativ.
Toate aceste ipoteze necesita inca cercetari
suplimentare pentru a fi pe deplin validate.
Copiii cu tulburari de spectru autist au nevoie de atentie,
rabdare si dragoste ca toti ceilalti copii. Dificultatile lor
specifice de comunicare nu ii fac mai insensibili la iubire
decat altii. Copiii cu TSA isi manifesta adesea dragostea si
compasiunea fata de persoanele apropiate si au nevoie
de prieteni, joaca si socializare la fel ca toti copiii. De
altfel, cercetarile arata ca implicarea parintilor si a altor
persoane apropiate in terapia copiilor cu TSA da rezultate
foarte bune, fapt care demonstreaza ca demersul
terapeutic nu trebuie sa se bazeze exclusiv pe specialisti.
Terapia intensiva inceputa cat mai devreme (ideal la 1 an
si jumatate – doi), cu implicarea parintilor si a altor
persoane semnificative din familie, poate reduce
semnificativ simptomatologia TSA datorita platicitatii
cerebrale specifice perioadei de dezvoltare timpurie.