TUDOR ARCHEZI

C"ARTEA
CUJUC-ARrI

T.ate d."pt"ttt" *"pra acestei edilii sunt rezeriate Editurilor Tudor

Arghezi 9i Regis.- O.P.55, C.P.19, Sectorl, Bucurefti.

'fel/Faz 021.222.26.16.;
0129.174.209'
0722.399.599;

rsBN973-9ss23-2-3

TUDORARGHEZI

TH{F{

up{ordcdb4'Stef50

CARTEA
CU JUCARII
Coperti gi vignetede MITZURA ARGHEZI
Edilie ingdjiti de TraianRadu

EDITURA TUDORARGIIEZI
& EDITURA REGIS
Bucuresti

..r: ir ,|,;

', . , i i. . .

Surna l prezentuluivolurn ll reproducepe cel al

ediliei din anul 1958;. apirut l3 Editura
Tineretului, sub diiocla supraveghere a
aurcrului, la cares-altad?lvga!tiludle o,t,,, de
{trr Si Uriaft. elimin te_dtcenzuri.
1 .,,

FATADE DEMUR
O fati cenuqie cu jarul
ochilor in plete negricioase,ca
bili.riile sirate ale mirii, a fost
osdnditi odinioari si i sereteze

capul cu securea,pentnr o
oo

gregeali. Pe vremea din

poveste, stipanii puteau si
scurtezeviala cui pofteau, cu
nejudecatd,pentru cd nici o
judecati nu era mai dreapti
decAta lor La necazqi la che{
numai muzica 9i sdngele,
amestecater puteau
si-i

potoleascisi nici o ispravi,nici buni, nici rea,at6t se aseminau

isprivilebune cu isprivilerele ale stipdnilor,nu seputeaurrece,
dupi rinduiali,hri tiieri si injunghieri.
Fatacenuliea cerut stepenuluisAo cmte, figiduindu_isi_i
spuiesearapove$d,
si-i legenecruzimeacu basmetrumoase.
daci
se ra imbunasAo iertepini la isprivirulpovestilor
ei;;i numai
dupi aceeasi o rimiti gadeluiimpiritesc.
Ilpd]atului i s-apirur figiduiala plicuti. Dete porunci qi
.
primi pe Fati la picioarele
lui, si gadipe o papuri de catifeacusuti.
cu aurgisi-$idepene,in auzullui,furcade basme.
in copilirie,Fata
fdcusecovoare,
careincepeaulot din furcade tors,serasuceau
in
sulurigi gheme,sevopseaucu coji de copacqi buruienifierte in
vasede arami,seprindeauin rizboaiegi,urzindu-se
tari,seteseau,

bdtutecu pieptenelede fildeq.Acum,la curteaceluimai puternic

impirat din tara depdrtatea rdserituluide soare,ea se legasesd
scoati de-adreptul covoareledin furci, firi rdzboaie,Ibri vipsele,
{iri nici lini nici mdtase,
ci numaidin vorbe,aqacum fac stelele
lumini numaicu vdzduh.
Imptejurareaera greaqi muncaFeticumpliti. Din pimdnt,
din zare,din flori 9i din inchipuiri trebuiausi se zdmisleascd
poveqtilecare ii intirziau zilnic moarteacu o zi. Cind nici nu
incepuse,
easetemeaci se\a opri odati,intr-oseari,pe negandite,
gi fiml povestiriisera rupe.
in
a seriiceleidintiia,Fatao intocmipovestind,
intAiapoveste,
si-gideschidiurecheaEisi asculte.
clipain carestipinul binevoise
roabelecubriliri
Pigindstipdnulin odaiadesidef,undeil ageptau
deaurIamdiniqila gleznegisofauadeintinsin ascultare,
Fatainci
nu ltia ce are de povestitqi, ingenunchindinfrico$ate,ceutain
minteaei un inceput.Ea sebizuisenu pe o ispraviqtiutS,ci pe o
ca atunci
pe o pornirea inimii,plismuitoare.
uine sufleleasci.
cdnd din necuno$tinti scotea,pentru covoare, chipuri 9i
impirecheri.Daci va ticea,stipinul o si se supere$i va trimite
neintirziat la moartepe fata mincinoasa.

inchinindu-sela ivirealui printreslugileimpiritegti,eagisise,

ridicati pe genunchi,taina din tainele sufletului,aceeacare face
din nou cu putinti me$tetuguldintru inceput al lui Dumnezeu9i

vietii din nimic. Ea povestiin prima noaptepini la

scoaterea
revirsatulzileiqistipdnulizbutindsi nu adoarmi,rimaserrijit pe
sofagil6cusemncu manacAFatapoateplecala hodini.
De atunci,in fiecareseari,in fiecarenoapte,Fatacenuqiea
povestit9iin fiecarezori de zi vialaii sporeacu o zi. $i i-astatcapul
pe umeriinci o mie giunade zile9ide nop{i.Stdpinulalu timpul
cu
si uite osinda9iFatarimasein palatulimpiriliei, in cancelaria
pe
sdscrietotcea povesrit.
zapise
hrisoave.
5isigilii,cu insircinarea
pieide ciprioari tibiciti cu lustru,casi rimiie impiragilorurmaqi
dehotiriri
zesreli podoabia gAnduluiqia cuvintului,in ceasurile
pripite9i de nehotirire.
A

Scriitorul de povestiridin impiritiile de mai tirziu urmeazi

pildaFeteicu pieleacenuqie,
caresa destremat
de_acum
cateva
mii
qi
de ani, sa topit,prin preajmafluviuluiEufrat,in lutul moale,de
subto piatri albi, pusi pe mormantulei,nedezvelitidevalurisi de
qacali.Casi nu piari gi casi i separdci triieqteziuaindoit, odate
cu el gi odati cu imprejurareapovestitd,
el povesteqte
zi.d.ezi,a
sufletului qi a pdmintului, o imprejurare. El trebuie sd
indrepdteasce
zi cu zi lirima de piine pe careo gusti qi picirura
de\4ncarei-oinmoaie.
ln ziuacind nu a Stiutsi povesrcasci
nimjc.
simregideleapropiindu-se
cu sicurea5iminia impiratului,care_si
scoalemulr.umirea
din chinulpovestjtorului.
pomncindpitarului
si-i taiemerticulde piine qisd-islErimeurciorul.
Fatapovestiseimpiratului ei timp de o mie gi una de nopti,
-impreunnnd nizdrealagindului
si basmul cu lumea, puincl
cdnteculsdvietruiasci
5i si zburdeca omul,ascunzdnd
oe oamenii
de pe poteciprintreddliigi stupi5i pitindfetiqele
in leu$tean
si
busuioc.Scriitorularetimpulmaimic,penru ci giimpiratul lui e
mai mare- $iva povesti,caFatacenu$ie,
de la carea invdrattaina
dulce a sufletului amar,tulburati de virsareapiraielor lucii din
intunericintr-insa,o miegi unade clipe...

POVESTE
CU OI
Nici o jucirie nu e mai
frumoasd ca juciria de vorbe.
Copiii, ca gi oamenii mari, sunt
mai simqitorila vorbe decit la
fapte,plicindu-le mai mult decit
faptele lAcute,faptele povestite.
$i, daci povesteamiroase a
minciuni qi minciunaesteticluiti.
bine, povesteaqi atunci le place
mult; de unde un scriitor scoate
invilul ci inchipuirea e mai
adevirati decit adevirul qi cd
viata trebuie riscoliti, ca si fie
scrisipe placulcititorului maregi
al ascultitoruluimic.
Cu o povesteizbutimgi noi si astimpirim rdnduialacopiilor
rd?.nrititi' La strigitul: ,,Stafice vAspui povesteacu racii", - toate
unelteledejoaci suntpirisite. Nici o pipugi nu-i placefetilei,ca
un racspusqispilcuitcu sulimandin gind, 9i nici o ma.qininu mai
ducegdndulbiiatului,cao visare.
Fataseurci pe masdgi seculci pe ea,ascultindde aproape
lucmluiscornitpe locqicare,cu o clipi maideweme,
desfiqurarea
nici nu se pomenea.Barutu e vesel.M(ura fixeazi in spa;iu
miqcareaicoaneloratarnatde cuvinte,nu le aprobi, nu le
dezaprobi,lejudecS.;ile strecoariin priceperi,9i citeodatifaceo
legituri frumoasiintre doui momentdepertatesauintre doua

cioburide idee.Ochii ei suntabsorbiliin lumeastelelor,cu care

incepsi semene.
ginemigcali.
scinteierori
Bamtusebucurddeinfi$qareade pe dinafariqi deimbucarea
pe fele a buci;ilor din care se injghebeazipovestirea.
El nu
munce;te;mesoare
gi-i
incadreazi
place
luciul
vorbelor,caun lac
9i
proaspit,intins cu pensulamoalepe un ciob. El sti pe scaun
ceasuriintregi, participdndcu o pilpiire inceati la licirirea
lucmrilor,in care se uiti ca intr-o vitrini. Neastimniml lui se
lini5teste
indatice incepepovestirea
5i,pe sciunelullui, Baruluse
facebiiatul celmai ascultitor
Ieri s-a{Icut, dupi-masi,povestea
unui migar care aveade
tolariSo pisici. Pisicaaduceamigar.r.rlui
tot ce trebuiapenou o
cisniciede gospodind,qi migarul a triit, ca un boier lenef, o
grimadi deani,pini ce,din senin,9ipoateci qidin pricinavirstei,
pisicas-aimbolnivit...
Copiii n-auvoit si qtiecum seimpica un megarcu o ma6 $i
unde qedeatnnira pireche,in proprietatesau cu chirie intr-un
apartament.
Imbolnivireapisiciili s-apirut fireasci.I-a llcut si
r0di aminuntulci pisicaziceasubto plapumdde pnpuqiqi ci iqi
culcasedurereade cap,infigurati intr-o basmacu danteld,pe o
perinede puf brodati cu numeleei qi purtind un fluture intr-o
fereastritiiati cu foarfecain fa{ade olandi subtire.
Pisicatuqeapulin qi,slibindu-ivederile,n-aveaochelarica si
citeasci.
-Destul te-amtinut eupe tine,a zisofrandpisica.E randultau
sdumbli qi si aduci.
-Natural! auadlugatcopiii,miqcagi
de boalapisiciiqiconvinqi
de sprijinulpe caretrebuiesi gi-ldeaprietenii9ifragii.
-$i dupi ce a spusaqa,ce a {icut migahu?intrebi Barugu,
rostindu-se,
ca de obicei,din gitlej, unde mamai-a pus, ca Ia
muzici,o zbdrnditoare.
-Ce si faci?A iegitdin casiliri nici un gdnddesluqit,
dar a
nimerit la un baci bitrin, caresu{lain fluier in miilocul oilor
fermecate.

-Sunt sirac 9i amirit, a zis migaml, ci mi-e familia bolnavi.

Nu rnde de mine, am spus adeviran am gi eu o familie. Eu sunt
capul familiei, qi familia mi-e pisica.
-$i wei si nu r6d inci o dati? zise baciul. Cine a mai lizut
migar qi pisici iicuqi si seintreleagi?l{aide! fii serios,megarule, Si
treci intre oile mele, ci tot sa pierdut migarul meu.
-Nu pot, ci mi agteapti pisicasi-i duc de mincare.
-Si nu mai rispunzi, cA te cotonogesc,zise baciul. yed b t^
asta?Numaidecit 1i{ culc pe spinare de catevaori.
Copiii, tulburali de into$Ahre, scrutari cind ochii lui titulu,
care ascultaqi el, foarte supirat qi el pe cioban, cind ochii maicii,
care ficea povestea,sce{pinend citeodati capul fetitei, in pirul
cireia, castaniu,igi strecuraseun deget a mingiiere.
-Sta$ si vedef ce s-aintdmplat! zisemiicuta, asigurind asdel

auditoriului ci tot riul spre bine este. Indi, migarul, care se

gandeanumaila pisici, fu silit si sesupuie,$i baciul,pornindcu
turmele din loc, pe pfuuni, i-a impor{rat spinareacu toate cate
trebuiaudusede cineva,9i cu merindeaunchia$ului.
Au umblat ata patruzeciqi cinci de zile:
-Dar cefacepisica?intrebi, tresirind, fetila. N-arepe nimeni.
Intr-adever,in patruzeciqi cinci de zile sepoateintdmplaoriqice.
-Mi se pare, inierveni titugu, ci ai gregitnumirul zilelor Ia
vezi,nu cumla sunt numaizece,cincisprezece,
doudzeci,ziseel,
ciutind si nimereasci numirul mijlociu. Nu, au fost numai
cincisprezece
zile,cred,zisetitulu, sim$ndci douizeciseficuseri,
6i cu sciderilelui, preamulte.
-Ai dreptate, m-am ingelat, zise miicula. Luasem zilele
potopului, cu ploile lui de o luni ti jum;tate. Dupi o mai buni
socoteah, nu cred si fi trecut migarul, in pi;uni, peste
cincisprezece
zile.
-Cel mult! apreciaziBarutu.
-Adormind odati baciul in pidure, inainte de asfin1it,
migarul il vizu sforiind cu gura ciscati qi o lud la fugi inddrit qi
ajunse,a treia zi, la pisici, mai povestirniicula.
10

-Bine, dar ce-mificuqi?il mustri pisica.N-ampus in gurila

mea,de candai plecat,o picituri de apA.
-Uite ce fi amadus.Ia din spinare.
$i sepuseripemincatqipebiut, in disagiimigaruluigisinduse,pe lingi. brinzd,mimiligi, slinini, si doui tivgi cu laptebun.
Cind s-acripat de ziui, pisica,uitdndu-se,
casi seoglindeasci,
in
geam,qicasi-qiageze
pufuldintreurechiin lelul cumi-arfi statmai
frumos,vdzuo lumeneagrigialbi in bititurd, cumnu maivdzuse
niciodati.
-Nu te infricoga,zisemigarul. Astae avereanoastri, Sau luat

oiledupi mine.De acumnu maiavemnevoiede nimic- si cumeu

suntcamputuros,ci-mi placesddormcdtecincisprezece
orepe zi,
totulvine,nu sepoatemai nimerit.
Aci, Barututrasecu pofti un cescatmare,ciruia, din pricina
volumului,i seziceacasi;un ciscatnumiru unu.$i rnsedeplicere,
gadilatde un inceputde stuf somnorosprimprejumlgenelorlui
codate.
-Sili prezint,zisemigaml, pe al treileamembrual familiei,
pe Grivei.$i-aridicatnasul,de subtfereastrd,
la tine.Uite-I,ila de
colo,
-intre noi, zisepisica,sehotdrd.se
o uri de moarte,inci de h
inceput.
$a isprdvit.Deaziincolo,tu, pisici,vei
-A fosto prejudecate.
fi cu cdinelecao sori mai gingate.
$i plecari miganrl,pisicasi cilelul, cu oile lor, ca si strebati
lumea.La margineaoragelor,
pisicavindealaptelemulsde Grivei,
ficea iaurt qi lapte, cum ii zice Barulu, ,,coyipsit".Pe cimp,
dormeaucu togiigrimadi - 9i Griveiaveanitte colti! Cdnd,ce si
vezi?Peun bu$tean,
sufereaun bitrdn slibinog,intr-o pustietate.
Erabaciul.
-Va si zici, ziseunchia5ul,
aqate-aipurtat:mi-aifuratoile.
-V-am furateupevoi?a intrebatmigaml pe berbeci.Berbecii
deteri din capci nu. Sau luat dupi mine! $i nu v-afost bine cu
11

mine?a intrebat migarul din nou. Lumeaoilor gi a berbecilordete

o behiire veseli,salutind cu picioareledinapoi.Vezi?zisemigarul.
-N-ai si-mi dai cevasd duc la guri? ci mi-e foame, zisebaciul.
-Bagi mina in traistaastati scoate,zisemigaml.
$i cum qi-abigat-o,aqa9io gi trasebaciullabamiinii, din ddsag
inapoi, zgdriatde pisicaadormiti la cald.
-Ai gregitdisaga,zisemigarul. Cauti in pirechea lui.
Aci, baciul fu mupcatde un pui de c6.ine,carevisa.
-Bine i-alicutl ziserdcopiii.El a rdsde familialui gi era si dea
in migar cu bita.
Dar siracul baciul era bitrin 9i slibit de puteri. Migarului i sa
ficut mili ;i sau intovird$it si meargeimpreuni gi si faci o familie
mare cu totrii - ceea ce s-a gi intdmplat. Astdzi pisica doarme in
cojocul baciului, iar cdinelese incdlzeqtelingi burta migarului,
careseculci pe o parte gi casciqi el.
Urmarea,pe altd dati, daci ne mai aducemaminte.
Un somnlin incepu si secearni pesteun sfir;it de povesteatit
de fericit, qi fiecare Ei-aluat pipuga lui in braqe,ca si o puie in
agternuturilealbe.Titulu duceleginind fetitragi,de pe sclunel,in
patul din odaiamici, miicula, pe cel mai gras,pe biiat...

SPECTACOLE
Din
pricina unei
precocititi
intelectuale
perverse,Barulu confundi
literaturacu unhrra...
-Ai si iei intotdeauna
numaitrei la limbaromdni!
a strigatla el tetuiu,jignitin
pedagogie.
Bamfunu incearcinici
o emolie. ii lipsegte,prin
aberafie, bunul sim! al
meritului,
patriotismul
catalogului $i civilizalia
matricoleigenerale.Ba, cu
gdndulla prijituri, el s-armulpmi cu trei qi nici nu segAndegte
la
zece,pentru ci i-a explicatde multe ori miicugala ce se poate
aqtepta
dupeadteabuciF.
De altfel, aritmeticalui se prezinti anarhic. Numirind
prunele,el zice:una,doui, $apte,unsprezece,
cinci- 9i mdnAnci,
e adevirat,catedouizecigidoudla o singurimasi,pretinzindci a
mdncat patru, Numirim prunele care au rimas, numirim
sdmburii,;i tot atateaies,patru.
$i nici nu sepoatealtfel,de wemece copiilorlui tititu li s-a
figaduit ci nu vor fi dali niciodatila qcoaliqi ci, toatdviap, ei se
vor sculala prinz. $i, qcoala,
cum o wea titufu, e firA domni$oari
bi.n{ni cu ochelari,Iird examengifiri certificate.
TAtutuscriepe
bloculde desenrale.Mitu facerale.$i Barulutacr rate,dupe;1.
13

Daci rala trebuie si faci ,,mac!macl" titulu face ca ratra;9i toati

qcoaladin juml mesei,dupi cini, face in cor, ca rata Si ca titug:

,,mac!mac!" $i fiindci ti.tuguscrietoaterafeledin profil, ca si

semenemai bine,qi totdeaunacu cioculla stnnga,hindci e mai
lesne,daci Miqunu e mulpmite ci rataarenumaiun ochi,ti.tulu
scriedoi ochi deo singurl partea capuluiqi ralaieseintreagi.gi,
la urmaurmei,dupi dorintalui Barulu,tetulupoatese-ipuieunei
singurerageochiidela opt ritoi, fiindceto na e,$itot doi ochiies
la socoteali.
Dar gi titulu e cet se poatede impiciuitor gi se feregtede
dificultilile didactice.La o mrmiritoarecontrolate,oricumar Ii
luat-o,Iui Barutru
i-auieqitcntenouedegetela o mini. ,,Dacd
wei
tu, Barutrule,
bine,qisi.;tii ci, la urmaurmei- il ldmuregte
titulu opt cu cinci,douizeciqi doi cu trei, e la fel...Ce folossi qtii si
numeri,cind o se te faci mare,o mie de prune?T[ n-aisi pogi
minca mai mult de noui. Restulce te priveste?
Crezici titugute
faceprecupel?
Tdtuluvreasi seriz.bunepe Societate,
pe Stat$ipe
liberul arbitru,!i o si te facd,Baruple,leneq:astae meseriata.
Ji-amales-ode pe acumqiai si vezicebine ajungi."
Viaqae o jucirie gi toatesunt{dcutenumaipentmjoaci. Mip
$iBarufu$tiuastabine,de la titufu, caresejoacdtoati noapteacu
un condeiqi o bucatdde hArtieqi toatl ziuasejoaci de-afuga,
umblind dupi caiverzi.A! o si le amteel odati un calverdeqilor
Numaisi nuJ cerelipentm voi de to! ca titulu nu di. Atita 9i-a
pistmt s,ipentm el.
Milu segdndegtela altcera:ce faceBirbien.rldin Sevilla?
A fost

odati la operi;i l-avizut.De atunci,Bdrbieruldin Sevillai separe

ci toati ziuacAntiIa radioEila gramofon.Este$i drept,Birbierul
din Sevillaareo grimadddefraf, caretod canti,fiindci titutul lor,
Bdrbieruldin Sevillacelbitrin, i-ainvifat secanrc,asacum titutul
Milului 9i al Barllului ii invalape ei si doarmi,si scriepe hirtie
raleqi pe pi.rete,la luminalimpii, si faci seara,iepuri de umbri,
cu degeteleincdrligate.
14

$i se mai gindeqte Milu la ceva.Ea nu inlelege deosebirea

dintre operdqi cinematograf.Canteamandoui $ijoaci amindoui.
Dar parci e altcera.
-Birbierul din Sevillae om adevirat? inreabi Mitu.

-Desigur, om adevirar.rdspunde
tdtu[u.
-$i Rio Rita e fati adeverad?inrrebi Milu.
-Tu ce crezi?intrebi titutu.
-Nu qtiu, rispunde Mi;u, voind si. fie adevirati gi
presupunind totu$i ci poate sAnu fie adevirati de tot. Dar dace
nu-i adevi.rati,cum ar puteasenu fie adevirati?
La operes-alesatcortinagi a pierit tot Birbierul din Sevilla.La
cinematografsa licut lumini $i s-a$terstoati Rio Rita din pinzi.
Ce e asta?
.""_Cesi fie, Mitule?... Lasi ci o se{i spui eu alti dati., zice

ti.tug, fugindde intrebare.

-Vreau acum!cereMitru.
-Acum nu sepoate.
Milu e convinsici tdtu;u e mai prost decit este.Daci nu-i
poatelimuri nimic,e clar:e prost.Mitu stiruieqititulu provocatgi
orgoliosci gtie,intrd in nigtedetaliiridicule,careau convinso
definitivpe Mifu ci ritu{u aremintemai putinddecit migarul ei
de carton,caredi din cap.aprobetotul$i nu-i in staresi spuie
nimic.
In sfhrqit,Mip are o idee:sijoace in cinematograf,cu Baru{u,

intrAndamindoi in pdnzi 9i ficind o boroboaldcu Rio Rita.La

aceastiveseli$tire,Barutubate din palmeqi rdde zgomotoscu
toati gura,cumgtiesi ridd el.
-Iau gi toba!ziceBarugu.
-Nu e nevoielafirmi miicula.Cumsi jucali voi in film, firi
si fiti poltif?
Dar Milu areo ideepentm toatecomplicatiile.
Eapropunesi
invite la ea acasi pe domnul Burgheni, directorul de la
cinematograf,
si-l puie la masaei cu scaunemici,sd-lserveascd
ea
t5

cu farfuriilede la pipugi,si-i aratejucdriile9i ma4inaei de cilcat,

si-l pupe mereuqi si-l conrupi casi o puie in film cu Baruqu.
-Bine!... primegtetitulu.
-Disculia rim6.nela recuziti..Barulu voia si intre in film cu
toba,Milului i separeci tobas.amurdi.rit gi-lsfituiegtesi.Iasetoba
acasdti saia mai bine racheta.Lui nu-i placeracheta.Ei ii place
racheta.Atunciia rachetaeagiel mingile.
Lui nu-iplacmingile.Ia tot eamingile;el o si ia cuburile.Nici
cuburilenu-iplac,el vreanumaitoba.Bada,o si ia gitrompeta!Nu
sepoateltrompetafacescandal.
Titulu 9i miicula, careau trecutin odaiade alituri, sosesc
la
timp. Mig $i-averetmanala Barufu-npat iar Barutua prinspe
Milu defalci. Tragamindoiqi,cu mdnalibere,pumnipe nevizure.
Argumenteazi qi pling.

Procesul
a tinut cinciminure$i pirgile,obligatesi sesirute,
ceeace s-aficut numaidec6t- au fost dusela culcare...

AMARACIUNI
In fiecezi Barulutrebuiesi
aibi o
decep;ie noui,
constatandci toate lucrurile
merg de-a-ndaratelefali de
sincerilelui dorintri.fragilitatea
(,r pr(ruarc$r rou l-a

\5G:.-.

'ir
:-*._

l,!

{il

trdiesre.
cdciinrre el 5i viari se
agent, o fatalitate, Cineya ii

strambi proiecteletoate.
-suit pe sparelescaunului,
ca si ajungadeasupra
dulapului,
.Sa
undesegiseavioara.gi in loc si dea ai Uoiaacu ,anr,
u ,lut.u
fruntea-$inasul de parchet.Aceasti incheiere ,_u
p",."iu, b-r.,
tocmaiin momennrlcnnd el iqi ridica piciorul si caice
pe creqtetul
rezemirorii.Ciner.a
l-aimbrincjrsia cizur.$a uitat:nuera nimeni
rn odare.A Iuat un bi1 ca si bari scaunulqi s-animerit
cu birul in
cap. $i cizitura i-ajupuir nasulsi i-a umfiar o buzi.
Cui si s.
prangaiIt ceaflAloati lumea,de acord si
zbiere la el. $i ce
supiritor e accentulinterogatival mustririlor!
,,Dece te_aisuit De
scaun?De ce te-aiintins la vioari? De ce ai cizut? le
cel...,,fui"i
incepe cu; de ce?Bietul Barulu inci nu gtiece forma
in,..onu,Jj
aresdseqiede el intdi patru ani, apoi inci. qapteani alg
vreo?inci.
9i
17

in cazul c6nd o si iie silit si se faci persoanicultivati 9i si

o profesiune
intelectuali.$i pe urmi line toati viafa.
imbrigiqeze
qi ceeace-ldeosebegte
de
Omul are simpl juridic dezvoltat,
animalele,lipsite de suflet, este, pe lingi cunoa$tereade
Dumnezeu,
semnulintrebirii.
Baruluigi mai di seamaci omul e simplist9i mirginit 9i cdtot
pentru menlinereaautorititriilui,
ce a putut el si ndscoceasci
cipitati prin injurie, a fost un ton ristit urmat de semnul
cu punct.In consftangerea
intrebirii: o jumitate de doi, dedesubt
rispunsuluisti tot secretuldomina;iuniiaceloridioli cu pir carese
numesctati $itituti. Daci s-arducesi cearisi he liecatla vdnitiile
intii nu Lar mai pupanimeniqi,al doilea,
buzeiqi alesprdncenii,
toti l-arintreba:,,Dce te-aisuit?Nu ti-amspussi nu te mai caliri?
De ce nu asculqi"?
Numai interogative!
Ce palmear trageel in
dreaptagi in stAnga,daci nu i-ar fi miinile aqade mici qi de
caraghiosimitate dupe labele titufului qi ale miiculii! O si vie
aceastifericiti weme weodati? Nu vine, Baruple, niciodati.
d un trecutintreg de
TocmaicAndar trebui s; ceari socoteale
intrebiri, de ricneteqide apisiri, sefaceti Barututitut - $i gata.
$i celesnesefacbiietii tituti!Vezio fati cu ochii lungi9i cu o
te incurciin geneleei
migdalide hldeEin colFl gurii surazitoare,
intoarse,o iei in bra;egi o faci miiculi. $i iar vine,vorbaaceea,
barza,pe careBaruluincepesi o cambinuiasci,qiiar vin Barulii
mici si Mitucii,qi comediacu scaunulgi cu vioaraserepeti, Eise
repeti,la fel, 9iinterogatoriul...
de la
A voit sd taie el, cu furculitagi cu culitul lui, cepAtate
carea murit, o aripi de pui, 9i a sirit farfuria
bietul tata-mare,
tocmaidincolode masi,minjind pdreliicu o flegmdmarede sos,
S-aristurnatpaharul
ingrogaticu tociturdde morcov.Cescandal!
cu sifon peste piper! $a repezit toati familia si micgoreze
accidentul!
$i a iegito porcirie!Miicula i9icuritrafustade mAtase,
pe careo imbricasepentruintiia oardatunci,$i tAtu$ sescutura
de morcovii;itiieleii din cravati,intinzdndu-ipejiletci 9i mineci.
ce si mi mai fac cu tine?"$i daci
Miicuta zbiera:,,Nemerniculel
18

n-arfi fost titutu, careisi desficeacociriile din musta6.zicand:

s-arfi isprivitcu micel.
"Nu e nimic,s-aint6mplatl,,chestiunea
Altcera-Cu celemai buneginduri, Barului gisit un ciocangi
un cui;i a dorit si bati cuiulin oglindadulapuluiii nici n-aintrat...
Ba,ce e mai.mult.sa cripar toati oglindaca de trisnet.in zigzag,
de-acurmezigulintre coltruri.
O ispraviatit de marenu sepoateacoperi,cu nimic.Barulua
cerut,pe snbtascuns,
la bucitirie, un dopqi o sfoari,casi dreagi
oglinda,insi nu a izburit,el fiind un biiat preamic.Miiloaceleiui
industriale,
afaridecuisiciocan,
suntreduse.
EInu areirung, nici
rindea,nici fierishiu, nici fier de tinichigiu;arenumaiscuiiat,
9i
cu scuipatuln-aficut ispravd.
A unsoglinda,qi nu s_alipit. A linso
cu limba.Cdndseuita in oglirrdii sepirea cde tiiat in doui ci
9i
are o pireche de nasurigi patru buze.A chemat$i pe Disicisi_l
ajute,fiindci pisicaqtiemulteqiqtiesI prinzi qigoareci,
dri cursi,
ginicipisicanu Sdamestesugul
ce isa cerut.
Deaceea,
Bamtrus-ahotirat si fugaintr-altiodaie,casi nu qtie
nimenici.el ar fi.trecutprin incipereacu oglinda,qi acolos_apus
si coasi la masini, pini ce a incurcat atat de seriosata De
diniuntru.ci talpama5iniinrr a nraivrur si calce,si roatasa
intepenit.
Barutua fost prins tocmaiin biroul lui titulu, unde rupsese
penilelegicreioanele
cu o plicereaccelerati,
tocmaicind destuoa
sticlade cernealicasAincercecumcurgepe posuv.
Si nu-i mai aducemamintece a urmat.Si_llisdm in coltul
undel-apusmiicula,cu borulin pirerc.numindu_l
cume mairiu:
canalie,scelerat
;i tilhar.

JUCARIILE
Am fecut pentru tine o
povestiremice,mici de tot, cat o
batisti. M-am deqteptatat din
somn dinaintea ferestrei,
acoperit pe de-a-ntregul de
soare, qi ridicind capul din
perini, ca dintr-o groapA cu
nimburi, m-am uitat in munti 9i
am ras. Mi s-apirut ci mi scol
culcasem
unde mi
de
azi-noapte,dintr-o albie de riu
carecarrti, furnicati de soare,$i
de-a lungul cireia curge
borangicul printre ndliame gi
giulgii de matase.Se intocmise, frri sii gtiu, din nou, toate
ale miracoluluidin aer 9i din
imprejurimea,9i stihiiledumnezeieqti,
pimint, voiau si dea o pildd de zi fericiti, pierduti, {are al1i
martori decatviteii, in eternitigi.
Mi-am incercat cuvintelein dreptul urechii, ca nigte ulcele
srnilluitede pimdnt.ca sdle vid cit pot si suneii cal ar puleasi
taci, $i mi le-amincercatqi-nzareasoarelui,ca ni$teoue proaspete
de giinugi albi. Miar fi trebuit alte cuvinte,$i nu am, sirac, dar
fermecatin gospodiria mea fulgerati din patm pe4i, pe toate
ferestrele,de soare.ln fundul cemlui, un munte, caretrebuiesi h
lost foarteinalt,aveaun piscin zipaddde sidel5i dinainteacasei
mele un cal vi$iniup?ilteain iarbaverdepind la mun1i.Din ce si
rup povesteaastamici, pentru tine, gi de unde si o incep?Sunt ca
20

un ldcituqde aur carevreasi Iiureasciun belciugqi ar trebuisi

striceo trambitesauun chivotcasi faci belciugul"pentn_r
staul.$i
i-artrebuifier,9iareaur:9ii-artrebuiecuie,gi ire mirgaritare.
fu
weasdfacun lacit pentrucoqaruliezilorde curAndnisiuti si si fie
gatapini diseard,
cind noapteasevastrecurala ei prin cripituri.
O povestire
mici, moalecaun fir deaqitrecutpiin acgiiocmai
atita cit esreneroieca sd coasddoi nasruride iricji la pienLul
pipusii.Mosorule plin5inu-igisesc
ciperaiul.
$iat" nu rretui.sre
mpti 5ideslicutidin ingirarea
ei linisrjtiDemosor.
Ai bigar de seami.copila*eu.0.."a carenu srii si citesti
povestirile
scrise5i niciodatdn-ai si auzi provestirile
grAite.
de
umbri
jumitate
de nefiing, crrm te giselti tu,
Jumdtate9i
undela in inchipuire qi, clesigulniciieri, dar totu$i conrinuu
prezenti.in marilemelea$tept,iri?
Ai bigat de searni,tu, ci a$woi
intotdeaunasi povestesc,
qi numai pentn.rtine, lucruri lenese,
ginditellri zgomor.
firi rumul si l?ri singc.lucruriindbugire
dc
un
desenecumtegi simple,broderiicu scamimai putini, si
-oftat,
cu firul
goluluiqial aeruluimaimult,impletiteimpreuni.,povestiri
din toati inchipuirea?
Megtegugul
nostruestecel mai inefabilqi mai mincinos.fata
meade lumini gi de ricoare- qi cel mai scumpplitit din pricina
gingigiei
Am alergatvaraintreagi ." ,e p.irra in palmi un
-lui.
bondarcdto coacizdcoapti,9il-amtinut o iarni in pumnulinchis
- 5i nu eranimic.atuncicdnd.intr-onoaptecu bollileptinede
struguri,i-arndat citre steledmmul din inchisoarealui. SaUa
Gherghinaigi aduceacasi,din pidurile scuturate,ramurilesi
gitejele in spinare:in r.arra ei o sA fozneasceiarul si va invia
cenusa,
Noi culegem,
una cite una,crengilecaiecad.r6rfurile
preadepirtatealeplopilor,franrcde greutatea
plato$elor
de stele;
culegemin poali nucile seci, cu voce liuntrici, ale tuturor
copacilordin gridini, ale aducerii-aminte,
dragosteigi sqferin{ei;
rodul cu gioaceal tuturorlivezilorcarenu roclesc.
Niscocim.cu
cinsLita
buni credinlia grddinarului,
careadundfructeadevirate
pentrugurd,9i liladaqi recolta.
21

O povestiree o jucirie Ji-am spinzuratde pireli o mie de

jucirii, qi totricopaciidin pidr.rrilemunteluialb,la piciorulcintia
paStelumini verde calul nostm ro$u,sunt plini de maimuloi
cocogali,de ingeri cu elastic,pe care i-a prins in codri dorinla
noastre de a da vocilor vintului o indreptilire, 9i pustietitrii
molcomedintrefirrnzeo viagiimpirecheaticu oameni,reduqiin
mucara.
Ji-am ficut o povestire,cu gindul. Nu gtiu ce poveste$te
gindul. Din cioburile de portrelanale azumlui spartazi-dimineali
de ciocnetulsoareluiin toartelelui, adun cu pensulaunui fulg
mici, scrisifiri slove,pe
risucitbroboanede lumini. E o povestire
un solzde pe$te,$i caretrebuiecititi cu ocheanul.Cas6o citim,
trebuiesi o ducemdisearisus,in dreptullunii, 9i si o aqezimpe
Vom piqi la noapteincetpe turla bisericiidin sat
polip Casiopeii.
ne vomintinde
crucii9iacolo,in virful picioarelor,
pini-n scdnteia
pini la constelatii.

POMULCU PAPU$I

"

e-

Pentru ci afi fost cuminti.

Penru ci nu ali bilut azi robacu
vdtraielein fundul cazanuluide
rufe. Pentru ci nu atri amncat
farllriile pe geam.Pentru ci nu
- att rupt virful de la toate
creioanele.
pe carele ascuto datd
pe zi. Pentm ci nu ali lisat apa
deschisi,ca si inece casa.pentr-u
ci nu mi-a1i uns clanlele cu
dulceatri. Pentru ci nu mi-agr
bigat cutiacu tutun in foc. pentru
a

6d

r.

canu a$ indreptatceasornicul
cu
ciocanul,nici nu mi l_adnriiiL.

pentruci n, *irri n.rr puito'ni.

Pentru ci nu mi-a$scosnici un ochi qi nici nu

mi_a1i
,.oi,'t,nl".i.
din nou, haidem si vi duc, haidem sd mergem, dimpreune
cu

Grivei,scumpiimei copii,feriiadtutrului9i fraYut"i*ei.'urij uiu.i

pecamp.

Intii o si recem prin buruieniamare,prin pituri de pelin.

.
pnn horbotade mugelelcu nasturigalbeni.gi cind vom ie5ipulin
grddi.nasilbaticd. picioarele ri vor mirosi u pout"'ilniiii_
$n
uomnutu_rprrn carevom mergedesculli.eu cu labelemele mari,
vol cr caJcatele
voastreca nigtecoJtucetrandafirii.Si nu ma
rntrebalr.prea
multelucrurio dati, ci mi incurc.Sdnu hti curiosi
si aflali de ce esrepiminrul negru. iarbaverde ."rrl
5i
nu-$trudetoc.O sdne iasi pasiriinainte:rinduneleasculife,
"lt;i;;;.;
vribii
grasulrir croror.d-iiamarii.Ticeli din guri. cd nu,tiu penrru
ce
zDoara
$rcum.gr sanu dati cu piere in mine.ci mi bagin iarbi,
qq,

mi culc$inu maimerg,pani cefiecaredin voinu mi pupi dezece

ori, unul pe o parte9i celilaltpe alta,pe muchiileurechii9ipe un
ochiinchis.
-Ce spusei?
Al mi-aducaminte.Fiindci ati fostcuminti,o si
mergemsi vi arit cera,dincolode api gi pestedrum de moari,
unde Mogulcu barbacit cinepa gi cu sprincenilecit peria de
Si nu facetriguri cind
hainemacini toati ziua{iini de cozonaci.
trecempe ldngi moari, ca sd nu iasi Mogulin prag 9i se ne
amenintecu degetullui lung cit un bi1 cu miciulie:ci daci iese,
eu o iau la fugi, 9ine prindeMoguldin urmi, qine punesi-i facem
morii,cAareopt sute
perigoare
de milai pentru$oarecii
Cnndvom treceapa,o sdvi iau in circi pe amindoi - unul
cilarepe umiml drept$ialtulpe stengul- casi nu vdprindi racii
de picioare9i si vi gidile subthlpi. O si vedeliin api un prost
marecu doi copii in spinare,aplecalipe iaz.Si nu mAintrebati
cinesuntiia. $i si nu rideli de mine,ci mi pui jos in riu gi trec
coaclca
apa de-abugilecu voi 5i fac prin api: coac.oacaca,
scosbotulverdedin api casi credem
broscoiuldlade colo,carel1i-a
ci nu esteel si sene sDerie.
O sAvA aret un pom in carecrescpipuqi, din care pricind
Pipu$ileastean-au
pomulsecheamipipugoi,adici tati de PePuqi.
mami, au numaitatd,dar nici nu vi inchipuili ce mai tad au: cu
douisprezecemustiti $i douisprezecePcnlii de fap, toate
agae neamullor; de statla soaremult sa pirlit. O si vi
ro$covane:
arit o pidure carefacepipugiimbrecategatati incheiatela qapte
O si
cimdqialbe,pestecaretatalor a tras$iun halatverdedeschis.
vedefpipugilesculatein picioarepe porngiinfiquratein stihare.
O si vede;ipipugilecu piml rogucre!.Le luim cu noi 9i le
tundem qi le schimbim hainele;pomul cu pipuEi e um pom
de$tept:tot el facegi mirgele galbenede chihlimbar,pe carele
mininci iepuriinoapteala luni.
Astae numaiun peticdin tot ceo si vi arit. Dacdo weatdtufu
- 5i trebuiesi rrea,ci, daci nu, il batemcu ciorapiimiiculii - o si
vi arit o grf,madide lucruri,pesteapi, pestedealqi dincolode
loculundebombinealbinele5imirdie ursul.
24

JUDECATA
intr-o singuri siptimdnd,
Barutu a intrat de doui ori pe
calea faptelor penale, devenind
criminal.Joi a scuipatun domn
betdn $i sambiti a scoslimba la
doudcucoanetinere.
A scuipatpur gi simplu,aqa
cum se scuipi. $i-a licut scuipat
precugetat
gi,cu toatecd a stropit
prost, in toate pirlile deodati ciliva stropiqi pe nasullui - el a
Nu intereseazicantitatea
'7;)i;.h scuipat.
de scuipat,ci actul buzelorde a
scuipa.
El puteasi scuipeuscat,sau
pejumitateuscat,cums-aqiintimplat,9i tot scuipatrirninea.Baga
de seamd:
el n-ascuipatpentruci i-atrecutun mirospe la nasdri
pentruci eraprafin CiSmigiu:
a scuipar
un domnbirin. $a dusla
dommrlbitrin, a statin faqalui, qia zis:,,Tecuip. giI-ascuipat.
Pedomnulbdtrdmnicirrul-aajunsscuipatul
lui Barulu,pentn.r
ci, ziserim,tot pe sines-ascuipat.Dar e dejudecatgindul riu, qi
acesta
a fostjudecat.
o datd,darsimbiti a scoslimbade doui ori. A
Joi, el scuipase
scos-o
ti a finut-onilel scoasi,casi aratepornireade ofensi.Limba
lui Barutu.
o fi earosiesifrumoasi,
cind iescla iveali,darnu-imai
pujin adeviratci limbanu trebuiesi iasi din teacaei niciodati,
decit daci segdseftepe ea un pi.r,pe care-lduci cu supala guri.
Nu numaici pirul nu e bun de mincat,dar te mai glndegtial cui
a fost.ci.nda cdzutin castron.
gi te apuciun strdnuialsromacului
25

cu gleatd.Dar, firi pricini, si scoti limba la doui cucoane,

insemneazici egtiriu crescut;i ci miicutanu te-ainvitat nimic.
CefoloscAatuncicandai dat manacu cinevate-aiploconit,daci
scoEi
Iimbacdndteinrilne'Licu doui cucoane?
Astanu semaipoateiertasubtniciun cuv6nt,niciodatigideloc.
A mincat, e s6tul,acumii vom facenumaidecitbagajele,
ca si-l
trimitempe cdmp,la ;igani.Pini diseariBarufuva fi datjos din
ciruti gi lfsat in pustietate
cu^gearnantanul
lui. Dar meriti sdmai
sficempe el un geamantan?
Ii punemintro basmaceva,facemo
gi-i
Iegiturd de ajuns.Deocamdatd,
il dezbricimde haineqi-llisim
in cima{e. Ne pare riu ci i-am cumpirat alaltiieri pantofi. Nu e
nimic!Avemcui si-i dim. Pantofiivorfi purtatideun bdiatcarenu
scuipi.iar hainele,
de cdtir.a
biie$ carenu scorlimbala oameni.
Toatehainelevorfi impd4itemiine dimineali,pestradi.Pentmce
sAle maipistrem,dupeceamaruncatpe proprietarullor la fgani?
O si-i punemin legituri o pdineneagri,casdaibi la noapte,
gio zi, doui, si nu moardde foame,cici liganiiau nevoiede el siI puiesi suflecu foalelela potcovirie.Lasi,ci atuncio sdseinvele
mintesi maiscuipeqisi maiscoa$limba.Un trigan
ga6iu,
9igtirbde
guratoati, o seJbati toat; ziuacu franghia.
-Noi o si trecemcu Mifu in automobilpe acolo,si te vedem
muncindinidu$it,negrude cirbuni 5i cu un gorlde pielelegatcu
sirmi pe burti. $i din automobilo si te ameninlimcu degetulgio
si nincruntimla tine.Degeaba
ai si plingi, noi nu ne dimjos din
automobil,mergemla plimbaremaideparte,$isearane intoarcem
pe alt drum qin-aisi ne maivezi:o singuredati 4junge.
-Poate lrei si iei qipisicain legituri, si-1i1iede urit?
-Pisica e mai cuminte,nu sti cu el, vine acas6.Pisicanu
trebuiesi sefaci ucenicde licituq
-Haide! Eqtigata?Te-aidezbricat?M-amuitat pe geam:a
venitcdrutasul.
-Domnule cirutrag,vino pe din dos Si a$teaptenitel la
bucitirie. Credci pini la innoptaro si ajungeii.
$i pe urmi vinenoapteaneagri, de prin buruieni...$i o si bati
v,intulnegru...$i or si-l miroasibroaqtele,
apropiate
de el, cu botul
lor rece...$i pe urmi o si seimpiedicede el cerqetomlorb, care
26

cantdsambitaprin curte;el acolosri. 9a dusluminaelectrici,s-a

isprivitcu covoarele,
cujuciriile!Adiopatmoalecu somieri!Chiar
astd-searidesfacempatul qi-l dim; si nu mai rimaie nici urmi de
Barutru.
A vrut si fie tigan,il facemfigan.De altfel,tot de la ggania
fostluar.pe un ciurcu milai.Si seintoarcd
la ei! Si-icrapebuzele
gigenunchii
de frig si si faci pe citcliecoji.Jiganutnu b si-idea
portocalegibanane;o si-ideadeiqtia,dupi ceafi,calcaruri.$i o si
minince fierturi de male,din strachinA,
de ios.
-Ei, haide,scoaliL-re
dc oescaunl
Barutua statcu fruntei plecati.,ca un acuzatce este,Si n-a
suflat.Din cind in cind, o migcare
cocoEati
din umeri,arita ci voia
si ofteze.Darce,agasepoarti un biiat cuminteculumea?O scuipi?
Scoate
limba?
De la un timp,Mip a cizut gi eape g2ndurigi sevedesinguri
acasi.ArABarugu,
pecarenu-lla maitmgede breton5icarenu-ir,a
mairdspundecu nici un ghiont.O singuriceatcede hpte sevagisi
dimineatape masacopiilor,9i un scaunra fi gol. Iar la masi,ea,
Milu,o si steasinguriinre doi babahci.Ochiilui Milu seridici din
meditare,cupringide o undi de lacrimi,9i ziceMitru:
*Ii vinesi plingd...fir.i si qrieci-i pldngochiiei.
$i, din scaunulei, pini.la Baruqu,eafaceo sinzuri sirituri, il ia
in brale5iil simd. Bamlue desfiin6r
in toaremd;driilelui.Tdtulu
gimiicula au vorbit azimai groscaintotdeauna.Sa hoteratlBarunr
ieseincetdintrescaungimasi,vinecitre miicuta,cares-asculatin
picioare,ca si-i dealegdtura,
piqelteresemnat
$i cu ochii in jos,iEi
himinti rdrful degetelor.
incurcatecainu-oaF de peianjen.
-Nu maifac!...gemeBarutu,niddjduind.
-Nu maifaceniciodati!...adaugiMipra.
-Pii, a venircirura5ul...
-Spui tu, Mitule,ci n-aresi maifaci niciodati?...
Bine...
-Domnule cdrutragule,
du-teacumgivezi-lide treabi...A zisci
nu maiface...
impicaregenerali.Nu selz maivorbiniciodatidescuipatgide
scoaterea
limbii.A reapirurbucurja.Dar emotiileau obositpe
Baru1ucarezice:
-Md ducsi mi cunc...

O IZBANDA
Ultima hotirire a fost ca
Barutuse fie ffimis intern la o
qcoali de biie;i. Acolo el se
poateinciiera,decite ori ii vine
pezi,poatesi deaqi,maiales,si
pape bitaie. Cind va fi
posomoralciutnnd pricini de
gilceavi, o si-qi gdseasci
numaidecnt
adversari,
qicind va
fi veselqizgomotos,
iarigio si fie
un coleg de patru ani gi
jumitate caresi-l puie la locul
lui. $i, la internat,un pedagog
mizantrop, cu chica neagrd
lucioasi,ras de musti.li gi cu
buzele stranse, vinete r]e
misticism,se la uita toati ziua,ca un demonfotografic,pe subt
sprincenelelui verticale,9i insemninduJ intr-un carnet de
buzunar,in vedereaporfiilor de mincare,il r.alua qi de_oureche
qi.lvaducesi-l trinteasci-ngenunchipe un coridor.
Ce credeel?! Ci tot agao si meargi via1a,Iiri culturi qi
responsahilitate?
Si deacu mingea-ngeamqi siJ pupemiicula ci
l-aspan?Si faci trenuridin scaune,
covoareqi cirti, risturnatein
toad casa,
qisdplececu trenulla predeal,cilcind pestefurculilegi
perii de din1i,qi omorind, poate,Doamneferegte,gi oameni
trecdtori?Toateau o margineqi timpul lor. intdia copilirie s_a
28

isprivit, devenim birbali qi trebuie si incepem a ne gandi la

existentisi la datoriileomuluiin societate.
-Nu-[i convine,hai?Crezici se ajungecetitrean,
gi mai ales
bun cetetean,frri munci? Te inqeli.Ia si te judecim nitel. Ai
invefattu ce\.?,de cdndegri?Nu qtiinici o poezieqinici un cantec?
Altrii,la virsta dumitale,domnule,spunpe dinafardtot soiul de
fi-umuse1i.
indati cevineciner,a
in viziti,soseqte
qibiiatul cu poezia
lui.sti dreptqiincepe...
Stai.decind re-ainiscur,de-oviali je om,
in bulerardulElisabeta,
9i nu qtii,micar,cinee Elisabeta.
Barulu.
-Ba qtiu,rdspuuse
-Ia si vedemlintreabidtutu
Barutu tace, ca gi cum ar $ti gi ru ar consim;i si se
impirtdqeasci.
f,l are$tiintaermeticiti orgolioasi.
-Prea il infebi $i tu repedeqi dintr-odati, observimdicuga.
intrebi titufu. Mi se pareci
-Vrei si-l iau mai pe departe?
suferi de preciziunepi de timiditateqtiinlifici, adaugi titutru,
adresindu-se
miicuqii.Darcumsi-l iaupede departein materiede
Elisabeta?
-intreabi-l Si tu, intai, daci gtiece-iun bulevard$i vino pe
urmd la bulevardulElisabeta.
Fii metodic,ce naiba!Stiu cI prea
prosL
nu e5d,.,
-Metoda adevirati,explici titulu, consistd
in a intrebaintai
de Cotroceni,apoide SfintulElefteriegi de Caleaplevnei.,.
-Cind eqtilogic,nu am cezice,aprobi miicutra.
-Daci n-aqIi ibst logic nu s-arfi alesde capulmeu nimic,
rispundetitulu, cu un aeradministrativ
gi caqi cums-arfi alesde
capullui ceva.
-E adevimt, se vdri cucoana-mare,
trei lucruri guverneazi
viala:intdivoinla,al doileamuncagial reileafidelitatei.
-Ai uitat pe al patrulea,adausetitutru:logica.Zugrar,rrl
care
ne-avopsitbuci.tiriaeradealti pirere,daci-1imaiaduciaminte.El
ziceaci, in viatri,intii e pictura,5i al doilealiniatura.
VizAndcd s-aincurcat,cucoana-mare
se prefaceci-i trebuie
cevadin alti odaie;mi separeochelarii,cici secarnuiti chior69.
29

Noi gtimcevasi zici asta;o sdserizbunealti datd;pan-atunci,

cum
ziceddnsa.ne-ocoace,
intrebi miicuta.Uite.
-Dar ce faci cu metodabulerardului?
Barutua$teapticas61ideaun rispuns.
-Tir qtiice-iun bulevard?
intrebi titu(u pe meicutra.
Ci eu nu
stru.
-Asta-mi placelzicemeicula.geziin bulevardginu gtiice-iun
bulerard?Bulevardulincepe la PalatulCoroceni, trece pe la
Ciqmigiu,taieCaleaVictoriei,taieCaleaMoqilor,taiestradaTiaiar.r
qis{lrqeqte
la Obor.
-intii, te cam pripeqti,rdspundetitulu. Ai uitat Schitul
Migureanului,unde stai9i aqteptr,fi ai teiatprea repedeciteva
srezi, unde la fiecarestai cate un sfert de ceas,pdni fluierd
vardistulgifacecu cotul;weausi zicagentuldecirculafe.$i ai uitat
qi sensulunic.
-Dar ce, te duci cu automobilul,ca si inveti ce-ibulevard?
intrebi miicula,vexatd.Noi vorbim:pejos.
---Si mi ier1i,rispundetdtutu.Cumai luat-otu, cu trece$i cu
tai,nu sepoatemergedecit in magini.Darvreausili spuici gicu
ma$inate prea grdbegti.Asta,primo. Secundo:tu nu mi-aispus
ce-i un bulevard;
mi-ai spus numai cat e de lung bulevardul
llisabeta.
-Lodzic! interveniBarutu,care,simlindputereade analizea
lui dtutu 9i fiindu-i frici de intoarcereala defini1ie,s-adar de
Dartealui.
-Sigur ci e logic, adauseMitu, absorbiti.pdni atunci in
pudmreacu .Ragel"a uneipipugi.
-Te combat,uite, gi copiii, precizeazia
tdtntrrt.Zi ci nu qtii ce-i
un bulevardgi ne impicim.
Miicula jigniti in tabelaei cu notriuni,dar desigur s-a qi
intrebatin sinece-iun bulevardqia vizut c;.nu $tie.
-Are felinare,binci, copaci...
zisemiicula.
-Dar are6ipietre,9i asfalt,9i canalizare...
-AfInci?
30

-Atunci e strade ce spui tu, nu e bulerard! zise titulu

concludent.
-Nu-i totuna?intrebi miicu{a
-Vezi bine ci-i totunabulerardulcu strada,cendvorbe$tide
stradi,zisetitutu, dar nu-itotunacind vorbegtide bulevard.
timp,$ieste$inu este?
-Cum numegtitu asta,care,intr-acela$i
intrebi mdicuta,apelindla resursele
intrinsecialelui titutu.
-Nici prea-preanici foarte-foarte,rispunsetitulu.
*Adici, intreabdmeicuta.
Cioc.boc.Trecila loc.
-Adici: ala.bala,portocala.
intreabi cucoana-mare,
care-gi
-Om seriose$ti dumneata?
gisiseochelarii.Tati de copii?Lumeacarenu te cunoa$te
credeci
e cinegtiece de capuldumitale.
Tetup insi a ceqtigato victorie mare. Milu gi Barulu,
reprezentindultimageneralieau a.saltat
pe titulu din doui pirtri,
cu celemai eficaceproiectile:mii de pupeturi.
-Te iubesc!strigi Mitu,animatide un lirismimens.
-Te iubec!vocifereaziBarutu.

PAPUC
Motanul Papuc, poate ci cel
dintii din neamul lui de jaguali,
la prinderea
. degeneraqi pini
goarecilor domestici, suferi ce
strabism.Privirealui EaEie,
orientati
anapoda,ii di un aspectciudat gi o
autori Lar ed e g r a v u r d c h in e z i,
Pestril ca un gal qi ros ca un
ghiozdan,in toate colturile, la bot,
la ceafi, la genunchi gi in virful
urechilor.discrer5i tacirum.el iqi
petrece timpul, construit pe
marginea mesei rotunde ca un
ani mal de c o r a t iv g
. i e x a m in e a z i
via[aapartamentuluichiorig.
Infirmitatea lui se traduce,credem,prin dificultili de viz qi
printr-o nevoie monastici de nemiqcare9i ticere. Capul lui
imprudenrseciocneste
ca un pumnde picioarelemesei,dJscaune
qi de geamuri9i separe ci Papucvedeciteva ore .maiclar gi cAteva
ore mai puqin.Mitreleil admiri mult mai pulin decntnoi qi de cdte
ori iesedin casi,el e victimaunui fapt divers,rcgretabil,condusde
o pisici saude un cotoi agresiv.
Cunoscut printre matcle din cartier ca pisoiul prost al
mahalalei,cu Papuc s-au suprimat formele qi nuantele care se
succedintre intilnire ;i bi.taie.Nici un adversarnu mai gisegteutil
si se imobilizezeIa o distanl.i de atac fali de el. DialoEul a fost
suprimat:ocaramiorlditului,caredurcazi intrc doi luptirori oe
casdojunritate de noapte.nu mai e necesari.Nimeninu maj are
32

nimic si-i spuie $i toti trec de-a dreptul la ciile de fapr,

repezindu-se,
inglicind spinarea,rupind cerbiceaqi rrintjnd in
dreapta9i in stinga, alternativ9i sonor,capul trist al lui paouc.
Pe toati suprafatapimintului, papui, pirdsit de toli, are un
singur apiretor pe stipinul lui, 9i sigur de aceasti unici insi
elicaceocrotire, inainte chiar de a fi simqitmdseauadusmanului
dupd ceali sau laba cu cinci undile in cojoc.el di un strigir
deznddijduit, care iegind din accentul vocal, normal al pisiiii,
jalea unui prunc atacatde hieni. in scris,apelul lui ar
contrine
puteafi reproduscu citevasilabevorbite.la lecturi.din girlej cu
5i
gura ciscati: Aoa, Oaoa,Ioaoa,Oiaio, Ieoieoieo.
Numaidecit, stipanul erumpe cu geamuriledeschisebruscin
afari, producind o panici gi un tumult pe acoperiq,al cotoilor,care
fug; sauseamnci in curtecu o stinghiecu careizbegteintr-un cotet
de catew ori, alarmind pisicdria.,,Papucl.cheami stipinul _
9i
Papuc soseqterispunzdnd: ,,Miorlau,,; ceea ce inseamni gi:
.,mullrrmesc",
poateci
maisciparo dati,',gi:,.virrimediar,..
5i:
'am
pisoii procedeazicu Papucsumargi din pricini ci-l qtiu protejat
neobiqnuitde sistematic,in dorinqade a-i trage bitaia, pe care
niciodati n-au dus-ola capit, ;i de cele mai multe ori nici n_au
inceput-o,inainte de a seproducemareletimbiliu de geamuri,de
tinichele lovite, de bulgir.i gi de voci injurioase.in ijutorul lui
Papuc,amenintatcu tdvileala,sar cdteodati toti pifia;ii familiei
stipinului si servitorii.hecarecu ce segisestein mind, un vitrai,
un clegte,o mdturi, un bastonii orchestracareizbucneste,cu alai
de v6nitoare,inspiimdnd urecheacotosmanijor
aduna[i,ca niste
laqi.zecepe unul - 5iacelachior- cn un zgomothaoticdc meteori
dezldn(uiti.
Nimeni nu se deprinde cu infirmitatea lui, gi nici papuc. El
credecd.or(icum. inimalui caldi si pasiunea
naivdde a mingiia
farmecile indrigostite ale unei sperantevor gisi, daci nu "azi,
miine, o coresponden$zadarnicvisati qi ciutati.
-Papuc, Papuc! resemneazi-teodati pentru totdeauna si
rimii lingi sobi, undeochiulsripinului tiuiu barbisonse ridici
uneori de pe hirtii la tine, 9i surddeblajin ochilor tii incrucisali.

FIULUI DUCAMIN
Copiii stau ingenuncheagi,
fiecare in patul lui alb,
imprejmuit cu zibrele. Cu faJa
catrerdsirit, ei sunt imbricatride
noapte, in cimi$i lerenelti,
cusutecu arnici roEula fati qi
albastmla biiat qilegate,la git, cu
snurasortat.Pieptulatletical lui
BaruP (patru ani) nu-l incaPe
bine cima5a,spintecatiPaneh
rzle. Miicula corecteazifinuta:
acoperigolul.
MAICUTA:Se vede si nu gade
fmmos.
BARUTU:Sevedebunicul?
l,tAICUla: Vea. lumnezeu buricul.
spus?
MIJU (cinciani,fluidi 9ilungani):Nu 1i-am
ba i.a spusl
(Barutuqi-adeschisnigteochi imenqi,resemnati:
au o Iucirede metal.)
Genelelui negre,dese,incovoiate,
Thtilui,9ial Fiului,9ial SfintuluiDuh.Amin.
MAtculA: i"
""mele
MI'|U: NumeleTatilui qi al Fiiului Duh.Arnin.
BARUTU:NumiliTatuluiqi...Cumaijis?
(Ca si5i faci semnul crucii dupi reguli, el qi-astranstoate
tare,cagi cumsar temesi nu-iscapedin mdni cera$i,cu
degetele
pumnulintors,cauti anevoiepunctulprecisdin frunte.)
BARUJU:Na-mjis ,,Ducamin".
MITU: Eu nu pot si zic ,,FiiuluiDuh".

MAICI-,TA(rar): in numeleTatilui...qi al Fiului...9ial Sfintului

Duh...Amin.
MITU:Banu!N-ampurursi zic:,.;ial Slhnrului
Duh...',
Mdmico,
si
nu-maizicem:.,TnnumeleTadlui..."
Nu e frumosl
MAICUJA:Bine,si nu maizicem,,in,,,darzicempe celelalte
curat.
MIfU qiBARUf,U(odati):Numele,numili,TatiluiDuh,FiuluiDuc

amln,

MIJU: De cemi incurci?

BARUJU:Th mi incunci.
MITU:Prostulellasi-mdsi ziceu maiintii...
BARUTU(trist):Jicecijice eaintii...
MAICUJA:Vai, ce picat mare! Nu vi mai asculti.Dumnezeu
rugiciunea.
MII'U: Nu ti-amspus?
Sesupiri Dumnezeu.
BARUJU:$a supiratpe tine.Eujrcsumos.
(Mip a rimascu gandulundela.Vreasi allecela.)
MAICUIA:Hai,inci o dati! Si nu necijimpe Dumnezeu.
BARUTU:Nu tri-amspusci sesupdni?
MIJU: Mimico!
MAICUTA:Da,
(Mi1uigialegecuvinteleqi dezlaneazi
ideeaincet,silindu_se
cn
cAutitura,cu caznaumerilorqi cu degetuladtetor,purtat pe la
birbie,pe la timple qiprin aer,si sedesluqeasci.)
MIJU: Undesti, mimico,Dumnezeu?
MAICUTA:Fiindcine ascultd?
MIJU: Da.
MAICUTA:Undesi stea?in cer.
MITU:gi nu cade?
MAICT[A: Cum si cadi? Are o ciscioari cu prispi, cu flori
dinainteauqii,pe carele udi cu stropitoare,
asculdndmgaciunile
copiilor.
MIJU: Da?...
MAICT[A Dumnezeu
e un slhntbitrin, cu barbamare,albi.
MITU:E pirinte Dumnezeu?
CapirinteleAtanase?
MIICYIA: Vezi bine ci e pirinte. poarri qi el tot haine.lungi
9i
mitinii, insi e mai bitrnn.E foartebitrin.
35

MIJU: $i de ce nu pui pe Costachesi-i ude florile, dacde a9ade

Datrani

mfCUla, ii placesi-9iingrijeasciflorilesingurAqae Dumnezeu.

MIJU: C6ndne ducernla el, si ne deacriitre?
BAUITU(brusc):Eu veau$i un cal.
MAICUIA (cu ochiila titup): Nu e drumla Dumnezeu...
(Mi[ulrea si inteleagi9iurmireqteun gind ticut.)
BARUJU: Si ne suim pe casi. (Liudiros.) [,u l-am vizut pe
Mudnezeu.
din oom.
MITU (ironicd):
Parcite-aisuitweodad,tu.in pomi
qiincurcat):Bam-amsuit.Stiueu...
BEUTU (dezarmat
MAICUJA:Sa suit qiel pe coadamdturii o dati gi a cizut cu mituri
cu tot.
(Baruluejignit. Milu r.dde.)
MIIU: Nu-i agaci nu s-asuit in nici un porn?
MAICUfA: Ce,e pisici?Numaipisicileseurci-n pom.
BARUTU(hotirit 9irizbundtor):Nu maijic Numili'latului!
MAICUTA:Daci nu zici,nu-timai trimiteDumnezeu
nimic.
BABUTU(cupirere de riu): Ce?
MAICUJA:De toate.Mere,portocale...
BARUJU:Meneleqipontocalele
le aduceDumitu.
MAICUIA:Tot nerode. Credeci le aduceDumitrusingur.Dar lui
Dumitrucinei le dn?
BARLTU (convins): Mudnezeu!
MAICUJA:Vezi?
MIfU (analitici):De ceziceDumitruci-.I,,costd",
cind cumperitu?
MAICUJA(mugcindu-qi
buzele):Dumitrunu qtiecespune...
Acum,
noaptebund,copii.E tirziu. Ne maiinchinim 9imdineseard.
BARUTU(singur,inveselindu-se
pini la birbie): Eu veausi-mi dea
un calviu...Siun bici.

CATUNULDE STICLA
In satulunde m-aprins pe
nea$teptate
zipada, drumurile
s-auinmorrnanhtintr-o singuri
noaptegi o pustietate
albi a pus
pe cimpie stipanirea ei
miraculoasi. Noua stihie nu
searndnicu nimic ai parci s-a
petrecutintr-adevir o minune
totali. De la ivirealuceafiruluiy
de asearipdni in zorii zilei de
hirtie, culorile toate s-autopit
intr-osinguriculoare,delumini
adormite,careacumviseazi.
i
^ . stelere
rnnr.
tuna
s_au
pogorAt.
pecind visamcu copiii.pani
,la pimanr,.5i $r
au rimas.de jur imprejurulcolibelorgi pini in
marginiledepirtatealezdrii,inridicinate.gi, cafireled. pepaOl.,
care infloresc in gimilii umflate, de piinjeniq, sau depinat de
toaterazeleqipulberilelor argintate,
giscrumurilelor nepipiiteau
zburatqiaucizut.$i, maitdrziu,popoarele
deingerimici cntscatiii,
au venit $i le-aua4ternutfiecarecu o batisti de olandi. cu care.
unulalruia.ingeriigrerglacrimile
si sudoarea.
Si rrebuiasi vie.si
desigur
a venit.$i o adtarede icoani,pe carenoi nu am vizuFo,
pentru ce ne-afurat somnulgi ne-adat in leaginul cald toati
noaptea.
Venilidin paturildngimine.voi,copiiiirei. a5a,inceL.
qi
timg prin a$ternut,casdve povestesc
cum a fost9i cum aresi mai
fie, pini la Criciun, pnni la Boboreaziqi pini mai tirziu. ci.nd
giingeriivorveniiaripisi-giia cenugiie scurecile
srelele
inapoi...
5i
31

$a mai intimplatsi alt lucruneob\nuit.in mijloculsatului'

de obloane9i ciutind
ne-ampomenitcu nigteurgi,apropiindu-se
si zireasciiniuntru, casi cearlpatqiputrinicilduri. Vinturile din
munte s-au nepustit pe ei, au urlat pidurile cu clocote
ciririle Etiutes-auastupat,birloageleau fost
nemaipomenite,
llo-astri.
pierdute,ti.bieliiurqiauriticit pdni la primiria 9ibiserica
itrin intuneric,oameniiaucrezutci auvenitMo; Criciun9iS{hntul
Petrusi scrie,trimigideimpirilia desus,numeleletelorcuminliqi
ale biie$lor carenu s'auzgiriat qi nu s-aubA t, ca si le aduci
daruri. Cam aqaumbli, in luna lui decembrie,cu catastivele,
de-arindul- soliicercetitori.
deun felinar- citevanopt.r
luminate
de la pisici,de la celei
luind insemniriqi$tiinfe,pe la toatecasele,
6i de la cioci.Si nu crede$ci daci dai un ghiont, daci furi o
bomboani,daci mugtidin felia de unt a fratelui,daci i1i infigi
mdnain pirul surioarei$itragi,senu credeiici nu gtienumaidecit
Lumeae p[ne de ochi,vorbaseducedin guri in gur6,
Dumnezeu.
tot seafli - prin
gicind nu o scrienimeniin vedereaCrdciunului,
carenu sunt
l'ribii, prin veverile,prin toatepisirile 9ilighioanele,
pe sus.de ce se
pe lume.Devineuliulsi serole$te
pusedegeaba
uite h el giina, ratrele
9i hulubii?Giina spune,qi uliul ducevorba
mai departe.
nitrelug,
oameniiaugdsiturqiicolindnndprin sat
Luminindu-se
qi,speriali,au iegitcu furcile9i iau gonit.Cuvintul impotrivi, cu
oameniiimpotrivi...in vizuiniii afteptaupuii, copiii lor cu botul
din perete,ci perintii
la ceasornicul
mare,cu ochiimici,9ivedeau,
intirzie qinu maivin.Ursulmdngniedulcecu labalui de fier,cind
de mitase;i de catifea,9i mama
i9i dezmiardipuii, IEcnndu-9i-o
unoaicai$i face nasulmoalecind qi-lviri si-i gddileintre gale'
Unde s-audus urgii alungalidin sat,nu gtiesi ne spuienimeni:
pini la primilari, cdndincepsi seintoarci nevistuicilela staulgi
ilorile incep sAscoatiscufiialbastreEialbe,din ariturile cirtitrei
neEre...

PO\IESTEA
BRADULUINEGRU
In ziuapomilorDumnezeu
a zis:
-Vreau si-mi faci si altfel
de copacidecdtcei cu ramurile
despicateqi chinuite, cergind
soareleqi ploaia cu bralele la
cer.Vid imprejurul meu multe
soiuri de copaci cu frunzi, cu
frunza lremuretoareca roiurile
de fluturi, ridicatri din petice
mici, $i pomi roditori cu feluri
de fege, galbene 9i roqii. Am
muqcatdin catifeauacu suc a
perelor aurii, atarnate de

rapte
inchegat
e,'.,,p,.,,Tiif;
eidur.".
JlJjtjh:'i.T,$:'ffi:

a merelordomnegticaresundin coquricatirticulile de lemn.Am

suptstrugurele
mareal prunelorbrrrmate,
cu simbureleghimpat9i
amar.Am sorbitpicitura lucie,de zmeuri,a visinilorincilecate.
cite doud,5iam vdzur5i chipulnou cumle-aiprinsprin foi. cape
n\te clopoleilegina;ide aq.i.gi am injunghiaipi pipeneleverde,
cu coajade marmorimalachiti5icu miezulroqunisipos,
de lauure
de zahdrBosnnaLae o minune.cici pesforiinrinsepepimiir ai
ficut si creascighiulelegi globuri.Crezut-ai
cdnu ari si-miplaci.
df-ro3i
si le srringi dinrr-odati, rnigendfr6nghiilesi
.R..S.ari1
prin intunericin rnare?
tarandu-le
Diavole
fermecdtorl
Mi separeci ai voitsi mio iei inainte,gi
pdn-anu fi fost Siprimlna Faceriiisprivira.ai incercatun om
co

vegetalintocmindcipildna - ici negricioasiqi dincolobilani. Te

cu
mai prinsesem,
intr-altAparte,incepind un Adam rogcovan,
licdlia de giac,in nucade cocos.Lasi,rindul omuluiaresi vie,$i
pe al meu m-amhotirit si-l incerccu miinile mele.Tu fi-mi un
pom cu frunzi qi Iiri fiunzi, cu o frunzi tare, care sd
^nu
ingilbeneasciniciodatica teiul 9i senu sescutureniciodati.Imi
pe piscuri,
trebuiesdacopir munEiigi veqniciapietrei.Deasupra,
am puschivirede zipadi 9i,in dreptulzipezii,albinelede argint
alestelelor,
vecinecu ele.E nevoiedeun copac,desubtcrestepini
la poale.
Diavolul,care la inceput munceacu Domnul laolalti Ei,
poruncitde Dornnul,{Icusetoati argintiria$i zmalprilepalatului
ceresc- qtreagini
de arami noui, pridvoarein celepatm colpri
mari ale lumii, invelite cu perdelede odajdii 9i aqternutecu
qiverzi- gi-achematme$teriiti uceniciirisipili
borangicurialbastre
prin pidurile de gutui 9i nuci prin qesuri,9i ceru de la ei o
inchipuirenoui.
-Vreau si-mifaceli,ziseDaivolul,un pom drept,cu ramurile
cu pomii $icaresA
drepte,cu frunzeledrePte,un pomneaseminat
se pari ci pogoari intreg din vizduh. Am vizut in stinci o
$gnire-nsusde api: faccli-mio pidure din trunchiuride fintdni.
Inceputulseficu pe balti, unde,loculfiind mai intins,lucrule
mailesnicios.
Pini la ivireain coamavdntuluia seceriialbea lunii,
carese aseamdnicu o bripri rupti qi cu o marginede talger de
sticli, baltas-aumplut cu begelungi cu fulg, qi sulip hestieifu
socotitidrepto niscocirepotriviti cu gdndulDomnului,inchipuit.
Lucritorii misurari atuncidepirtaradintre creste$i stele,s,iin
dreptulfieciruia infipseri o sulildin plumbul rece al munlilor
Virful pomuluinou ciua cu sfArculin sus,qiramurile
zgmnlurogi.
lui, din zecide umeri,serizimaupe piatre,cao pajud, cao pajuri
cu sute de aripi de fier. Daci virfi.rile furi linci, frunzele furi
undrele,suleqiace.
$i sellcu noapte.$i seaprinseriluminiletoatein codrigi,Idrd
si !tie, noaptease ivi in searapomilor,ca pomul cel dintii de
Criciun,instelat.

NA UNECHE...
Celdintii lucrucarea uimitur,
an dezilepecopiia fostceasomicul
dc buzunar.La sirituraciudatia
capacului
sa adaosricucul,ridicaL
la ureche.N4uzicalitatea
monotoni
a bitiii aveapentru auzul lor un
farmec, desigur complicat, de
weme ce ore intregi ascul6ndu-1,
surisuri delicatese succedau,ca
orele luminii, pe figura lor
trandafirie.
A fost,indi, destulde greude
descoperit
urechea,Barugucrezind
ci audecu nasulsaucu falca.Mina
lui, grasi,purtaorniculpe la birbie
qi imprejurulgurii, prins cu toate
palma,caun sipun.I sepirea ci asculticu sprinceana,cu dintrii,
cu limba, cu gauracefii albe,ignorantin auz,ca t6tup cand
scrie, nesigur daci igi aduce aminte cu degetul mic ai daci
gdndeqte
cu inelul.
Barufua fost,insi, mai fericit ca el, ci, lipindu-qiodati, din
greqeali,capaculceasornicului
de ureche,a descoperit!
CAcitdtulu
e gimaiprostdecdtbiiatul lui, cu cercelulcirnosal urechiitiiat in
catifeade coci de cozonaci.
$i a9aseqi cuvine:si fie mai prost.A
citit ci oameniicugeticu creierulgi ci minteae adunatiintreagi
lacap,gia nu crezutniciodati.fiindciniciodarinu a 5tiutcu capul
cum simteBarulucu urechea,
El socoateci iudeci oentru-el
4l

altcine\.'a,
care nu-i el, ti cil impingeata, din senin.,Stai,mi,
ingerule!"zice citeodati titutu noaptea,qi copiii intreabi din
qi tdtulurispunde:,Cu cinesdvorbesc?
somn:,,Cucinevorbegti?"
Cu diavolulde inger".
Baru{unu a $tiutin schimb,pe undesedeschide
capaculgi ci
lrebuieimpins,casdsard,un trumbumc.
$i nici titulu nu l-ainvilat,
pistrand secretultehnic pentru atunci cind Banrguo si aibi
mustili$io si fumezeligiri cu carton.Ticilosuldefabricanta ficut
resortulnumaipentrupipiirile tari qi l-aascunsiniuntrul toartei,
cu mette$ug.
Mai aretitulul cate\.a
taine,pe carele va dezviluiin
patru ochi, dupi ce Barutruse la face mai mare.Paneatunci,
confuzia,incertitudineagi presupunerileil vor lucra ca si-i
dezvolte,cum zice domnul Adamescude la etajul al treilea,
intuiliunea.
Auzind ci pisicilefad, Barugune-aadusvesteaci gainile
Titaneiaufitat patruou6.Noi n-amrAsde el,pentruci nu a gregit
decatcuvantul,treburilepisicii fiind la fel cu treburile giinii.
Numai Miqu l-a baljocorit,pentru c;. e fati qi pentru ci $tie o
grimadi de taine,pe carele tace;toatefetelesuntmai de$tepte
decit biielii, pini la;aisprezeceani; randul biie;ilor vine mai
tirziu.
Problemaceasornicului
s-aI:cut insi mai mare,in pat. Mi;u,
perini
auzindin
bitind un tictac.a ciutat ceasornicul
A
dedesubt.
intorscear$aful,
s-auitat subtsaltea,$i-apurtatmanade-alungul
piretelui,pe covor,9inu a gisit nimic.Titulu i-aexplicatci fiecare
om a mancatun ceasomic.
Miicutai-aspusci titulu spune,cade
obicei,prostii,qi i-a dat o explicafie9i mai ndzdrivani,ci bate
inima gi ci oamenii au o inimi mare, care bate la fel cu
ceasomicele
de buzunar.Dar tot titutu, probabil,spune mai
adevirat,cici deundepini undesi bati inima,carenu sevede,ca
un ceasornic
caresevede?
A rimasaproapestabilitci miicutanu cunoa$te
tot a$adebine
lucrurileca 6tu!u, careuneoriqtietot, absoluttot. Dacdn-argti el
tot, d cel-artot intrebanumaipe el copiiicite in luni qi-nsoare?
Lt

Ei auincrederemaialesin titulu pentruci tot ceziceel e adevirat.

Miicup le-aspussi nu minince preamultebomboane,
ci sestrici
din$i,pe cind titutu ii indoapepe nevezute
cu bomboane,
9idintrii
suntbucuro$isi lnugtedin umpluturacu ciocolati;bei api receqi
trece.Meicutale-aspussi nu semurddreasci
pe haine,$i tituF lea spus:murdirili-vi binegi tivilitri-viin pimint, qie mai binecum
zicetituF. Nu le-aspustot miicula sAnu sejoacecu chibriturile,
ci facpipi in pat?Titutrutoati ziuasejoaci,aprindela chibrituri9i
Eigiri,9i n-a fecut niciodati...,,[, adeviratnumai o parte din ce
zice",le-aspustitulu. ,,Cindfumeazimeicutele,atuncisA$ti[i ci
aEaseintAmpll".
Pormi,titutu $i-aasiguratde mainaintetoatesuccesele.
El nu
rdcnegte
nici la Barufu,qimaialesnici la Milu, pentruci e fetig, qi
feti[elenu trebuiescobiEnuite
cu amiriciunile- pe cdndmdiculii
ii scapicind cite o vorbi uriti, candcateo palmi pestemiinile
copiilor.Titufu ziceci nu trebuiesi loveqtiobrazul,pentruci. e
sfhnt,qinici miinile, pentrucemangaieobrazul.Daci wei si dai o
pdlmici,di-o Ia spate,josde tot, cici pani cautiundesi dai,trece
supirarea,$i in loc si dai o palmi, dai o pupituri - qi-imai bine.
Tdtu$ sebagd-ntoateceleati stricdmereuchefulmiiculii de-ase
repezi.Mdicup ziceci o creqtere
buni secapiti printr-osinguri
reguli, pe cind titutruzicesi secapiti prin cite doui, caresebat
cap in cap, susdnandci Mip qi Barulu trebuiescdeprinqicu
cu ,,pentmcontra"gi cu ,,contrapentru".$i titulu
,,controversa",
trebuiesi aibi dreptate,pentruci el nu sesupereniciodati,rade
mereuqi,la urmi de tot,pupi meinilemiiculii, 9imdicu;ai le pupi
pe alelui - $iincepeo pupituri intre to1i,de citevaori.
Numaila creioaneseschimbinitelu!principiile.
Mi;u zice:
-Titu$le, te iubesc...
Di-mi un creionqi o hirtie.
Barutuzice$iel;
-Titutule, te iubec...Dd-miun chionqio hetie...
Tetufuzice;
-O si le nrpelivirful.
43

Mitruzice:
-Nu.
Bamfurispundeengleze$te:
-T9! lipindu-givirful limbii indiritul gingiei de sus.
$i amindoui vdrfurile se rup numaidecit unul roqu gi altul
albastru.
-Ce v-amspus,ci o si-mirupeqicreioanele?
-Ea le-ampt! rispunseBarllu
De la ceasornic,Barugua rimas cu $tiintaci lucrurile se
deosebesccu urechea,seminind cu mopsul Bebi, care le
deosibe$te
numaicu mirosul.Cirlile, cutiile,tabacherea,
bastonul,
umbrela,condeiulde buzunar,le apreciazicu auzul,consternat
ci
nu serepeti in toatetictacul,caretrebuiesi segiseasciin miezul
tuturorobiecteloruzuale,9i le verifici la contactulcu suprasim;ul
lui, ducindu-lerind pe rdnd,,nauneche".

DOMNITAPULHERI,A
Scriitorii sunt alegi de
Dumnezeu ca si mnngiie
oamenii cu graiuri noi qi cu
povestirifrumoase9i ca si le
faci viala mai dulce gi
multumirilemai adanci.
Pe wemea cind nu era
tiparul, cdnd nu era hirtie
multi caazi,cnndnu eraucirqi
pentru toate lumea, nici
scriitoriinu sepreaosteneausi
scrie gi nu aveauatezare.Ei
pribegeauca 9i cnntecelelor
firi cuiburi, din loc in loc,
stribiteau ;drile cu scripca
subsuoari$i pretutindeniunde seopreau,igi tdnguiaupovestirile,in
tdcereapoporului, adunatla desfitare9i diruit de Dumnezeucu
minuneasfintului auz.
indati ce cdndreEuligi ridicape struneleviorii arcuSul,seiscain
oamenivoianeinlelease
deafremantapimdntulqide asearuncaspre
cercaqicumli sar fi delreptataripi nepaditela cilcdie:ei seprindeau
demdiniqidemlloc,pirechi,gijucau.
Insi povestireaerapentru ascultare$i numai pentru zbuciumul
desine.Povestirile
sespunqiinfloresclucruriintAmplateqioameniiau
fostintotdeaunalacomiS; le cunoasci$isdinvetedin celepetrecute
cate ce ; mai alesci firea qi avAntulcuvintelorqi impletitura de
canepeaspri a durerii capiti, trecutdprin gniuri calde,o moliciune
45

de mitase 9i-o pojghie de lumini. Cind povestitorulputea se le

zdruncinesufletulcu pol'estirealui, oameniisebucuraucu mirareqi
ziceauci intr-adevirpribeagulcantire[ fusesetrimisde citre Celde
Sus.
Pirereacelorceascultiesteadevirati.
Un povestitordin acelewemuri, de carevorbim,erafoartetrist
in povestirilelui qifurtunosgijalnicin toatecintecelede dragostegi
ospig O umbri selisa pesteel giascultitori,pe dati ce povestea,
iar
daciincepea
si cinte,seinnoptacadeploaie.Lucmrile,in wemece
cdntael, sedezlinaucadimialdbirlati, sevegtejeau
opirite in lanuri
intinse,caniqtegridini fiertede pdcli,sejigireaucapenelemzuide
aripi,jelpelite cu tii$ul dinlat al unui briceagruginit. Totul sevedea
zidit pe dedesubtdin scrumuri,inchegatdin cioburi miqjite qi din
cenugi,Totul se risipea,ca la trecereaunui fier de cilcat arzitot
purht pe verdeata
noui, de mAnauscatia releiursitoare.
Desului
$i
cintireEul9iascultitoriilui seposomorau:
printre cuvintelearuncate
in povestirea
lui sesurpaupripdstii cu gemete;ijiluiri.
Candretul Iosif stingeafericireain toli fliciii qi mihnea
duminicilefeteloqcaretotuqiil chemaunecurmatla hore,sAle carte,
simjindtrebuinli neastAmpiratidevorbede pustietate.
Iosif cdntiregrl nu era trist intr-adins.Firealui erz mAhniti din
nescareti el cantacasijerreasci,qifiri pricindhotirdti.
-,,De ceoi fi eumereumAhnit?"s-aintrebatodati Iosif,rdzimat,
intro pidure, qi ascultind glasulcodrului clocotitor,cu fluiere qi
r'uieteline. ,,Dece sunteu numaiin durereqiingrijorare,iar copacii
gi cerulqi luminagi gatelilemari alelumii suntatit de ademenitoare
qi defermecate?"
$i cum sta el qi se iscodea,parci amirit gi de scripcalui,
spinzuraride ramuri,cu picioarele
la birbie,cuprinsein bratre,
i se
piru ci aude un murmur printre mesteaciniialbi, de-a lungul
plocatelor
a;ezate
unelepestealtele.
Iqi deschise
ochii. Credeaci.viseazd.
In fala lui, veneaspreel un
convoiciudat.O domnili mici, inalti de o gchioapi,seuita in susqi
zimbea, cu bundvoin$.Purta rochie lungi de horbote subtiri de

argint,cu o coadi ficuti parci intr-adins,caseo sileasce

a pi{i incet.
Seopriseputrin,pentmci iqipierduseunadin cizmelede aur,cu care
o incilfau, acum ingenuncheali9i zoritri,zececiribuqi negriciogi,
{uta1i de zeceviespicasulfina.in fap Domnitrei,pe misuri ceficea
un pas,cincizeci
de megteripiianjeni,impirechealicu cincizeci
de
fluturi, urzeaucovonrlimpiritesc al piinjeniguluialb, incmcigatcu
borangiculgalben.O mie de greierii,aplecatipe cimpoaie,insoteau
in dnduri alaiul, iar furnicile negre,inaintealesatorilot netezeau
drum,acoperinduJcu peturimoi depemdntcernut.O mie de cobze,
purtate de $n1ari in mantii lungi 9i strivezii ca smaraldul,trineau
isonulcimpoierilor
duiosi.in clipain caresa zvonitci ieseDomnila,
toatepidurea $a pomit sdcentecu toateviepritoareleqi tn[rzele ei,
cao suti de ministiri adunatelaolalti: cu clopoteledezlinfuite!i cu
coruride maicimiciin noaprea
invierii.
Iosif cintirepl i;i zise:
-Pdni acurnnu amintelesceslujbi facatiteajiganii gigaze.Ele
ingrijescde f;.ptura Domnitei...Dar nu indrizni si glisuiasci,si
intrebe,sausi semitte,de tamAsi nu faci greqeali.
Domnilavenipind-n dreptulciubotelorlui.
-lntinde mina qi ia-mi.dejos incet 9i a5eazi-miin palmata
noduroasi,fa rugat cu voceaei de licusti, Domnila;cici am si-ti
vorbesccerala ureche.
Anrnci,doui bufnilemari,inve$mantate
in catifea,sau repezitde
sus,pe umerii lui Iosif, de priveghe.Daci ar fi fost si-i pricinuiasci
weun riu Domnilei,celedoui pisiri - Funingineagi Bezna- i-ar fi
scosochii amindoi, caniqtenasturi,9i dupi ele ar fi cizut deasupra
fiptaqului de rele virtejul lulturilor albi, care ori de cate ori ili
pirese$teDomnila tainiculpalat,din stincile pidurii, o insotesc,pe
fundul zirii pretutindeni.
Pemargini,veneauin pilcuri scroafelemistretrilor,
fiecaredin ele
cu cite dolizeci gi patru de purceisilbaticivirgali, qi cu 1i1elepline
de lapte. I9i ficeau loc prin ramuri cu coarnele,cerbii urmali de
ciutele sfioasecu priviri de micqunele,pe care vitejia fantosi a

oarnenilorcu pu.tce,nettiutoride rostullor in lume,le vineazi, casi

Ie menanceliumusetea.
Abiaintinsepalrnalosif, vr{jit de celece-ifuseseriporuncite,ci
piianjenii qigindacii de metasei-oimbricari cu pufuri. gi cdndqezu
pe podulpalmii lui, Domnilai sedestiinui:
-Cu toateci str{baf pidurile meledin copilirie, tu nu ai auzit
demineniciodati,zisepipuga.Eu suntDomnip Pulheria,aceeacare
facefrumoaselucrurileurate.Am venitsi teintreb $ieu:de cenumai
pldngiqi de cenumaisuferi?...
Nici tu nu qtii,bietuleIosite!Uite,1iam aduso oglindi. E oglindadescdntatia bitrinilor candreli $i a
sfin$lorapostoli.Unii o pierd 9i oglindarimAnepierdur.i.Algi o
gisesc9i acelorale-odau.Tepotrivedeainff-insaintreg, dar mai potri
vedea$iprintr-insa,caprintr-ostidede clegtar.
Pune,ola ochi 9inu te
m6ndridece-aivizut...
Iosifvizuginu putu si spuienimicin aiurealaochilorlui luminal.i
de betiacereasci.
Fau isa inseninaL
inLineriti,in suler i sedeslusi
intiia oari goptireaftntdnii siritoarea bucuriei.
-Vezi? 9i-azis.Eu cercetampind acuminliuntrul lucrurilor qi
minteanu mi-adat nici un rdspuns.
Acumvid lucrurile pe dinafari,
a$acum sunt.
$i Iosifgasio rostirenoui in graiulviorii lui. Puseoglindarecein
sdn qi porni citre sat.Era in ziua Pa5tilorqi sitenii, in straiealbe,
aflaseri minuneagi-l aEeptau,ghicindu-ldupi sunetulviorii ce se
apropiade bisericaSfinteiFecioare.
-De aci inainte, Iosife,ai si ne iube$tiqi ai si ne dezmiezi,a
strigatla el, din uqacirciumii, rdcarul.$ezicoleagi cinti....

48

$TrrROMANE$TE?
Titu;u ne-a povestit ci
tara Elvetiei, ficuti din
\-_
smalturi albastrede ape gi
smallurialbe de zipadi, sti
intre lacuri 9i munf 9i ci
poalelemunlilor,intinse din
piscin pisc,ca ni$tenivoade
?.'rt'l
la uscat,leagind in viile lor
firimituri de sateqi cirduri de
biserici.gi rofimunlii,plequvi,
printre direle de pfuune qi
verdeatri,par frimintag din
miezde pdinede secari.Ne-a
spuscdtoatdElvetria
e cao Jadd
cujuciriificuti deDumnezeu
inr_
o zi cdnd.aducindu-gi
amintede copiliriatui.a voitsAglumeasce
gisdsurirdi.Coasrele
pisunilorsunlculreierate
devacimici.silbui
gi.cdrimizii.
cu cateo sffopirurA
vanatA
prin pereterogcovine
5i
albe,iar de gmmazulvacilor,caredau lipte cu ciocolati.atdrni
clopote.
sunetoare
ca muzicile
Sica la liruiehie.A6acdviile cinti
din fundpini-n crestetele
celemaiinale qilacdsescarpiniuurii.
clocotesc
in luietefurtunoase.
Pe muchia crestelorde piare uscati, acolo unde fruntea
munteluidi in pripistii gisescobeqte
pe dedesubt,
casprinceana,
crestefloarearogiaticiinstelati,a cireiamireasmiintrecegingdgia
lacrimii9i a oftatului:mictuneaua
pirtiu ca
muntelui,ciclamena.
si o miroasi,singureretelestanciiesrein staresAaiunserea{Ir
pini la rulpinaei subgire,
dea1i.Darbiie!i ;i lereleseiuc"siei.din
ges.
sd-icauteprimejdiosuJ
ascunzig.
Daci un bdiatdin ceimari,cu
LO

nevdtimatde moarte,pipiisaculin spinarea pututse$istrecoare,

pini la ridicina ei pi si o smulgi, 9i o
tul prin troscotultrepos,
aducein darfetii cu ochiimari,careviseaze
Sisenelinilteftede cate
ori aducevenind din mun[, din deperhre, mugetul cirezii prinsi

darul lui e un semninaintea

de nori $i ploaiefiri acoperemanq
logodnei.
in degetul
ineluluistrecurat
mdni din gingiapripastieiin
Mulf biie;i au cizut cu floarea-n
neguraei dejos 9i nu s-aumai logodit.Esteun loc,undemuntele,
incovoiatde jur-imprejurcu un pirete de cetate,i9i line ripa
rotundi, ca un horn uriaqdinainteapasuluicelui din urmi al
drumetuluide munte.Acolo,poteca,ingustatih talpaunui singur
picior,seopregteqisecurmi.Daci a sositincet,drumelulsti in loc,
incremenitde gol gi ticere:ochii lui pot citi pe Peretelerotundal
ripii numele,icondeiatcu roqu,al celorcareau sositmai pulin
incetqiau cizut in groapade piatri, pierdutdin beznadinliuntrul
ei. Numeleacestorflicii e insotit de o cruceqi de insemnarea
anului cind cruceas-aivit pe lume in locul tinerelii lor 'Iotri
cilitorii care au iutit un sfert de pas,chemaqide o $oaptisau
amelilide zarearupti-n guraripii au rimasacolo,jos,la lund.
Dar nu toatedrumurilesfirqesca6a,qi foartepulini cilitori,
vioi cu
de munte,caresosesc
fali de numirul mareal drumetrilor
florile acasi,nu semai intorc.Daci ai intrat intr-un cimitir,li se
nare ci a murit lumeatoati, in desimeamorminteloralbe.De
obicei,stolurilede bdieliqifeteseducaiseintorccintind, plecind
sambitala munte$iintorcindu'seduminici,searadrziu. Cupiuri
in
in spinare,drumeflidorrnundeapuci qisetrezesccu veverilele
o traisti,o pildrie qi bdlul
bradulde carenorocosul$i-asPenzurat
r,--^
rurrK'

Lu

Yar rur

, t - {rrilr-..

uL

-., , , i- f , , 1
-Pe
un drum de jumitate munte,titutu urca,intro simbdti
dupi-amiazi,muntele,singur,printrevii de razachiecoapteDe-a
lungul sdrmelorintinse intre pari, gerpuiauvinele grele de
ciorchinirumenitriai uneipodgoriifrumosingrijite,la carelicirea
ciurituracumintea vreozececopii.
-Ce faceli voi, frumoqilor, aici? i-a intrebat tetulu pe
frantuzeste,
-Ne uitim la struguriiiqtiacopqi,rispunseun copilbilan.

50

-Nu vreli sdmincatri?

a intrebattitutru.
e
voie!
au
respuns
toti copiii,cu pirere de riu.
-Nu
-Cine v-aspusci nu e voie?i-aintrebattitulu.
$i ei rispunserd,care: ,,mama",care :,,profesonrl.,care:
,,pasrorul".
rispunsetituqu.Pentrucopii e voie origice.
-Nu-i adevarat!
Duceli-vigi rupeg.
-Ne vede domnul proprictar, rdspunseri copiii, care
incepuserisi sebucureci, micarcu gindul,arfi pututsi gusteclin
struguriiingridili.
-Domnul proprietare in capitul celilalt al viei, zisetirug.
Lam vizut fumindu-qipipa, cdndam trecutincoace.$i daci \a
prinde,ce-osi v,i faci? Daci ar gti cd voi stali aci, cu ochii la
struguriilui, el ar venitot pe fugdEiv-arda si vi situra;i.
-Proprietarul e zgarcitgi ne bate.
-Voi sunteficu tolii elvelieni?
a intrebattitutu.
-Elvelieni.rispunsericopiiito1i.
-['u suntroumain,a zistitulu, 9i o si vi invig romane$te.
La
noi,cind copiiiseuir^ila struguri.
vineproprieurulsingur5ile di
o poali. Ii bagi-nviegile zice:,,mnnca1i".
-Mon Dieu!zisericopiil
Si
_ {tii cea frcut tdtutu?A puscopiiipe iarbi. A scobito groapd
cu hdrletrul
lui de alpinisrdedesubtul
garduluighimpat,s-atirit pe
burti pini la struguri$i s-aintors cu pili.ria plini cu v6rf 9i au
mancattofi copiii.
Debucurie,ei au tibirit pe dtutu $i l-aupupatcape un drac,
cu admiralie- 9i pupiturile au ficut mai mult decatsfusurii viei
i ntregi.
Titutru qi-amai intors o dati capul,ca si-i salute,dupi ce
trecusede higiguriledealului9i intrasein munte,dar copiii nu se
maiuitaula el. De-abugile.
ei intrausinguri.in vie,acum,canigre
$obolani.
Si tdtutu,ceruiai seficusedor de tari, a fosttaremultumitcI
elvelieniiinvilau rominegte...

CEXO,BEXO...
TAIUTU:Vreisi nu maifii bniaP
BARUJU:Cunochie?
MAICUIA Curochie,catoatefetele.
rozi.
Cudanteli,cufirsti pededesubt
MRUIU: Ap nozi 9i nohrndi...cu
fori?...
MAICU]A Sicu o brnFri sublire,de
aur,la mini"..
BARUIU: De auh qi cu mihtrigoh!...
Veau...
MAICUIA:insetrebuiesdfii cuminte,
dacdnu mair.reisi fii biiat. Aldel nu
sepoarc.
MRUJU: Miciue fad $inu e cuminte.M-abihrl..
MAICUfA Gne gi-aspusci MiEue fati?Deundeqtii?
B,{RUJU (segindeqte,uidnduse la dtutu. Adevimt,de unde gtie?
Ridicidin umeri;i sebuzeazi):Nu tiu...Miciujice.
mICUl.t fr.tgnte,
nr iai spuslui BaruEu
ci egtifati?
MIIU (corecti9iadulti): Nu-miaducamintesi-ifi spus.
mari.CeTATUIU:Bravo.
I\4i[u:Am
inceput
savorbimcadomniqoarele
ati maicitit azi?
MIIU (rdznnd);$a nrtit mingeadetol
MAICUfA:Risufld.l,asonitel,ci seumfldsinguri.
MI!U: Saficut cao bdlegu$.
MRUJU (a cui e mingeamici, vexat):Nu e cao b.ilegu$.Mingealui
Miciuecaobilegu$.
MIJU: E cao bdlegutinrtiti52
l ,-nr

-i,n

BARUTU:Jice
ci e cao bilegup uhti6...
MAICTITAgi dacnzice!Eazice,eaaude...
MRUJU: Am aqjitqieu.
TATUTU:Asculti,Mifule,senu maiturburiauzulbfianrlui.
MAICI-IfAEl nu maie biiat. Saficur fa6.
BARUTU:Nu maiveau.
MAIC'[I1A:Nu maiwei si tefacifati...cu danteli?...
MRUJU:Nu.
MI!U: [u nu-idaurochiilemele...
BARUfU:Jice
ci nu-midi nochiile...
MAICLTIAl"asi,celi facetriemiicup alterochii (seapleacila urechea
lui Bamlu)...maifrumoase.
BARUIU (iluminat):Maisumoase?
MITU (cetredtufu):Ai auzi0
TATUIU (laurechealui Migu): Nimenino si aibi niciodatirochiimai
fiumoasecaMiiu.
MIIU (laurechealui titugu): Nu-iaqacdnu-iatlevirap
IATUTU (laurechealui Mi!u): Cnmo sAIie adevirat?
gi cumo si sefaci
Barup fetiqi,gns curne gicu capulmare?
MRUIU (intunecatdegelozie,cine miicura): Vezi?
MIJU (discrrd): Miemi-aspustituqr cela.
TAIUJU: Daci i-arfi spusnumaicera,n-arfi nimic,dar6tutu i_aspus
multe.,.
BARUJU:Jice
ci i-aspusmunte...
MAICIIfA; Ia,vi rog,si nu maivorbit'peqoptirc...
BARUTU:Tinrplel Nu-mispui9imiecer,a?
TAILi"!J: \4noncoace,
sd-1i
spungitie cer,a.
MIIU (dAfugala stangalui tin4u. la ureche): I-aizisnumaia6a:lui nu_
i spuinimic.
TATUTU(laurechealui Migu): O si-ispun:oxo,roxo,mixo,pixo,cexo,
bexo,zuma,buma.
(Mi{uride cu pummnh guri.)
BARUJU(din dreaptalui tnturu): Puneguhanarmeche.
TATUJU(in urechealui Baruru):Biiedi nu selaclere,nici letelebiieti.
53

MI!U: Cei-aispus?
B,ARU[U:Maiji.
fefUTU (in urechealui Mitu); Tehrlu,cdndsegindegtela tine, pe
(in urechealui Barugu.)
Aretntutu
sfadi, tepupe-ngardqili zicePitruca.
r.rnbiiat cu camede caisi.(In urechealui Miqu.)$a intalnittitufu cu
niqteV:ibii careauintrebat,,CemaifaceMitu?"ti tenr[ule-aspusci Mitu
radetoati ziua.
MITU:TifirF e!
TATU,IU:Cee?
MI!U: Teiubescl
BARUIU:Titululel Teiubec.
MIJU (penoryi):Mi imiti...
ci Milu teiubeqte.
TAn-IIU: PeMifu o iubeqti?
BARUJU(nesigur):Daci mi iubeteMciu, o iubec...
MIJU: Pupi-mi,casi te iubesc.
(Pupituramare,cao gtampilaa lui Baru;u,dati bine,cu un oftar
Mip il pupe,din grepala,perurochideschis.
)
fipn Barutru
ce
iai
ficut?
MAICIJ"IADacesaindmplatdelipi?Miple,
ochiul9i guraodati cu ochiul):Chedeamci rn-a
BARUJU(cnscdnd
chionaL
Bdbi,cimul, 9i seopreqtein
(Tetulu,miicuF 9i Mifu rad.Sosefte
A simlitci e dejoaci 9i a
usji,uitinduse cu capulcurmeziq.
crdpdnrra
venitsi palticipe.)
BEBI:Hau,hauau...(futeapti)
TATUIU:Vreasi seluptecuBarulu.Uite-lcumsti. Haide,Bdbi,qaupe
Bamtu...
(Bdbiil apuci pe Barunrde un picior $i-ldi jos $i nftdleqtepe el,
ciupinduldeburti, dAndu* inapoiqiiar ciupindu-lde burn.)
derx): MAgadani!.
BARUJU(leginat
TATUf,U:Bdbi!
Bi,BI:Mffr!...Bau!...
TA .ITU:Hai si facemtuti peBebi.Adupiliria...
MI!U: Bebie fatn,tinrPle...

TAn-rI,u:Ebeial..
54

MAICUIA Ziu ci e bdiar!

BARUIU:Bae fati.
MITU:Sigurci e fati.
BARUJU(laurecheamiiculei): Nu-ia5aci Bdbie fati?
MITU (laurechealui 6tutu): Nu-iaraci e fati?
MACUIa th urechealui titulu): I-eaisprxhr cee citea?
TA1UTU(laurecheamiiculri): Nu le.amspusnici asa,niciara.
l4AICtIfA (laurechealui tinrni): Deundeor fi gtiind?
TAIUJU (la urecheamiicutei):Tu, cind eraimici, de ulde qtiaici
cocoqdnu e giin4 qici giina nu-icocog?
MAICU'fA(laurechea
lui tiu6r) : Numi facesi rid... Iauiti-tela ei cum
examineazi
cileaua.
MIIU: Ce$-aspus?
BARUTU:Ceiai srrus?
TATU'I-Ufoaci, gisestrAmbd,
qideclamicaun actor):Oxo,roxo,mixo,
pixo,cexo,bexo,zum4buma...
MAICIIfA (diversiune)
: Hai,mergelila plimbare?
MI.IU $I BARUTU(cuennziasm)
: Oxo,roxo,Oxa,noxo.Z-uma,
buma.
Zuna,buna...
TATUTU:O si vi spui,pe sn:adi,povestea
umbreleicaresedeschide
peoos..,

ROBUL

Dragi biiete, noi trebuiesi ne

tngem prin timpuri dintr-unlung
gir de robi. Nu-mi explic intr-altfel,
gindurile ce ies treptat din
intunericulmeuadinc. Cinevaimi
spunemereu,,Nue voie!" tocmai
atunci cind mi pregitescsi mi
bucur de ceva.$i ascult!
Cu wemea,am aflattot felul de
pliceri interzisegi m-am obiqnuit
cu suferinlaci nu e voie nimic. Am
ascultatporunca dar m-am xcuns
mereu intr-o ipotezi: ,,Nu e voiel
bine: stipinirea mea incepe acolo

unde a celorlalf sfar$e$te".

$i incet, ferindu-mi de bunitigile
lirinii, m-amapropiat,firi si vreau,de o zvre,careseamini cu
Bine,nu e voie:
cerul$ide un tovari$careseamenicu Dumnezeu,
la urmaurmei,ambucuriilemele.
In fiin1ameade pimant au intrat,cite puqin,cearaazurului9i
icoanelede argintale apelorgi nu mai semin nici cu ceilal$,nici
cu mine. Poetulqi apostolulau dreptate:lucrurilese inlelegpe
marginilecuvintelorqi cuvintelenu suntde ajunsca si inlelegi:e
nevoiede har.Aci,niciodativoceanu s-asculatde pe salteaua
ei ca
si mi opreasci;aci e voie.Aci mi simt in casamea,in casacodrilor,

a fintdnilor gi a 'vulturuluinegru.
5t)

Beatde voiebuni qicu paharulridicat,m-amoprit in mijlocul

dinluirii, am cizut pe ginduri gi am aruncatcupade cristalde
pirete. ,,Dece nu maijoci?" M-aintrebatcobzarul.,,Nue voie,,,am

rispuns.A rds cobzarulgi rdsuls-adus invirtindu-sein vi.rtejul

horei.din guri frumoasdin guri frumoasi.Mai tirziu. a venii la
mineun mogneag
trist$i m-aintrebat: spusci cevanu e voie"Ai
gi am aflatin capr.rl
pidurii gi amvenitsi-gispuici ai dreptate:nu
estevoie".$i a mai venitun flicdu cu sprdncenele
imbinatesi tot
agami-aspus.
Darmi rdzvri.tesc.
Cumsi fie voiepentrutoati lumeaEinumai
pentruminesenu fiel Estevoielamstrigat,uite ci estevoie- Sicu
pieptulinainte,ca o plato$A
ameninlitoaregi cu o spadi luciein
pumn, am pornit cetreceruri.$i de colea,din sulfini, a iegitun
greiere9i a zis:,,Nue voie".$i de dincoace,
din pipidie, a iegito
veveritiro$iegi mi-aspus:,,Nue voie".$i a trecutpestemineqi o
pitulicegi tot aqaspuneazburind,ci nu estevoie.intr-adevir,nu
era voie.Pieptulmi s.aincovoiatgi-ampierdut scanteialungd a
spadeidin cotor Rizwitireameaerarizwdtirede rob.
Daci n-aqfi fostneaminddtinatderobi,nu m-asmultumisi fac
bine mereu qi si md mullumescpentru mine cu greutdlile,cu
corvezileiubirii, cu aratuldin qirzspinirii a bucnrieialtora.N-aq
zicein fiecareceas:,,lasi,eu pot si mai a;tept;nu e nimic,ei si fie
veseli9i fericiqi".Am un dar de a cideain genunchigi de mi duce
weme lungdpe genunchi,cu bunivoinlain spinare,de robitor.
Undesestringeiazmai addnc,tocmaiacoloiau oameniiin cdrci
gi-i trec pe uscat.Sunt carul tuturor,sunt barcatuturora,sunt
hambarullumii, si mie, pentrumine,nu-mirdmine nimic.De ce
si-mirim?ie?lasi, agteapti.
Veniliciini bituli, flimdnzi;i bolnavi,
voi carenu ave;inimic in tot intinsulcuprinsintre stele;venili gi
culcali-viin mine:lisali-mimie riia 9i bubelevoastre;
lasi, eu pot
si aqtept.
Citi-mi r.amaifi a5teprarea
meaveqnicd,
de clopotnild
singuraticd,
pe un pisc?Bun e Dumnezeu!
lasi, agteapti.
$i cdndnici nu caut,nici nu mi bucur,nici nu sur{d;atunci
candsuntcu totul singurin vialace-afost$iin viatacearesi vie,a$

wea,in putereanoptii, si mi lenevesc

putin, intins intre zodii gi
mdngiindcapricomul.Mi-efrici. Nu gtiu de ce mi-efrice.Nu e
voie!Nu e voiesi.te risfetri.gi pentruci nu e voienici de odihni,
ca nu cum\,asi visezfrumos, muncesc.Sunt un rob: trebuie sI
muncesc.$i muncesccu toatevitele suflenrluimeu, idugate la
intuneric. $i mi izbivesc.Nu mai mi-e teamede nimic. Din
mormantulosteneliimele,ingropatin bulgaride piarrd,me ridic.
Ce bine a fost! $i, deodatd,lumeacaremAstipanette,lumeacu
voie, mi se arati ca o gindicirie mirunti cit meiul $i grigul,
adunatdpe un coltucde painecu unt.
[,asi,nu e nimic,a$teapti...

O LOCOMOTIVASI O GARA
Am fost insircinali cu
doui mandate de incredere
gi ne cdznim si le ducem la
implinire.
Biiatul ne-a cerut un
tren, un tren lung, comandat
la gari, pe misura lui, cici
vrea si se faci ,,maqinist".
Trenul si fie cam atit de
inalt, cat ne-ar ajunge noui
la birbie, cu locomotivi
adevirati, caremergecu foc.
El ra mdnui aburul qi fluierul
giva treceprin giri cu magina

sforiind $i nechezdnd.
$i nu sera opri decatatuncicind va crede
el, ca si bea api 9i si. min6.nceo prajituri. Va porni iute gi la
stribatetoati [ara,departe,$i va trece,ca siJ r.adi, gi pe strada
unchiuluiSesis,
d6.ndun fluiergrosin fa;aporlii, la numirul zece.
Daci o si vreasdsesuiegipisoiulPapucin tren,el il primegte,
insi
cu luare-aminte
si fie, ci trenulo si meargirepedeqi daci i-oveni
amelealinu o si mai poati siri din tren.Mai binesi dmdie acasd,
dupi sobi.
Fetitail !i prive$te
cu necazcum o sdconduciel trenul;dar ca
si cumpineasci.
lucrurile,ea ne-acomandato gari, unde o si se
opreascd
negreqittrenulfrateluiei. Daci nu weasi seopreasci,ea
pune un geamantan
pe,,lenie"qi dd trenul pestecap.Orgolios,
biiatul credece trenul o si taiegeamantanul
in doui qi,ca si nu

piardi un obiectde cAHbrie atet de scump,o povituiestesdsi-ltie

in mini, cici locomotivaIui trecenegretit.O si vedem.Pini una
alta, trebuiesefie gataintdi garagi tocmaidupl aceeatrenul; ceea
ce este natural, cilitorii din tren neputind si cumperebilete gi
ggari din cimp 9i avind nevoie si se uite 9i la ceasornicul mare de
peron.Biiatul cereintii trenul. intrucdtvai-amimpicat, invoindune ca,pe cdndvine trenul,din parteacealaltisi vie gi gara.Perfect!
I-am convinssdnrimeasci.
insi gara sd nu fre o gari mare, ca gara Cimpina. Fetilei ii
trebuie o gari pe misura trenului comandatde frate-su,o gari
micd,o giricici: totul sAseprezintecam ca un cotet de caine,cu o
firmi in fa1i, aritnnd numele girii. Dupi citer,ainspiralii, ne-am
oprit la gara ,,Mak-Mak',a ci.rei inscripjreva fi deslugiti,noaptea,
la un bec electric. Punem intr-o lampi nilici electricitategi o
agdtdmde firmd: asta merge lesne. Chestiae: ce ne facem de
hamaliqi de personal?De la gefulde gardpini la frinari, fetila wea
oamenimici de tot givii, nu sulletede tinichea.gi vreamulli de tot,
ca se umple peronul statieiMak-Mak.Serviciulpogtalsi fie ti el
aproapemicroscopic,cu scrisorigi plicuri cit boabelede linte qi cu
timbre, inlelegi, cit de mici. Obiectind ci nu o si le poati lipi, ea
rispunde sdnu ne impiedici.min aminunte, cici serrriciulpoqtalil
face ea in intregime,telefonsi telegraf.
Nevastagefuluide gari si steasus,la o fereastri,$i sepriveasci
trenul rizimad in cot. Si fie decoltati gi sd se pieptene cu cozi.
Odati cu garamobilati 9i cu funcdonarii,trebuie comandati gi o
nevastide gef.Lasi, ci gisim gata,la magazin.Nu sepoate,trebuie
specialcomandati.Bun. Comandim qi asta.Gata?Nu, nu e gata.
Nu se poategari firi ci1el.Ne trebuiegi un cilel mic de tot, care
o si iasi atdt de mic incit sepierde sauil mindnci mugtele.Defell
Citelul o si stea in geam pe margineaferestrei,Iingi nevasta
$efuluide gare.Ea o si aibi grlji sdnu-.lscapejos,cici distanp pdni
Ia peron e mare:35 cm., o prepastie.Toate bune. Poqeteleqi
umbrelelepierdutevor fi pistrate la casade bagaje.Foartebine; o
secomandim $i catevapo$ete$i umbrelepierdute.Daci o babi o
60

si piardi o legdturicu cowigi,astarim6neproprietatea

girii; cici
daci nu semininci sestrici.
-imi dai gimie un covrig,intreabiingrijoratbiiatul.
-Mi laqisi conducai eu locomotir,a?
intrebi fetitra.
Intrebareae lapidari. Stai, si se gandeasci.problemase
complici.Pentruun covrigridiculsi-i deape mdndo locomotivd?
-Nu mai rreaucor.rigilrispundehotirat biiatul. Mai repetle
sepoatelipside un cowigdecit de o locomoriva.
Fetilareclamicu lacrimi,subitapdrutein luminaochilor $i ea
pesemne
Si-a{acutsocotealici un covrignu-iaqade mult.
-Zice ci nu weacowigi!seplinge fetila.
-Eu credci el itridd locomotila,daci ii dai qi tu garani1el.
-Nu daugara!decidefetitaristir.
Ideeagarii, concurentatrenului,l-a induplecatpe biiat si o
doreasci.
-Zice ci.nu-midd gara!sevaietdbiiatul.
Strinqicu uga,ciutim o soluliegiincercimo propunere.
-Tu n-ai si pogiconducetoati locomoti\.a
- ii demonsrim
beiatului- pentruci n-aidecit doui miini qi trebuiesc
mai multe.
Tu o si conducifluierulqisorata fumul.
El preferifumuluifluierulgipreferi si steape cirbuni pi,de la
distanli,si faci maginasi quiere.Trenula qi plecat.Lauzi: piflpal)
-pifl pafl- Beiahl !ip5.entuziasmat,
fetilanu maipoatedebucurie.
Dar,..
-Si nu uitri,titutule,gara!...noteazifetita.
Puqide acord,ii imbirbitdm, punindu-lein locomotiviqi un
sifonrece,din carevor beaamdndoicind le-ofi set.$i casd-istea
trenului mai bine, hotirdm de comunacord si punem sifonul
deasupra
locomorivei,
l6ngacoq.
A"tteptdm
si.ne vielocomotiva
$igara...

BALONULSPART
Din doui baloane de cauciuc
transparent,cumpirate din mnna
de aStrimulticoloria
conducdtoare
vinzitorului de biqici,unul a crApat.
Evenimentul s-a petrecut pe
nea$teptate,ca la toate lucrurile
umflategitrecitoare.A pocnito date,
qicopiiisi-auintorscapul.cu impresia
ci cine'va
a ,,mincat"o palmi. De sus,
cobora o sfoari fird suflet, cu o
zdreantrd
decauciucspinzuratide ea.
Orice dialogrimaneazadantic.in
ochii lui Barulu se roteau Iacrimr
dramatice,qi un geamit ii rupse
gitlejul gras.Cind plinge, frumosulBarufunu mai seamini cu
sineqicu nici unadin fotograhilelui. Guralui, croiti plasticpentru
surisuride garoafZ.,
cu arculmlidiosqi spdnten,i$i pierdelinia Ei
expresia;maxilarul deschisi se casci dupi regulile artelor
japoneze;igi arati aproape toati limba. Un riget de mare
ii deschidetoati orchestravocali,insoft de o girli de
sinceritate
lacrimi.Cu ce sepoateinlocuiun om?Cu nimic.$i mai pulrn un
balon.
ci sunt
Totugi,baloaneleau asupraoamenilorsuperioritatea
identice,oarecum.Am incercato minge,un cerc,am ligiduit un
cal, o puqci: toatelalolalti nu echivalau,in momentul dezastrului,
cu balonul, gi ne-amdus prin lume si cdutim un al doilea balon.
62

Suferintalui Bamlu era cu atit mai greu de vindecatcu cit un

martor permanentsta de fa[, ca si-i aduci aminteci nu toate
baloanele
sesparg.BalonulMiplui, surazitoare
qitrufa$e,
pluteain
aer,galbengi rogu,sfiddndriscoacerea
materialuluiqi dilatatria
solarifierbinte.Bami separecebalonulfeteiseIicea mai maregi
maiispititor,pemdsuriceaducerea-aminte
a balonuluibiiatuluise
mictora.Din ce in ce mai luciosqi mai fraged,el igi permitea
capricii;i fanteziiinjocul cu vizduhul.
Dragi Barutru,
e primul tiu balonplesnit.l,a patruani nu este
preadeweme.Lacrimiletalevin dintr-unpunct al iluziei,carelz
izvoride-aci-nainte
totdeauna.
E un simpluinceput,9ifii mullumit
ci, murind,balonula pocnit.Semaigiseauin inimilelui o vocegi
un entuziasm.Baloaneletale viitoare,cele mai multe, se vor
dezumflaIiri zgomot,sleitenesimEit,
firi si.bagide seamidecit
in momentulcnnd,numirindu-triaqele,celemai multevor atarna
injos, ti.rite moalede o pung,igoali.Asemenea
baloanenu sevor
maiputeaumflaniciodati,cici nu vamaifi vAnt.
Te
te necaJe$te
necije$tebalonul
balonul sunoarer,
surioarei,mai
mai ager
ager gi mai dirz
dirz decit
nddijduia qi ea. Ne vom plimba in tot oraqulcu el ridicat qi vioi 9i

ne vomduceacasd,
ii vomda drumulin odii, $imaine,tot adt de
tanir de nour seva indlp qi mai sus.A.9asunt baloanele,fitul
-$i
meu.Intr-opartepieleade cauciuca fostmai tare,qibiqicilescoase
din eas-auivit cu o durati mailunga,degiprepl fusese
la fel. gi, cu
baloaneletale dezumflate,
vei intdlni baloanelecare nu se mai
dezumfli,;i te vei mdhni.Nu te mihni pestemisuri, biiete, cici,
la urmaurnei, trebuiesi-1ispuiun secretqi balonullui Mitu o si
pocneasci.
Totulsti, 9tiu,in duratacelorciter,aore,a celorcntevazileqi
in bucuriade-ate fi putut foloside ele.Aci n-agaveace rispunde.
Experientra,
de existenta
cereiao sdafli atuncicandnu veimaiavea
ce face cu ea, recomandi ribdarea, exact pentru timpul
dezumflirii5ipocniriibaloanelor
colorate.
i! vineiumplirdegreu
sAasimileziaceastiidee,dar ea se cheamiinlelepciune,tot un
balon,carecrapi mult mai desdecit baloanele
de gumi..Fi-te de
63

pe acumintelept,dela o yarsticandin loc dejavri limbata pelticd

roste$tevahzi, qi cind gura ta intortocheati pronunlijivaji drept

vizavi.Cdci inlelepciuneaadevirati e mai bine si fie peltici,

pmncettedecetcomplicati,in silabeleei dure, de gangaveala
marilor inlelepciuni.
$i nu te mai uita cu atita pofti la balonul Miprii. Vid ci
insinuirile mele de scepticismn-au la tine nici o trecere,biiete.
Singurullucru care ;i-aluat gindul de la baloanea fost o bicicleti
verde,pe carecilirea un biiat cAttine de mic. Ai ticut cit a trecut:
ai r'reao bicicleti. $i iar te apuci si ricneqtii Trebuiesi-ji mai spui
cer.a:ci daci te plnngi afari din calede mult ci gi-acripat balonul,
se poate intemph si te alegi gi cu o bitaie; nu e voie si te jelui.
Lumea e veseli9i n-aretimp de oftatul tiu. M-aiinleles?
Barutu i$i {ecusegi el socoteala.Pe furiq,sa repezitla balonul
valid,a smulsde sfoardgi a voit siJ spargi, ca sdprovoace,imitativ,
o durere Ia fel gi si satisfaci.rizbunarea.Vai! ce sa intimplat!
Balonul nu s-aspart,ci a pomit in sus,departe,in fundul marilor
seninitili.
Nu mai plAnge, Mijulel $'a dus acolo unde se duc toate
baloanele.la Dumnezeu...

UN CIOBDEPRIMAVARA
Odaiadi in srradi, peste
peticulde gridini cu pomi in
desfigurare, imprejmuit cu
zibrele. Au inflorit caigii
deodati, peste noapte, mai
nainte ca frunzelesi li se fi
desficut.
Le-am
gisit
diminealafurcileramurilorcu
totul albe,ca $i cum ar fi fost
inmuiate in lipturile groase
ale nopfi si ar fi ingheEatpe

sidef,
covisire
proaspit
irrfilcles.
i" ;:t"#,t:"tr$::*tT::li;
bumbaculselenargi a statin geamulmeu - prevestitorde bine _ ca
o panopliecu mii de sreagurimarunre,ca ni5reroiuri de flururi
albe,spanzuratein aer deasupratulpinii.
-Sunt rufele spelateazi-noapte,ale stelelor,intinse ca si se
usucegi uitate pe ramuri - gopteqteGnomul meu, pe care-lvdd
iegindcu barbaincdlcir.i
si cu catifeaua
hainclordviliii, din desisul
sule^tului
meude pdmAnt.arenrla basme5i povesri.
Inrr-adevir,
intr-allanoapte.cimesile,iili, basdstele
si scufitele
minusculeale nfiriilor ceregtiau dispirut.poateci un ieDurecu
coqul in spinare a venit, le-a incircit pe toate
9i, pe o poteci
ne$tiuti,umbhnd in doui picioaregi rizimat in ciomag,le-a-dusin
dormitorulcuraral virginalelorlacrimi.poareci o licusri mare,
albastri le-atransporL:rr
pe scaraCaii Lacreeintr_oroabi de cristal.
Poate...Florile caisuluiau pierit, iar in locul lor seivescfrunzele,ce

crescdin ceasin ceasSi au acoperitpomul intreg, cu gingafe

imbqiciminli tremuritoare.
In rind cu caigiiau inllorit spumeleviolete ale liliacului,
purtate pe vinturi de ramuri subliri, ca nigtepimetufuri de fulgi
pentru scuturatuloglinzilorsoareluide sus.Ce modisti harnici
gi-aexpus,de Florii, piliriile in verdealafrageduluililiac?Dar
penelelui de stru!au fostfurate,una cateuna,jumulite de mina
mici 6i silbatici a copiilor,agifati de garduri,ca si pradealutul
imaterialilordin uzineleBotaniciisubterane.
Deasupraflorilor din gridini, pe atlazul azurului palid,
alunecisdgeflerindunelelor,caintr-ostampi.
$i r.ainflori, iati, qigutuiul,dupi cefrunzeleaucrescutdeplin,
cate una, cu o simetrici
ca si. primeasciflorile rare, agezate
in cuiburile1or.Locurilele-aufostrezerr,ate
din vreme
economie,
in puncteleunde frunzelese iritahesccap in cap gi brodeazd
pentm evenimentulttiut $i tinut secretal unei flori, un leagin
rotund,un blid neted,verde,in mijloculciruia va sta,leginatede
adieri,cea;caalbd,trandafiriea florilor de porlelan.
Din colivia
Gnomulmeubdtrin ginaivs-aurcatin pomii1epo9i.
lor pentru cuci, el numiri, insemndndpe riboj cu briceagul,
petalelece sedeschid.Dar fermecatde fragedadrigiligie, Gnomul

se uluiegteqi iqi cresteazidegetularititor O boabi de sXngese

scurgepe faianlacatifeliea florilor de gutui.

BATRANIIDIN INSUI"A.
in insula Trandafirie, a
Mirii de Aur, se iviseri din
ceruri sau din pdmnnturisau
ape,o pireche de tineri sfio9i,
un biietan negricios, cu

sprincenileimbinate qi o fati cu

cosila ca firul de soare,care

umblaugoi gi sejucau printre
fructe gi ierburi piroase, cu
aromatare,
InsulaTrandafirieestelocul
adevirat,in cares-auniscutdin
ceruri, din pimenturi sau ape,
cei dintdi oameni ca noi.
Deosebirea
dintre ei qi tot ce mai fuseseinainteera ci omul, cu
toatese sub{iresi inalt, adici supusciderii de la sine,sa sculat
deodatidrept in picioareqi a merspe punctulcel mai ingustal
trupului siu, ca o ariare ciudati.Tilpile lui erau satinategi el
insuqisa numit pre sine Fiul Plopilor,mirat, firi indoiali, de
inrudirea {Ipturii lui zveltecu feptura copacilorincremenigi,
silciilede-alungul plopilor,plopii in dreptulsoareluigi cedriipe
marginidc ripi, ascultindmurmurcle
din addnc.
A fostin timpurileaceleaneinchipuite,
urzitecu frumusetide
basm,in cares-audesprinsdin riparegi s-aulepidat de osinda
pdmdntuluirobii ridecinii,taretorimainaintecadovleciigislobozi
numaipe misurawejului,ramurii9i tulpinii.

'//i
,W,,
1v)f,
$ { (( ;

67

Pasirile au putut stribate vizduhul plutind pe aripi, fiinple

dezlipitedin mal $i-auputut alegeun drum.
Pe om, de atunci il poarti o putere deosebiti, care lipsegte
incheieturilor lui numeroaseqi moi. Uitalivi la el, mergind ca o
ficlie 9i intrupdnd linia verticald.Zadarnici-atririzima de pirete
cadavrul: din firea lui plutitoare a pierit in ceasul mor;ii
se surPi;
cumpinirea. Mortul cade in genunchi,se rostogolegte,
oaselegi arcurileqi-aupierdut tonul nevizut,ca orgile nemaiatinse
de mini striini.
Jocul primilor oameni, de care povestim, din Insula
Trandafirie,se prelungea,cu mari odihne de visaregi somn, de-a
lungul 9i latul firii iegitedin ocean,adormind alituri de un izvorgi
trezit in leagine de trestii $i-naroma pomilor dc cauciuc.Trupul
scanteiatrecandprintre plante,de o pati de soare,goniti de o pati
de umbri, ca o ramuri curgitoare,9i injurul capetelorinflicirate
licirea nimbul metalic. $i jocul li se sfnrgeamereu 9i incepea
neincetat, puternic gi nesilios, incit freamitul qi oftatul

umpleauinsulaEipidurea,caun parfumficut pentru

crepuscular
auz. Pe subt smochinigi banani, ei s-auinmullit cu timpul,
urzicatefierbinte.Iar
mugcindu-Ei
sinii 9iinfrigurindu-gicoapsele
sinul cu mura neagri al primei mume a fost vizut hrinind in
lumina fird margini a lumii, cite cinci qaseprunci deodati,
dolofaniqi naivi ca nigtemistreli,nisculi pestan. Degetelelor
scurte,boanteqi groasemorfoleaucaintr-unaluatdarnicde lapte,
gi nasulcirn, infundatin ploqti,seinibugade guiqatti de plAcere.
intr-ozi ricoroasi,familiatoati scoborindin lunci, ochiullui
Dumnezeua numirat patruzeci$i doi de copii, din care patm
umdreau convoiulpe bu9i,zgiriali de zmeuri qi mingiia$ de
piersicipitici. $i ochiul lui Dumnezeuse increti de un suris
caremaitArziua vorbitmult 9iin multe
cici Dumnezeu,
binevoitor,
mul1umit,dupi mun1i,
Iimbi,s-ashitatuncisdgriiascigis-aascuns
ca nigte
ca un tatebun. $i astfel,toli prunciicrescurinebotezali,
pignni adevirali,insi fir:moqi.
Cumqideundesa aritat calulinaintealor,nu segtie.Adevirul
esteinse ci le-a iegitintru intAmpinarecalul, ciruia i se urise
printr-opegteriqicdceataomuluia rimasuimiti de fiin1a
rundeva,
68

9ide strilucirealui. Apropiindu-se,

surizdndcu marilelui mdselesi
migcirdlirile..a bucuric,copiiii-auclatfragi.sulfini5i fulgi cle
cereale.Pi.rinlii l-au batut dulce pe spinarealucie ti neagr;.El
scoase
un nechez5i rimasetovari5.
Incilecali gi culcatripe spinarealui terpuitoare,locuitorii
Insulei.Trandafiriiputuri merge mai deparie,in inima qi pe
marginilefermecatede talaze,ale lirii lor necunoscute.
Cu el iu
suitpiscurilepani-n catapetesme
au
scoborit
in viile negre,de
9i
unde ies in priveli$re
raurileneodihnite.
Au ce.cetaro"adurea
maimulelor.
carei-aualungarcu migdalegi nuci.Au tjiat de_a
curmeziguldistrictulcu mii de culori, al papagalilorcu voci de
piuni gi curci.$i au cunoscutpeqterile
scorbuioisecu fluturi mari
de catifea,cu libelulegi striveziiefemere.Au vizut tapii silbatici,
ciuteledelicate.elelanliicu coadala cap si dinrr-ocdlirorie
depinatd.au
aduscu ei o vaci de zimbrublajini.cu ugeriigrei.
Intr-altecdlitorii,auinvitardela \.ulturisi injunghie;i sifure !i au
ficut wlturi dintr-ocreangiindoitdqi ciocuridin sigeli.$i atunci
au prisit in preajmabordeielorgi ciini cu urechileciulite.Si a
durataceasti
viafideinvititurinoi sideagerimiale
mindipini ce
calula murit...
Ei nu qtiauin InsulaTiandafirieci poatecalulmuri,ci sepoate
facemoarteade la sineqi,ci esteviali $i ci estemoarte.Mo;rtea
caluluis-apetrecutin ziuaceamai frumoasi,cind de dincolo,de
pesteoceanulde aur,incepuserisese aratepisiri mari, albe,in
ispitazirii. fluturendin sroluri.El s-aculcaL
ia un om si a rimas
nesimtri
tor
Intiia oari, viafa tribului a incercatdurereadeznideidiisi
intiia oari pdrintii5i copiiiau plinssi in pilcul lor numeroili s-a
nilucit ci sunt singuriqi dezmogtenili.
gi pentru ci ceatalor isi
croiadnrmulpemarginea
r6uluilinildr.i-aispirir$indulsi seuire
in el mai afund.
$i in oglindacurati a impletitelorape,ei au zerirpatruzeci$i
patrude bitrini...

GREIERI$UL
Odati cu stelelese iveqte
glasul clopoleilor nevizutri,ca
un sunetal lor Explicareaci
greierii sunt nigtegingdnii iutri,
carescotun guiermonosilabic
din frecarea unor surcele
anatomiceproprii, gtiintrifici9i
nici
aparentexacti,nu satisface
pe titu$l pedagog.Ob\nuili
din instinctci nu suni decit
materiilemetalicesaucristaline
sonoresausufletulintmripat al
cintecului, aruncatprin fluierul unui cioc sauprin trdmbitravocii,
imaginea
scobitorilor
dedin;ifrecatepini la melodiapunctati,pare
o stupiditate
dezoolog.
Ciutim alte pricini qi alteimagini,mai bine primite. Clopolelul
gi ideeastelelorcu clopote
facepartedin muzici $i esteacceptate
mici. Ele suni chiarin ceq celemai depirtate,ca nigteboabede
plumbintrodusin gdocilestelare.De alte stele,spinzuri pini la
ferextrd, pe fire de argint,piinjenoase,clopogeiiminusculi,in felul
cileluluicdrrr.Un vint slab
acelorade nichel,cusu$pe cingetorile
migcibeteala
firelorgileagi.nisunetulin intuneric.
Dar mai repedegreierulesteo pasire carecolindi intunericul
cu un clopolellegat!a git cu o panglicialbastri,ca la pommbieii
tipirili pe ci4ile pogtale,destinatefelicitirilor anuale,porumbiei
mirun;i ca niqtecolibri,sauqi mai mici, ca niqtefluturi. Ba nul
clopoleii, de mirimea gimiliilor de ace negre, sunt legafi cu o
70

bucati demitasela gmmazuldecatifeaal fluturilor chiar.Nu a intrat

intr-o seari,pe cind tituguspuneapovegti,un fluture marepe geam,
urzit din funingini aurii qinegre,cu ochii cadoui mirgele debriliant
cirimiziu gi-ncre5retul
capuluicu un scarlionlde agat6?
EI rrebuie
sefi a\.,ulun clopoteladmat de piept.Daci n, u runrt intrindu-ne
pe fereasre,esteci segiseala oamenibuni, unde fluturii mari gi
mici intri {iri frici. Dar afard,in spaqiulcu bu{iritre$i cucuvii, care
sunt$ eleni$tefluturi cu pene9icu ochiidegheati,nu segtiecese
intimpld 9iDomnilaPulheria,regina de-ogchioapd
a fluturilor,.vrea
si qtiecu auzul,c2t' clopoteila cAtrifluturi zboari-nlume, dupi ce
minaei.deschizd.nd
cufereledesticli,le di dnrmulla fiecescioitar.
Clopoteisinguraticiqi nebuninu pot si fie, umbldndpribegica
pufirl de pipidie, dupi venturi, minate lin de-alungurile lumii.
Poatesi fie, cine qrie?cinreculcobzejormici, de la virrina
magazinelor
dejucirii, undeo mild cenuqie
cinti gio mdti albi, cu
tamburini, joaci dupd cobzi - dar cine qtie daci o fi adevirat?
Tituguspuneqiminciuni.
Adevirul estecd nimic nu se localizeazimai qreu ca sunetul
greierilorde noapte.E o voceErAsirualie.hri dimensiuni9i firi
direclii. Ji separein acelaqitimp ci e in zecelocuri in pimant $i de
jur-imprejuruldzduhului tiu. Toatesureteleauo localitate,afari de
greierigul,universalgiunanim.O suti de greieriin cimpie par o suti
de mii de glasuri,caresefrAngqiseintind neincetatcani$tedegete
de sirmi gi cleqnr cu cdle zecefalange,cutreierandpe JaIz
cinigelor 9i printre h_pini. Metaniilede chihlimbarse deliri gi se
ingiri, qi noapteaparelocuitd9i colindatide cilugiri mici, mii de
cdlugiri mici, careziuastauin ministirile sobolilorridicatecavirful
ciciulii in cdldurasoareluifierbinte.
Dac-arfi prin apropierenlte silcii, cu petalede mirgean careqiciocnescin riscolire sforileverzicu mugudvibritori, am credece
a intrat in laclucea{Umlsi sescaldeqici silciile s-auinfiorat. Dar nici
silcii, nici apeincetenu suntin betaiaauzului,din zareapridvorului
nostru.

POVE$TIDEADORMITDE-AN
PICIOARE
Ciinii sunt cei mai
inteligen;ipietoni qi au inteles
locomogiuneamecanici firi
ciudi ;i firi spiritagresiv
Pini acum patruzeci de
ani, unii din ei mai puteausi
latre,protestand
celoculcalului
a fostluat de motor:azinu mai
latri nici unul. Viteza,
demarajul,auspuful,cauciucul,
be$ica tipetoare, clacsonul,
trompetaelectricdau intrat in
seriaobiecteloradmise.Suntsigurcd s-auinvept se deosibeasci
dupi urecheo marci de automobil,numirul cilindrilorqiin orice
caz apreciazi distanlelecu preciziuneamisurdtoare a unui
kilometror.Daci vreasI treaci drumul,cninelea4teaptisi treaci
pe dinainte-iintii automobilul.
Dacde in dmm de-atrece,gtiesi se
opreascildngi roati; A! uite unul cares-aincurcat,fugepreaiute
qio si seincruciqeze
direcliacu nefericitalui spinare.Vi inqelaf:a
trecutgi ciineletealdrgiautomobilulglong.
stradi,stdintotdeauna
In drumul maqiniinoastre,pe aceeaqi
tolinit un ciine bdrdn. El stieqi ce fel de oamenisuntin ma$ine.
Trebuiesi fi auzito dati vocealui Mi1u,carea tipat: ,,Bagede
seami,titugule,ci doarmeun cAinein mijloculsrizii: si nu cumla
sil calci!"Niciodaticainelenu s-aostenitsdsescoalesi,casI nu-l
supirim, suntemnevoilisi ocolim

Repetatul rac! rac! rac! al trompetei nu folosestela nimic,

Cdinele5tiecevasi nu seingeali.
Odinioari, cind transportul se ficea cu trisura, iuteala
moderatia calul.'i.deasupra
ciruia biciulriziriuluillcea oficiulde
undifi llri rezultate,semina cu mersul pe jos gi Grivei aveatot
timpul si mai steaqi si mai porneasci.Singuranotriunemecanici ii

veneade la biciclet.i,o caricaturicu doui ro;i subliri si un om

cilare,
_careda inesteticdin picioare,cocoqatpe ghidon. S-a
intdmplat ci un biciclist nitiriu a lovit in febiilitatea lui
velocipediciun ciine. Biciclistuleranumaidecitpedepsit!i dat cu
capulde caldardm.
Cu automobilulnu mergetot aqagi c marenevoiesi.ne ferim.
Uite-lcefrumosseuiti-n stingaqi dreaptacilelul mic cu coadade
fulgi, carea zeritpestedrum un camaradde seamalui. Cdndnici
nu te a$tepti,apareo limuzini:si ne gindim inti.i foartebine.S_a
uitat.si-a
vizur.asigurat,
de drum.
La inceput,cAndieqiseautomobilul,au fostschilozisi au fost
morti. RiposatulLascu,carea murit inaintede a vi fi nescutvoi,
eraun dugman
inviersunat
al virezii.
EI voiasi minincenegre5it
o
roari de automobil5i se tineacu dintii dupi fugaei. gal si o
prindd,ca?eo minge,$igataseo scape.
BietulLascusespicializase
in cursainainte si indirit. Se duceala un kilomeiru cu un
automobil$i seintorceacu alt a;tomobil,casi ia neintirziatcuffa
inapoi.Deqelat
de oboseali,el trebuiasArenunte,dupi cateo sute
deasemenea
kilometrigi.cu burta-n
sus.dormeadoui oreintregi,
surizAnd
de visulunuisucces,
panece-lde$lepra
cioculga)nii.Din
eroare,umblind dupi puricigiupurindu-.I
zilnicdescirpinig,giina
il nimereaintr-o trAtrineagri,9i atunciLascu,sirind in pici-oare,
ociragiinadoui minure.
Cesa intimplat,nu 9tiu,darintr-obuni zi, Lascun-amai dat
fuga dupi automobileSi s-apurtat cu ele, pani a inchis ochii,
de-alunci.
incoaceprudenr,Idsindu-5i
coadala pimint.
Dar cileaualetitra,pe carede asemenivoi nu ati apucat-o?
De5tepticiunea
ei o sdva fie povestitd
de dlulu, intrc sumeclenie
de isprdvi.Un singurlucm nu qtialetila: si citeasci.Lascu,mai
tinir qi mai indriznel, a nirivit-o si alergegi ea dupi magini.O

dati, o magini mare a prins-odedesubtti i-a scalciatobrazul De

atunci s-avindecatdar a rimas rdnjiti ca un domn senato! care
gi-apus gingii qi miselenoi, la dentist.Credegici sa mai linut dupi
automobile?
Cat privegtepe Pussy,cifelu$ul nostm de canapeajaponez,
care, din pricina unui nas cdt un nasture de ghea$ qi a unor
sprincenestufoase,se uita ca pe de lituri 9i chioriq, al naibii! se
invitase cu automobilulinchis.Unde stafionaun automobil,el se
zuia gi se culca pe canapea9i fiindci goferii nuJ cuno$teau
sportsmenqi nu dideau drumul maqinii,celelul se apucasi latre,
ham! ham! ca si porneasci.
Ciinii s-aucivilizat,au invi(at legilecirculagiei.Ei mai gtiuci in
Bucuregtimaginilegin pe dreapta gi ci se pldtesc.N-a[i vizut pe
mopsul domnului inspectorci nu se dl jos din trisuri pdni ce
goferulnu-Eiprime$teplata qi pdni ce nu-l aude rispunzind:
"Si

triitri,mersi"?
Pe vremeaflaqnetei,chioteleinstrumentuluierauinsolitede
jilania cninilor din cartier.Lumeacredeace le tpsegtesimlul
muzical.De unde! nu le plicea instrumentulgi probabilci nici
valsul.Uite, ciinii noqtricum ascultide binevoitoriposturiledin
Europa la radio! I-a1iauzit vreodatdurlind, la Beethoven,la
la Grieg?Niciodati.
Wagner,
Perremuri a fostun neamde oameni,latinii, din caresetrageqi
proprietarulnostru.Ei nu aveaunici telelbn,nici telegrzf,insdtoate
poruncilede la Romaseduceaua doua,a treia zi, dupi ce fuseseri
date,in toatepir;ile impiritriei, pind in mirile mari. Cumfrceauei,
nu septienici la $coaladepe bulelard,undese$tietot. Dar cainii$tiu
qtirile.De la BucureqtiIa Braqov,la Cluj, Ia
bine cum igi impdrtdqesc
hau!
Viena,pdndunder'rei,serispindeqtenoaptea,
Arad,la Pesta,
hau! din mahalain mahala,din satin sat,cdndlumeadoarrnegiluna
scoali cileii, ultima noutate.Daci un ,,Ford"a strivit un cainela
sosea,
$tietoati Europa,celmai drziu in zeceore.
Zic! Nu-i adevirat! ThtaFord n-astrivit cu masinilelui nici un
ciine, niciodatd.Ci e unchiaqbun gicumsecade...
ci ai adormit...$i !i s-auficut 9i lie ochii
-Bag seami,Bamtru,
mici...Sdvi fie ruqine!

PACALEAI.{
Un pedagogde literature
fiancezi, de la cares-auinspirat,
probabil,{Iri si mirturiseasciqi
ascunzindu-icarteain cel mai
depirtat sertar mai multe
celebritdti,invagipe oricine si
scrie literar, dupi douizeci de
lectriuni,prin imitarea marilor
scriitori.Si te pui in fiecarezi cu
caietuldinainteaunui autor,ca
pictorii copiEtila Luvm, qi sd
imitezisistematic.
in nu qtiucdf
ani, devii scriitor cu merite
incontestabile
ti toati lumeasemiri cumai devenit.
Trebuiesi fie un adevirin eficacitatea
spirituluide imitatiesi
probabilcd natura,care patroneaza
identicelefuncliuni aJe
generatriilor
succesive
la oameni,la tuberoze$i la citei, $i.aficut
mareletiraj animalti vegehlexistent,linind seamide principiul
miimulirelii 9istabilinduJ
in legileei.Naturareproduce:
imiteazi.
Insi, casi nu observe
indiviziicijoaci in realitatecaproptii,intr_o
hori cu muzicanevizuli5i cu partenericonstanfJe la lacerea
lumii, ii picilegte cu sentimentulentuziasmului
gi cu iluzia ci
inoveaz5,
treci.ndu-le
bagajele
in instinct.
Eroareasau binefacereapedagoguluifrancez consisti in
recomandareaactului imitat voluntar, care, este drept, a dat
numero$iautori.incepuI cu rraduceridin Maupassanr
qiitabililiin

zodiile lui Taine. Mai interesanti trebuie si fie cealalti imitalie

sinceri, obsesia,care intr-adevir genereazi in toate artele o
sumedeniede ucenicigi sateligi,destinalisi seridice 5i si zboarein
jurul unui ins artisticnou, ca pulberearidicati in scinteierealunii,
de fuga unui telegar.
Barulu practici involuntardeziderateleculturii, asimilAnd

expresialucrurilor tizute. Zi cu zi, el aduccdin plimbirile lui,

descoperirile
noi, pe carenu le mirturiseqte
- insi Ie reproduce.
Cind zice:,,Suntun cal"$ifacedin copiteqidin grumvz,el a vezut
un calqi i-aplicut. A dorit si aibi un trenqi a preferatsi fie chiar
el trenul ce-i trebuia, umplAnd cu quiere,cu aburi qi fum
stdbitut in pasgimnasticpe qineideale.A dorit si
apartamentul,
fie colonelsi s-aIicut colonel.
Telefoniqtii
cu gheareramificatela picioare,agatalide stalpii
de telegraf,i-au sugerato instalatie,cu ajutor-ulunui ghem de
sfoari,legnndclantau$iideun scaun,scaunulde o carali cu api gi
parcurgindin zigzaguriqi ocoale,cu sfoara,mobiliemlunei odii.
a lost insnnnneu.toarc
Cind a deschiscinevauqa,dezaslrul
obiectelesirind risturnatedin locul lor, pestecares-aprdbuqit9i
litrll de api din carafi.A fost o lapovili, neprevizuti de spiritul de
imitagie,carecredeaci ghemulde sfoari,deslicut$i innodatpe
lucruriledin casi.aresi cinte si si vorbeasci.
Singuracrealienebinuidlogicestebdmiacareurmeaziunei
O bitaie,de buni seami,inexpresivi
experientepreacomplicate.
9i suportabili,in care supiri cu mult mai mult intenfa decnt
pedeapsa.
De cind a fost tunspe sciunelcu maginagospodiriei,
care dusd de mina inexperimentati birbieregte a miicu.tii,
ciuguleqtecapul ca barzagi-llasi pestril 9i nipirlit pe alocuri,ca o

lui Barutuintarzieprin ceutarea

blani de pisici bolnavd,pedeapsa
Daci nu-1iapuci dintr-o
locului de aplicajie,9i necazuldescreqte,

singuridati advenarulcu o ciupituri repeziti-npir, pipditulpini

si ajungi la moalelespinirii se catifeleazaqi te vezi mingiind un
pantalonintinscu o palmi distratiqierazivi.
76

BaruluiEiaduceacasiideea,cu discreliacuveniti,din dorintra

de a seproduceintr-oispravd,
pe carenimeninu o qtiein afari de
el. Se cunoa$tece tiinuiegte ceva, dupi clipirea ochilor qi
sfiangereagurii. Odati i-a trebuit un lac, pe care nul aveain
apartament,
cu pod pestelac;9inu l-amfi pututobfineaproximativ
decit deschizindtoaterobineteledin baiegibucitirie si ldsdndu-le
sdcurgi in oddi.Posibilitatea
l-afermecatgi a rimasadinc mihnit
ci nu am realizat-o.
Baruluvroiaun Cigmigiula domiciliu,ca si
intre in balti gisi treaci.pe dedesubtul
podului,cao lebidi. Toati
ziuaa triit intr-oatitudinedepicioarecu tilpile inotitoare,dearipi
grelegide fulgialbi,cresculi
pe toad irrrinderea
burlii.
Singurulinconvenient
al laculuivisateraci o sinzuri lebidi.
pe o suprafald
mare.lucie.indnsi,sar fi puturineci. ii trebuia
Iebeziio lebidi. ca si fie doui, impiiecheare.el. Baru[u,
rezerv6ndu-9i
rolul de lebid biiat. Toatepropunerile{Icutesurorii
deterigres,lVlilurefuzindsi fielebndi5ipreferindroluldc lunrre
cu motor;ceeace iarigi nu seputea,din pricindci lebddas_arfi
putut ciocni cu barcaqi dacdnu se risturna barca,se scufunda
lebidanegregit.
Urmari tratative,incepind cu o cutiede bomboane,carepe
Mitua ldsaroindiferent"i,
curiarebuindabiacumpiratisi Baruiu
neavindbani,pentruci nu poarti buzunar.Bamqua oferitanrnci
o pipuqi cu bratul scrantifprequlfu socotitpreamic. Scoase
un
iepuredintr-ocutie,firi cojoc.Ademenireneserioasi;
iepureleera
un animalbanalizar
deo lungi inrrebuinlare
5iinci de li Criciun,
de cind ii dispirusenasul,semdnacu totul altcevadecdtcu o
vietruitoare
din neamullui. ,,Osi-gicumpirun automobil,,,
propuse
Bam1u,caun amantcaregi.a$optitdarulispititol Iauqaactitei din
cabini.,,N-ai parale",rispunseMitru,cu un accentironic de
baletisti.
Rimineaameninlarea
,,Teiau depir". Argumentuls-adovedit
ineficace.
Mai rapidd,Mip traselebdduluio palmi: lebidul plinse
gi iluzionigrii
5i voi sd mu5te,
furi despdrriri
pe
djnrr-oincdierare
parchet.
..Nuvreasdfie lebidil" seplinseBaru!u.

A vizut copiiidin parcjucindu-se

Ieri ne-aaduso scamatorie.
cu o pietriciciascunsiin palmainchisi,cu pumniistringi.Dacdse
ghiceapumnulcu pricina,rAdeautoli copiii,dar ei rddeauqi daci
nu eraghicit.Bamtrun-ainlelesscamatoriagicrezind ci arenevoie
de doui lucrurigi nu numaide unul,a ceutatpani cea gesit,ti s"a
prezintatsi tragi pe ,ii doi" pe sfoari.Cei ii doi sunt titu$ gi
criticepentruun limbajsecret,intre MiquEi
miicu;a,pseudonime
Bamgu.
il auzimsosindimpiedicat,pe sali, intr-o coadede mdturi
lungi, cu care,voindsi intre in odaiede-acurmezitul,nu a putut
Izbutindsi incapi pe uqd,a venitsi ne pdcileasci
si sestrecoare.
numaidecit,cu mitura intro mini giin cealalticu ibriculdecafea.
-itr care mini, intrebi Barutu,e mitura qi in care mdni
ibricul?...Ghici!

CAINELE
Deasupra mormintului,
invelitcu frunzdde toamni,a
ffecuto noapte,a trecuto zi.
M-am dus azi si. i-l privesccu
adinci. tulburare.Iluzia ci a
fost cu neputinfe;uimireaci
totu$iel a murit, ci a murit
pentm totdeauna,
ci nu o si-l
mai intilnesc ascultindu-ne
pasul, ridicindu-se in doui
picioare,vorbind gi aun;ind
sosireaflagnetei- sentimentul
cA toate acesteanu se mai

intimpli doare.
Mi. ducla farfuriadecoraticu flori din careseadipa;mi aplec
qi mi uit in api sd-lvid... La masi, nu ma)pot s6 siaudecaicu
picioarelezgircitesubtscaun,atentsi nu Iovescamintireaciinelui
carea$tepta
la toatepranzurilela picioarelemele.Cind il loveam
nileluq,firi voie,el venearepedesd.cerceteze
dacd.am greqitcu
cevagi daci l-amlovit ca sdJpedepsesc:
el lua o inlitriqarede ,,nu

gtiu si fi ficut cela,in orice caznu m-amgindit si-gifac riu,,9i nu

semaiintorceala loculpirisit, decit dupi impicare.Ne impicim

aga:el surideadin ochi gi legina coada,eu mi lisam pe capullui
ti-l puricamla ridicina nasului,in gauradin frunte,ii morfoleam
urechileca pe ni$tezdrenqe
mari de catifeagi- in s{irqit- ciinele
ridica$i botul,casi-i scarpinberegata.
Dosulmiinii pe beregati.9i
?o

pantec,la incheieturapulpei,eraudovezilesupremede plicere

pentruel $ide prietenie
lhri umbri.
cu
pe pieleatrandafirie
a pintecului.conslelat
Casi fie pi-pdit
rinduite pe marginileunui buricnegricios,
cateragreuntede @1d,
se
din dormitorgiintre perinilecanapelei
ciineleciuta canapeaua
simetricpicioareledinapoiEipe
intorceacu burta-nsus,deschidea
cele dinainte le stringea,ca si faci loc, Iisdndu-lemoi din
incheieturi.
Figurain atitudinealui exprimao maremullumire,aritindnqireversurile
gidevenindun ciine nou,ciinelecelde pe dedesubt,
intoarse
numaifamilialui. Buzelenegricioase,
pe careil cunogtea
lor trandafirie,pestrili,mitisoasi$iuscati,infef$au
cu ciptu$eala
o guri de pelte.Organcu organ,construitcu delicate$qi belgug,
el erades{ltatcu mina, cu obrazulgi cu vocea.Singurburiculse
gidila. Masajulenergical pieptuluiproeminentqi chilug ii da
uqoari a virfului labelordinaintein podul
sendtate.
Strangerea
palmei,ii stirneaun zimbetsatisficut,in auzulmingdierilorIdri
sens,derilatcdin numelelui saudintr-uncuvantscalciat.Mu!a...
TuEchi...
Mugchi...Fuqchi...
Tuqcanu...
Fu9culanu...
Maimu1a...
Mugnski...
Fanu...
Panu...
Mu1dnescu...
Mutanu...
Mupn...Danu...
Muscalan.,,
Labelelui puternicein talpi 9ifinein gambeaveaupuluri intre
Candseintimplain stradisAcalceintr-unscuipat,
degetevariate...
de care-i era o evidenti scirbi, el venea in trei picioare,
pe celumed,casi fie gterscu o fi'unzi, cu o bucati
scuturindu-$i-l
dejurnal.
Mdngiiereacontinuacu pipiiri variatepentrufiecaremuqchi,
cu un oftatgemutcind i seapisaubralele,maicirnoase,9ipulpele
inre palmi 9i degetulmare.La punganeagri gi rece,daci i se
un maraitcareinsemna:interzis!
atingeadin eroare,ciinelescotea
Pe mijloculburlii, o pensuligroaside stuf il consacrabirbat gi
voinic.Inocentilipsi de ruqine.
Ceremonianasuluise petreceade citera ori pe zi, pentm
cercetarea
temperaturii9i a sinitilii lui irregale.Capulprins in
80

palmi era ridicat cu botul in sus,obrazul ni se apropia

de el ;i
primea"sauxntamponde ghea1isauo senzagie
de aspri usciciune
de piele. Notele de liceu stabileaugradele de comDetend.
Cildicelulsecifracu ?-8.Recirorulcu &91Frigulcu i 0. ingi,.1ul
cu
l?.-Numdrul polar era rostit sacramental,cir voceamar!,
ca si_l
audi toati lumea.
Naturaimpodobisepe pussycu citevavarietili de pir alb
5i cu
o a gasea
caliutede pir negru.velur.rczervar
urechilor,lucratedin
ibriginqi dublatecu atlasde nuan$. Alb pe toati mantaua,
culoarea
herminei se termina in cre$tetulcapului,subfindu-seca o
cirare
intre urechi, pe frunte 9i lilindu-se din nou dedesubtul
ochilor.
cuprin5ivioi, negri gi adinci in peralelenegreale urechijor
El
seminacu o viziunealbi mascalicu ochelaiide motociclisr.
in
jurul gitului. valul pirului suprapuneaparru_cinci
rindurj de
gulereStuart,argintii.Pe spinare.lanadeveneafigidi. pe
solduri.
sefriza in scirlionti de mitase,pe pulpe alunecaoniulati si,
coada,
groasi,era ca un scul bogatde bumbac mitase,des{icut
in v6.rf.
ai
Pe picioareledin fa$ firul deveneametalicpini la labe.Deasupra
labeise desficeaun pinten mare,sincer,din careunul intr_o
zi s_a
ruDL
mers,invirtiri. coadaaringea
jumitateaspindrii.$i tictacul
.in
coziidevenearapidsi elocvent,
indati ce drumul ii era liiar de un
ciine simpatic.De obicei el frecventatot atat dc putrinsemenii
lui.
ca 5i rituqupe alli tiruli. O viziri sumari in jurul cozii il
edifica
imediat asuprastriinului, ca o singuri frazit iititi dintr-un
autor.
Dezgxstat,el porneainainte.
Dar in r,'remece coadamanewasprinteni pe qoldurideasupra,
urechile cepitau o expresiede inteligenli unalitici. Firele
ur.chii
se ridicau incurcate,zbdrlitecreg,gifbnate,ficindu_i ciinelui
un
cap de danteli. Ochii deschigiin intrcgime se rotunjeauin
negura
petelorcapului,in cercuride un efectcleametistgi ie aur.
Cii"nele
cochetainjurul unei domnigoaredin citei.
tr4omentele
Iui de sarcasm
5ispiritualiratel
Uneorj.rdsrurnat,
el
^igi. risturna gi volumul
urechilor,odati cu capul.Urechile atunci i
8i

des{icutecaniEte
lungi,terminatecuvarfuriasculie,
sedeschideau
aripi de liliac.$i ochiii sesringeaucu o dorinli de giretlicai haz'
de filozofici
de melancolie,
Apoi,inliligirile lui de seriozitate,
interioari scmtare,de contemplare,atunci cind pe covor 9l
rizimatin picioareledinainte,strimbatehecarein cateo parte,el
Ciutitura lui fixi
compusicaricatural!
lua infifqareaunei statuete
de bleginlelept,de ,,moq".
$i moderatede o
Plimbirile lui, intotdeaunasupravegheate
de
chemarela realitili, erauurmatede o scildituri lungi pe 1oale,
arunciturisubitepe o parte,de o risturnare,de o ridicarebruscd,
urmatl de alti cidere bruscl, urmati de ti\'dleli imense,de
gemete,de sforiiri rapide,incheiatecu o ingrimidire generali-a
cu picioarele
de pe parcheuEl staun momenlpe sPate,
velinlelor
in aer. Cu o labd disuari iqi ficea vint sd alunececu covoml pe
parchetul cemit sticlos Sau, culcat pe o parte, irnita garpele

cilitorind tirdq,caun inotitor lungitpe umir.

Din acestexemplargenialal formelor, al mi$cirilor qi al vie$i

sufleteqtia rimas un mormantinvelit cu frunze gdlbui' $i ra

pe caretitulu ar woi-o frurnoasi,Ia
rimanea,poate,o povestire,
qi durere,casi-i laseamintireailtreagi $i
carevascricu gingdgie
vafacepecititor
LtemturAfiri intrigi 9iperipetrii
poarccAaceaste
mai atent faf de ci1ei,bun fate de ciirri, milos pentru lumea
prietenilorstatornici,a tuturor tovariEilorcu patru picioareai
nefericituluiqisilbaticuluiom.
tuturor ciinilor; a
unui ciine frumose povestirea
Povestirea
ciinilor pirisili, izgoniqi,pribegidirr oraqe9i sate,bitu$, bolnavi,
ocirAli de cite un gazetarliri cdmin,firl familie,{iri lirini, cu
avesiunefali de un animalcarenu semdninci 9inu cinti'
tpi!,
$i nu e nevoiecaun cdinesi fie lup, mops,dobermann,
cainii
sunt
Tod
se$e!griffon,ca sAmeriteo atentierespectuoasd.
qi cei mai de pre! is ciinii boemi,firi
ciini, de neamgi ne-neam,
vatri, Ilri patrie,firi ogradi...

PE$TELE
RO$U
intr-un urcior de cristal
rotund plutesc pe dungi,
imobili ca niqte frunze de
arami, pegtii domestici;i ai
aurorelordepdrtate.inchiqiin
trei elementecaresunt numai
felurile deosebite ale unei
singure $i aceleeagidivine
materii:lumina, ei liciresc in
aerul invizibil, in lichidul
diamantin,in pdretelelasului,

construitin curbaunui reflex;

ca$icumviatalor impiriteasci
s-ar petrece intr-un punct

Rareori
sauald.tuitlaolaltd T'Ti,: JT;t:;:,.':::::il
-"tcorcimaineasemuit.
dezbinate,
casi deana5rere
unui
Metalele,pietrelescumpe;i florile adunatela srigareaunei
fantasme
vrijiroare.
prin Domnirorii
Ior piriliin peiteris-iscorburi.
s-auinvoitintr-ozi,pentruo singuridati, unele
$iprin ffambita$i,
cu altele,si secizneascisi deala iveali o frumuseXe
noui, iscati
din inchipuirea
lor.Fiecare
din dobiroacele
aleseale pimintului.
vizduhului
5iapelora pusfirimirumlui din ceeaceavei,sria.dorea
$i putea,pentru sivirgireaminunatuluimare lucru miret. De
veneau
carinduneaua
cu bolulde lut in cioc.pe careJstrive5te
pe
margineacuibuluiinceput;cici, dupdzapistulscrispe o coaji ie
83

mesteacinii iscelitcu zecemii de nume,carede caremai ginga$e,

fipturile 9ijivinile aveauindatorireasi aduci, la cateun ceasdin
noaote.ne rdnd.prafurisi mireele.
sdncile.hrir. paraliticul5arpe,osinditsi
Muricindu+e^cu
umbleIZri picioare,si sesprijine{iri genunchi,9isi searunce,din
piduri in piduri,lEri aripi,cao niluci mlidie,lungi, avenitcu cel
mai scinteietorsolzal neamuluiIui cu rubedeniimulte,$i l-a Pus
dar,in tiriziilede foi de aur alevracului,insircinatcu strangerea
materiilorprime.$i garpelea plecatcaun parau,carear mergecu
izvorulduoi el.
'
intr-o'pungi de borangic,pirisiti de o crisalidi,fluturii au
aduscite pu$n din aproapenepipiitafrini, cu careei sepudreazi
fusesedumicaticu
in faptulseriipe spinareqipintec. Contribugia
economiede pe aripile tuturor flutudlor cu mustalade chiciurd
catifelie9italc,aceastipulbereliind ceamaiscumpiqimairari din
toategAteIIenecanteriteale lumii: cea;asufletelorcilitoare, cu
in zborullor prin haosulultramarin'
care gizelese ciocnesc
fluoruri gioxalatide azur..
Silicate,bichromate,
Piunita si-ascuturatde scinteiarimii coada,snopcu spicul
rotund, cu cinci curcubeie,in mijloculcirora fulgeri ochiul de
al fiarelordin Apocalips.
cu luminade micqunele,
smarald,
gi-adatochiiamindoi,care
Mai darnicqimaijertitor,sticletele
rosusi pu5ide-adreapta5i
ausi fos(pislra1ineatin5ipentrupe5tele
penelorinotitoare.$i cumse{icuse
de-astingaobrajilor,deasupra
pleca,
bezni deodatigisticleteleorb rimaselocului,nemaiputdnd
milostivitu-sade ddnsulpiticul, careqi-ascosrnirgiritarele negre
din paftale9ile-aimprumutatsticleteluicasi r'azi.
Ariciul9ipuii lui aufostaduqipe o tavi cu lustru,randui[iunul
Iingi altul,caperiileberceintr-otrusi devoiaj Ei audatundrelele
giacelecu gimilie pentruqiraspinirii qioaselefine,IEri si cugete
la undili.
uitateprintrearicis-aivit capulbroa$teilestoase.
Din tabachem
-Mul;umim de bunivoinli, augriit piticul;i rraciul;nu avem
celua de la dumneata,
84

$i broasca
lestoasia purcesderale,caun sirac.
Columbaviqiniea dat puqini mitasedin stofapilpditoarede
luciria gusii.Ursul.intrind in incipereamunteluicu turluri de
piatri, invdluitintr-un nor albistruide mu$te,tinea o labi ca o
mini, in carear fi pestratce pretios.
-Am un bob de zmeuri pentruel, ziseursul,gindindu_se
la
chipulce trebuiasi senascidin darurjsi mestesuguri.
-Puneo aci,in foaiade aur,rispunser,raciul.
Dar prostulo pierdusepe drum.
Ca o rnireasi,inviluiti pini la grumazcu zaimfuristrivezii,
apim Efemem,zeitra
verzuiea libelulelornocturne,imbricati in
aripi de patruori mai lungi decit fiinta ei de nefiinli. Easeaduse
toati gi toati sedete,caun lucru,in intregimealui pu1in.
Lebddacerupentmviitorloculdeprofesordeinot,cu conditria
si-l prindi plutind qi sil minince. Ea trebui si. se depirteze
dimpreundcu ror.ari5iiei. barzacu cioculportocaliu.ra{a
$i
gdscanul
coxalgic,alungalide cobolzi.
Florilefirri nespusde gentilefafade viitor-ulbiietan, pus la
calede puterilezimisliroare
de frumusef.
Primelesosite,intr-ungirde lungi leginiri, au fostlalelele,ca
nigtefecioarezveltecu amforelepurtatepe cre$tet.
Fiecarea virsat
in tidla de sidefa r,raciuluidiamantulunui fulger de roui, din
cofelelor fragile5i multicolore,
brizdatecu iduri dc cimegi
rominegti.Leandriiaduserigaroafele
lor, trandafiriica miezultle
pepeneverde.Micegulsa desfoiatcao ninsoaremoale.
Pipidia detebumbacuripentruo salteac6t Iatulmdinii,care
aveasi fie cuibulde ndscocire.
Muqelelul,chimenul,sundtoarea
qi mugtaruladuseriin plogti
cit bobul de mazeri,doftorijsi unsori.Izmadete picelu;aei
glaciali,pentru ca apelesi fie de-apumrea proaspetegi reci.
l,avanda,sucul ei de zilnici intinerire.Tiparoasa,Ieclii pentru
botez.Salcia,tresria,papura,pangliciau adusqifunde.
85

Apoi,ausositdin pimantviermiituturormetalelor$ipitrelo!
lierrnelede fieq riermelede ptumb,viermelede agate,viermele
peruzeliigifiecaredin ei cu prinosullui potrivit,cateo scanteie.
in pofidaghienuluilor oftitor, pasirilecintirele nu aveauce
da,afari de buni vestire,canigtebutari cear fi trebuitrispldtif la
urmi cu seminle.Proiectulcereaca noul niscut si fre splendid,
insi tdimit.
intirzialii cerbi,cu rqinoaseleciute,ajunserdtirziu la staulul
cu daruri. Ei aduseri pe coarnelelor inalte fiqia gtergarului
celdintnial unui pmnc,
intins,caretrebuiasi fie scutecul
albastrrr,
visatomenesc,
$i se opriri inqelaliin pustietateqi magii,careporniseri cu
totul intr-alti partedin $rile lor parfumatecetreNazaret,insotiti
de $aptecaini cu litrdtura de lup. Vraciul;i piticul incercardsi-i
limureasci:
-Duceli-vi mai departe,Pestemare,in lara lui lrod. Noi nu
facemriscoali, ci numai arti japonezi.Ne-ampus de gind si
uvim limpezimileinghegateqi si dim universuluide ape un
cu icre de cilic qi cu tricou de purpuri, bitAnd in verde
pe$ti$or.
strugurru...
Pettele roqu, nmi$catln linia undei, in{igigeazimunca
inspirati a miilor de bijutieri Ei zugravi,care au luat parte la
{iurirea lui de carneminerali,hriniti cu striluciri qi adipati cu
curalin zalelelui,receqisenin
luciu.El doarmeingropalin soareJ
Zimislit firi bdrbatqi femeie,podoabelelui nu sunt{Icute ca si
placi unei pirechi, aleasi din fuga unei strechi de jiginii.
Giuvaerullui misticare o destinaliein ipotezi,in aparenli ;i in
supraghicire.
CeasuriEizileintregi,el zace-nechilibrucu ochiifiri pleoape,
in ataapei,cade o undi{i din stele.Din
punct,spanzurat
in acla$i
de cind reveriasa
fiptura lui, carenu mai poatesi contempleze,
fecutfiinF gi I-ainvdluit,porne$teca din toateclopoffiitelegi din
piezit,incurcatdeventqinetezit
toli oamenii,un fir in necunoscut,
86

de binuiali. in r6.ndcu semeniilui, el riieste dus cu minteasi

nesimtitor,
ca gi cum sar allasingurin univers5i mrllumir cle
singuritatealui. Sunt doisprezece
pegtiin borcanulde cristal,
doisprezeceepiscopiliturgisitori in odajdii nici unul nu_i
9i
cunoaltcpe celilalt, care-isti alituri, inflexibil,de citer.aluni.
Zimislitoruli-ascutitsi secautedupi adieriqimiros,pistrandu_le
intactesiluetaprestigiuluiceresc.
Numai mata izbute$tesd le superesupremaimobilitateqi
-.
distanla.In smaraldulgalbenal ochiiorei, silaqtriiborcanuluide
cristals-auoglindit,cani;te adaose
crepusculare.
Birci ancoratela
marginear.asuluicu lumini, ei se desfacqi trec incet la fund.
scufundatiin rigidirate,ln vrernece norul lumuriu cu coama
umflati ffilllie vioi imprejurullinigtiiimaculate.Ticiloasaar face
din atateatezaure,indesateintr-un trup smnt qi geometric,o
imbucituri. Ea socotetteci, wijiti, hinqade vipaie-vaie$ica un
soarice
rosudjn borcansj va venisi fie mincaiddin dragosre
si
devotament.
Ideeao imbati gi-ofaceseducitoare.
Cu botul trandafiriu,cu tamph, cu grumajii,cu qalelegi cu
coadaintreagi,pisicamingdieI'asuldejur-imprejur,sestrecoari
dulce..Nidajduindci poatefermecaauzul,ei igi dregeun glas
linguqitorgi mic,capentruprivigherori.
Insulnu vaintiizia sdiasi
Eisi vie:voceacarel cheami estepreainsinuantica si-i reziste.
Petteletrebuiesafie un pui de papagal,
iar borcanulo colivie,din
acelea,
de carepisicaa maijefuit.
Mafu
la marginealasului de cristal 9i priveEte
,
_
.ndic1!
^inliuntru. 11
Iqi ducelabainainte,casi prindi. Cao cucoaniiatolici
inminuqati,qi-audatmina in aghiazmi.O scuturiqifuge.
In naivitatea
ei $tiintifici,mila credeci qi_aarso labi in acid
sulfuric6i cdunghiileii vor cideade suferintri.
Aparecei-acarbonizat-o.

SPUGAL
Tdtutunu sesuperilesne,
darcnteodativineqiel suparat.
De unde vin tof dtutii, de la
biuou. Nu se poate titul fird
biuou. De ce e supirat? De
o-ameni,Ce sunt o-amenii?
Niqteo-ameni,adici mulli de
tot, cum ies duminica de la
pugal...
Un an intregMiru a fostla
qpugal,qi iarna9ir,ara,ca si se
joace pe zipadi 9i iarbi. De
ce-i zipadi 9i pe urmi iarbi?
de patruani...Ce
Vin succesiv,
este
E unjoc cu mingea,la careseuiti o-amenii!$i Epugal
e gpugal?
9i cimpianetedi,ingrijiti, cu rinduri de binci imprejur,undebat
cu botul gheteloroameniimingea.Milu i-azisgpugaldintr-odati
qi nu sa mai zisfotbalin casalu Mip. Lu Mip, pentruce e fetiti.
sezicelui.
Cind e vorbadeBaruqu,
gi
Are Barulu o minge de gpugal,umflatd cu pompa de
niciodatiin buric.Punemingeape
bicicleti,darel nu o nimeregte
iarbi jos, leagini piciorul qi di! $i iese strdmb.Mingeafuge
diagonal.Barugue foarte supirat $i.lroagi pe titulu si-l ajute,dar
titulu nu poatesi-l ajuteaga,ca si creaddBarulu ca el a lovit
mingea-nburti drept. $i se nascincidente.Uneori piciorul lui
Barulutrecepesteminge9i di in gol...Dar Barugua maivizut qi a
doua hguri la qpugal,El $ne mingeacu amdndoui mninile,
ridicati pind ridici qi piciorul.$ii di drumulmingii,atuncicaso
izbeascipiciorul qi so arunce-nsus.Astan-a putut si realizeze

&

88

Bamlu niciodati,coincidenladintre mingeqi picior piciorul nu

och$temingea nicidecum,dar trAnteqtepe Barufu jos - gi
totdeauna
Banrtunimeregte
firi greE,cu mingcalui din tricou,de
pdmdnt.$i iar scsupiri ci el poatesdfaci numaiceeace nu vrea.
Cind cade,Barugusauzice,,mi doahe",daci-ldoareincet.sau
sefaceurit. plingdndcu guracdscad,dacd-ldoaremre.Dar trece
numaidecit.
-Lasi, c-aisdnimere$ti,
Barutule,mingea,cAndte-ifacemare.
Dariar sesupiri Baru;u.
dandu-si
seama
cdrebuietimp.
Barulusesupdrimereu.5i
rnereunu maie supdrat.
Surisuliui
altemeaza
cu bosumflarea
insnnunee.$i fizuralui. candsenini,
cind intunecara.
cljpesle
caun far:cireo seiuncld.
Miicutaii poveste$te
Iu Mitru:
-Cind eraimici de tot, in cirucior,te duceamamala tpugal
te
9i ficea si rdziaqa:itriaruncao batistdpe ochi,te ascundeisubt
batisti,si repedcrrdgea
batisra
inddrir.$iru rideai.
Miplui ii placesi-i vorbeascimdicutra
de ea,de cind eramici.
Dar Bamguiati-l ci ingroaqipuginbuzelefi inrreabicu indoiald:
-Am mersgi eu?
Baruluinci nu seniscuse,qi miiculardde:
-Tu nu erai,rdspunde
mdicuta.
-De ce nu eham?plinge Barulu.
-Fiindci nu te adusese.
-De ce nu mi adusese?
plinge Barulumai tare.
Atuncimiicutail linisteste.
-Erai qi tu la gpugal,zicemdicula.
-Da? rispunseBamgu,fericit.gi mdjucamgi eu cu batista?
-Tejucai 9itu cu barisra.
O datetu li o dati Mitru.Uite biiatu,
nu e biiatu: nu e biiatu, uite biiatur
. Dar egalitateade tratamento supi.ri pe Miqu,careintrelege
inexistenlele9i existenleletreptate.Ea se supiri intr-alt f6l,
gandindu-se
cu ochii.Titulu ii faceinimasi-i viela loc,goptindu-i
la ureche.
casi auddnumaiea,cd nu-iadevdrar.
Meiculaiice aqa,
casi nu pldngi Barulu.Bamtunu erala tpugal.Barugunici nu se
nascuse.
$i astfelBarulutriie$tecu iluziade inaintede-afi fost9i rdde
ci sebucuracind nu era,
-Prostr e! zicemiicuta.Si-lsiruti.

ABECETARUL

Ion D. Marinescuesteelev
in clasa I-a primari gi sti
ingindurat pe un sciunel,
speriatde litereleabecedarului.
E intr-a qaptesprezecea
zi de
gcoald.In mina lui minusculi
condeiul e mult mai greu ca
piatra cu care di in sus,mult
mai complicat ca pra$tia,ca

lurca qi coinacul. El poate

mergepe bicicletiinsi nu poate
si 1iecondeiuldupi cum i se
cere.
-Me usture de$tiul, se
plinge Marinescu,
ciruia la gcoaliii zicecalui tati-su,om in virsti,
cu inele,cu ceasla brduqi cu mustiti.Lui i-arpliceamai binesi-i
zici la qcoaliIonel, ca acasi.
Dar nici acasi vorba Ionel nu mai suni ca nini in luna lui
septembrie1927,cind au infal in vialalui programul,Domnul,
$coala,Tabla,Catalogul...EI simteci de aici inainte totul ra merge

numaicu programqicertificatqici oriceomstriin o si aibi dreptul

si seamestece
in sufletullui, desfrtatpdni atuncide mama,care
nici ea nu mai seamini cu ce era, apirind programul gi
..abecetarul*
cu silbiticie.
90

Toatelumeas-ainvoit sd.-ipuie in meni un condei,un bitr mic

cu penila-nvnrf, qi si.-ltortureze,silindu-lsi faci litere dupi. model.
Cind il ia dc jr s, gl 5s uiti la condei,ca la un lucru pe carenuJ
poatestipini, cale poatesi ia foc qi si-I ardi pe miini, cine qtie?Ar
wea si facdun citrelsauo pisici gi trebuiesi faci niqtelucruri care
senumesc,B[Di Fi y kd. qi sile lie minte pe toare,cum sescriu gi
cum se rostesc,cu toatece sunt aproapela fel.
$i, nedespirtritide toc, e sticlacu cerneali.De unde a mai iegit
gi sticlacu cerneali?Dupi cit sevede,aceastiapi neagri nu semai
intrebuinteazila altcevanimic, decit la scris.Dai dnrrnul tocului in

qi-lscoliminjit gicu el te mizgilestipe degete,pe haine,

cerneald
pe nas.Ionel e acoperitde cerneald,parci ar fi fabricat-oel in albie
qi in lighean,inainte de a fi umplut sticlacu ea.
Cemeala nu exista inainte de septembrie 1927. Ce cauti
cerneala
in viatalui, casi i-oindurerezeinfiecarezi?De dimineali
pini seara,nu-i vorba decntde cerneali gi de alfabet.Si, cerneala
astae un elementdiavolesc;cu cnt te gtergide ea cu atat seintinde
maideparte.O ai intaipe douadegete,pe urmi vinepe cinci.rrece
pe m6.nastingi, iesepe obraz,o gisegtisearacdnd te dezbracipe
cdmatd.Parcde vie qi umbli singuri. Intro zi, cind a voit si sespele

de cerneali,ca si nuJ mai vazi mamalui, se {icuse negru gi

sipunulgi minjiseodaiaintreagiqi doui prosoape
Eiseprelinsese
o pati si pe cilel, singurarubedenieadevem6,ce-imai rimdnea
intactilui Ioneldin toatefamilia,intrati.in abecedar
giin program.
In celedin urmi, el a mai invilat o amenintrare
pe carenu o
$tluse:
-Ai si rimni repetent!
Nici nu incepusebine anul 5i el sevedeadestinatsi rimnie
repetent,fire sApriceapiceseascunde
dedesubtul
acestuicuvant
pronunfat cu desperare.Deocamdati, el iqi inchipuia ci o si
rimiie cocogatsauEchiop,9i se temea.
Condeiullui Ionel e vrijit. Pini nu-.Iinmoaie in cerneali, el e
u$urel$i seinvdrtegte
lesne,ca o furculild,5l md lesne.jndari ce
l-a inmuiat, condeiulseschimbA.Sepirone$tepe caietqi nu semai
ol

mi$ce,de$ el trebuiedus numaicu celetrei degete,cu carete

inchini.$i trebuiedusin sus,apoidusinjos, apoiintorsdejos in
susgidusinvirtit. Ionelfacetot cepoateintre sciunelulqimasalui
mici de lucru, scoali sciunelulpe doui picioare,iqi opintegte
genunchiiin masi,apasicu cotul,seincovoaiedin umeri,scoate
limba,ii vinesi strinute.Alaltiieri,nu qtiucums-asprijinitin toate
astea,ci au sirit masa,sciunelul,condeiul,cerneala,
9i abecedarul
deodati, toate,in zecepirli, ca dintr-unarc, 9i Ionel a rimas
repetent,in mijloculoddii,pe spate,qi cu picioarelein sus.
-Lenequle! o si-girup urechile,daci mai faci aga,sa ristit,
mamalui Ionel.Staiaicihngd minegiscrie...Fi pe a
*Nu poci...Nu pocideloc,plinge Ionel,rizbit. Mami...Vino
si te pup...
ii rispundecu crrrzime
-Ia, te rog, sdfii serios..,escrocule!
mamalui...- qiIonelseaplecapecaietcu ni$telacrimicetsfugurii,
atirnatede gene.Trebuiesi poli!
Ionelar vreasi faci pe a
licelosule...
-Nuli placecarlea,
-Ba-mi place,ziceIonel,cu frici Eidezgust.
Lai licut pe d
-O si te dau la fieririe, si cari cu spinarea...
Cumseface...d
-A?... a...gtiu!
-Nu gtiinimic,egtiun prost- un cercaio coadd.
-Era si spuiqieu...ziceIonel.
-Ia spuneatuncicumsefaceDi?
-8i... bt.. da...seface...Di..staici $tiu;E cu coadide purcel.
-Desigur ci e cu coadi de purcel,dar coadavinela urmi, nu
se incepe cu coada.Bagi-gimin$le in cap - ii zice mamalui
incruntatd- cemAscolidin ribdiri... Tragio linie dejosin sus,de
Iastingala dreapta{iri si-i daidrumul,te intorcicu linia sus,de la
dreaptala stinga, aluneci in jos, intorci in susgi faci o codi$ de

purcel...Ai inleles?
Ionel tace.
-Ai inleles?
q9

Ionel tace.
-Ai inlelesori nu ai inteles?...
-Mi doareaici,ingdni Ionel,clipinddin ochiqiducind m6na
la frunte.
Smrfitul e intotdeaunainspiimintitor. Mama nu-l bate pe
lonel,cici weasil faci sdinleleagidevorbi,insi il face,,prostuie,
dobitocule,
puturosule:
cdnderamca tine qriamzecepoezii,pe
dinafari",qi cite altele,care-lruqineazlcumplitpe Ionel,mai ales
poeziile,cdciel nu a invilat nici una.
Dare mult mai grav,ci i sefacbagajele,
casi plece,si.plecein
lumesingur,cu geamantanul
tdrdg.O si sefaci seari,o si ploui, qi
el o sAse duci pe drumuri pustii, o si meargi aSamereu gi o sd-l
minince ralele.

INTREMITU SI BARUTU
Mitu a stat la u$4,a$teptandpe
dtulu. ca si-i comunjceun lucru
grav.Barllu nu a fost cuminte.Nu
numai ci nu a fost cuminte, dar a
fost impertinent. Barulu s-a
emancipat.
A ociril pe mama-mare'
I-a rirpuns ristitl ..Nu veau!"gi a
repelal de cdtevaori cA nu vrea
pos omor it s i b it in d c h ia r c u
pumnul in scaun, unde-i ajunge
mina mai bine decdtpe masi. El era
. carc
s i ngur c u m a m a - m a r e la
indrizne$le si zbiere, pentru ci

mama-mare
nu I-a,,ciupit"niciodati.Noi zicem,,ciupit",fiindcdnu
putemzice,,bdtut".
Facemdin doui degeteun cle;temic gi,ca gi
cumamprindeun purice,varamcleqtele
in pirul grosal lui Barulu
qimuqcimdin pir nitel,cu pipdituldintreunghii.Atntqinirnicmai
mult dezlinguieo vijelie de lpete Ei di drumul unei virsiri de
lacrimi,de parci Barutuar aveazeceochiin tot obrazul.
Dupi ces-aristit la mama-mare
cu pumnul,a bitut in parchet
cu piciorulde citer.aori. Asta,mama-mare
nu i-aputut-olrececu
vedereaqi i-a rispuns,necijiti, aqa:,,N-osd mi sperii eu de o
broascide copil".Cuvnntulbroascil-ajignit,qi Barulua rispuns:
a ris. Barugunici
,,Nusunto boaci!"din carepricini mama-mare
nu gtiesd zicdbroasci,gi se supiri 9i lace tiriboi. FoarteurXt!
Baruluar puteasefie mai cuminte
-Dar gtii,titugle, cei-amaizismamei-mari?
-Ce i-amai putut zice.Doamne?
94

-I-a zis:,,Etio poati..

Auzind acestelucruri, lui titu{u era si i se faci riu.
Nemaipomenit!
Si-i spuiemamei-rnari
Barutruci esteproastil pe
celumeselrezetre
asu?Cel-a Ecurlui
$ide undevinedezordinea
mama-mare,
ci si cutezeasemenea
ociri?Nu i-adat cu lingurifala
cafea,de catetrei Sipatruori
cu zahir,pesubtariuns,ca
"mastani',
si nu vadi Milu?Nu i-aadusmereucite o bomboand.
doui. in
pogetaei cu o cheiemare,carede-abiaincape,si cu o cheiemici?
Nu la descheiat
repedein Cismigiu
casi.faci pisalimpcde.intr-o
razede soare?
N-afuratpentruel, cind nu vedeasergentul,
cateo
floare?Toatesacrificiileposibilele-alicut mama-mare,
qi el tot
nesimtitora rimas!Toateca toate,daracestlucrunu semai iartd.
-Pe ticilosulila, carem-audede dup6ugadin fund, am sd-l
pedepsesc.
Stai.mojicule.
si-mipui pildrii5i minugilein cuier!Voi
veninumaidecdt
la line5iveivedea
celei pdli!i1ivorbesc
intr-adins
gramalical.
casi simlidin acesr
viitorulintaicdrotulsa sf?r5it
inrre
noi $ici te asteapti
sintataresentimentelor
mele.
Raportullui Milu nu s-aterminarinci de tor.in cosrumul
ei
tirolezdecoltat,cu bralelegoaleqicu un gorlrogucu volanulcre1,
ea povestette
agitati,frimnntind cu o mdni mirgelelecu perle
mirunte ca arpacaqul,
de la gat,qi gesticulindcu degetulmiinii
drepteqi ridicatin aer.N-amaipomenitnici MitruatAtagrosolinie.
E-a r3qecAreodati
pemama-mare
de firelede pir de peneggiii
9
viri qicite un degetin ochi,casi vadi cumii sti, dar vorbeirrite
nu spunetotdeauna.
Apoi ea e feti{e;mama-mare
sesupirdgi pe
urmi se impaci. Dar purtarea lui Barulu, care e biiat, e
revoltitoare;
qicu atit maimult cu cit chiaradineaori,
cu un minut
inainte de a pdgipragul tatutu,el i-a strigat$i ei: ,,Tebat,,,dar
repedede-alungul silii, bo4os,9i sa ascunstocmaiin odaiadin
fund, de unde asculti;i clipegtedin ochii lui mari, ca din doui
buzunare.
Cdndocira pe mama-mare
mai riu, tocmaiintra in odaiegi
miicula, carea auzit!,,Ce-ai
zis,Barulule?l-a intrebat$i miicuta.
Am auzitbine,ori m-amingelat?
proasti?,,
Ai ficut-opemama-mare
-$tii ce-azisatunciBarulu.riruquleiA zisci nu a ziscd e
mama-mare
proasti,a zisci e proasti.pisica...
OK

-O si mi ocup imediat de acestelucmri nepermise,i-a

rispunsMiquluititutu, darintai at weao gurip. Aqa,pe obraz,pe
gat,pe frunte,pe ochi.Astadi pofti de mnncare.
$i, Milu s-apupatcu titulu o grimadi, qiochiulde hoqgelosal
lui Barutu,sestrecuracateodati,tocmaidin fundulcoridorului,pe
cripeturau$ii.
-Acum mi duc si facemdreptateSisi pedepsimpe Baruqu,a
zistetup, 9i s-adusdupi Barutu,cares-aascuns
qi mai in fund, in
baie.
$i titulu, negisindaltcevain drum,a luat in mdni o bititoare
de mugte.
-Unde e$ti?a ciutat tetutuprin baie.Te-aiascuns
in coqulde
rurei
$i gtiicea {icut tituEu?A statacolo,in baie,cu Barutu,pe care
$il-aindnspe genunchi
5il-amincarde rot,clesubsuori,
d; burri,
de gugeqi de toatepirlile lui grase.$i Barulu,in Ioc si pldngi,
ridea in hohotegi sezvircolea.
Dar a pilito gi titugu,ci a venitmama-mare
qi i-agdsitin baie
pe amAndoiEil-alicut pe titulu de doudparale.
-Frumos igi qadeqi dumitale,calbdtranlCeautoritatevrei si
mai aibe perintii la copii?Cind eram eu mici, nici nu suflam
dinaintea
tarii,Dumnezeu
sd-lierre
Mi1u,intelegindci qimama-mare
a fostodati mici, s-agandit
nilel qi a ris de n-amai putut.Dar tdtulue om prevdzitor,are de
toatela el gi a schimbatcursullucrurilol dAndmamei-mariun
pachetcu halr.a,de care mamei-mariii placemult, lui Mip o
britari cu mirgeleroqii,qi lui Bam{uun pistol,carefacepac!qi
scoatefum. $i valvdrtej
ne-amdustoti trei la masigi ne-amsuitpe
genunchiilui titulu, ludndfrecarecdteun picior.
Singuranein{elegere,
cares-aaplanatprin citevamutiri de
peun genunchipe altulqiinapoi,a fostci Mip credeaci piciorul
pe carestaBarulu,$i Barutuce piciorulpe carestiteaMiqu,era
mai bun.

IEPURIISI CRAPII
DacashF
Daca,
stalicumrntr
cumintigi nu yi
maighiontiliin par,o sAvi spui
povestea
cu iepurii $i crapii...AI
tu mai wei si dai o dati cu
piciorul qi pe urmi si te
liniste$ti?
Nu mai zic nimic. imi
inchid buzelecu atitea zivoare
cite misele miau rimas, qi tac.
Pentru niqte copii care se bat,
care se crupescrnu se mai afli
povepti.Lisatri-mi si mi culc.
Mi-ampus bonetacu ciucure-n
mo! $i am intrat in alternut.Pesteciteva minute nu se \," mai auzi
decatwietulvantului din strunga$imotomlmeu pomit la intuneric.
Si stingemlampa:buni searal
Sdnu o sting,ci v-aqiastdmpirat?
Bine.Sdincercdm.Dar pe tine,
unul. te cam umfli risul 5i celdlaltte uif incoa cu ochj ie hor.
Pungasulei
re ghicesc:
nu-1iumbldginduri buneprin cap.Ia mina
de la gurd.Bun.Mairideri o dari.5igau. Acuml
,,Iepurii9i crapiil. Iepurelegedealingi un snop de sicari qi da
din urechicadin doui deqte.Eraun iepurecum nu s-amai vizot, cu
unsprezece
picioare;zecede fugit qi al unsprezecelea
de rimas pe loc
din fugaceamai mare,cao lrdndde picior Dar fiecarepicior era de
o culoare,
negru.rosu.alb.cafeniu.
cenusiu
siajamaideparte,Iabele
iepurelui fiind inciltare de Dumnezeucu unsprezececioraoi
despirechead.
scurtipini la genunchi.
Cind fugea.iepurele
nu mai
on

semdnacu nimic fi animaleleripitoare, vizindu-l, seinfricoqaude

el, ca de un migar care ar fi umblat prin piduri cu guler 9i cmrati,
cu pilirie de paie, imbricat in redingoti, qi din pantaloni afari,

pedindarit,coadacu pametuf.
iesindu-i
-la ii ma iau eu dupd fiihtraasrapestrita.a zisun crap de
kilo 9i cinci sute de grame!Vreausi vid 9i si mi
unsprezece
dumiresc,ci nu mi separelucru curat.
Crapul, se intdlnise cu el la margineahele$teului,unde
si beaapi, tocmaiin locul undecrapulscosese
iepurelesedusese
mustitriledin balti ca si soarbi aer.Ei s-auciocnit bot in bot
amindoi; pegteles-ascufundat9i iepurelea croito de-afuga.
de ochiilui un crapcu pir 9i
ci vedeapropiindu-se
Crapulcrezuse
cu urechiledatepe spate,iar iepureluii sepiruseci vede-nlacun
iepureliri urechigi cu solzi,ceeace nu mai pomenisenici un
iepureniciodati.
qi el citera
Sirind din ap[ pe uscat,crapulficu numaidecnt
picioaregi ca siJ ajungi pe iepuremai degrabi,nu gtiu cum ii
crescuseridedesubtulpintecului $i patru roli. Fugeaiepurele,
fugeaqicrapul,qiaufugitatAtdemult unul dupi altul,pini seficu
noaptegiriticiri drumulamdndoi.
-la mai bine si mi culc,qi-azisiepurele,rupt de oboseali.
in miricinis.
Ticilosulde craps-aincurcal"
Tot as,a
zise$icrapul.
maibinesi le dorrn'Pentru
ceasuri;
-Pini la ziui suntcdteva
intdiaoari mi culc departede ai mei, pe pdmantuscat.O si mi
cam doardoaselefiri o salteade nimol. Blestematulacelaa fugit
mai repedeca mine qi cred ci nici nu o si-l mai ajung.Indati ce se
face ziui, caut un drum mai iute, intru in vreun piriu din
apropiere,caremi duce repedeacasi,in helegteu.
Culcindu-secrapul,pimintul nu fu adt de tare cum socotise

el. Dimpotrivi,sesimliintins ca pe o perini bundde puf. Crapul

subtel erachiarcildicel.
nimerisenu sepoatemaibine,a$ternutul
ajuti!' ;i adormi.
Zise:,,Doamne
destulde potrivitaFzat.
Singuriepurelenu sesimqea
98

-Parci mdapasicelape spinare,igiziseel,qi parci miroasea

pe'te.,.Doamne
ajuti!"soptisi iepurele
in g6ndqiidormi.
Cdndselumini de ziui, crapulqiiepureleclormeau
Iiri si gtie,
unul pestealtul.Visand.crapulse bdgase
in iepurede tot 5i
lepurereUneape crap cu labeleimbrd$5at.
Ochii crapuluise
deqteptariintii 9i deteri de ochiiiepurelui,caresetreziaiunci.in
tdcereqiuimiqi,ochii lor schimbariciutituri insDeimantate.
-Poftim! asumailipsca,
zjsefiecare
in cugitullui.
-Eu md scolbini5orqi mi duc si-mivddde rreabd.
isi zise
iepurele.gi voindsi se ridjcc nu puru,c) parciJ (ineaunigle
legituri de labelede rlinddrit.gi cind voi si seridicegi el, crapul
fu lovitin capcu un mimrnchide leugtean.
.
-Vi sa ficut de duci? ricni la ei un om cu ciciuli. Mai
asrep|2linitel ci de-abia
sa deschis
pia1a.
Intr-adevir,copiii tatii, pegteleqi iepureleerau in piati de
^
\,?nzare...
Dar voi agi adormit amindoi... povesteaare un succes
nemalpomenit.

CRAMPEIDMMATIC
Mitu Domnica:
Domnigoara
patru ani. DomnulBarutruIosif:
trei ani.
Se sirbitoresc patru ani de
nattere$iun an debotez.Barutu
de preotqi credeci
igi aminteEte
mai vine o dati sd-lscufundein
cazanulrece.il cauti din ochi,9i
ii umfli nasulgi-i
posomordrea
face un zbenghicu o zgdirea
frunfii. Ar wea si ofteze.Mama
sti pe o canapea,cu fata la
dreapta$i cu biiatul in stanga
Iata trinein braleo pipuqi noui;
biiatul areun automobil.
MIJU: Te iubesc,mami.
BARUJU:Eu te iubec.
lor Ei sunt"Aut
(Mitu qi Barulunu admitnici uri $ in declara$ile
aut nihil".)
Caesar,
MAMA:Eu vi iubescpe amindoiqivoi suntelicopiiimei cuminli'
MIJU: Baruqunu e cuminte.A datcu mingeain supi, pe maqind
BARUTU:Miciu nu e cuminte.A a'uncat.' a sticat...a spaht...
MAMA:Tu cauti,Barutule,o minciuni.Mip n-aficut nimic.
MITU;Nici nu te-amspuscdai trasiepurelede coadi qi a ieqit.
E
(Buza-njos
a lui Barutu.Capulplecat.Seuiti pe subtsprdncene.
l'lnOVat, )

Mamanu vi
MAMA:Nu e nimic.Azideziuavoasri,treaci-meargi.
ceartl O si vie musafirii.Le ieqili inainte fiecare,daqimina,
ingenunchialini1el,cum v-amaretatEizicefi:,,Poftifi".Haide,si
100

vedem,mai lineqiminte?Eu viu pe uqi, sunto cucoand,9i voi md

primi{i.
MIJU: Vreaueu si fiu cucoana.
Tu,Barup, faciun compliment.
BARUTU:
Vreausdfiu cucoana
eu.Nu facun comolimenr.
MITU:Tu nu eqdo cucoani.
Tu eSriun prost.
BARUTU(tipandsubir):Jice
ci sunrun posl.
MAMA:Iar vi certa{i...
V-amspusci de ziuavoastrinu ne certim.
BARUIU: Miciu scoatelimbala mine gi-mifacesemncAsuntun
post.
MIJU: El a scoslimbaIa mine.
(Mamaprindepe Barutucu limbaafari.Confuz,el nu maicuteazi
sili tragi limbaindirdt.)
MAMA:Te-amprins!Daci n-arfi ziuata debotez,te-ag
punela colt,
casi te inve! minre.
(Barulu;i-abigat limbala loc,isi rotesreochiigi nu mai stiece sA
zici.Scoare
un susoin.)
MITU:Iar ni s-auinecatcorabjile
cu pisici...
(vexat):Jice
BARUTU
ci iahnj s-auinecarcohibiilecu pisici.
MAMA:Ce veziriu in asm?$au inecarcorabiile,
dar bisicileau
scdpat.
(Bam1urddeg6ndindu-se
cum auinotatpisicile.)
BARUTU(ciulindurechile):A
sunaL!
AuziiAsunar...
MAMA:A cizut o furculiqila bucitirie. Nu a sunatnimeni.
(Miguride.)
BARUIU:Miciu ride.
MIJU: Cumsi nu rid? A cdzuto furculiti si el credeci a sunat.
(Barufuplinge.barjocorir.
giaratipumnul.)
MITU:Acumarad pumnulgiziceci mi bate.
MAMA:Milu e mai marecaBarutu$inu stefilmos, Bamtule,si-i
arigipumnul.
(Argumentule nein{eles.
BarututotuEisepleaci.)
N{ITU:Uitd-te,
mami,la mine:de cete uiti la barutu?
BARUIU;La minesi te uitrj.
MIJU: Nu lreau sdseuite la tine:e niuna mea.
MAMA:Suntmamavoastri,mamalui Miqugi mamalui Barulu.
BARUTU:Estia meade tot.
MITU:A meade tot.
101

(O pupdturi pe obrazulmamei,carea depigitmijloacelede

invenlieale lui Bam1u.Pirindu-i riu ci nu a pupat el intii, sti
putin pe ganduri,se repedegi sdruti stingaci,de doui ori, pe
mama,pe obraz.)
MAMA:Cind erai mici, Migu,te uitai la lampaelectricddin tavan,
girddeai.
BARUJU:$i eu mi uitamla lampaelectrici.
MAMA:Tu plingeaicind Leuil2ila lampaelectrice.
MI!U: El pldngeahindcderaurit. (Seajusteazicu cochetirie.)
un
BARUJU:Auzi?Auzi? (Lasi iar buzelein jos. \i scobeqte
nasture.reflectdnd.)
qiie9i1i.
Vasi zici; daf
MAMA:Acuma snnatcu adevirat.Scula$-vi
mina gi faceliun compliment.
(Musafiriiintri odatecu tofii,intampinatide copii.)
MITU (citre doi domni):Cemi-aiadus?
Mie cemi-aiadus?
BARUTU(citre doudcucoane):
(Sedesfacpachetele
la uqi. les caini,ra[e,muzici,pipugi,pe care
copiii9i le grimidescin brafe.)
MIJU: Ale melesuntmaifrumoase.
BARUJU:Baalemelesuntmaifrumoase.
MIJU (pedantl):lh nu gtii,tu e$tiun prostmic.
BARUIU:Tu egtio poastimahe.
(Barutuii dd in capcu un cirucior Milu ii fante$tein capo
pipugi. A inceputbitaia.)
TATA(seapropie):Ce-iacolo,giligia asta?
(CopiiiiEiaducamintede compliment.Seuiti unul la altul.
la crocodil.Barufusaluti calul.)
Rad.Mitu faceo genoflexie
MIf,U: Bonjur,crocodil.
.BARUJU:Bonjuh,calule,pofti$.
MAMA(supirati):Ne-a$ficut de risl
Ia masi
TATA(luindu-i in bratrepe amnndoi):O sdvi povestesc
rizboiul aricilorcu porciimistreli.
(Seinchideusa.)

GHEMULDEPAINJENI$
Desficdnd corespondenF,
titufu a gisit cate\,ascrisoride la
cnteradomniEoare
mici gi unade
la una mici de tot, caresi-i dea
voiesd-izici Fetili.
Copiii mullumesclui titufu,
bitran dar rot de{ lchioapi,
doui, sufletegti,
qi el, ci sa gindit
si faci, si pentm ochii lor de
vnpaie 9i pentru guriqa lor
trandaflrie,cdteo povestire.El a
figiduit maimulte,dardaci nu o
izbuti si fie totdeaunape placul

descriirorii
mari,
ne.u-a.unr,og
affii"t#

:lt:"?"i#r:

urechi.Faceqiel numaicesepoate.Smeritgitotu{itea{etel seciznesre,

o dati maibineqio dad mairiu, si traga,fudulindu-se,
din sac,basmul
celmaifiagedgimaicurat.
Tocmaise pregiteasi scriepovesteaghemuluide piinjeniguri,
cdndsa milostivitFetigacu scrisoarea
ei. Segindeael la ghim, luafin_rl
in mini sd-ldeqireqi,ddndulpestecap,si inqireghemulal doileacu
mitaseaghemuluidintii. Finrli sa tot rupt,lipit pe carcun deget,cum
selipe$epeinjeni$ulde obrazegigeneqite silegte,
casi te scapide el,
sd-{puricifata;i sdrestrimbi.
Ghemuldepiinjenisuritinlnr l-agisit intr-ur cuibdepitigoi,dintrun plop.Impireteasapotimichilor umbli noapteaprin razeli lunii cu
un pitpalac
peumeri,careseroteqre
in bdr_aia
Iini a vinnrluideorintre
103

snopi,cu strinuhrd;i cu un miorldit.Cind neceimpiriteasa,care-io

ligincugi,alaiulde liutari ai millor de pitpalacio primesccu canecr.
Ior deciociaeledelemn,bitute in tocidefagmititele.Darimpereteasa
qi
oftaci la cuneaei gindaciidemitaseadorminduitaserimegtegugul
rizboaielenu maiaveauceuzi. Prapurerotundedefire delumini albe
cani$tephse.
luceauin dreptullunii, intinseintre ulrni ti mesteceni,
*Cine face rotogoaleleasteade scamearginitie, a intrebat
impdriteasapotirnichiloqlunasaualtcinela?
*Pdianjenii, au d,spunssitarii, al ciror cioc lung vede pdnd
departe.k-au firat intrc noaptemeqtqugul,adormindgindacii cu
farmecediavoleqti,
9iaufugit cu el in pidure 9isau puspe tors.Numai
ci mdtasea
nu maie aqadebuni. E camiereaviespilor,caretot anulnu
4jungsi umplefaguriilor uscali.Abiaintindepiianjenulplasa9ifirul s
a girupt, adiatdeo fiunzi.
Impiriteasa''roia si radi mai de aproape.Pe intindereaunei
batistedeopt colturi,lesutidin firul filrzt,vizu alergandun unchiagde
piianjengros,cao boabdde chihlimbarin luciulunei oglinzi.
-Aduceli din firul ista pentru rizboaieleincremniteale
impiriliei noastre,a poruncitimpireteasa.
Atunci incepu pridiciunea. Piienjeniguriletoate, pand h
margineapidurii, fuii adunate,in weme ce piiarjenii alunga[,
pregiteaualtestofe,caregieleeraula rindul lor firate. Darin zeceani
de zileabiasa putut intocmiun ghemcdto minge,carcnu cantdrea
mai mult ca un ftlg de subtaripapotimichii: Cinel-a pusin cuibul
piligoiuluin-amalut gtire;desnrlci impiriteasasa posomorit...
Povesteaghemului de piienjeniguri putea sd fie mai lungi
capisicile,g6ndaciidemitasesautrezit
Adevfullesteci stind adormitri
ci qi.auadrxamintemegt$ugul
- $iatunci,decesi o mailungim?Ei se
apucari de uzit horbote u;oare, broboadecu flori intoftocheate
manhlegicatifelede multeculori.Iar miaseaplumburiea hotrilorcu
cite gasepicioare,a rimasde prinsmu4tele9iSnlarii.

INTAIA DEZILUZTE
Mip gi-apus minugile de
piele ale titulului Ei pdrcurge
gridina cu miinile uriage ale
unui monstrupitic. $ia pus9i o
pirechede ghetede alelui qi,in
sfarqit,$i o pilirie, cu marginile
pini la umeri.Eawea si sperie
lumea- nici mai mult, nici mai
putm.
,,Undeseducemomaiaferi
cap, cu labele de pelican?"
intreabi wibioii, care sar din
pemantca nigtebulgiri cenugii
in sus.
,,Cine-icocogatulcaretrece?"seuiti ga$tele.
Pisoiul crede ci s-aimbrecat curcanul, 9i cninii, nedumeriqi,
stau mai departe, ciulili pe jumitate gi cu o ureche moale, dati
pe ceafi.
Pentm ca inscenareasi izbuteasci,titup a luat-o la fugi,
miicula dupi el, $i toti din casi sau ascuns,tremurind de groazi.
Numai Barutu qtie.El afirmi ci personajulcarebnjbiie prin curte,
cricinat de ghetegi orbit de pdldrieii estecunoscut.

-Eu qtiuci esteMiciu,da' nu vreausespui,repeti Barufu.

Dar cine-lcrede?
Mip gi-amai adaosIa costumun bastongros,pe care,ca siJ
poati ducedrept,cao cA{e,trebuiesiJ fe mai de scurt.
105

-Du-te incet qi di-i piliriajos, ziceBarugu,carear vroi si se

apropie.
Cutoati certitudinea
lui, el incepusi sesfiascd
de noul animal
cu mdnugi.
-Nu poci,Barutrule.
Muqci.
-Nu mucci,rispundeBamfu,cu oareqcare
nesigurangi.
-Muqci, di cu bastonul,dd cu gheteleEi trage palme cu
mdnugilemari.
-Daaa? semiri Bam;u.
Convingerea
lui e cu totul zdruncinati.El a vizut pe Mip
incillindu-se,puind piliria, luind bipl. gtiaci e Mig, dar parci
nu maiqtie.$o fi strecurat
Milu peunder.a,
din ghetegidin pilirie,
qi acumumbli singureghetele,mAnuqile,
piliria qi bastonul.
-Vreau si te pup,titutule! ziceBaruluemoqionat.
El cauti adipostul cel mai apropiat, pe cAnd Milu iqi
cheltuiegteactiv caricaturain atitudini. Gheteledanseazisau
piqescfoartemisurat,ca gi cum ar urmiri un garpecaretrecein
pimint. Bastonuldezechilibreazd
uneori personajul,opintit qi
revenindin vizduh.Iati, Mitu s-aluatdupi scroafacu purcei,care
fug dintro bucati,caniqtedamigene
cu dop.Barulu$i-ainstriinat
completfrguraprimitivda caricaturiigi,vizdndporciirupAnd-o
dea fuga,nu mai arede ales.[,] sealiturede tot.
titutule...
-Mi doaepicioalele,
Barulurreasi fre luatin brate.Puspe umi.r,la o distanlibuni.
de piticulcu piliria pe ochi,el scoateun suspinde ugurare.
Dar a venittimpulsi-l liniqtim.
-Bravo Milu! aplaudilumea,sosinddin toatecolgurile.
Mitruscoatepildria gisalutipini la pimdnt.
-Ai vizut ci eraMi!u?Nu te mai uita aga;e Mitru.
-Da? semiri el inci o dati gi cu totul confuzfali de sinegi.
l-amugcat
Succesul
insi deinimi givreaqiel si faci pemomiia,
ca sA guste din cabotinaj. Ciutim si-i explicim ci., inf-o
imprejurareadati, artapermiteo singuri maimuli qi ci imitalia
imitafiei,imitatiamaimugei,
e de doui ori un plagiatcare,in loc de
106

felicitiri, implici huiduiali. Baru;unu wea si gtienimic Ai,fiind tot

al nostru.il lisim si incalleghetele.cu srangdcie,
sd puiepiliria,
si mdnugile.li esrenecazcA a ino?t in rdndul
feri me$tesug
imitatorilor reproducitori, dar sesupune,casi nu scapecrimpeiul
de glorie care il fliminze;te. FirA entuziasm,el intinde bitul,
ridici palma,i9i desfacepiciorul. Si cade in [gheanul cu api al
giinilor, sirindu-i piliria 9i pierzindu-gi bastonul. Ochii lui
stupefiatise uiti la noi qi, vizdndu-necd nu rddem, Barutu isi di
drumul 9i plinge descurq'at.

Ridicindu-l din zeami qi giinal, Barulu are$i un argument.

-Te-ai murdirit pestetor gimiro$ia cote1,ii spunetitulu.
-Pentu ci suntmic, tituple, rispundeBarugu,consolat...

CONTROVERSA
fusese
Controversa
pricinuiti de na$tereacelor
patrupui de pisici.
Toli eram de parere ce
doi pisoi erau vergati cu
cenuqiugi alb, ci al treilease
inlifiga aproape violet, ca
qerbetul de ciregi amare,
ultimul fiind ca negrul-dein
fum.insdnu ne inlelegeam
aminuntul care face cotoiul
feroce$imaladocild.
-Sunt doi pisoi9i doui pisici,afirmi miicula, mullumiti de
misterioasa
simetdea naturii.Doui pirechi. Dim una Tdtanei,9i
aresdia unaliptireasa.
-Nu e nici un cotoi, rispunde titugu. Citegipatrusunt,
ca
uniform,niQtepisici.Natumdumitalenu-iatit de previzdtoare,
si o felicif. La noi au ieqittoatepisici;vecinul,suntsigur,a cipitat
taptecotoi:deficit.
mdicula,ridicind pisicilein
-Uite, pipiie qi vezirdspundea
dreptulluminii,la fereastri,cu pinteculcdtreochi.
Titulu puneaochelariicu pliselegroasegi cu sticlarotundd,
girispundea:
examinacu sinceritate
-Te-ai ingelat.Patrupisici.
E
moaletl inci nedesluqit?
-Nu simli un bob de arpacaq,
cotoi!
108

-Nu simtnimic.$i cind nu e nimic,e mati,respundea

ritutu.
Mi.icutra
invoca.
vexari,senLimentul
bunuluisini1.
-Orice om in toati firea vedecA estevorbade doi cotoi qi
doui pisici.
Titulu replicaintr-odoari, casi vatemecertitudinilemAicutii,
cu definitria
triunghiuluiscalengi citatedin Herodot.Miicula,mai
slabi in clasicism,
argumenta
experimental,
polemizindcu ironie
gi regretind ci natura nu pune pisicilorlusti, criteriu sensibil
pentruproqtiide birbali.
-Daci. mai insiEti,zise titutu, te zdrobesc,citindu{ din
Tartampion.
Nu mi face!
Miicula,carenu a fostla studiide specialitate,
catetulu,crede
cATartampione un profetarab,pe caretdtutuil $tiepe dinafard,
in dialectoriginal,- $iTArufu,Iag,titanicqivictorioscu oriceprel,
ne chiori$tecu prestigiifalse.Nu mai e mult, Baruluo sasefaci
maregio sdinvelecartenumaicasdcontroleze
pe tetu$, careprea
minciuni.Totuqi,cotoii
Etiemulteqine faceimpresiaci vehiculeazi
miicuqiiau rimascotoi,gi nici unul nu qi-aschimbatpozifa lui.
-Eu zicci avemde-afacecu nigtebanalepisici,incheietitu;u.
Daci qtiam,nu lisam pe Iloricica si se plimbe noapteape
invelitoare,
cu toaterugamintilecotoilorde la fereastra.
-Nici nu semai poatediscuta:suntdoui pisicisi doi pisoi!a
punctatmiicuta.
Energia de ton a tdtutului a zdruncinat insd in secret
covingerilemiiculii, care, ascunsiintr-o odaie gi creznndu-se
nevezuti,Iua pisicilepe rind, sulldndu-lein blanabu4ii, ca si
descopere
parci un puricefixatpe pielealor de atlaz.
-Vezi ci te indoieqti?o surprinseincurcatdti.tu1u,scoqind
capulde dupddulap.
Mip 9i Baruquau asistatintrigali la examinareapuilor de
pisici, ea - ciulind ni$teochi mdmnli ;i tari, de veverili, el holbindu-se enorm. intre amindoi se ficeau schimburi de
nedumeririti de scinteieride posibilitid.Sepetrecea,
evident,un
lucm foartenou qi foarteinteresant,
miiind in instinct,dar ei nu
109

pricepeaucu desivirqirenimic, ciutdnd si seapropietnraygrnpig,

caprin intuneric.Intenlialor scdpiradeintrebiri, pe carerruqtiau
sdle formuleze,nepricep6.nd
ce esteo pisici !i ce esteun cotoi$i
cumsevor puteadeosebi.
Toati ziua plecali pe cuibul pisicii, intinsi ca o eleganti
odalisci,ei luau ci.te un pui, il intorceaucu burta-n sus pe
genunchigi-i sullau in blani amindoi, ciutind si vadi ivindu-se
celasenzalional,
un nasturedesidefsauo limbi deminutarSunau
pisoii la ureche,ca mingea,careare cevainiuntru, ti pisoii nu
sunaua nimic.Puneauun degetundeva,ciutAnd,,arpacagul".
Ei au
crezut ce totul trebuie ciutat subt birbie, pe inghititoare,Si
gitlejurilefuseri explorateminulios.
Controversa
trecusela ei. Solidarizaticu miicuta,Mitu afirma
ci aredoi cotoigidoui pisici,iar Barutru,
adoptindin totulvederile
Iui titugu,rispundeaci mnleleerau,,pigiqi".

PAPAGALUL
SI RANDUNICA
Din colivialui, Cocdseuiti
pe fereastrd Ia slobodele
ri.ndunele.Lui, libertateanu iar folosinicidecumgi-ipareriu.
Casi sebucuredeaergizare,el
ar trebui si fie in tara hti de
rodii qibanane,undevizduhul,
mai pictural decit in exilul
european,
puneculoridefloare
vie gin penelepisirilor; intraltecontinente,intunecate.
Pimdntul lui, cu adevirat
de aur gi rubin, in care pddurilecu ramuri qi frunze sunt in
intregirnede cristal,segi.sqtela sfarqitulcdmpiilorseminatecu
floarea-soarelui
qi griu, in apropiereabasmelorqi vecin cu
parcurilefermecate,
cu mogiilegiproprietiqilelui Dumnezeu.
Casi
zboareatat de mult, aripa lui, adormiti de umbra celurilor qi
degeratiin avdnturide lungilenop{i mohor6.te
ale unui emisfer
pizmag,s-adezr.dlat.
Alipirile firi sffirqitqi leacin coliviade fier,
construitiin coliviamarea lumii,i-auingreuiatincheieturileqil-au
ingrdgat- 9i pini-n patriavlsurilor,careacolonu semai yiseazici
setrdiescobignuit,cape aici,la noi, suferinlele
qiamigirile,r,ulpile
gi pisicilea$teapticidereaunui papagalluminosobosit,ca siJ
desfacirepedecaun ciorapde catifea.
-Rimii, mai bine,Cocd,in coliviata cu zi.brele,in careliam
spanzuratde un cdrlig o juciric si o minciundmobili, ficute
111

dintr-un colacde os,peltm a te consolaleginat. Prinscu ghearele

sau cu ciocul de incowigarealui, inchide ochii, Ii-gi vint incet,
intre seminle 9i apa din ulcicd, 9i mul;umegte-tesi semeni cu o
cheiegalbeni atirnati de o verigi saucu o lampd.de dormitor de
pmncl.
Rinduneleles-auadurat pe foseauamare,din toatestreaqinile
imprejurimii, din bisericileboltite,din turleleascujite,cu cmcesau
cu stea,din clopotnili, din gospodirii qi pitule, din grajduri 9i din
qcoli.Nu ptiu daci sunt citevamii, cntevazecide mii, citeva sutede
mii, citera rnilioane,cici ochiul se deprinde si numere pilcurile,

stolurile,roiurile.Sforiletelegrafului,
de.-alurrguldrumului,sunt
ca ni$te metanii de negru chihlimbar, atirnate intre stilpi gi,
renduite treptat,par un gherghefde socotitcu mirgele gi boabe,

rn$lrarcpe un gratar,
O caleinci nestribitut.ide copiiilor incepedin citun qi duce
dincolo de Cartagina9i Piramide,ale cirora gi intemeietoris,i
priditori, amestecati
de sutede veacuricu pulbereaumflati de
crivi.tulfierbinte al pustietiqilorde nisip, le-auvizut venind gi
plecdndqi tricotandu-$i
din lind de lut, cuiburi,ca niqtepungi,pe
qoldurileSfinxuluiincremenit.
Dupi cdtsepoatecunoatte,zburitoriiauorganizat
rdndurilegi
au hotd.ritplecarea.
Ascultitoriistaulocului,intor$icu cioculintro singuri parte.Apusulpune zibranicde ploaiecernitgi numai
catevaceasuriau rdmaspini ce fulgereleiqi vor anrncasibiile
fndiri din neguratiriilor in rnpeletrdsnite.E o plecarenobili.,de
ingeri, qi tristi, de heruvimisiraci, firi merinde,iiri bagaje,
invesmantaliin singura cirnagi de fulgi. Totul e pregdtit gi ora
exoduluitrebuiesi se fi rostit pdni la secundi.De cdteraori,
stoluriles-auridicat,au voit sApleceqi s-auinton, prinsepe firele
telegrafuluiqoselii,ca ni$te cravatepi fun$. O intirziere, o
indoiali...
Mirarealui Cocddeveniatenti. Zburfuoriierau agitaEide o
preocupare.
Cite un stolplecadin rinduri qiocoleade citeraori o
streaqinide qindrild,in subsuoara
cireia atArna,ca un urcior,un
112

cuib de pimant $i, desfacandu-se

din stoluri, cate doue, rei,
cildtoareseopreaugrdbitepe cuib,vorbeaudin guracuibuluicu
cinevadinli.untm gi se intorceausi comunicestolului ;tiri. O
gospodinimicl a intirziat s6-$ideretice,pesemne,
odaiapentru
anulviirorgisurorileo dojenesc
si o cearti- $io maiasreapti
cinci
minute.casi puietotulla loc.A treiaoardstoluriles-aurldicarsi.
prin lumini,trecurilaolahi,dese.ca o velintdlungd- 5i nu s-au
maiintors.Peacoperiguri,
seiviri cenuqii,
wibioii, bucuro5isi puie
stApanire
pe camerele
goale.
Am Iuato scari;i ampus-oin dreptulcuibuluide subt$indrile,
la cares-auoprit rdnduneleleneribditoare.A rimas o rindunici
singurd,
cu ochiiinchi5i,in agonie...
-g99qldati-vnjosincet.A murir...

ARMASARULDE BUMBAC
Dragi Barulu, i[i trimit Prin
Lam
pofti un armisar.Nu te sPeria.
legatbineintr-ocutiede mucala,iam pus ca impiralilor egiPteni,dealemincirii, in cutialui, nilel fin in
bot.ca si-l giseascipe intuneric;i
un pumndeflori de mufelel,pentru
dupi masd.De seteo si mai Poati
rdbdapind Ia tine acasi:di-i aPi cu
lingurila,bagi-inasulin pahar
Ia te uitd cefalnicarmesarti.am
ales!Ai \rut intotdeaunaun cal:am
ciutat un arrnisar.Armisarul fali de
cal esleun sergent-major
Pe langi
un civil;stra;nic in uniformi, cu
cizmeletari,cu sabiabinestrinsi pe golduri9icu pintenimuzicali.
Guraarmisaruluitiu e nilelugciscati Eimoalecam.O zibali
d-ar
Mai bine,ca nu spumege:
de musamaii gidili nechezul.
Ochii lui sunt,mi se
umnlecutiacu balesi var inecaatmdsarul.
pari, desticldqiseamindcu ai ciineluitiu depemasi,cu ai ursului
din dulapgi cu ai curcanuluidin etajeri.In privinlaochilor,toate
qi curte,in
dobitoaceletale, cu careciletore$tiprin aPartament
cim1i, suntfra1i.Mi separe- weausi-1ispunIaureche,la urechea
tarotundi gicarnaticao mdnitarcd,ceva,- ci giunul 9iarmisarul
croitoreasi,
iesde la aceeaqi
Tu nu qtii preabine cum s-a{icut lumea'Intii, Mudnezeua
ficut iarba,florile gi apa,ca si le minince gi si le beacurcanulqi
rata.Pormea ficut pe ciEelulsilbatic,ca si minince bobociide
114

raF. A lacut calul, caren-a mancatpe curcan pe cilel, dar care

!i
$ia alesmancareacurcanuluili a ralei cu carese cearti toati ziua
in liradi. Cnnd a ficut ti pe titup, care a licur pe meicuta,
gindindu-sesi faci gi el ceva,ci nu ficea nimic rideau curcilede
ai
el, tdtulu a mdncatpe curcan.insi cu toatecddobitoaceleminnnci
ori iarbi, ori semdninci unelepe altele,ele seadapi toateintr_un
singurfel: cu api, pe careMudnezeua jicut.o in6i si_intai.
Nu-i asac-ai inreles.dar ci gi-arpldceamai bine si lisim
lucmrilebalti si si ne inroarcemIa armisar?
Coamalui o si se nimereascdbine cu asteptirile tale: e de
coton__perli.
dat prin picpteneledes.pe spinare.poarrddoui;ci:
una albastri,de stofi, cas?inu-l bati la spinare,cealalti,tle...tot de
muqama,ca hamul $i cipistrul. Unde n-au stat podoabelede la
srne,crortoreasaa fot qi mai prevdzitoareca Dumnezeu,carelasi
pirul titulului, in cre$tetulcapului,si nipirleasci. A bitut cdteun
citimai cuiul, cu miciulia de aur $tiu ci o sd te supereburta prea
netedd a armisarului, pe care domniqoaracroitoreasi a cusuGo
Dlne, cu tot ce nu este de nevoie,iniuntru. Ai si te uiti cam
dezamigir.imi parc riu, dar cyridestuldc ho!, ca si nu mi mai
sicii cu intrebirjle.pe caremi faccarrule aud.Coada- ia orivesre
ce mai coadi:zece-jumbite
de arnicil
Te rog examineazicopitele inuzabile:sunt din cea mai hni.
mugamalicuiti, ca ni$tepantofi de dansatorCind s_oface mare
armisarul,o sil luim amdndoiin trisuri casil ducemla potcolar,
Dar te vestesc:
ai si crestisi tu tocmaicendo si fie binesi incaleci
5i o si tc duci pe el de-afuga.Ia Bineasa
si Mogoyoaia.
o sdinceapi
cursulprimar!Siricanelo si-riprezinrodati si cursulprimar,dupa
carecroitoreasanu gtiesi faci nici o jucirie.
Acum.te rog.sdmi ier1i,dacdari;i patru rotilesubroicioare.
Aq li voit si calce gi si-qi desfacdpicioarele,singur, ci un cal
adevirat.'[urrage-lde sfoari.
Aa e viata,Bamgle : caii carenu pot si mearga,au trebuinti
de rotile 6i de o bucati de sfoard.

PIATRAPITIGOIULUI
Ne-amciznit, doi copii, o
mami gi un om, si vAfacemo
Dacdo fi buni, nu-i
povestire.
vina noastri, iar dacd o f,r
proastd,o si ne silim alti dati
mai mult. Basmula ie;it din
colaborareatuturora; mama
punea hre de bumbacuriin
giurile ciorapilor coPiilor,
biiatul clidea un casteldin
pietre dreptunghiulare, iar
fetilaimpleteapeun scheletde
sdrmifire depapuri vipsite,ca
cumintrigi mici un co;,in caresi puieIa vard
si iasi din degetele-i
patru cirege.$i cum lucraumdinile,mergea$i gura $i se croia
povestrrea,,.
cu vorbele:,,Afost odati",
Basmulincepe,ca toatebasmele,
s-apetrecutodati,
pennuci tot ceseintdmpli din lumeabasmelor,
adici pe wemuri,gi nu semai poatepetreceinci o dati.
A fosto toamni dulce9ilungi, cum- nu e vorba- au maifost
Paserile
qialtele,insi nu la fel in totul$iintocmaicatoamnaaceea.
cilitoare, berzecu aripilemari, rAndunelemici qi alte soiuri de
sigeli zburitoare,cu cioculcit chibritulsaucdt creionulsaucdt
nuiaua,ajunsesericu bine in lara caldd,unde aveausi riiasci
pani ce treceageml gi se topeazApadade la noi. Pasirilede la

(t

116

Giurgiua$tepraseri
pasiriledin Arges,de la Baciu gi Severin,qi
dupi ceseadunaritoate,au trecutin nori de stoluricitre miazizi,
pesteDunire, pesteS{antulMunte$i pesteMare,in Egipr,$i mai
jos, in nisipurilefrdmintatedevdnturi,prin careumbli de mii de
ani stafiilede niatri.
Vizind ci incepsi imbdtrdneasci
qi cd uneledin ele nu o si
maiaibeputereasi seintoarci.de doui ori inapoi,pasirileau linut
sfatlaolaltiqis-auhotirdt si zideasciun palat.
In timpul cuvenit, toate pasirile aduseri cite ceva gi
rispindindu-sede trei ori peintinsullumii,elegrimidiri, dumicat
cu dumicat,purtatin cioc,ceamai marecetatedin lume,cu bolti
gi inciperi$i cu o turlela mijloc.in turli fu puspazrricun lultur
negru,cu o suti deajutoare,o sutedeciori.Vulturulstain fereastra
sau pe vdrful turlei, iar pe creqtetele
invelitorilormai ioase,in
collurilepalatuluidepartarc.
vegheau
ochii de olel ai corbilor,
amati cu ciocurigatade lupti qi cu ghearedin acelagi
metal.
Cdteva
rindunici betrane,cani$temaicicu comanacul
turtit ne
frunre.remisesere
in palar- si cdter,a
becaqe.
$i, la inrrare,in cite
un picior,strijuiaugasecocoridobrogeni,ffei de-adreapta$i de-a
stanga
rei. cu gindulla nuferiialbide la Cernavodi.
Strijerii n-aveaude pizit numai insuqipalatul,ci mai ales
marileaveriadunateprin virfuri qi frrizi.O pasire,cit un lluture
de mici, o pasiregalbeni,ciocinisein geamuluneiimperitsede
prin raiurile fierbinli ale pdmintului gi impiriteasa,uimiti de
frumuse[ea
pifigoiuluide aur cu ciocultle os,I-aldsatsi intre.Dar
dupi trei zile tdlharula plecat,furind in cioc un ac de diamant
fermecat,cu vdrfultare$i (eposcapintenulde glidili. Acul,pizit
in ziduri de marmuri trandafirie,de citre totricei o suti'de
impirali, cares-austrecuratprintretimpurila tron, aveainsugirea
de-aluminacu o scinteierede luni pini in deplrtiri, qi el fu pus
cu piara lui dejar albintoarsd
incoace,
in loculcel mai inall al
palatuluipisiresc,strdlucindcaun luceafirmai mare.
Ispravaizbutindu-ibine,a imb5rbitatinimapiqigoiuluide aur.
El zisemiicutrelorrindunele:
ci
"Sta1i o si mai aducsi alte averi.
117

cici acum am inleles cum trebuie sd lucrez$i nu mA las pane nu

candela flri untdelemn din turla
umplu cu striluciri
^scumpe
ca si
Intr-adevir,cioroii fuseseretod botezagi,
cioroiului Dumitr-r.r".
fle de cilindarul rominesc Eica si sesirntijurali qi legali sulleteqte
de cetelesfinfilor O suti de ciori primiseri o suti de nume, ca
oamenii, qi in liecare dilnineati gi seari, cdnd se vinau laolalti,
apele luminii cu apele inLunericului,n:lturul il
amestecandu-se,
strigape nume, ca si radi de nu cumva,weunul, apucatde dorul
pribegiei,ar fi pirisit creastacoperiguluide pazi 9i ar fi plecat.Insd
cioroii nu s-aumiScatdin locul lor niciodatdEi totdeaunaei au
rdspunsde cXtedoui ori pe zi chemirilor rulturilor, ziciind ,,Crau,
Crau" - ceeace in limba ciorilor insemneazi:,,Suntaici, fii firi

grijd.Nu plec."
Cu istelimealui, pitrigoiulde aur se dusela balconulaltei
de la
imoiritesedin tirimurile calde,caretocmaiciteao scrisoare
tinirul ei impirat, dusdeparte,in cuprinsurilcmirii de mirgean,
ca si cumperegi si aduci,pe spiniri de cdmileEielefanli,grduqi
secaripentrusupuqiilui. Cici pe wemeaaceea9i in Frile acelea
unde nu creiteaubucatecu spiculgrosEi cu $tiuletelemare,ca la
noi, impiralii ficeau treburile astea,plidnd cu mdna lor qi

cumpirnnd,pe vizute $i pe gustate,toati hrana oamenilordin

impiritii. Coribiile aduceauin strimtorile Mirii de Mirgean
butoaiecu branzi grasi,burduqecu unt, sacicu porumbqi griu qi
mar{i, carein lara de unde venease
sare.Si dideau asemenea
flceade Ia sine,pe altemirfuri, de altesoiuri,care$iele,in partea
locului,seficeaude la sine:curmale,portocale,rodii, scortrigoare,
dingide elefant,os de broasci,gi mirgiritare - 9i schimbultrecea
prin iniinile impiratrilorqilumeaeramulqrmiti.
^
impiriteasa era bucuroasifoarte de cele ce-i aduceala
cuno$tintiimperatul9iintrerupsecitireascrisorii,in clipacind cu
in lereastri'Ea
coadaochiuluizirisepitigoiulgalbenrdsfrlindu-se
cu bigare de seamiuqacerdacului,temindu-sesd nu-l
deschise
speriegi negtiindcu ce fel de poami de preficut gi de hot avea
de'aface.Afurisituldepiligoitrigeacu ochiulgicuurecheagisirea
118

jucind imprejur,sprintengi drigilaq. Abia se intorceacu ciocul

intr-oparte,ci seqimutain parteacealalti,iqiintorceacapulpiezig,
casAi semdi patacirimizie ce-istafrumospe gugi,cao floarecle
mu$cati;ii scanteia
c6.ndochiuldreptcind ochiulsting- 9i,wijiti
de atatea tertipuri, impiriteasa cu greu igi mai potolea
neastamperul
de a prindepitrigoiul,
pe carevroiasi-l tie in palmi,
sil duci Ia ureche,
si-lmangaie
cu obrazul
5isaj senrte.
A! ce $arpe de pitigoi. Cdnd impdrdteasaii zise incet,
strecurdndu-gi
vorbeleprin cripitura ugiicerdacului:
,,Nuwei si fii
al meu?"el rispunse:,,Cirip".CAndii zise:,,.Apropie-te
Ei vino
iniuntru", piligoiul rdspunse
de doui ori:,,Cirip, cirip,,.gi cind
impiriteasadeschise
ugade tot, el nu fugi, ci sepiti in penelelui
de aur,cao pitulice,9iimpdriteasa
il lui cu gingdgie
in m6ni, cao
minge.Pi$goiulnu sezbitu defelqiselisi dusin bogatele
inciperi
aleimpiritesei.
Pi$goiulnu maivizuseniciodatS.
o impiriteasi de culoareaei.
^Impiriteasa
dintai, de la care furaseacul cu luceferi,fusese
rogcovani
la pir 5i albi ca smdntina.impiriteasade acusiera
negricioasi
pieleaei era
astea
neinchipuir
5icu roalea
defr-umoasi.
ca dulceafaqi in albul ochilor se rotunjeao lumini ca prunele
brumale:
genelegroase
seincrrrcau
calulgii:guritaaveu,uia"ulau
miezulsimburilorde caise;degeteleeraulungi qi moi, goldurile
inaltegicroialafiinleiintregia imperiteseiiegeadin nigtetipare,pe
careDumnezeu
le gdndisemult gile iubise.
Piligoiul intrasein obiceiurileimpiritesei: el clormeape
cipitiiul inalral parului.cu cioculintorsspreochiiei, pe careil
gdteacu jumeruri. Pe tr-upulmic al pisimicii incipuseri toate
podoabele,cu atat mai scumpecu cit erau mai mirunte, ale
domnigei,care a gdtit-ocu miinile ei, trinind-oin poali;i pe
genunchi.De jur-imprejurulgatului,impiriteasaii aninaseun
$imgde opt mdrgiritare,celemai strilucitedin toati lumea.La
piciorulstingii petrecuse
inelulcu briliantecelmaimaredin toate
impiritriile,iar la picioruldreptii pusese
o pietricici,singuradin
toatdlumeagi a cdreialicirire albastrieracaun fum. piatra.luati
119

din timpurilefoartevechi,din degetulunui imperaLcaresupusese

vointeisaletoatepimanturileti toateapeleti biruit numaiin ziua
in carei seputuseghici tainagi cind a putut se-ifie smuhi Piatra
din podoabelelui - aveaputereasi vindece,si inviezemortrii,si
intinereascibitraneteaqi si prefaci toategandurilein bucurii 9i
fapte.
Cu aceastipiatri la inel, omul puteasi umblepe talaze$i pe
nori; puteasd zboare,puteasi afle,si gtie9i si invete;puteasi
vorbeasciin limbi striine;puteasdfaci flori gi fructein m{locul
fulgerulla porunci;puteasi faci din api
ierrrii;puteasi scoboare
vin; puteasi scoatiapi din pietre;puteasi schimbepietrelein
oameniqi oameniin pietre;puteasi vorbeasciin orice timp cu
Dumnezeu.
Cind sevizu piligoiulde aur stipin pe firimirurade piatri de
la picioruldrept,nu-i mai lipseanimic.Pe fereastradeschisigi-a
luat zborul citre palatul pasirilor, pe care aveasi-l inzestrezecu
nigteputeri neinchipuite.Insd,ca si nu zicd impiriteasa ci a
pridat-o (destulci o lisa cu inimafrinti), el zisepietrii sdsemai
faci o piatri la fel cu ea,ca si laseqiimpiriteseiuna.Cumsa zis,
a$as-a$i fecut - ti semai lacu o piatri la fel, insi cu citer.aputeri
mai puline decit piatra piligoiului.Noua pietricici puteacat 9i
mamaei,foartemulteminunisi faci: nu puteasi deainsi tinerete
impiratului qi copiilorlor, pe alfi neqtiindsi-i
decit impdrd.tesii,
intinereasci.Din aceastipricini, impiriteasacea negricioasi9i
frumoasiqi impdratul,dimpreuni cu copii lor, mai triiesc$i azi,
frumogi,tineriqivoinicicagiperremuri,mutalideparte,tocmaiin
unde,ca sdte
pra de Numaidecit-dedesubtul-risiritului.soarelui,
duci,trebuiesi umblipeapdo sutisicinciluni:sidacinu obose$d
ajungi.
intre timpuri insi, un biiat de siteandin pir$le pustietilii,
care pi$tea caprele prin preajmapalatului pisiresc, vizind
liciririle steleidin rdrful turnului mareluivultur,sa apucatse o
bati cu pietre, socotindsi o doboare.Zadarnicl-au croncinit
cioroii qi l-au ocirdt maicilerindunici: el da cu pietre.Pietrele
120

dimprejuml palatuluinu erau nici ele ca orice bolovani,firi chip.

Dimpotrivi. tr'ie ci acolo era locul unde Dumnezeu lEcuse
impirl$ile gi ,.alatele,unele cu altcle; adevdruleste ci fiecare
piatri era un inger, o floare,un dobitocsauun pe$te,$i biiatul cu
caprelearuncain tum numai cu fiinle impietrite.
Ce-a pilit insi biiatul cu caprele, $tie numai pielea lui!

Vdzindu-se
luat mereula ochicu aruncituri.aculcu luceferii.acul
din virful turlei,careluminapalatrrl,sa necijit 9i scoborand
ca o
viespe,
s-anipustitasuprapizitoruluide capregis-apussi-l inlepe.
Virful lui intra9iiegeamereu,in mddulare.
Deintrepituri,spinarea
Iicu o cocoage;capul crescucat banita;miinile se aritari ca nifte

broa$te lestoase;
pleoapele se umflari ca pepenii galbeni
injunghiafl.Desprepicioaregi desprece mai rdmAnea
din om, nu
mai vorbesc.
Cu toateumfliturile lui, din tilpi qi pani in cre$tetul
capului,biiatul crescuin sus;i pe laturi cit o claie de fin qi
nemaiputindu-se
trinepe picioare,umbla ca o bigici umflati,
purtati de vint - gi rideau de el ciorilegi insugi
carenu
"ulturul,
gtiede obiceisdrndi. Numaiglasulsemai puteamigcaslobodal
bdiatului qi glasul biiatului se ruga si fie iertat cA nu mai face,
zicnndci abia acum a inleles ci pasirile sunt sfinte $i cA palatul
pisiresc esteaI lui Dumnezeu.

Tocmaiatunciveneaqi piligoiulcu pietricicalui $i,strangand

sfatulpasdrilorbitrine, incepu prin a le intineri pe toate qi toate

bituri luminacu aripi noi de pui. Cind veni9i el,rulturul serugi

si fie miluit, trdgdndu-i-se
$aptesutede ani din o mie gi trei sute,
cdli avea.
-Ba te facem de un an qijumitate, zisepijigoiul, pentru cA
totuna e,
-Daci zici dumneata!...
rdspunserulturul. insi atuncisd-mi
faci$i o r.ulturili,cici mi s-aurit singuraici,numaicu cioroii.

Vulturuls-aridicatpini in fundul cerurilorintinerit gi insolit

de o mlturoaici mnndri, cu care a ficut mii de rotocoalein
vizduh.
127

pigigoiul,si-l iertim, 9i
-Acum, pe biiatul cu caprele,adaose
si-l facempazniculnoshrr,ci s-apociit. Aveamnevoiede un om,
ca si ne pistrezepietricicain palat.

Cind auzi,biiatul cu capreles-adezumflattot gi s-a{icut

frumoscaun rege,jurdndu-se
si pizeascipalatulstraqnic,
cu toate
puterilestrinsein pieaicicapiligoiului.
Numaidecdt,
un pirete de plumb grosse alternu pe uqi,pe
ziduri,pe turle, ca o zidirie noui pestezidiria veche,ca gi cum
palatulintregar fi inffatintr-unglon[de puqci.Cioroiifuri trimiqi
la treabalor, lua1ipe susde un nor adinc de corbi,caretreceadin
SaharacdtreOceanulInghelat.gi biiatul cu caprele,pe careil
chemaNip, 9i-aluat in primire cheilegi comorile.gi ca si-Ei
fuduleasciqi el caprelelui, le-alicut coamede sticli, cu fele de
curcubeieqi copitede agatilustruitdgi schimbinduJeFceliilein
barbiqoanede ibriqimEilicindu-.le pieleade catifea,le-apus9i cite
un disagde aur in spinareqi le-atrimisacasicu 1apul,la pirinli,
careerauniqtesiteni harnicigisiraci,casi-9icumperepimnnt.
palatule gol aproapetot anul,cici nici o pasire
$i de-atunci,
nemaiputdnd
si-mbitrineasci,elenu mai riman neputincioase
in
ministirealor,ci seintorcintineritein fiecareprimivard,din tirile
calde,Ia Giurgiu,in Argeq,Ia Baciu,la Severin$iin Bucureqti...
Acum,daci povestea
noastrinu v-aplicut, si ne iertati.

GEAMANTANUL
TrebuindsdplecepesteOlt,
pe doui zile, titutu i-a cerut
Miplui,
fetitra lui, si-i
imprumuteun geamantan,
La
patru ani $i jumdtate,Mitu e
proprietireaside o mul$nede
lucruri. Afari. de pipugi, ea are
o furculili, un cu;it,o linguri qi
un colacde $ervet,inchiseintro cutie de atlaz, cu copci qi
paftale bisericeqti. Are o
umbreld de cucoand mici,
gelbuieca midulu.de banani6i cu trei flori tighelitecu aur Are
po$eti$i in po$eti,oglindi, un harapde celuloid,o batiste,doi
nasturi,un dop,un leu,un chibritqiun ac.Mobiliercitwei, pentru
pisiciimaginare,o matini de cilcat gulerepentnrwibii qi ciorapi
pentrugreieri.Scaunepentruveverilemai mici decdtin pidure gi
toati gospodiriaunui basrn{iri sfhrgit,cu fiintredin ce in ce mai
minuscule,cu inchipuiri fragedeEi neverificate.$i zestreaei
cilitoare se incheiecu un geamantan,
care trece din odaiein
odaie,caprin girile unui continentzugr;vitcu aurore$i tapisatcu
pove$tr.
-Hamal! strigi Mifura- qi vine Bamlu,bondocgi spitos,cu
ceafalui cafierul gicu muEchila bralecatitutu. El ia geamantanul
gi su{li ca de o greutatemare, de la canapeala scaun,dind
pentuBagov.."
,,bagazele
De doui ori pe zi, Migu pleaci la una din staliile
apartamentului,
gribiti si vadi mai repedepe unchiulSesisgi pe
723

Titana, pe careii iube$tetare de tot, ca pe o mili gi ca pe un cal qi

ca pe o viculi, superlativelede dragosteale copiilor domnului
tahrtu.
-Nu vi mai stimpirali, mii beiete?se supiri titutu furios.
Lisati-mi si scriu...Uite, tetuu o sefaci o edituri mare,o librdrie,
o mo$tenire.Barufu o si fie director $i Mitu directoare:peste
ani povestirilelui titugu o si le citeascitoati lumea...
cincisprezece
Bamgupriveqtecu o speran$ qi rispunde:
-Nu mai fac gilidzie: sdduc bagazelela gai gi mi intoc. Miciu
pleaci Ia Baqov$i pomi md duc qi eu.
Titulului i-a trebuit insistenli ca si determinefetiF se$i dea
geamantanulei. Tocmai bun pentru doui batiste,o pereche de
ciorapi,cdtevagulere,o cimag6,maginade ras,un prosop gi doui
flacoane,geamantanulputea si slujeascio dati qi el la o cilitorie
mai lungi decit drumul accidentatde Ia odaiacopiilor la dormitor
Mip ascundeainsi un secretin geamantan$i pitise!i cheia,ca sd
nu poati fi descoperit,evazivila intreberi $i hotirlti siJ lasepe
kluru

14 ,4 u 46 dt,

La
Tirgul ra ficut cu greutate9i cu o chirie scandaloasi.
intoarcerea
din Olt, titutu s.aobligatsi aducdun co; cu cipgunigi
indlrit.
un buchetcu bujori qi mu$etel,Si sd dea geamantanul
Cheia,totuqi,a geamantanului,
nu a {icut parte din contractgi
cind Mig ia dat-o titulului, aritnndu-i-odin depirtare, i-a mai
cerut$i o cutiecu bomboane.
in putereaceluimai tare,titulu nu
areceface9isesupune.El vapli.ti arendapini la bob.
Invirtindu-seo dad cheilain broasca
geamantanului,
Mip s-a
ghemuitcu capulin pumniqis-aroqitqia ris intimidati..Sipe cdnd
seridicaincetcapacul,
Mip gi-adusun degetla buze:
-Tituple, doarme...
-Intr-adevir, inlAsuratintr-unjurnal, in geamantan
dormea
dusUrsulache,
o fiari de catifeaalbi, pe carefabricantuldejucirii
a construitocu ochii ga9ii.
Mip nu i-a dat voiesAscoatipe Ursulachedin geamantan
gi
titutu a trebuitsil poartecu el printrerufe qi obiectede toaleti,
pini la Severinqiinapoi...

O $EDINTADE FOTOGRAFIE
Tinirul
nostru prieten
Doru a figiduit copiilor si-i
fotografieze. In
dimineata
dumincii hotirite, spilatul a mers
repede, $tergerea urechilor cu
tamponul de \,?tdnu a dat loc la
jalea obignuiti, suflareanasuluigi

cu api caldi, iuliti cu

,,gahgaha"
doui picdturi de menti, s-au
petrecut fire incidente. Din
obiceiullui de a-qiprimi rindul la
coadi,subtpretextci e ,,ocupat",
Barutu a mai reqinut pentru duminica fotografiei nazurile
preferintelor9i intiietigilor sftict personale.Ludndu-iurechea
dreaptiIa cuript, el s-aincipitrinatsi 9i-odeape stinga,qinasula
trebuitlisat la urmi. Eraun fel de a-ii demonstra
voin[a,ceeace-i
atraseo resfire,un ordin 9i o piruiali. Piruiala se practici, la
domiciliullui Bar-uju,
cu doui degete,cumammaispus,arititorul
givecinullui celgros,intre caresuntprinse,intr-ungestculegetor
deflori, trei-patrufire de pir gizmucitedin loc.
Zmucirea
e 6oari. dar zbieratul
e monstmos.
in zilelecind
cauti.gilceavi,Bamtualteaptecu neribdaresi urle, 9i arenevoie
de un pretext,pe careil provoaci,ostentativ,
dintr-o trebuinXi
adAncide a setransforma
in victimdpedepsitipe nedrept.
A4a,el confundi cu bund-9tiin1i
piciorul drept cu stdngulEi
ceresei se puie pantofiipe dos,refuzdndsi primeascipantoful
125

sting in piciorul sting: in ambeleimprejuriri rezultatuleste

ca$tigat.
Barutuurli qi daci-ipui picioarelepe podindintoarse,li
urli 5idaci l-aiincil1atdupi picior
Barulusepoateciocnicri capulde pireli qi uqide zecide ori
firi si cricneasci;nirivag,el ar vreasi ridi, ca de un lucru de
nimic,qi izbuteqtesi ridi. in conceptialui intri orgoliul ci nu
rebuie si sefrecela cucui.insd,rdzbitciteodati,trecein camera
de aldturi,undeestesurprinsci geme;i ofteazi,misurnndu-gi
cu
pipdinrlzgarciulrotundce s-aivit in pir. Daci l-aivizut in aceasri
situatiede om dureros,Barutrunumaidecita $i inceput si urle,
jumetaEsaupe trei sferturi,de durere,qiun sfertdin sentimentul
rupiniici s-adatpe fag.
-V-ali vexat,domnuleBarutu?il intreabi cineva.Vi cam
usturi cucuiul.Vezi,daci lacemnebunii?
$i atunciii trece,casi aratenu numaici nu l-austurat,dar ci
iar fi fi.cut,dimpotrivi.,foartemulti.plicere.
Dinainteaaparatuluifotografic,Mitruraa qiluat atitudineacare
ii spuneinstinctulci-i sti mai bine. Dar pdni si se orienteze
obiectir,ul
exactgipini si seaprecieze,
printr-unresortcu balicade
cauciuc,duratasecundei,
qiatitudineaei, corectatd
eaobose$te,
de
o somnolenlia ochilor,hxali pe monoclulfotografic,sedestrarni
in clipa cind este,,gata!"Barufus-auitat un timp Ia aparatgi a
inceput si sejoace cu buzelede-abmm-bu-ru-ru,brim-bi-ri-ri,
brom-bo-ro-ro.
Comanda:,,gata!"il gise$teintors cu spatelela
fotograf.
-Uitd-te la domnuDor"u,Barutr_r..,
-Mitu! uiti-te ici in colt...
-Mai

la stinga ni1elu9,il roagi domnul Doru, qi el scoate

picion:lin afard.
-!ine, md,picioarelelipite!
Baruluiqisugeburta,crezindci miqcarea
panteculuiconcordd
cu a picioarelor,ca la maimuloiullui rogu,care,strdnsde mijloc,
batedin tipsii.
126

-Daci nu stali frumos,o si iegitripociti. Bdgatide seami!

Acum!Bun! Bine!
Dupi developarea
cligeului,ne-amgdsitin fatraunei scenepe
carenu arna\.'uttimpul seo prevenim.Mitu a iniflcat urechealui
Barulu,ti Barutu sezbatecaun ied prins de un corn gi seapiri cu
copitele,
pe dedesubt.
-El a datintii cu piciorul!afirmi Mitru.
-Ea m-aapucatintii de uheche!afirmi Barutu.
$i ca si se incheieo seriede tragiceevenimente,
miicula qi
tdtufu $i-auluat fiecarecopilul lui, pe care-lroadeii ciugule$te
fiecare,in vremeceMitrurddein hohote,9iBarutru
a leqinatde ris...

sb

OMUL DE AUR
Doi birbali qi o fati urci
din ges,din lu{erni, poala
muntelui,citre satulde subt
piduri. Ei calcila fel, aplecaqi

tt
tr!,f+'.,'t

"

*nrdD

i'

pe linia coastei pieziqe, ca

ni$te soldali mari, 9i duc,
ri.zimatepe umereqiin podul
palmei, ca niqte arme grele,
coasele,cu baionetaintoarsi.
Cine nu ar cunoa;te unealta
de retezat de-a-n-picioarele,
finul gi otava, qi nu ar
inqelegeora de aur care sc
stingein apus,pe cit seridici
in risirit ora de argint, ar

mtt'o'"t

puteabdnui ci aceqtimuncitoriai cimpului cositpurcedin sus

citre luni. Oglindireaalbi s-aqiprins,de dincolode codrii negri,
in penelede olel alecelortrei coasecarezsirie cerul,
Sepregitegtetainaodihnei,la careiau partelacile,fumul din
hornuri,l6.nos,
ceatademaimulteterii,inchegate
printredepirtiri
qi renduride mun1i,pe muchii$i cotoare.Litratul ciinilor, biruit
de liniqti,se indulcegteca o toacd.Mugetulvitelor e sufletesc
qi
clopotulcailorcareau intrat cu cldilein guri, bate-ncatifea.Fire
vdnt,margineacu porrrmburia cimpieie frimintati in foile lungi
gicurgetoare,
de o simlire.
Pacevoui! roste$te
necuvanhta
ticeredin amurg9i,din mun1i,
rdsarqaptebisericicu singuraturlda hecireiadintreele,asculitica
128

un creioncu varfullung - pe candgiinilor li s-aiecut noapteSi

somnde timpuriu.
Fetelorqi copiilor,pestriliin livadi, 9i carecauti, fiecarepentru
sinenoroculin trifoiurile cu patru foi, li s-astrecuratumbra pe subt
pantoh gi au rdmasin mini cu intuneric. Ei se ridici sfroqide
negura care vine din pimint qi se cautdunii pe altrii,ca si nu-i
apucearfita de sticli a lunii pe cimpiile rimase singurecu ea qi,
{iri voie, au inceput si cante gi, liri voie, cAntecullor incet e o
rugiciune. Oamenii care se intdlnescin drumul cire sat igi zic;
,,Buni-seara"
9i de fapt ei vor si spuiemai mult, cici luna qi noaptea
qi tdcereaqi obosealale dau o fizionomiede icoani qi ascunrlin ei
inlelesuriintortocheateli temeri.
La noapte, tirziu, cind vor adormi toate sateledin munte $i
pidure, cind seva opri muncaoamenilorde tot, sevor pogori din
cregtetelepiscurilor celor mai apropiatede stele,cu poteci, care
rdspundin vecie,- in cirucioaremici, trasede asinialbi, cu catastiv
gi arhivi, apostolii,bitrinii si profelii ambelor lqeziminte, ca si
cumpineascifapteledin timpul zilei, pentru cel mai mare folos al
drepturilor qi al celor picitoqi. ToateacestesocotelijXcandu-se
vara
qi toamna,cind nu ploui nici ninge in cilimari, muncade noapte
este.de la lacereaIumji pini azi.cu rorula stihiilorde sus.
Noapteatrecuti a fost giligie de glasuriin bititura noastri,
unchepiiDomnului neputdndsijudece la fel vegheaunui cantiret,
gisit cu lampa aprinsi. El scrie noaptea, cu urechea la cele
negriite, stihurile cantatein auzulluminii. Proroculpd.minturilor
infloritea horirir cd el seroagi.pe cdndpreoliir,ramurilorslerpe
au socotitci blestemi;9i s-auuitat qi unii qi altii cu nasurileturtite,
prin geamul lui la el, ca sd-9ifaci pirerea cea mai adevirati,
vizindu-l cu ochii - qi tot nu sa inpeles.Sta rizimat in cot,
alteptandca un nerod, si-i ia cineva,nezirit, mina si sd scric cu
mina lui - qi scria o bucati de weme qi se oprea, ti iar a$tepta
pirand ci vorbe6tecuiva gi ci aude voceaaceluia numai el. $i
prorocii s-au gnlcevit in mai multe limbi la fereastra,ca nigte
cirturari pimenteni, care 1in silit gtiintaqi inchipuirea in gridina
129

pdndce s.apututaproPja
lor ingrddiri,ca mirarul !i ca leu$teanul,
obiqnuitsi scriecu vorbe
de perdeauacintdrelului un Er,anghelist,
sopute.
Mater. Pe
.Pe
Luca, Marcu sau Matei.
-Uitati-vi mai bine, zise Ion, Luca,Marcu
scaunulde ldnsi sobi sti cinevacu obrazul de aur, cu ochii de
smarald 5i ametist li mina lui, agezati pe un genunchi, e
insnngerati.Lali vizut?
intr-adevir,cintirepl ascultala piciorul muntelui, in citunul
9i bordeiul lui, de Omul de Aur, in r,Teme ce adormeauEilicuricii.
in troaptea aceea el venise singur din bolta bollilor, inaintea
nrofetilor lui...

I-{BORATORUL
NOSTRUDE
CERCETARI
Suigul cunoqtinleise urcd
numai"treptatti anevoie.'Iot ce
ampututcipdtain patruani,din
afari, esteci pe copii ii aduce
barzagi ci pe pisoiii facepisica.
Uum anume, intrucAtva o
priveste:Mip pretindeci pe la
subsuoari;Ilaru(usustine,dupe
o vecheperere,pe careMilu a
pirisit-o qi el o adopti complet,
cdpe guhi. Mi separecABarutu
o si rosteascipe r din ge! ceci
pdni Ia primul lui majomtde trei ani, inci nu a putut ajirge
sn_l
puiepe limbi.
Aducereacopiilorcu barzae-oideefianquzeasci
saugermani,
nepareriu ci amnagionalizat-o
in gospodirie,tlarne-acolmunicat_
o Cati,sisoaica
giagentuldeculturi din casi.Cu toateci,.r,.,cit.gte
gi scrie,ea propagi principiilepe carele_ainvitat
experimental
pnn casele
pe undea trecut,pentmci ea$tiefi altelucruriascunse
gi le_explici intr-unstil qi intr-olimbi, ca si te strimbi
a" mr, ,roi
ambotezat-o
pe Cati:Kant,filozofulpirlii noastredin aparhment,
dintrccameradebaieqibucitirie. Nici o idee,nici o ach'iri1i"
nori
spirituali,expusede acestfilozof,caregtiesi spelegi rufe,
nu vine
firi.argumenteleprincipalele:
conagule!,i
gi
,,ziu,
si mi
,,sin_apuc
scol!"pronunFtecu accentplicut.
131

Odati, Cati,carecolporteazilegendaviplului cu cdter'acapete

pi sejuri ci a vizut de doui ori pe dracul,o dati cdnd sescilda in
Mureg, iar a doua oari la piscutul gdgtelor,pe la Vinga, ne-a
povestitcAun copil s-aniscut cu toti dintii qi toate miselele Ei ci
vorbeaungure$te,dar a treia zi, fiind de o precocitateexagerati,a
murit. Titulu a intrebat atunci daci pruncul aveaEi mustili sau
daci se niscuse ras, ca dePutatulsas al Ardealului, qi Kant sa
supirat, rdnit in simjirea lui politicd, 9i a cemt leafa, ca si
demisioneze.
*De ce s-asupdhat,tituple, Cati?a intrebat Barrrp. Uite ci

pindze.
-Tare mai eiti proas6,Catidragd!i-aspus6tu[u - $i Catinu
a mai plecat,pentru ci titulu i-a zis dragi, o vorbi, care pe
Dar vorba
insemneazi:
ungure$te
,,scumpi"qi secinti la ceardaq'
mereu.sub
de-aluncea
i-arimas5i Barului-aaplicat-o
..proasti"
forma,,poati".
Cu un filozof,cu o pisici qi patru pisoi,cu o miiculi, cu un
un univers.Dace
in apartament
titu!, cu Milu $icu Barutu,ama\,'ut
maipunempe Mo Cdpn, care-iadeviratulMo$Criciun,pe ,,Maica
Domnului cu Fiul ei", cum exprimi cu o pedanteriegingafi
Mipra, pe italiancadin ziuaduminicii,cintireali din Rigoletto,pe
harmonici gi cu gura, universulnoslru merge pini-n Alpi,
preferatia unchiagului;
resedinta
9ipnni la Roma.
DeEibitrini 9ividuvi, italiancaseingriEao dati pe an,9i de
patruani,de cind ne uitim pegeamcu Mi1u,9ide trei ani,decind
qiBaru;u,la ceiqaptecopiifrumoqiai italienciise
s-aivit la fereastrd
maiaduni,an cu an,cite unul.Intr-ozi de praznic,eagi-aadustoli
copiii,fetezulufateqi bdiegicu ochi albagri,toti frumoEi,cura;iqi
bine imbricagi,fiecareapar;inind cnte unui model deosebit.
Singurariu imbricati eraitaliancamami,incinsi totuqicu un 9or1
bine cilcat.Dupi harmonicd,siciiti cu o dibicie ugoariEirapidi,
toti copiii italiencei,sprinteniqi nervo;i,cu dansulin singeEicu
saltulin talpi ti cilciie, sau pussijoaceqi ci cnnteun balet,unii
invirtili la dreapta,allii ocolind in stanga9i strecurindu-se
732

rindurile intre ele gi frcindu-sedoudcercuri,cerculmaremic si

cerculdin mijloclirgindu-se
mare.Milu ql Baruruau birut. de
bucurie,din palme.Firi si 5tie,ei au aplaudar
si rilulu le_aspus
cumsezicela teatruceeace facei qi cum esteteatrul,acolounde
esrc.
Lui titulu ii placecum cinti italiancadin harmonici glasul
Ei
ei dulceqi trist.Candcantd,il intreapicelala inimi si daci nrl ar fi
miicula,caresi-l corecteze
qi caredi de obiceinumaiun nol. el i_
ar lisasdcadi in curre,pe fereastri,
toqipoliidin buzunar.
-A draculuilare,,ralenr.,.
zicetdtulu,cu ochiiumezinireLus.
Milu gi Barutun-auinrelescuvinrul.pe carenici tdturu.care_l
spune,^nu-l
inlelegedeloc.
-Imi place ci-si qine copiii, totdeauna,curali, rispunde
miicuta.5i chemdnd-o
peihliancAsus.miicup i-apusin brateun
jurnal cu cite pulin din roate,oud.zahir sipun,slinini, sare..
piine qi citeracirpe ,,pentrucelcarevine,,- ,,pentrucel caree pe
drum"...
-Graliei mulpmeste
iralianca.
-Cine vine,6tutule,de a zismiicutaci e pe drum?intreabi
Mipra.
Si titutu zice:,,Messia".
[l o si-i limureascdfetilii lui cineeste
Messia,
mai tirziu, cici el vinepentn.rhecareom $i pentrufiecare
fetili. in mai multefelurisi acumnu erredmpuide examinat
problema
in rolalihrea
ej...
Laboraton-rl
nostrudecercetiriqiAcademia
noastride notriuni
qilexicfunclioneazd
in toatezilelesiptdmdnii.

ZAPADA
Pentru niite pipu$i, nici
ci s-amai vizut lari mai curati
ca impdrigiamat1 a zdpezil
Alb in miazinoapte,alb in
qialb
miazizi,albj ur-imprejur,
intre margini, pretutindeni.
Goluldin codris-aimplinit cu
broderii 9i urzeli albe,tesute
migiloscu miliardede igli;e9i
ace. Plopii s-auinlbguratin
mantale lucii, satele s-au
imbrobodit cu ldni rece
Daci s-ausuryat
scAnteietoare.
clddirile miraculoase de
fragile,armatcu ramuri de
frunze,bisericileverzi gi castelele
mesteacingi cu grinzide gorun,ele s-aureclidit in schimbintr-o
singurenoaptede pufuri de pipidii astrale.
Dmmuri gi poteci cilitoare, apeles-auoprit intr-un gand,
preficute-ncii. Pulberealirinii s-aa$trnutstrecuratidedesubtul
sticleide gheatri.Ca si se mingdie de pierdereaculorilor 9i a
nilucilor fermecatedin amurg,acum,cdndluminas-ainvilitucit
cu umbra laolalti, ca o mantieaurie ciptuqiti cu t.rgaie,Maica
pipuqilor,Preacumta,
di fiecdruigriunte de zipaddo floareEi-l
cad stelele,cad
scriecu piienjeniE.Pestenoi tof, firi deosebire,
fluturii unui botezde gheaF.
Vifore de nimburi, furtuni de aureole,viscolde tiare,virtejuri,
calamititri9i epidemii de glorii... Durnnezeubate timpul cu
I.

Sluvaere.
134

In umbraincle$tatd
a stretinilorde [ur!uri,trecsfintiin stihare.
qiplugarul,invesmdntat
in odijdii, mergein toiagprin Ierusalimul
lui noiembrie,arhiereuincircatcu poveriminusculede argint.
Miresele
au umplutora;ul.regiisuntli.rdnumir lcoineleau
purcesla drum,qichiarcaiisuntpurtitori decidelnili risunitoare.
pe cind candeli cu focul inghelat sclipescin consrelalii
imbe\ugate.Oamenide oglindi stribatimpiredazipezii,printre
schimiciin giacgiciubote.pepdrtiide-alungll seingirl iconografia
fumurie a Bisericiide Risdrit 9i, dimpotrivi, cilitoresc sta"tuile,
ogivelegivitrourile,rinite in spirturasacride cite un rubin.
Criciun e PipugaMare,mitropolirultuturor pdpu$ilor
-Moq
stribuniculjuciriilor, niscocitepentruiarni. El nu poaieveni pe
noroi gi colb, pentn ci giubeaualui de purpuri nu_qiroaie
pulpanadecit pe cimpuri de zibelini,curate,mituratecu tdrnuri
de sticli, netezitecu tivilugi de ametist.CineI-avizut cilirind pe
un asinpreamicgiatirnindu-ipicioarcle
prealungiin aer.penfla
poartaoraqului,nimedt, a mintit.Mo$Criciun cilitoregtepejos,
de-acolode unde pleaci pin-aci unde ajunge,dupi trei tuniOe
drum printre cituneleadormite,uimind ciinii $i lupii cu lini$tea
Iuigiincremenind
gi nu-inumaiMo5Criciun,sunr
corbii-ncopaci.
mii de MogiCriciuni:cici s-ainmu\it qiMoqCriciun de cAnds.au
inmullt copiii- ;i fiecareunchiaspleaci-ncoace
din pegterilorlor,
pe cnteo scorburideosebiti,mai apropiati,casi
{ungi la timp.
Deastidati, noiembriei-arezit pe totricu o lundmaidevreme,
$i mo$negii,venerabilila chip 9i sprintenila picioare,cocogali,
pentruci afale sti binegiaqae uniforma,darin sinealor flicii, au
pornito, mi se pare, in cele parru pir;i ale lumii, sili! ca la
intoarcerea
din drum si viecu umbrelede ploaiegigogoni.
Cumseniruiescciorchiniidemirgiritare din boltrilecuvitede
metal,cumseprimle muntelede mirgeleIafap pimintului prins
in iarmaroc, o singure pasire a rimas la 1ari, vrabia cenugie,
implinitira o cucoaneduri, cochetd,
cu o linie de tarrllingd
pleoape.
inrr-ogroapi albi. undera frinr,i desficuro minie
aburie de oviz, cincizecide raibii vorbescfranpzestegi joaJ,
135

vioaie, o sceni de bulevard, ridicindu-se in stol odati $i

pogordndu-seiare$iin stol, pe acelagiloc pirisit, la trecereaunei
sinii cu tilpile unse,trasi de un telegarstil englezescUna din ele
a furat cela din carelecu mei ale armatei,cici fuge cu spicul unui
pai lung, ca un hot de lire telegrafice,qi o ia Pestecase
Seara, zipada inaugureazi sili imense ca de paturi albe,
dormitoare ca penml lehuze,leagine ca pentru prunci gingavi,
pensionatereci ca pentru fecioarescandinavebilane - 9i pini la
miezulnoplii n-a venit inci si ristoarnepitura de dimie nimic. $i

atunci, paturile sunt acoperitecu flori pentrrr absenli;intai

in sfirqit narcisele.Un duliu
apoi chiparoasele,
crizantemele,
pribeagseducegreuprin petale,ciutindu-qistipnna,infirmieraqi gridina de aclimatarea plantelor cu solzi de gheali este
sfirimati de un automobilcu farurile aprinse,care inainteazi
rdcnindcao fiari speriati,gemindin miruntaie.
Zipada esteindustriain mare a fabricanhrluimicroscopic,
pentrucarelucreazddetaliatmii de uzini de acelagitip 9i format.
Din octombriela mart,natura$i-arezenatsinguraindeletnicirede
a tdia firicelede hArtiede cristal,de a fabricamilimetri,puncte
albe, virgule gi paranteze,pentru a dovedi omului, variabilqi
trandav,ce Alpii s-au niscut dinff-o firimituri de faind. Intre
pemargineauneiadintreele,eami-aa;ezat,capeo poliF,
ferestre,
in fiecaregeam,cite un rind binestrinsde cirli in multevolume,
tiraj suav.Dejgheaburispdnzuriinstrumentede cristal,eprubete,
pipete,pulverizatoare
de Baccarat.
Un sewiciu de SAlTespentm o suti de persoanemi l-a pus pe

casi,intr-otavddemuzeu.Colprile caseisunto imitaliedebriliant

turnat a figurilor, comice qi grave, de catedrali medievali.
de uriagigurluride orgi.
Bucitiriile de patru etajesunt mascate
zmalplui, aflat de BernardPalissyla foc, il repeti,
Meqtequgul
fiecareburlanla rece,din api qivizduhinchegatcu transparenle.
Haruzuldin parcai-ainghept in aerbiciulde safir.
tuturoracestorexpoziliide portelan,de
$i dupi inaugurarea
faianle,de metalestrivezii,de sidefuri,de materiiprimevitroase,
136

de cvarluri,de marmori,de aglomerate

qipulverulenle,
palatelelui
noiembrieau statpatru zile deschise
pentru amatoriide colec{ii.
Intr-oalti noap'e,piretriisau cojitde darlrri,qi tezaurele
aupornit
din panopliiqi vitrine.Bibliotecileau fost desfoliate$i aruncate
intr-un uragande puteri active;pini a doua zi, rahrri rte foi cu
inscrip;iichirilice,talazedepergamente,
aucdzut$is-aua$ternut
in
dezordineaevenimentului
cotropitor.Piciorulcilca pe o pagini
din SfinteleScripturicu inigala roqiesi aurie,bitul stirAmao
statueti, starneaun fluture de mitisuri. Boransicuriles-au
destrimat.
rimbele tle pinzi au cizut{?.sii
si zdrente.
florile5i-au
pierdutpetaleletoate.
Unde mai sunt splendorilevariate ale geniului, esentrial,
dezlinfuit orbeqte$i trecitor la intimplare, pe milioane de
kilometri pitrali dintr-o datd?Din vnnt el face piatri gi fier,
instantaneu.
Cheamipidurile gi,cu^entuziasmul
ci sesupununui
ideal,pidurile il urmeazddansind.Intreabiundelegielerispund
pasionate,
in tumulturi giganticede talaze.$i-apus degetulpe
pimant,$i pimantul s-ainfioratca zebrain silbiricie.Sa uitat in
univers,giuniversul,
simtrindu-i
cdutitura,9i-adeschis
feerilenoplii.
Fiecaregind al lui nivilegtecaun torentfi serevarsica o beteali
de ape spinzurati-ncregtetulabrupt al unei stinci, ridicati cu
piscul in ceruri. Se muti gandul qi se zimislescminunile,
descintecele,
incdntdrile,qi-nvecialui nu rimine etern decat
provizoriul.
Dar splendorileincepsi seinmoaiegi devinlichidc.Muzeele,
catedmlele,
piramidelecurgpejgheaburide tinichea...
Cizmeleliptarului se t6.riscprin fostehlamideEici{i, rofle
cerufiispinteci\durile sfintedin ajun:interiorulmirgiritarelor,
stratficatein bancuri,slirimatedepotcoavele
caluluinormand,se
videgtegelatinos
lui Dumnezeu
le-aconsidemt
o
9istricat.Fantezia
secundifi, obositide aceastisenindbun;voinfe,a fecut pesteele
$i le-auitat in picioareleqi lopelilelocuitorilordejos, obiqnuigi
si
deschidi,intre firmamentqipildrie,un cortel.
137

Imperiul lichideaziin intregimealui. Ca\alerismul,noblefea!i

ierarhiacristalini a unei lumi ce s-avisato siptimAni neclintiti qi
definite sunt incdrcate in furgoane, ca un material mort li

qiaruncatin garh.
descompus,
Peizajulapareca un cdmpde lupti, in cares-arh rizboit doud

popoare,invegmintatein ceargafuri
9i rufirii, cu unghiilegi cu
citre mare,ca si-qi
din$i. Gloatelebimite aleargdacumdespuiate
lisat aicicimiqile
cauteun refugiu;i o imbri.cdminte,
dupi ceEi-au
maculate.
Oblojelide \atearuncate,
cu noroi5i puroaie,acoperi
pimintul, cizutede pe braleleqicoapsele
coloqilorinfrdn{ de alqi
cologi,careau plecatti ei, odati cu bufnigele9i corbii. Aci, in
mocirlavdnitl de subtpirete, de careseechilibreazi,pipiinduJ,
Morlii
trecitorii,un maregenerala fostprinsde duqmanqimuqcat.
aufostscufundad
in pimantcu cilcaiul,qidesllcu$,in mdruntaie,
canigtevopselecu ulei frecate- braviinvinqi,careau gtiutsi-qidea
sufletulpe zipadd,IIri si geami,cruzi gi deciqipini la urmi!
Singelecelormulgia fostatdtde necijit,incit, virsindu-sein coca
humelorroscate.
s-adeslicutin otravi.
qi
Prin mlaqrinide carne,cetileniiseduc la qcoali,la cafenea
{ari si qtiece
masacrate,
ateliere,alunecandin creieriicadavrelor
sa intAmplatpestenoapteqi cAtetragediimute s-aupetrecutqi
isprivitIa fereastra
lor intunecati.
MoqiiCriciuniaufostapucalidemoini in ceiate,$is-auascuns
in hoteluri,cu birbile albe,cu cizmelelor de lac,cu cojoacele
de
catifearogie9i violeti. Cilira din ei au mdncatbitaie, dirr pricina
unui nascanelumea:cirnii au scioat.
Acum,cite unul, doi, rafi englezefte,
sestrecoariprin lumea
peronuluiqiseintorcla pe$teri,acasi,cu trenul.
Pini. si le creascibirbile din nou.vor trecenatruzecide ani...

DANSULLUI BARUTU
in
g o s p o d ir ia
noasrra
jgnoranti - unde nu se gde nimic
di n ac tel e is t o r ic ec o n r in e n t a l(
caresesuccedca niStemonumente
mari i n a c liu n e .a le p la n e r e ievenimenteleimportante se petrec
in interior inchis.La noi nu seface
nici politici, nici qtilntesociale,$l
nrc l oec um t lt e r a lu r a . ln la [ a
bibliotecii. care se deschide,ci"
localurjlede noapre,tirziu: drrpi
ce oamenii onegti qi candizi au
adormit (Barutu, Sreoi ca o

buturuge,cu brafele intinse, de

inotitor prin vis,si Mitru,gratrioasi
si-nsomn,cao amfori culcati),
noi nejuci.mde-acapra.de-aiezii.de-aursulsupiratsaupovesdm
fanteziiimprovizate.
Titutu vindedintr-unburdufdebrinzi, pecareJducein cArci
lui groaseqi de genunchiica niSremere
1i-lline de picioarele
crete$ti.
Negustorulde brdnzi treceprin odii qistrigi:
-Brdnzi ieftini, cinemai cumpiri?
Se apropiecucoanaMi1u,cu co;ulepl pe mand,in 5alde
gospodini,9iintreabd:
-Cat dai,omule,brinza?
-Din ceparter.rei,cuconili,ci pre;ule dupdloc.Vreide-aici?
vreide colea?
sauig placemaibinede-aici?
qirdtutuciupefteincet,
nu are, din burduf,din dosulgenunchilor.
din burr_i.
din gusi.
139

-Vreau de-aici,cereclienta,sfredelindcu degetulintre coaste;

Iase-m5
si gust.
-Nu glsta, cucoani,rispunde dtulu, ci nu mai cumperi
deloc.Brinzaastae impugiti.
-Nu suntbinzi, ziceBarutu,suntBautu!
unde punem
$i comertplde brinzi se termini pe canapea,
burdufuljos qi sirim pe el qi-lmdncim,cum apucim,a$aimputit
cume.
Ora dansuluidupi cini, se facecu program.intii danseazi
Mitrusinguri, gi Barutrusti pe scaun,in public.Apoi danseazd
singurBarrrlu,Ei Milu se odihneqtein stal.linal u le dansatde
amdndoi.Dansatoriisunt obligatri
si joacecum ii taie capulEiin
acelagi
timp sd-$icante,niscocindun ritm vocalpotrivitcu ritmul
miqcirii.Baruluareun cuvant$ipentruodihni 9ipentruoboseali.
Dupi cea dansat,el zice:
-M-am otenit,staisi mi otenesc
- qiseaqaz6.
Dansulincepedupi uqi.Milu seducein dormitor,inchideuga,
ca si-gifaci toaleta,$i sti pudn, ciznindu-sesi-qipuie pe frunte
ceeaceBarutru
numegte
un
Titulului, firi voialui, dupi
"cdlhiong".
ce se rade gi se spald,i se ivegtein col1ulsprinceniiun zuluf
incirligat,pe careMitrucredeci titugu9i-lfaceinh-adins.Zadarnic
tetulusejuri ce nu wea si-i vie cnrlionpl,cd el tot vine,dar,casi
impacepe Mi;u, el i-afigiduit ceinff{ noapteva iscaun farmec,
ca si-i treaciei c6.rlionlullui, cu nidejdeaci va chelimai repede,
casi dispariamintirea.Pirul lui Milu e dreptgiondularearimdne
rigidi.
Se deschideuga. Apare Domnigoara.Tirnete de aplauze.
DomniEoara
saluti.Salutulei deosebitnu seamene
cu nici un salut
jnterzis
ne-am
si-lcorectim.in
5i.casi nu-istricimoriginalitatea,
loc si se apleceinainte,Mitu se lasi pe spatecu bralelegi saluti
pieziq,ridicdndpiciorulpufn de pe parchet.Dansula inceput.EI
poatefi chinezesc,
cambodge
saugrec;meritullui estede-ah fost
inventatfird model:cici in gospodirienu danseazi
nimeni.Odati
a \.'r-ut
ii titutu si joace,dar a rAsqi pisica.Milu i-a spus:,Staijos,
tdtutule,cAnu melge*.Mip aveanumaitrei ani.$i Barului.aspus:
140

,,Etitalaghios".Iar mdicula,ca si nu-i ucidi prestigiulin public, i_a

$optitla ureche:,,Prostulmamii!" qi l-a mingdiat.
DansulMilrduie lene5,lin 5isentimenulpjciorulei,fluid.face
un.r.alin sus.carese ridicd trepur in mijloc.in umir. in bralul
Ieginat, pini-n rful mdinii inillate ondulat, 9i apoi ralul intreg
coboariinapoi pani la tilpi qi seurci din nou cu pasulal doilea,g'i
iardqicoboari, dind un desende nuferi riscolitri.gi, la migcarea
gleznelor9i a bratrelor,
ia parte qi figura,ochii carese leagana,

grumazul
careseclatinisi vocea,
mici.
Barutru,
inventivintr-altedomenii,in materiadansuluie redus
la rolul deimitator.Din douizecide dansuriinventatede agilititile
Milului.Barutua prinspejumetate
unulsingur.pe careiirepetd,
nec{it ci nu aremai rnultedansuriqi el.
-Altul! strigim noi, cind Barulujoacd.
Altul!
e
antul,
rispunde
-Ata
Bam1u.
Dansullui e comicpentru ci, gros gi inelastic,Barup face
miqcirileqi ia expresiilede figuri ale fetilei. El inchide ochii a
sentiment$iinnoadi guraa melancolie.
-M-am otenit!ziceBarulu.
-Du-te $ite...ostene$te!
rispundeMip.
Si pe cind il dezbracimiicuqagi,netezitcu api rece,il intinde
gi-ltragecasi creasca
mare.rdstignir
pe prr. el spuneci a uitatsd
faci la danso fiorituri, a cireia executiear vreasi o demonstreze
imediat.
-Tine-o mintesi o facimiine searinegreqit,
il invali miicuta.
Mdineo si chemim si seuite veverila,cioaca,goarecele,
bufnip,
crocodilul...
treptatmarrar:
$i el repeti, silabisind
gioa-ca,
qoa-i-ci-Ie...
-Ve-ve-i1a,
$i inaintede-anumi bufnip, imbricat in hainelede noapte,
Baruqu
a adormit,,.
-Noapte buni, copiiimarnii,le-azismiicula - qi ei n-au$riut
si rispundd.
Singuri pendulalovetteticerea cu mutul ei tictac,ca-ntr-o
perini de Duf.

CHISOAIA
Barulu a cerut sa bage
scrisoarea
el, in plic. Bine.
-Barulule, uitepliculgiuite
Ia seama,insd, nu
scrisoarea.
cumrasi o cocoloqeqti.
DupAcei-amdatvoie,sti un
timpEisegindegte;plicule colea
qi scrisoarea
lingi plic. I-ar fi
plicut, probabil,si mi opui, el
si insiste,eu si refuz,el si faci
scandalqi eu siJ impac. Din
atareintelnire de adversariiese
de obicei,la urmi, o banani.Nu segtiede undeiese;el spioneazi
inciperile, prefrcdndu-seca ar ciuta altceva,insi preocupat
stiruitor de bananeqi de gandulsi le mdn6.nce
odad pe toat.
Adici pe toateintr-o zi, pentruci a douazi iar si le giseascipe
toate$iiar si le minancepe toate.
Barufu a binuit ci bananelesunt ascunsein dulapul cu
albituri,in nfirie, gi di tircoale,intorcAndcite o privireticiloasi,
urmati de un ochilingurosgicorupitor.Din senin,9iuitindu-sela
broasca
dulapului,imi spune:,,Petine te iubec".
il intrebeu.El imi spuneci mdiubegte
,,$icedacl mi iubegti?"
in fala dulapului,unde nu ne audenimeni altul afardde mine.
sdmd iubes,ti
- qi eu te iubescpe tine",ii mai spuieu;dar nu
,,Poqi
maiam banane.
142

Rispunsulmeu, carenimeregtedrept la trinti,il facesi semire

ca de un dar al meu de a citi gdndurilegi, dupi expresiaceo ia
figura lui, se intelege ci el dezbateo problemi: s-a tredat prin
cuvant,Pe carel-ar fi uitat, cd vrea toatebananele,sauintr-

adevir,ameu darulprofefei?
,,Bine"ziceBamtru,cugetitor.$i iar vreasi puie ,chisoaia,,,
cu

gindul la banane,pe carele iube$te- el spuneexact- ca un pui de

elefant.Totuqi,dacdparvinesi bagescrisoarea
in plic, simtecd,degi

nu eu r-ampropusacestamestec
in corespondenla
mea,o banani.
tot o si iasi pentru meritul lui imaginar Dar gi daci strici
scrisoarea,
parcd se gnndeqteel, indirect, tot la acestrezultat
ajunge.desirrecindprintr-unscandal.
in ambelecazuri,Barulu
pareasigxrat;a$aincatel ar renunlaIa scrisoare,
daci ar Eticumsi
ajungila bananiIhri scrisoare.
Barufunu ftie inci intelesulcuvintului,,ieri"gi zice,,mdine,,.
imi spuneel,ammincato banani..."vrind si aducivorba
,,Mdine,
de banane.,,Sifii sinitos,Barutrule,
daci ai mincat-o,,,
ii rispund
eu,fdri angajamenr.
retezindu-i
gindul.El seuirdla mine,capeste
ochelari,9inu seqtiecegdndeEte
afari debanani.Dar rebuie ficut
ce\.?.Sehoteri$te.Ia scrisoarea
intr-o mnndgi plicul intr-alta,de
cite un col1,9i wind si le impreune,le ciocne$te.
$a obosit.
Schimbdplicul in mAnain caretineascrisoarea
qi scrisoarea
in
mina in carelinea plicul.Iar le impreuni, iar gre;eqte.
Mina cu
scrisoarea
trecedincolode mina cu plicul.Depirteazimdinile,le
apropie,le mai depirteazio dati. in sffirqit,punepe masephcul$i
scrisoarea.
Il privesccu sensul:,,Ceti-amspuseu?!Dar cum qi-a
{icut el socotelile,
ci o ia de-adreptul:
-Veau o bananilziceBamtrugifdind.

NAVODULDRAGOSTEI
In pustietateaqesului de
nisip,triia un pescardnit care
lucrasezeceani la un nivod. Ii
figiduise fetei pe care o iubea,
dintr-un bordei, si-i puie inelul
cisniciei in degetul al doilea,
lingi degetulmic, in ziuacAnd
lz fi nivodul isprivit qi clnd vafi
prins in rnare pegtelecel cu
neputinti de vinat, in birci, cu
giminciocul.
vnrgtile
Acestpeqteuriagse apropia
de tirmuri. Fusese
vizut din rremilelui Homer,rizvritind valurile,
spintecatela risdritul soarelui,cu pieptul. Pescariipustietidi
povesteau
ci el ldcusepartedin hergheliade momni a Impdratului
Negru,9i ci scipasedin gridinile din mareale impiriliei, pulin
timp inaintealui Hristos.
Nivodul fixeseurzit,nod cu nod, ochi cu ochi,de singurele
miini alepescarului
indriznetr,ajutatde o suveicide oslustruit,qi
releaualui acoperea
un judel intregde pustierare.
indns intre
gi miazdzi,pirea un vdnt de
riserit Si apusSi irtre miazenoapte
odihni, culcatpe nisipuri.Casi-l misori intre margini,eranevoie
si mergiciter'azilepegenunchi,stribAtindcite un nod;i scurtdnd
cite o sfoard.
La ziuahotirnti,,in ajundePa4ti,pescariidin lungulgrmurilor
mi.rii trebuiausi apucede nivod qi si-l scufundein talaze,printre
luntri. Se petrecuinsd cevanepetrecut:
mareafugi din margini,
744

lis6ndu-5i
mitcilescorburoase
goalesi L6rdnd
cu ea,dedesubrul
zanlor,alutl|tevii din adincrrri.pescariiblestemind
pescarul.
mutari colibelegi bircile intr-alti
!ar; $i, odati .u .1, po.rri p.
spiniri5i colibafeleiindrigosrire.
aj cdreiaochinu r" rnulpr,.l,
oezuprdetrumuse[ea
nivodu]ujzadarnic.
Dumnezeu
seimporrivise
vointii ribditoare a feciomluiindrigostit pedepsi
,,.r1o.o,i.."
9i
ginduluide a prindemareacu un piinjenig.
Zile multe si timpuri multe, pescamlfu zbuciumat
de alti
neodihni,umblind pe fundulmirii uscate,
pardositicu ,id.fu;;i
fildequritrandafiriide scoici.pentru ci se niscuse patima
cu
isprivilor.grele,pescuitulscrumbiilorgi al pegtilor
Ae blj, care
pe
negustorii
decrnmpei.:,
d" f.a",rri d O. S;;,
imbogileau
I ispitea.$i acum,d6ndu-9iseamaci a cdpitatzestre
n.r$6;;, ""_
inviergunarea
Celuide Sus,care,nebiruit,l_aalespe .t Oug*
dintre oameni,Iiri si semindreascici smerit,inseiareqi
noArji
porni la o ispravi noui.
ridicao clopotni;idin nisipuricirreceruri,casi srripunu
.-Voi
vizduhulturtiral gesului
pustiusisi rdmiiesrripuns.
$i a. r.oli, Ji
sr"rs,
voi.ciutadragostea
mea,caregi_a
purtatcoiibadeparte,dincolo
de intiia zarernuti 9i oarbi.
La clopotnifalui, pescarula muncit tot zeceani de zile
firi
scule5i.lirdaiutoare.
dezgropand
sdncilecu unghiile
5i mi5cindu_
le drn loc si intorcindu-le
cu umerii5i cu opinrirca.
pind ce le_a
invilat
umble singuregi singuresi se aiezetu ti.ut ,orJf
.si
poruncirede gindurile lui. Strlduinlelegi rdnile dobindite
i-au
frimantatcameadin nou,ficAndu-iode arami,iar insufle;irea
lui
a.datviali lespezilor,
bolovanilor
;i nisipului,carei s. ,uprneuucu
nigteciini qi ca nigtefurnici.pescaruldescoperise
in;.Lg...".;
pimand $igraiulnesimlitcu auzul,al ticerilorsi al uitirii
Sc auzeacitre mareci vanatorul
de undc,carese lisasede
pescuit,incearci o cutezarenoui
9i luntra;ii, indetinaii cu
ginginiile mici aleundilii,au r6sin bo.a.l.f. fr, .*.e"ut.li
pflni
de fum de peqtefript. Ei erauinleleptipentru cd
,tu-iu"'iirt.o
munci veche,ficuti de veacurila fel. Cind se ivi temelia.
ei se
745

apropiauduminicade singuraticulziditoqneinlelegindcesfi4e9te,
dir pricepdndcA incePutulpornise Din duminicl in duminici,
incet,de cite-opalmi.Mai tirziu, pescariiseadunau
tunr.,lcreqtea
in Iiecareseari,de departe,casi-l zireascisporindcu o palmi pe
A.

AdAncitin zid.irealui, ziditorulnu I'izuseci seivisein pustietate

ei pe
in ducerea
pizmagi ci fiecarepiatrdcit pumnulerainsotit-i,
de necazulfoqtilortolardsj.Dupi ce peretele
muchileclopotnigii,
pitrat se ridica de un stat de om, ziditorul aduceape brale $i
potriveala rind, pini la un statde om, trePtelede piatrerofie,ca
urmiri$ dehieni pescaraclopotni{ii,ci
ii aratemaitirziu gacalilor
scarafuseseudati cu singe.Are si cadi de pe creasd,segindeau
privitorii.Treaptacu caresuie,segindeauei, aresiJ ristoarneDar
ziditorul nici nu a cdzutde pe crestelemereuiniltate si nici nu s-a
si
sa sivirqitzilnic,zilnicalteaptA
dsturnat.Minuneaamdnuntului
doboarepe ziditor,qiminuneaintreagia fostgititi intr'o sambeti,
camuncaDomnului,cares-aodihnitin ziuaa qaptea.
Ziditorula ceutatdin turn imprejurullumii qi a gisit marginile
ei Ei marea,carefugise,Ei colibadragosteistrimutati' Tiecuseri
zeceani ca zeceveacuriEi ca o zi. Pescariise uitau^laclopotnila
pustietitiidejos,in sfiaiede nuntd$ in cimaqialbd.Imbitrdniseri
ioli qimulli din fogtiiflicdi seapropiaufrin{i pe cirji, posomoriliEi
ca nitte geini.Rulinad se
amari,privind in susde-acurmezigul,
fa1a,invechitide tristete,cu
aretA$iiubita,din nisip,ascunzindu-;i
mina, 9i neputand si-i tiinuiasci Pantecul,ingreuiat subt
cingitoare.Ziditorultresari.
cremenilede argintale
Dar citre seari,pe cind se ascuteau
intregsi
zburdnd
albe.el vizu;i nivodul,pe careil uitase.
steletor
intins9iimpoviratdc plumbiidepemargini,la cemri.$i stelele s
au nrinsde zalelclui.

MADONANEAGRA
Pisicanoastri.neagrd,cu ochii
de sidefqisulf,a fitat. Fantomaei
de catifeaa scosdin sdngi i-apus
in cogul ciptugit, patru boboci
orbi.Luminaporniti din Vegan-a
putut incd ajungeqi scipira in
ochiilor absenli.Tricotatidin lani
pestriti, neagre, gilbuie qi
cenu$re, ei par niqte tarligi
despi.recheaEi,
rimagipreamiciin
eaginulunui prunc qi, pringicu
gurile de @gele darnice ale

mamer,sunt ca nigtevicrmi mari imblinili, ieqitridin pimAnt,de

subtcog,casi minince mntade vic.
Copiii sunt fericif de noul eveniment;i,aplecatideasupra
cuibuluicu furnici piroase,ascultivocilelor de rribii, imoleiite
sublirepemurmurultor.s
de pisicd.
sfinxrasturnat
lene5
pe orizont
$i.supt de pantere.Ei sunt uimili de venireaciudatda tuspatru
pisoilor deodati ;i nu s-au limurit, de cind ii examineazi.
nicidecum.
Imaginea
supiritoarea herzeiaduciroare
de pisoi.o
resping
amandoi.
cu necaz:
cioculimensal pasdrii
de apd.pe care.
o cunoscdin baltaCernavodei
gi din poze,nu i_arfi putut purta
decat-gduriti,
caintr-ofurculiti, iar zborulcelorpatrute.re su. fi
auzitin vizduhulcasei,ca zgomotulcovoarelor
;cuturate.Altceva
esteaici.Ei qtiuci puii aufost,,iniuntru,,:cumsegisescfiri semn,
acum,pe dinafari?Foartetirziu, Barxtu,cu o violentdsinceri.tate.
afirmici pisjcai-a,.visar"
5idecifenomenul
s-apetrecur
pe.,gud.._
147

si afirmatia lui il satisface9i a satisficut intrucah? 9i pe Mi[u, care,

mai mistici;i mai apropiati de instinct,rimine dubitativi 9iviseazi
cu ochii dugi. Tiriile misterelorintinse stribat lumea, inlinguite
unelede alteleEiincovoiate,ca nigtefire telegraficecu mirgiritare
fugace.
"
A doua seari, pisicas-astecuratin odaianoastri qi ne-a$sit la
masi, intimpinati de cuvintemdngiietoare,diminutilate pentru a
fi md fragedinlelese,si de mustrdrt.

E obositi,mdlamamii...Papi
-Cum 1i-ailisat singuricopiii?...
cu piini5oari...
pudntelsosuc
Dar instalati pe un scaun,madonaneagri gi-auitat pisoii de tot

qiaceastilipsi de sentiment,
bmscrelemte,ne vexeaze'
-Du-te repedeti vezicefac!o indemnameicula.
Insensibili,mila iqiia firul de undeI-alesat$i toarce
O descoperire:cuibul e gol! O presimlire:i-a mincat! O
dereticaregenerali verifici presim;irea.In odaia pisicii toate
obiecteleau fostristurnate,intai, cu delicateie.
$oaptela ureche,
ca si nu binuiascide pe acumcopiii celelaltemistere,criminale,
in sensulci. dupi culn s-arnaiauzit.
alc naturii,argumenteazi
malele$i cileleleis.iminincd puii cei dintAi.Penkculpisiciieste
evident,mai mare decdtera acum un "eas. frebuie perlepsiti.
jertfei de a nagteestepitad de un asasinat,care nu
Fmmusegea
trebuie uitat nici Ia pisici. Renagteteoria cninelui mai bun
sufletefte,$i mal devotatdecit pisica.repuLatidusminoasd.

cninele
Murindu-istepana,
o pisici flimindi i-amincat beregata:
moarelingi cadavmlstipinului ucis.Dar calul!cinesemai poate
Calulinsi mininci oviz
cu pisica?
indoi devirtutilelui, comparativ
de minz.
5i[in: n-araveacefacecu carnea
-Stai ce-!iarit eu !ie! ameninlio femeie.
-Si nu te mai prind pe-acasi, ci te orror cu cle$tele,
Iegiafaril
fiuiduieqte altcineva.Ticiloasa!Blesternata!
seivescgi pentm
Copiii nu pricep gi lacrimile lor sentenfioase

rii pisicii,careaudispirut,$ipentrupisicain primejdie.Cumulti

148

greuhte,impicdicin o crirni noui. pisicaa fostdatdafari,si acum

sednguiela usi.
Ceasulde culcarecoincidecu descurajarea.
Cucapulplecatpe
umir, copiistribatodiile, ducind in mani, tri$ti,pirechealor ie
papuci.Un ofratde durericonfuzele scapiprintrelacrjmileabia
relinute,
-Dupi culcare,ai si vezi,nimic nu-i mai poatestipini givor
phngetoati noaptea,zicetetutu.
-Ce si le fac?rispundemiicuqa.
Aprindem lampa, dezbricdm copiii, nesimlitori ca nigte
manechine
si.ncputinciosi
casi ei Ia surisurigijocuri.pirem un
personalindiferent,de sanatoriu,manipulind copii de clienti.
Cdndridicim plapumaparuluiMiturii,dim un sLriger
cu rotii.
Pisoiidormeauadinc,incruciqagi,
unul pestealtul...
Mai iertiroareca noi.pisicaseintoarse
de-afuga.de-alungul
.
coridorului,pe unde isi transportase
puii la mai cald, se cuici
imprejurul lor 9i liptinduJe setea,ne mulpmefte cu ochii,
deschigi
in paftalede aur..

DE PROFUNDIS
Sunt silit si intorc velinta
sentimentali $i si-1i aret, acum,
povestea mea de mdtase gi
catifea, pe dedesubt, in
ciptuqeali.I1i aminte$tide mama
cileaua, cu puii frizali, Pribegi,
ndsculi in ulila noastrd?Intre
lemniriile schelei pentru o
un trib
clidire viitoare,sdldgluise
de ciini qi copiii nogtrile duceau
demincare. liecare cilel fusese
adoptatde cdte o familie vecini
gi ciqeauafuseseluati de citrc
un proprietar. A doua zi, i-am

vizut din nou adunaqiintre lemne.Nedeprinqicu covoarelegi

parchetul,puii s-aupurtatprostiar mumai9i cinta in urletedorul
qi deznidejdea.
Tiptil, pirinlii adoptiviaduseripuii inapoi, cite
unul, 9i le deteri drumul pe subt poarti $i cileaua, scipati
supravegherii
stdpAnului
depestenoapte,venide-afugain mijlocul
lor. Ei gi-aupovestitcu totii intr-un grai de chiote bucuria
reintilnirii qi muma igi pusedarurilepline dinaintealacomelor
cirtitrealbe.
Au maitrecutcitela zilepestebordeiullor Einoapteade ieri lu
incremenitide inghel.Ne-amgindit pe tdcutela ei; pe 6cute,din
pricina ruginii oamenilormari de-avorbi tare de nigteci1ei,9i
ne-amauzitunii pe allii oftind incet.
150

-Ce ai titurule?intrebaricopiii.Mi se pare cd te-aigandit la

ce!?,zisefetifa.gi tirutu, mincinosti grav,pentru ci se simlea
ghicit,rispunsemdicuqii:
-Mi separeci nu semai faceimprumutul...E o crizi!...Dar
mi separeci voi aqioftatcu adevirat:vi e somn?...
adausetitufu
pentrucopii.
Copiii se uitari in ochii terufului $i tremure de lacrimi
nestipdnites-auivit in luminilelor.
mnineqi-iluim pe toti Ianoi, ho6ri titu{u, covar$it.
--a4ergem
^
O si-i tinemintii in bucdtirie...
Copiiisiriri pe el qi-lpupari cu pofti.
-Ai vizut?...zisefetita.Tu te gindeaiIa ei...Spunedrept!
-Nu weamsd 9titricd mi gindescai eu acolo...Sunt om cu
mustili 9i oameniinu se gdndescla citei... O sd vedef voi mai
tArziu,ci ei segindescla datoriilecetileanuluifafi de stat...
-Spui prostii,zisemi.icu1a.
Copiii,ca9i minc,furi. de aceea;i
pdrerecu miicula.
-Nu wei si mergemacum?intrebarivioiSineribditori cooiii.
-Vjscoleste:ascuh.rgi.
Vijiie vinrul qi rosne5tepiara. E
intuneric5inu puteminuala ej.Poarra
lor e incuiar.i.
-Sirim pestezibrele,propusebiiatul, stropsindconsunele
tari.
-Nu sevedenimic...Dar miine, diMe-dimineati,mi duc si
vi-i aducpe to1i.
-Te duci tu singur?intrebefetila.
-Nu-i totuna,daci vi-iaducvouepe totri?
ii aqteptali
in casi,la
cald,9ivdjuca[icu ei lingd sobi.
-O speranfiatdtderepedeimpliniti ii {hcusdbati din palme,
shdindu-se
cum au sd-5iimpartdcdleiia doua zi. Le plicuse
ambilorcopiicu deosebire
catelulcu o pataneagrela iidacina
frunlii, careda iluziaci prefemtulaveatrei ochi,asezati
la rind.
M-amsculat,foartede dimineatri,ca si aducdteii $i ceFaua.
M-amdus in dreptul zibrelelorinchisegi am fluierat ca si vie
mumati nu a venif am fluieratde cntevaori si nu a venit.M-am
r51

aplecat$i am chemat,cum se cheami citeii, bobocii de rali 9i

purceii,prin imitalii $i onomatopee,qi familia nevizuti nu a venit!
$i m-amuitat mai bine. Citrelulcu trei ochi ntirrisechiar lingi locul
dc undel chemam.$i togifraliilui cizusericareincotro,in zipadi.

pe o parte,scutura[icani$temiei
I-amnumdrat,imprfutiatri,
culcatri
cu bomboaneiniuntru, dintr-un pom de Criciun. Unde era
citeaua?Am statsi am cercetatun ceas,
*invali-mi ce si le povestesc
copiilornogtri;cici nu le pot
spuneci puii aumudt.$i nu pot nici chemaprofetic,puterilevechi
casi inviezeciteii...
din cer,din soareqi din pustietitri

RUGACIUNEA
DE SEARA
Barutu e ingenuncheatin
pat, cu coatele pe masa de
noapte, dinaintea limpii
electrice,cu abajurul ca un
pupitru de strani. Icoana
neagrdde lemn, din pirete, are
trei veacuri, tot atet de lesne
cum Barutu are trei ani. El iqi
facemgi.ciuneacu mamaqi zice
dupa ea ,,Numile Ta-tu-lui...9i
alu l-iului... 9i alu Sfu...ntului...
Duc...funin". Dar a greqitintdi
mina, incepi.nd semnul cmcii
cu stenga;ceeace esteun mare picat.
Cruceasefacecu dreaptagi Barulu nu stieexactcare-idreapta,
eziti.sesperie,cici vorbe5te
giar vreaparci si mai
cu Dumnezeu.
aibi o a treia mdni, ca si iasi din incurcituri. In eforturile pe care
le face.cu umerii.cu spinarea
cu ochiilui. exagerar
de
5iuir-6nduse
mari $i de lrumo;i.la am6ndouimainilepusealiruri, pe masade
noapte.parcear weasi ducdla lrunte5i un picior.
Mamaii ia mina dreapd,i-osrdngeJarreidegete.qi el le pune
pe toate cinciJ qi i-o duce la finnte, Barulu numegte frultea:
ptuntea.,,In numele Tatilui" a fost agezatexactin mijlocul frunlii
lui albe,dar ,,alFiului" o ia anapoda,cind spreumirul sting, unde
stdAminu, cind sprecel drept,unde esteSfdntulDuh. Seivegtedin
nou discu;ia stangului, deosebitde dreptul, 9i iar se innoadi
rugdciunea,careincepefrumos.
Se reia totul de-acapul,cu aritarea ci,,Numele Fiului" este,,a
bulic" adici: la buric. De alfel,in ciutareanoului cregtinsevedeo
stangecie,datoriti 9i no{iunii destul de vagi a buricului. El e de
153

pirere ca buricul esteburicul, dar estenesigur,cici sa putea ca

buricul si fie gi altceva.VerificareasemnuluiFiului sedepirteazi qi

trecepesteburic,cagi cumnu ar exista.

ci mi supir", ii zicemama9i figuralui
,,Fiiserios,Bar-utrule,
exprimi o marenedumerire.,,Uite,ista e buricul",fixeazimama,
qi el a inlelesci buriculsegise$tededesubtul
nastureluide sidef
care prinde minteanul de pichet al pijamalei,pe burti, de
pantaloniilargi,incheia;ila gleznd.Cmceae toati gata,dar nu e
numaiatit. La semnulinchiniciuniiseadaugio rugiciune,destul
de lungi, darobligatorie.
Un copilcumintenu sepoateculcafiri
si spuieintii rugiciuneaintreagd- Eiiati de ce:Somnule pra lui
Dumnezeu,
unde copiiiseduc indati ce adormgi daci pe Barulu
il ra intdlni din intimplareDomnulqi-lvaintreba:,,I'e-aiinchinat,
Barulule,aseari?"el trebuiesi nu umblecu minciuni,ci si spuie
cuml-ainvilat mama:,,Da,Mudnezeule,
m-aminchinat".De altfel,
gi
mamai-aspus cum il cheamipe el 9i cum trebuiesi spuiecdJ
cheamd,pupind mina lui Dumnezeu;i ficind o metaniecu un
Dlclor,

sinitate" a mers.,,Mie...si lui... titutu" a

,,Di-mi..Do-amne..
mers.,,$imimichiii...9i suioaei...
mele"tot a mers.Rugiciuneas-a
incurcatla cuyintele,,$ituturorcelordimprejurulmeu".liind de
preamulteori rgi Iimbalui Bamtuneputandsi-i scoatipe toli la
rdnd gi ajutAndu-se
mai mult cu gadejul,rugiciuneas-aoprit, in
gum deschisi,pe jumitate. $a renunlat.Urmareaa fost bine
rostiti.:,,Di-mipnine...sae...api..."Aci Baruturi-aoprit $ia cerutse
adauge,juciii Eio puci" gi i s-apermissi cearijucirii si o pugcd,
degicu explicaqia
ci Dumnezeu
dd de toate,afari de pqti, pe care
poateci, la urmaurmelor,le vacumpd.ra
de la MosCriciun,daci
Barulura h cuminte.Din pricinapugriicarei-afosrpermissi o
ceardsi pecareel nidijduiasdo giseasci.
a douazi de dimineald,
ldngi cafeauacu lapre,adusi zilnic de Dumnezeu,
sfir;irul
rugiciunii, trist, a fost spuscu mare bucurie:,,$i mi pi.zerite,
Doamne,
demoartea
de ndprazni".
Cumoartea
Barulus-aobiqnuit
de asti var5,de cind omommmustelecu stropitorulde aburi:el
insusia ucisintr-ozi.liri si wea,un [luture,peirecares-ativilit in
lulerni.Nipraznasinguria rimasririginar"d
gi nerosrid5i mama
a {icut-osdsepiardi in plapumiqi-nperinade puf.

NEGUTAIORULDE OCHET,.{RI
Clientul,Opticianul,doamnaFerdy
Magazinul
de optici ,,Latrei ochelari"
CLIENTUL:Domnuleoptician,
am venitsi-mi dai o pirechede
ochelari.
OPTICIANUL:Cu margineade
aur saude metal?
CLIENTUL:Cu cea mai ieftini
margine.
OPTICIANUL:Atunci vi sen'esc
nigteochelarifiri margini.
CLIENTUL:N-amce facecu ei:
n-amcine si mi-i duci.
OPTICIANUL:N-amr.n.rtsi zic
niqteochelarinemirgini{. Au qi
ceifiri marginio margine...
de aer.
CLIENTUL:Iarti-mi cd insist.Nu me intereseazi,dar vreausi
inteleg.
OPTICIANUL:Si vi dauun exemplu.Oriceplic de scrisoare
areo
marginede aer,o marginecareinconjoarimarginealui.
CLIENTUL:Vreisi-mipropuiniqteochelaripitrali qi cu marginea
gomati?Selipescde sprincene.
OPTICIANUL:FereasciDumnezeu:nu am aceastimarfi in
magazin.
Am dat exemplulcu pliculcasi putetipricepemarginea
la ochelariifird margine.
CLIENTUL:Cum?9a descoperit
margineanemirginiti?
OPTICIANUL;E o chestiuneveche,mult prea veche,stimate
domnule.intii. au fost ocbelarifiri margini5i apoi au venit

ochelariicu margini,ochelariicu sdrmeqiochelariicu arc.Defapt,

pirintel ocheladlora fostmonoclul.
CLIENTUL:Continui ci mi intereseazi.
Vorbegtica un domn
profesor.
(Surisulde satisfacge
al opticianului.)
OPTICIANUL:
Nu mai am cespune;s-aisprivit.
(ginditor):
CLIENTUL
Egtibun dumneatasi-mi spui ce esteun
ochelarcu arc?Nu pot si rni-linchipui.Il pui 9i sarede la ochi?
Atunci,la cefoloseqte?
OPTICIANUL(hlolog):Estea;anumitul,,pince-nez".
CLIENTUL:N-amnici o idee.Seaminicu arculde la canaoea?
(rizdnd):Sd
OPTICIANUL
vi-iarir.
CLIENTUL:O si mi-i ariti dupi ce mi-i da o pi.rechede ochelari
firi margini...Casi pot si vid ochelariicu arc.
OPTICIANUL:
Luaf loc,vdrog.Cenumir purtaf?
CLIENTUL:Numirul 37.
OPTICIANUL(ride): Imposibil!
CLIENTUL(reflectind):Portsi 42
OPTICIANUL:
Exclus.
CLIENTUL: Oaresi mi fi inqelat?(Segande$te.)
Staisi-mi aduc
(Misoari
aminte.
cu degetulpe margineatejghelei.Di din cap.)
Nu! (Numiri cu mina in aer Repede.)
Am qinr. 172.(Di din cap.)
Pardon,ista e numirul casei.,,
OPTICIANUL:
Nu m-atri
inleles.Cenumir de ochelariaveti?
CLIENTUL:Trebuiesi am numir de ochelari?
OPTICIANUL:Desigur.
CLIENTUL:$i, daci n-amnumdr,nu pot aveaochelari?
OPTICIANUL:
Nu sepoateaveaochelarillri numir.
CLIENTUL:Spuneaici suntmai ieftini {iri margini?Di-mi niqte
ochelarillri numir poatecAsunt$imaiieftini.
OPTICIANUL:Oricit ar fi ochelariide ieftini,trebuieneaperatsi
aibdnumdr
CLIENTUL:Foartecurios...Te rogsi-miexplici.
OPTICIANUL:
Si vi dauun exemnlu.
CLIENTUL;Ca si inleleg pe rind, cauti un exemplucat mai
aproapede plic.De pildi, tot un plic,insddaci sepoate,negumat.
156

OPTICIANUL:Nu sepotriveqte
.
CLIENTUL:A! trebuiesi sepotriveasci?
OPTICIANUL(araticu mdinile):Gulerule-aga
9iochelarule-asa.
CLIENTUL:
Cind [-amspusadineaori
ci porrnr 38,mdgandeam
la galoqi.(Scoate
galogulgi-lpunepe tejghea.)
Vezigidumneata:
nu
e 38?
OP|ICLANUL(iritat): Cdndv-amintrebatce numir puftati, ca
opl.ician
nu mi puteamgandiIagalosi.
CLIENTUL;gi trebuiesi te superi?La urmaurmei,9i ochelariigi
galoliinu sunttot ai mei?$i crezidumneata,
domnuleoptician,ci
naturanu a previzutnici o legituri intre numere?Crezici
numirul ochiuluinu corespunde
deloccu numirul piciorului?Am
spusci numirul meude la casieste172.Ei bine,qtiice numir am
la briqci?171.Nu vezici in fond e tot aia?Am uitatnumirul de la
pilirie: trebuiesi fie giacoloweunqapte,
weundoi...Si nu te crezi
dumneata
mai de$teptdecatnatura.
OPTICIANUL(filozofic):E cu totul altceva.
CLIENTUL:intii, trebuiasi mi intrebi nu ce numir am la sticle,
dar daci ammai purtatsaunu ammaipurtntochelari.Nu puteam
si port numir {Ird ochelari.Dar si ciutdm.Aduni numirul de la
galoqcu numirul dela brigcipicu celdela casiqi,Iic6.ndcalculele
dumitale,obfnem- nu sepoatealtfel- numirll ochelarilormei.
Si te intreb ceva:nu sunttoti ochelariide sticli?
OI'TICIANUL:Bada.
CLIENTUL:Atuncicerostau numerelede ochelari?
Suntunii mai
mari, ca geamulde la privilie, $i altii mai mici, ca geamulde la
pod?
OPTICIANUL:Ochelariisenumeroteazialtfel,stimatedomn.
CLIENTUL:Foarteriu. Zioiciti clientela.
UPI ILLA,N
LL: Ochelanrau numerede tirie.
CLIENTUL:Vezi?am in1eles...
Unii sespargmai lesnegi algi mai
greu (Arimat.) $i, in definitiv,de ce faceli ochelariitocmaidin
materialulcelmaifragil?Eu i-aqfi lbcutde...postav
OPTICIANUL:Dac-arfi de postav,n-ar mai vedeanimeni cu
ochelarii.Puneti-vipaltonulin capgiveli constata
ci nu mai ziri;i
deloc.
157

CLIENTUL:Ciudat.Nu te-aiintrebardumneata
niciodatide cese
vedeprin sticli gide cenu sevedeprin bumbac?
OPTICIANUL:
Dumneavoastti
nu vi e amintesdcumpiragi.
(Intri doamnaFerdy.)
OPTICIANUL:Sirut mina, cuconila,cu cevdputemservi?
DOAMNAFERDYTerminaliintii cu domnul,carea venitinaintea
mea.

OPTICIANUL:Cu domnul am $i terminat.(Citre client.) Ce vi

trebuiedumneavoastri
segisetteIa a treiaprivdliepe dreapta.
(Clientuliese.)
DOAMNAFERDY-Am cumpdrarde la dumneataun binoclu
defect.M-amdusaseardIa teatrugi actoriijucau cu picioarelein
qide-a-ndoasele.
sus.VederisturnaL
OPTICIANUL:
E-adevirat,
cuconili?
DOAMNAFERDY:
(Potrive$te
Poftim,uitd-tegidumneata.
bincolul
citre vitrini.) Uite,trecco trisuri: fugcde-a-ndaratele.
OPTICIANUL(luind binoclul,izbucneste
inrr-unhohot de ras):
Nu mi-a;Ii inchipuit si fie animalelecvadrupede
atatde comice
cind fug aqa.
DOAMNAFERDY(ia binoclul):Uite un domncarepoarti cravata
Ia spateqiumbli cu cilciiele intoarse.
OPTICIANUL(iabinoclul):Un cninelup fugepespinarecu coada
inainte.Ati observatci 9i figurile se schimbi:uite, un popi cu
barba in cre$tetulcapului;mustilile se tin dupd el, libere qi
deta0ate.
DOAMNAFERDY(ia binoclul):N-ammai pomenitaqaceva.(Se
uitd la opticiancu binoclulpusde-a-ndoaselea,
dindu-seinapoi.)
In interiormaiareun defecldepirteazilucrurilela doui pogte.Ce
camghiosegti,domnuleoptician.Te-aimic9omtcat un pui de
pisici!
OPTICIANUL(ia binoclul):Cuconiqilavelidreptate.Pe onoarea
mea.nu sunle(imrl marecao giscd.
DOAMNAFERDY(iabinoclul):Ai inceputsdsemenicu un moiic.
Cerescuze;i sirltd mina.
158

OPTICIANUL(seexecutilipind cilciiele): Si mi mai uit odati h

(Vedepe client intorcAndu-se
gi nimerindclanla
dumneavoastri.
greu.)
CLIENTUL;Bine, domnule,negustorseriosegtidumneata?
Imi
(Pipnie
pareriu. M-aitrimisla vopselirie.
9i gisegteun scaun,in
imediat!
careseinstaleazidefinitiv.)Si mdservesti
(citre
Lua;i,
vi
rog,
OPTICIANUL
doamni):
loc.
DOAMNA FERDY,A,!teptsi ispriveqticu domnul 9i scapi-mi, te
rog,de binoclu.
CLIENTUL(incet,citre optician):Estcsotria
dumitale?
OPTICIANUL: De undepini unde?
CLIENTUL(incet):A ziscdsi o scapide...binoclu.Si te invil eu
cera.Daci facepipi in apartament,
sAcumperio biciuqcide trestie
de mare.
OPTICIANUL(ride): Nu inlelegcevredsAspuneti.
CLIENTUL:Am ar'utqi eu un binoclu,insi de sexfeminin.Fitase
binocisi toti liceaupipi in casi...
5i5ase
OPTICIANUL:Cecredelidumneavoastri
ci esteun binoclu?
CLIENTUL:O msi de ciini cnrni,de toati liumuselea.
mi separe,binoclulcu buldogul...
OPTICIANUL:Confundatri,
CLIENTUL:PoatesAai dreptate.Al dumitalesecerela u9i?...
OPTICIANUL: Binoclul e un aparat de apropiat lucrurile
depirtate.
CLIENTUL:Sepunela ochi,caEiochelarii?
OPTICIANUL:
Desigur,
insi trebuiesiJ triicu mina.
CLIENTUL: Atunci nu mai cumpir ochelari. Di-mi un...
buldoglu.,,
nici nu qti$cevreli si cumpirali.
OPTICL{NUL:Dumneavoastri
Sunt
CLIENTUL:Bine,cumpir qiochelari.Maiai cevadevdnzare?
dispussi cumpir o multimede instmmentede opticd.
OfilC[ANUL (bucuros):Atunci,ldsali-misi vi fac eu o colectie
completd.(Ia malul telefonicai fluieri.) Alo, atelierul!Dumneata
egti,domnulFranl?Lasi,te rog,un momentgi adu-mila magazin
cdte un exemplardin fiecareinstrxmentde al rostru. (CAtr
profesorde fizici?
client.)Imi datrivoiesi vi intreb:sunteqi
CLIENTUL:Suntprofesorde dans.
159

OPTICIANUL:Cefacelicu instrumentele?
CLIENTUL;Nu e riu sdsesiseascila casaomului.
(Franlintri cu un stocde instrumente,
dusein brate,aiutatde un
servltor.)
OPTICIANUL:Dankesehr
CLIENTUL:Vorbegti
nemfetteperfect.,fuweasi inyAt9ieu.Di-mi
un aparatde vorbitnemtelte.
OPTICIANUL:
fua cer,anu existi.
CLIENTUL:Un prietcnal meuarc o pahie cu carevorbeftepatru
limbi.
OPTICIANUL;
Probabilci.le-ainvilat.
CLIENTUL: Nici vorbi! E o pdlnie cu patru limbi. Di-mi
deocamdatiuna cu o singurilimbi, pentrunemte$te.
OPTICIANUL(evaziv):
Aparatele
asteasuntin vami..Le voi scoate
pestetrei,patruzile.Uite,aveliacideocamdatiun microscop,
un
telescop,
un periscop.
CLIENTUL:Pune-ledeoparte.Care-imai mare, telescopulsau
periscopul?
OPTICIANUL:
Suntde fbrmatedosebite
insi foarteDortative.
CLIENTUL:
Vrearr
si re inrrebtlaci un relescop
e maimaretlecit
un episcop.
penrrucdun prolopope maimicdecirun episcop.
OPTICIANUL:
Intre optici.qisfintul clernu e nici o legituri.
CLIENTUL:
Al nu e nicio lesiruri?
OPTICIANUL:
Aci aveqi
un metru,un pluviometru,
un barometru.
un densimetnr;i
un termometru.
CLIENTUL:DomnulFrantra uitat si aduci un kilornetru.'fot se
ostene$le.
roagdJsaric si cu un u\inlelru.
OPTICIAN
UL (Jignil
): Nu tillemtaximere...
CLIENTUL:I.ln taximetrumic, mic de tot, ca si-i dau drumulne
birou si sd,mi ioc cu el.
OPTICIANUL(reteazi): Lipseste.
CLIENTUL:Punemicar un kilometru,tot aga,mic cletot, ca si-l
liu in sufragerie.
OPTICIANUL:O si vi comand.Aci avetriun barometru.Anti
ploaiaqivirrtul,vremeafrumoasigifrigul uscat.
CLIENTI.r-:E bun,il bagin ri.citorgi-lpui la vint.
160

OPTICIANUL:
Lua!-viin primirerermomerrul.
CLIENTUL;
imi lipsesre
din casigrozavun rermomelru:
Dezece
ani mi giusi cumpir qiamuitatmereu.Nu-tiinchipuicdli baniam
datpe medicamente
in zeceani.
OPTICLANUL;
E pentrutemperaturi.
Darmaicu seamipentruvindecare.
glflyu!,
Dacie5tibolnav
sl lel ta subsuoare
un termomctru.
ifi trece.$i mai are un folos:
scrve5rc
firi si seconsumc.
cavenluzele.
Credci dumneata,
care
ai atiteatermometre
in privilie, efd sAnitostun.
OPTICIANUL:
Am un suturaiteribil.
CLIFNfIJI;,L.r1,i-mf 9ipe mine,punetermometrul...
Ai isprivit
cu furnitura?Di-mi acumochelarl.
OPTICLANUL:
Vi mai trebuiaun binoclu.
DOAMNA FERDY Vid ci sunteti amator de lucruri rare. Vd
recomandbinoclulacesta.
CLIENTUL(goptind):Ziceaici nu e sotiadumitale.Te ros si md
p r ezi nli.
OPTICIANUL;
Doamna1ierdy.
CLIENTUI (sculdndu-se
in picioaregi complementdnd
intr_alti
partedecdtin direc;iadoamnei):profesorulBankuk,maestrude
dans5i de educalia
voinleiprin sineinsuSi,
releparie,
masnerism
animal5isugestie.
HorelIngli5.undeocupun upir,u-.nt."
DOAMNAFERDy(cirreoptician):Un barbaidisdns.Uile cum
saluti. (CdtreBankuk.)Binoclulacestaprezinteobiectelesaupe
dos,adici intoarsecu spateJe,
saucu iusul in jos. sau culcate.
lrin{ele$iobiecrele
in miscare
merganapoda
gidi_a-ndararele.
BANKUK(spiritual):Admirabille Lun icasi si la ciile ferate.Stii
dumneata
cite.ciocniri
s-arpuleaevin dacdge6ide gari ar avea
acestbinoclu?Ar fi de ajunssi seuite la un tren in peiicolpentru
catrenulsi o ia la luga'indirir.Ziceri.doamni,cd maiface'ceva?
DOAMNAIERDYPrezintiobiecteleculcate.
BANKUK(9imai spiritual):E bun contriasandacilorHotelulmeu
e qti.n
plo5nilesi gindaci.pui binoclul;i_i culci. (Cirrc
{e_
optician.)Parcimi-aducamintecd-mimaitrebuiaceva.(Grav)Nu_
mi poti dasi un grasometru:
ala credci secheame.
OPTICIANUL:
Grasometr-u?
La ce seintrebuinleazd
erasometrul?
161

BANKUKMi se-pareci seatArnide urechi

OPTICIANUL:In cescop?
Ne stamea
CLIENTUL:Ba mi separecAsenumegtegrasoscop.
vreasi slibeasciEia incercatde toate.Mi-aspussi-i cumpir,cind
voi gesi,un aparatdin aceleacareseagali de urechi.
la
OPTICIANUL: inpleg. Dori$ un telefon.Luagiun abonament
centralaautomati.
CLIENTUL:Si credeticl slibeote?
OPTICIANUL;Toti abonatiila centmlaautomatiau sli'bitin Ease
luni cu cite douizecide li.ilogmmc.
amluatqibinoclul.
CLIENTUL:if mulgumesc,
(DoamnaFerdypleaci.)
domnuleprofesor.
DOAMNAFERDYLa revedere,
CLIENTUL:Acumdi-mi niqteochelaribuni.
OPTICIANUL:Rimisesemla numirul dumneavoastriNu mi-a1i
spusce numerad purtatpini acum
iLnxtUL: oaceig mai fi purtatochelari,nu inlelegde ce aqmai
cumpiraaltii,Suntde felul meuconservator,
OPIiICIANUL: La purtare,numiml creqtedin an in an'
CLIENTUL:Cum,cre{teagasingur?
OPTICIANUL: FireEte.
mi separechiarfoarte
CLIENTUL:Nu mi separeatit de fltresc,
bizar La briEcamea,pe careo am de cinci ani, niciodatdn-am
acestlucru,Creitecifrasaucre$tenumirul?
obserr'at
OPTICIANUL:Ochelariisuntun fabricatexceplional'Si alegem
numdrul care vi trebuie.Lua$ loc, vi rog, pe acestscaun'(Il
incoace.
conducela un fotoliu.)VI rog,uitatri-vi
(ii arati o planqicu text de diversemirimi Clientulintoarce
capulin parteaopusiqiseuiti linti).
Vi rog sevi uitaf Ia mine.
OPTICIANUL:
de zeceminute'
CLIENTUL(cu capulintors):Mi uit la dumneataOPTICIANUL, in patt a ceeanu mi puteli vedealntoarceii-va
soremine.(Clientulseintoarceincet.)Acumcevedef?
iLnNtuL: gtiu eu cesi zicl
Nu vedetinimic?
OPTICIANUL:
CLIENTUL:Absolutnimic.Dar audo voce.
162

OPTICIANUL:Voceamea.
CLIENTUL:Probabil.Cred ci domnul Frant a plecat.
OPTICL\NUL:Si mi apropiipu1in.Nici acumnu vede!?
CLIENTUL:Nici.

OPTICIANUL:
Foarteneobi$nuir.
(Seapropie.)Dar acum?
CLIENTUL:Nici acum.
OPTICIANUL(vine ldngi client)r Mi vedeli sau cel pufn mi
zang!
CLIEN'IUL:Nici nu te vid, nici nu te ziresc.parci nici nu ai fi.
OPTICIANUL:E un caz unic de miopie. (Opticianultrece Ia
spateleclientului.)
itlnNtUl: incep,casi zicaga,si te r,ad.,E;ti
la spatelemeu.
OPTTCIANUL:
Dince in cemaicunoslEsteexacr.
(Opticiamrlscoateceasul9iexamineazi
ora.)
CLIENTUL:Acumte uili la ceas.
OPTICIANUL:Extraordinar! Domnule, dumneavoastriaveti
privirea
dorsald...
Mi vedelicu ceafa...
CLIENTUL:Nimicimposibil.Unii rtd cu coadaochiului.
OPTICIANUL (ia tabloul cu litere qi-l plaseazi in spatele
clientului):
Ciri!.vdrog,rindulacesra.
CLIENTUL:Nu descifrez
nimic.
OPTICIANUL(mutandu-$i
degerulpe alt rind): Citili aici.
CLIENTUL:Tot nu vid.
OPTICIANUL:
Nici aici?
CLIENTUL:Nici aici.
OPTICIANUL:
Peminecredci mi vedetri.
CLIENTUL:Egtiin spatelemeu.
OPTICIANUL(uimitsi cdutindo solutie):Voi telefonadoctorului
OrlandoPopescu,
qi-ivoi ceresfatulpentrucazuldumneavoastri.
(Desprinde
telefonul.)Alo! 13 13...Casadomnuluidr popescu?...
A; puleavorbjcu domnuldr Popescu?...
Astept...
Da.Domnuldr.
Popescu?...
Si vi expunun cazextremde interesant...
Estela mine
un clientcarevreasi cumpereochelari...
Suferiinsi deun defect...
saumai binezisareo insuqirecurioasi:Nu vedecu fata,insi vede
foarteclarcrrspatele,..
Sinu stiucumsi-iaqez
ochelarii..,
Al nu este
casadomnului dr. I. N. Popescu?
Estecasadomnului dr. N. I.
163

Popescu? Mi scuzali. (inchide telefonul Cauti in cartea

telefonici.) Sunt in carteatelefonicdoptzecide doctori, pe careii
cheami Popescuqi pe unul il chearni chiar PopescuDumitrescu
(Ia telefonul.) Domnigoari, dali-mi trei, douizeci 9i unlrr zero'
Si trii$, domnule doctor.
trei...Alo!...casadomnului dr. Popescu?
Am un cazcuriosde oculism...M-amin$elat?Nu sunteiidomnul dr.
Poppescucu doi p?.,.Sunteli domnul dr. Popppescucu trei p?..
Nici nu sunteti medic?...Suntefidoctor in drept?Scuzati,vA rog!
(Citre client.) N-am noroc si dau de oculist' Problema e
urmitoarea: Dindu-ne seamaci dumneavoasfi vedeli cu partea
dinapoi.estede Sliutexactcu ce anumepunctvede$.ca sd stiu
unde punem ochelarii, mai sus sau mai jos'.. Dali-mi voie sd vi
oipii...

binNTUI-' Mi gldil, nu mi pipii, ca!ip.

Atuncice-ide llcut? Cevirsti aveli?
OPTICIANUL:
CLIENTUL:Vreisi cauginumirul ochelarilorin numirul anilor?
OPTICIANUL(ii pune bruscdegetulpe riddcina nasului):Ce
vcdeliacum?
CLIENTUL:Nimic.
OPTICIANUL(apropiedegetulde ochi 9i-lm!ci): Nici nu di din
pleoape.(ii pune degetulpe globul ochilor.)Fenomenal!i-am
begatdegetulin ochi9i nici n-aclipit!
CLIENTUL (blajin): Nu 1i-amspusdemnule,ci am ochi de
nortelan?
Nu mi.a1ispus!Acumseexplici.Dece
bltICtANUL, l. portrelan?
maiciutali ochelari?
CLIENTUL:Dumneatacrezici daci a$aveaochi,aqmai cumpira
fi ficut cu ei?
ochelari?Ce-a9

CUMA FACUTMAMAPEMITU
In casanoastli tot ce s-a
ficut, de citre mamanoastri
a fost fecut. La inceput,era
mama.Nimic imprejuml ei
nu era,decatcasati bititura.
Nu eraurate,nu erau pisici,
nu erau purcei qijucirii, nu
erau giini, qi nici cilei nu
erau - $i pe toate le-afecut
mama,carefaceqi-acum
toate
cu miinile ei, pe careMip le
pupi ori de cite ori mninile
curatealemameiseapropiede fafaei.
La inceputde tot, mamaa fi.cutcafeaua
cu laptesi smintina
qi,pe urmi. l-alicut pe tatu(u.in curte.prin tritoi,ca si nu_imai
fie urit de tol,Tot mamaa licut-o5ipe bunicanoastrd.
carca ie5il
nifel coco$ati.$a cam frnnt cind a fost scoasidin cuptor $i
risturnali,din oalacu gura-njos,
pescdndura
de tiilei.
De Criciun,la cozonacicu Mi;u, caree o harnici gospodini,
alegAnd
stafidele
9iminc6ndu-lepejumitate,mamai.aspuscuma
fi.cut-ope ea,acumpatrx ani, tot de Criciun.Stafidelemici,rogii,
sepotrivesc,
pentrua fi deosebite
unelede altelesi de cozilelor.cu
degetele
micialelui M(u, caligdrilecu chibritele.
.,pecelesricate
le tragideoparteqi le arlncim", i-aspuslui Migumama,qi Mip a
gdsito grimadi de stricate- si, in loc si le aruncepreadeparte,
le-amnncat.,,Vezisi nu te imbolnivegti,,,
!a spusmama,dai Mig
165

StiecA nu se imbolnive$te.Stafidelerimase,care au trecut in

tot Mitu o sal minence,ciupitepe felie.
cozonaci,
PeMi1u,mamaa ficut-odin coci qinuci,qipe titulu mi separe
ci.din coci qimac,fiindci aremustili.A luat,PentruMi!u,o Punge
de fiini, o cani cu lapteqi cinci albuguride oue betutcsi cinci
gilbenuguri,9i le-afrimintat bine.La Mitrua pus qi o bucati de
vaniliegi zahir mult, cernutprintr-ositdblondi. Canda fostgata,
presiraticu
din copaie5i.intinzind-opescandura
mamaa scos-o
{iini, a indesat-o,i-a tras bratele $i picioarele, i-a prins
incheieturile,una cite una, citindu-lecite o rugiciune, buni
pentruintirirea zgdrciurilorqi,rotunjird intre palmemirgelecXt
cite o unghie,tiiate cu
boabelede maziri,cirorale-apusdeasupra
foarfecadin marginide solziargintii,de crap,i-a lipit degetela
picioare,canigtemirgiritare cu umbri trandafirie.
Fiindci a voit si aibi o fatiisprinteni,caresi steamai mult in
picioareqi mai mult sdumble,mamai-aficut fluierilelungi, atit
genunchilor,
catfi dedesubtul
deasupra,
$i s-aferit se-iingreuieze
In mljlocul
qoldurilecu a$ternuturilenegegi somnoroase.
a impunssemncu unghia- un ochiinchis- qi,cu trei
pnntecului,
stafidenegre,a ficut trei alunile,ca si o cunoascimamatoata
viala,daces-arintampla,Doamnefereqte!si o piardi sausi o fure
pe Ia margineapldurii, lreodati, SfantaSfintelor,careademenea
preacurat,
fetele
pelremuri,cu ochiiei deciprioari 9icu zAmbetul
gi le cilugireaintr-unschitin piscurileplequve
sfioase
Pentruochia fostmaigreu,cici, intii, mamaluasedoui boabe
de piper,apoidoui misline,doui migdalecu cripitura albi. Nici
una nu se nimerise,ca si scapereqi si scrutezesigetind.Aici a
trebuito piui 9i o alifie.in piui, mamaqi-aslirdmatcerceii9i un
inel, pAni i-a prefecutintr-unpraf arzitor qi plimidind pulberea
scinteietoarecu grisime de piatri i-a dat ciutdtura ei de azi:
neagri,ca un spinde diamantinnoptatpe dinliuntrrrgi cu o stea
dedesubt.
in sfdrEit,
a puso in cuptorulde zid pentrupiine, de unde a
zvelti.In cuptor
a$acum estegi sevede:frumoasi,subtrire,
scos-o
r66

s-apehecutinsi cevaneprevezutj
cdi-avenit,pe gaurade fum, in
cuptor,un su{letcares.aincuibatin coce,$i care,mpt din celume
$i taine, $tie lucruri noi, neinvilate 9i nici trecute prin gindul,
weodati,al mamei.
Cum l-a ficut mamape titufu e altceva.Fiind pe atuncimai
siraci,n-apututsi cumpereIaini, nici coloniale,
9il-aplimidit din
td.r6.1e
de milai. A cipitat un sacintreg$i a pusin dtulu tot sacul.
Altfel nu iegeatitugu nici agade gros,nici agade mimiliga.

PADUREACOPIILOR
Fiindcdai fost cuminte,mi
cum
[iu de cuvant9r-t]povestesc
erapidureain caremijucam eu
toati ziuadevari, cind erammic.
Tu gtii ce este o pidure.
Mergiintrecopaci,in susqiinjos,
inainte$i inapoi,la stinga qi la
dreapta9i pretutindeninumai
intrecopaci,qicopaciisuntinfipti
in pimdnt, de ridicini. Tot aga
eragi pddureamea,cu deosebire
ci, in loc si fie lipili de pdmint,
copacii umblau de colo pini
colo, neqinuqi de nimic.
Cateodati,candtreceamprin pidure, eraacolotoati, 9i pini sdmi
intorcnu maieradeloc,;i a douazi iar veneaindirit.
Nu gtiu cum s.aintimplat cd pddureaastaferi pireche a fost
zimisliti miqcitoare.
Poateci din pricinamultor copii cid erauin
statelecareincingeaucodruldejur-imprejur,copaciiauluat celz din
zburdilnicialor gi au rimasnebunatici9i copildroqi.
Citeodatine
suiamcite zece,cincisprezece,
intr-unpomgiel o luala dnrmcunoi,
caun carcu boi, ne plimbaprin toati pidurea,;i seintorceacu noi
in circi in locul unde ne suisem.Apoi, igi inmuia crengile,lasindule cu noi in jos, noi ne ploconeam
Ia el, el da din virf a,,mulpmim
dumitale".Pomii erauSidqte tilhari: intrau in livezileoamenilorqi
pridau merii pArguiligiperelecoapte.Cind ai si vezir.reunbradcu
168

poamein el si Stiicd ai de-afacecu uu hot. CoDacr sescutumnitel.

candseadunaucopiiisi roatepoamelefuratele eraudiruire lor
Era o babi cu pirul roquin partea locului, carelicea farmece$
rraji cu pidurea copiilor,puind arborii si umble la rAnd,ca plopii,
unrrlinapoiaceluilalr.
pe marginile
drumurilorde o partesi de ita.
;i dacdvoiasi goneasciun om, infricogat,din casalui, casi i-o ia altii,
babatrimiteapahx, cinci molifli bitrani de seaqezau
in poarti, plini
de bufnile $i cucuvii qi cite unul plecatdin pidure cu luni cu tot,
luna afldndu-setocmailn pdienjenigurile
lui, c6.ndporr.reacopacul.
Spunetu, nu te-arapucafrica ;i n-ai fugi daci, dqtepdndu-te intr-o
buni dimineaqi,ai da, in bititurd, de patru clopotnifesaubiserici,
ieqitein timpul noptrii din pimint?
Cit priveEe moliftii, ei au qi o voce ciudati, ci risuni cum ar
quieraun clopotin desimealor qi uneori parci.ar purta in ei cAteun
ceasornicmare,carebateorele$i toacalor misurati. Sub camilavca
neagri, atimati brazilor din crettete pe bmte, se aud $oapte
cdlugireqti,pidurile din cregtetulmun$lor vorbind adeseoricu
Domnul,in limba de rugeciunia vantului,care-igraiulcdtrevecieal
lucrurilor tainicede pe pimint.
Pidureameaeragi locuiti de o mullimede Iipturi cu coarnesau
numai cu copite,cu labe,degetegi unghii; fipturi, unele mari, insi
blajine,lisdndu-sesi fie apucategi prinse;zimbri cu fruntea lati,

cerbicu ramuriin cap,trapicuzulufideos,simistre[i,

purtetoride
rituri ai $tampileiumede dumnezeie$ti,
insemnati cu doui litere,
alfaqi omega,in miiloculunui rotogol.Noi alergamcateojumdrate
de ceasdupdun bivolsilbatic,il prindeamin bralegi el sedezumfla
incet,dindu-5isuIetulinrregde bucurie.
Vrei sd-gispui adevirat? Animalele erau de cauciuc subfire gi
pidurea era de gutaperci * ;i primarul noastru le umfla in toati
sdmbita searzcu pompa de bicicleti, ca si avem cu ce ne juca
duminicadimineata.

PLICUL
Bamtuweaun plic.
-Nu-1i mai dauplicuri,ci Ie strici,ii
rispunde tatufu, qi mi costi unul
cincizecide bani.
-Vreau si chiu la Baqov..
-Tot scriiqinu maiinve$si scrii.De
un an, de cind ,,chii",au mai iegitopt
romancieriqizecepoeti.Terog,Barutule,
fii serios.$i si nu-mi mai mdzgilegti
plicurile,ci mi supir.
Pauzi.
-Di-mi un plic, ci nu mai chiu.
-Daci nu scrii,de ce-gimai trebuie
plic?Acumnu e timp de plicuri.Du-tede
te culci: mi-ai ligiduit ci ai si dormi
doui ceasuri,in toatezilele,dupi-masi,
casi te duc la cinematograf.
Tine-tede cuvant.
-Mi cunccu el! ziceBamlu.
-Cu cinecu el?
-r,u prrcu,.
-$i mi-l dai inapoinemazgilitti curat?
-Il pui su'penni.
*Bine, uite un plic. Si deanaibasi mi-lmototoleqti!
Mi[u a prinsde vesteci frateleei a cipitat un plic.
-I-ai dat lui Bamluun plic, ziceMi1u.
*De undeEtii?
-Lam vezut.
-$i dumneatace r,reiacum?
-Si-mi dai gi mie ceva...
770

-N-am nimic de dat.

-Si-mi dai ochelarii,si mdculccu ei.
-Cum sd-irdau ochelarii?Trebuie si citesc.Dacd-1idau
ochelarii,nu ma' pot si facnimic.
Mitu $tiaci nu i sepot lisa ochelarii.Repede:
-Atunci di-mi ceasul.
-Ai si-i spargigeamul.Lai maisparr.
-[ram mici,Acumsunt..,frumoasi,
-$i cAnderaimici eraifrumoasi,qitot ai spartgeamul.Darce
vreisi.facicu ceasul?
-il pui la gat.Mi uit cit o sddorm...
-Lasd, cind o si.cunogtinumereledepe ceasornic,
i1icumpdr
unul de mind.
-$tiu, ziceMilu: acue douisprezece.
-Ai pusdegtiulpe patru.
intreabiMigca.
-Patru nu-idouisprezece?
-Ai dreptate,Mitule.Totunae. Jine ceasul.Staisi tri-lpui de

get.

Aproapedoui ore reglementare

au trecut.Titutu uitase,furat
in povestirileunei cirgi cu poze,pe careo ascundede copiii lui,
lacom si mindnce singur din dulceprile scrise.Barutu casci.
gutural,cu un mare accentde lene in voceaciscatului,scos
dinr-un maregdtlej.In privinla lui, titulu e firi griji: Barulu o si
doarmi mult si o si-l rizbune pe el. O sd ceari toati viatasaJ
dezbrace
imbrace.
si-lculce5isd-l
gicume biiar
scoale
cineva,
5isd-l
qi
fiumos, cum titulu areun singurbiiat, iar titutriiceilalf au fete
multe,Bam[uo sAfie fericit.
A bitut de tase.
-Buni dimineala,purcei!
MIJU (inapoind ceasornicul):Nu gtiu ce are, titulule, ci se
invirteqtemereu.
TATUTU(tehnic):I-airupt,desigur,
acul.
MIJU; Nu sa rupt nimic.
BARUTU(restituindpliculin perfectistare):Poftim!
TAIUfU: Bravo,Barufu!
BARUIU: Lam qi lipit!

UNAT$I SUMOS
De
mici,
., deosebirile,
categoriile qi privilegiile se
videsc intregi, ca intr-un roman
construitcontm
adictoriu.Pentru
Pentru

cAe fatd $i are un an mai mult

decdtel, Mip sebucuri, asupra
lui Barulu,de o autoritateci.reia
el i seimpotrive$te,
darpe careo
suporti,in partedin superstilie,
qi in parte pentru ci. nici nu-i
displace.
-E soamea,explici Bam;u,
cind a primit un pumn $i nu a
ftlspuns,
-Si daci e sorata.tu trebuiesemininci bitaie?
Barulurnde,aducdndu-qi
amintecit e de mic qi de catifelat$i
de inofensivpumnulcdt o floarede leandru,al Miqurii.El ;tie ci
dacdi-ar trageel un pumn, cum poate,buturugi duri 9i optimism
guraliv,autoritatea
fetitriiar fi numaidecat
decapitati.Ea trage-nel
ca-ntr-unburduf, $i el nu poateda: e bun. Numai cind colpl
pumnuluinimerettepe la nasullui cirn gilat,secamsupiri.putrin.
Il jignegte mai mult prestigiul atins, decat o durere abia
inregistrati.Barutue in staresI seristoarnede zecide ori pe rind
cu capulgicu spinarea
de pireqiEiparchet,Iiri si-9isimti umflati
carneacucuielorconsecutive,
PeBaruquil impresioneazi
iu.tealapi
nemotivarea
cu careMilu
il acoperi pe neaqteptate
cu palme.In orice atitudinesar afla,
culcatd,pe scaunsau in picioare,miua ei fragili distribuie
172

douizecide palmecu vitezacu careiqi ascutemAcehrulculitul pe

vergea.
El clipegte
iute,ceutandpricini logici avijeliei,isi holbeazi
pini dincolode sprinceneochii,maricanlte rdsirituri,qirimine
ganditor,firA sebinuie cit ii sti nedumerirea
lui de frumos.gi pe
urnd, MiEuserdzgandegte,
facepe mamaqi-lpupi - si el, cdnde
pupata$a,sezbateqi refuzd,pAni ce-qischimbigdndul9i el, 9i se
siruti amindoi,pe nas,pe ochi,pe urechi,pe birbie, exagerand
incetinirileqi ci.utarea
locurilorde pupat.
Cind n-arecu cine si se culce,li dupi ce a cer;it aten$ile
mamei,disputatideopotrivi.
deamAndoi
copiii,unul pretinznndci.
gi
eae a lui toati. celAlalttot aga,Bamtuia de o labi ursulgiintri cu
el in pat. Casi nu rdceasci,
ursule invelitcel dintii cu plapuma,
pini la guri, lisindu-i-seloc si respire.Ursule un biiat de ispravi
$iseuiti ca^unnerodcu veqnicinocentullui ochialbastru,carei-a
mai rimas.In trei ani, i-aucezutun ochigi o ureche.Miqu9i cigeii
s-aujucat cu el pe subt canapeagi l-au tarat pe subt dulapuri,
trigdnduJcu dintii.
Baru;urenunli bucurosla o bomboanide ciocolatdpe carea
cerul-o,
dacesocoate
ci la bomboana
lui ar fi rar,nit
cineva,
mie-midi mdmicaanta...
-Ia-o tu, ziceBaru1u:
Mip preferi si le mindnceinsi pe amdndoui,cind ii di
mamadoudbomboane,
unapentrueagialtapentruBarup. Saule
cantire$tecu ochiulgi,dupi cegustipe ceamai mare,cu intentia
de a o dape ceamici frateluiei, maifaceo socotealiqio min5,nca
qi pe ceamici. Dar mai bine le bagi pe amindoui odati in glri,
dupi cele-aexaminat.
Intrevarieti.tile
miruntea.levietii,cu creioanele,
cu ci4ile 5icu
pdrelii mizgiliqi cu compot, scapiri frrea lor viitoare. Milu
onduleazi,dansindcu un ritm asiatico fantezie:pule piciorul
piezi5.
il ridicdpe celilalr.intindebralcle.5i le suce5re.
5i garulei
participe la valul pe carel improvizeazdfiin1a-i treziti de
reminiscenlele
misterioase.
Seopregte,
saluti,cereaplauze9i trece
la altceva:
vreasi puieventuzepipugilormarisauseducela Bamtru
qi-lmugci.Saus-arepezitBaru1ula ea,in pasvictorios$i a mu$cato el. Mqcitura fetii nu-lscoatedin fire pe biiat. El vinecu buzele
sra nse
subtnass. o v i i n d u -p5i ci i o a r e l ezice
.5 i cusim p licita te :

-Mi1u m-amuccat.
Mi!u, in schimb,recnegte
fi, dupi ce i-a trecut impresiasau
durerea,seopregtein fap lui qi-izicescurt:
-Prostule I
Apostrofail supiri pe Barutrumai mult decato muEcituriqi
doi pumni.Reflectind,el seapropiede noi ii ne raporteaze:
-Jice casuntpott...
Barutru
credeci ,,prost"insemneazi
cici daci-lintrebi:
"urit";
,,Darcum eqtiBaru;ule,tu?",el rispunde:,,Suntsumos".Pe cind
,,urit" arela el sensulde murdarqi de minjit.
Cugetarea
originalia lui Baruqu
semigciintre seriosprofundqi
intre baroc.Seuiti la claniaugiiun sfertde ori, cu priviriledusecu
totul intr-alti lume$i nu-lintoarcenimic de la filozohalui. Daci-l
intrebi:,,Lace te gindeqti,mii biiete,de te uili a.9a
9isufli?"el tace
de cateffei, patruori neintrerupt,$irispunderizdnd,caaseari:
-Mi. g6.ndesc
la o giini... Am alut o giini in pat...ziceel.
-$i fo fi umplutplapumade giinal?
-Nul rispunde Barulu, rdz1ndgi mar tare: i-am pus un
{ehvet...
Rispunsulnefacesi.ri.demcu hohot,qiBarutru,
incurajatcaun
autor,selanseaze:
-$i am mai alut cela...adaugiBaruqu.
-Ce-ai mai ar.ut,Baru;ule?
-Am maia\'utun nasin cot,ziceel,9irddecu mninilela burtd.
$i ride qi Mip, care se bucuri de-o capacitatede ris
extrawganti,cagi Bam1u.
-Ce zici tu, titutule, ci o si iasi biiatul nostru?intreabi
meicuta.
-$tiu gi eu?...rispunde titugu.l'q r.reasi iasi un qolticde
povestitor..
.
Miiculii ii place,cici gieaaw partede un asemenea
mincinos
gi
al condeiului. ziceci nu i-arpireariu.
-Ce wei si te facitu, Barulule,il intreabiMiqu,care,la patru
ani.a $icApiLal
o minrede mitusici,
$i Barulurispr:ndecu avint:
-Tinichigiu!
174

db

O PISICA
A intrat acumdoui luni,
in casi, cu tihni 9i
simplicitate. Venea pentru
intiia oari qitotu4isar fi zisci
a mai fost qi cd-i aparlinuse
ceva din
apartamentul
noastru, atat de familiari ii
em ciutitura galbeni,atdtde

sigurpasul,mut qi lin, cu care

igi ducea silueta de catifea
prin odii. impiriteasa
pemantuluiintregnu ar putea
si aibi o geanimai fini, o lini$temai aristocratici,o stipinire de
sinemailinigtitd,un stil mai suavdecatpisicanoastristrlini.
-De undevii tu, neagrecabeznatareqi supli ca o cealadin
intunecimeqi cum sa intimplat si-1ialegitocmaiciminul nostm
silaq?Ai mai fost vreodatdpe la noi, pe cind lipseam,in timpul
somnuluinostmsaual cilitoriilor noastrepe lacuriledintretrestii?
Cum de-ainimerit aici?Poateci te-atrimis cineva,pe carenu-l
qi caresegindegtela nor...
cunoaqtem,
-Miau! rispunde pisicaqi luminile de aur ale ochilor ei
lunaticis.auridicatsprenoi, cu gtiinlaci intilnescprivireanoastri.
Dumnezeua dat un semn de infelegerelumilor pe care le-a
ndscocit.
ochii,suvenire
deceruri.reminiscenga
de infinir.inrocmit
in afari de urzealasAngelui
cu carnea,cao floare,ochiulducecu
sineo firimituri de steaqi o figiduin{i.

-Fiindci vengi neatreptati,fii bineveniti, mi1a. Uite sofaua:

gi-oddruiesc.Uite oglinda, in care ai sAte gite$ti. in farfuria de
porgelani cu doui flori de smalqvei aveaun izvor de api pentn.r
gurila ta, ca o foaie de garoafi palidi;i rozi. Copiii gi-ovor umple
in fiecare
ecarezi cu donita
donip lor de cristal.Uite copiii...
-Miau! rispunde pisica,miau! Blana ei de lutri s-adesficut
de-alungul qi incepind cu tamplagi smriind cu sfircul cozii,miga
trece de cateva ori ;i se intoarce, frecindu-si blana caldi de
picioarelelor goalcpini la gcnunchi.
Barutu,caren-amai vizut pisici, e mi;cat adancti Milura, care
a mai vizut pisicilepestrile,e impresionatide culoareaei, negru-n
negm, de minuqile de velur ale labelor,moi ca niste pensulede
picturi.Bunica5tiemaimulrelucruriadevirateca noi sj Lilmice$le
pisicafi culoareaei, purtitoare de noroc.
Pisicanu a mai plecatde la noi. Pe o perini mare de mdtase,
uEoarica o umbri cu broderii de fir, ea doarmezi gi noapte,ca qi
cum trebuiesi seodihneascitoati vialade o greaopintire, pe care
ar fi lecut-o din risputeri intr-altil existentri.$i pentru ci. noi
muncim lhri de rigaz, ne bucurim cd putem adiposti idolul
inefabil al repaosuluigi al lenei surazitoare,in gospoclirianoastri
de unelte. Camera unde doarme pisica am impodobit-o cu
moa$tele
noastrecleprel:candela.
cirlile. icoanele,
anrintirilede la
bdtrtni, ceasomiculcu bdtaiarari de dom, pregurilede lini tercati
ca ni$tedrumuri scurteboite cu soare.Un ciucure de borangical
qewetuluimesiigidild urecheapisicii.oprirdca un fluturenegiupe

tdmplaei cu mustili.
-De cefaceagapisica?
-Toarce ca fusul,murmurl camarea,cAnti cavantul,$uieri

ca graul. Asa face-pidurea, aia curge apa, a;a gerne salcia qi

bombine furtuna. In somnul ei, cu auzul la pimdnt, mita asculti
vioaralumii, carecanti pretutindeni,in celede susgi-ncelede jos,
in pripastie5i-npiscurigi.ncreasra
ririci. si viculei seaudeca un
ecou al viorilor din tirani si ape...

I,.{STUNII
Intr-o fiin[d de o suti de
grame,leginati de un zbor
asculit,ei reprezinti regula
intreagi a vieEii gi cinstea
naturii. Au venit din
depirtirile mari alemirii, cu
aripile de culoareatalazului
din orizont, singuratici ca
marea,singuraticica zarev.
'Iiecerea lor dintr-o lume
intr-alta, despirliti
de

nimeni
n,. 0"","o"".ru,
einimeni
lX;ffi"LT#,l|,1;ffi1:

de negrelevijeliicere5ti.
carescuturddin adincurinecunoscure
constelaliile
gi zodiacul.lqezatdpe un hr de telefon,rAnduneaua
poarti prestigiuluniversului,
vizut dintr-oplaneti mai puri, Ilri
descompuneri
qi cam.a au insugiride
$i putregai,undevegetatia
metalqi corindon.
Abia scobori.tidin intunericEi din lumini, ea i'i pregare$te
cula,in care sdliqluiegte
un anotimp,curardin depri;de;le ei,
stipdni de sinestdtdtoare,
neimpirtiqindcu omul 9i cu g6.ngania
pa;razitzri,obiceiul de a-9ifura cuibul gi de-adormi in -gun'oi
9i
sudoarestriini. O casipe Arges,o casipe Mediterani,o"casiin
Egipt,prinrremormintede regi,bisericili,turnurile,smncilesunt
pline de clidirile ei uniforme- canigteurcioarede lut spinzurate
d:..r"tir] in ostenealazidirii i9i gisegteindreptitrireade a se
odihni9ide a visain bordeiulei aerian,dispreqrrini
potecape care
1?1

iqi tnri$te momAiaomul in cA{i 9i drumurile gata fecute Unde

coboari incepeqi sfir;eqte,plecind, noui pretutindeni,neostenitd
in perpetuaei mobilitateqi renovare.A sosit,a stat,a plecat.
Lunaticii, chemati in somn citre slivile sticloase,se intraripeazl ca si urce turla catedralei, dar zborul lor govlielnic se
opre$tela cruce.Ar voi sulletul si se ridice mai sus,sd escaladeze
cerul 9i pribeagprintre nori si se risipeasciin ziri, ca un parfum
intorsin floarealui, dezlAnatde azur Omul scoboariinsi pe brdnci
inapoi, ingreuiat de spinareqi de genunchi9i purtind in goldrana
robului singerati. RAnduneauazboari la aqtri.
Ea nu a lisat, despirdndu-sede o perspectivide plopi Dide un
lac str{uit de silcii, nici pireri de riu, nici datini impletite cu
aripile, ca nigtespini.La pimint s-auitat atita timp cat a construit
cu dumicafi de lut, un balcon in dreptul stelelor albe. Un
a zburat.
pimanteans-aputut apropiade fulgii ei de inger albastr-u;
insi mina omeneascinu a mi.ngdiat{iptura ei inexistenti, cind a
pus-oin palmi 9i s-auitatla cadavrll ei de floare' Din clopotnip din
care a cezut pini Ia mina ta, indri8ostid de pipdirea
zburitoarelor,o gimilie de sulleta gesittimpul si piari, casi-$ lase
intre degeteo aripi nesimlitoare.Lumea pe care o cauli gtie sd
rimiie muti gi absenti de cateori te indrepti citre ea, si-i incerci
sonoritatea,
Iati rdnduneauacAnti, la desfacereapetalelor zilei' Ea s-a
degteptatpe cind luceafirul i-a trecut dincolo de cuib, odati cu
izloarele din fundul pidurii, odati cu iedera qi cu fmnzele
liciritoare ale fagilor albi. $i pe margineastreaginiitale ea cinti,
incepindu-qiziua cu biruinfa. Ca o armonici minusculi, voceaei
mare,in care suni glasuride mai departe,continui cdntecullisat
de privighetoareneisprdvit,in bitaia lunii.
Sculalicopii! Douizeci de rAndunelecinti la fereastravoastri,
intortochind sunetulin sute de feluri - 9i facegiaripi gi voi, ca si
scipali de minjirea lirinei.

ALUNITA
Obrazulsting al feti[ei are o alunili
ldngi nasulcirn. Ea-isti ca un strop alb
uneiflofi violeteqi pareun ochi mic.un
al treilea ochi, deschis pentru
informarea regiunii fragede dintre
cercelul urechii Ei coltul gurii durd.
Cind suride gura, suride 9i alunita, si
cind ochii se fac $ireti, se liretette $i
alunila, care animeazi cAteodati toati
fizionomia.gi e cit un punct de penif
cu tu!.
Inc epands a s e v a d i in o g lin d i.
c orheti abi a r id ic a t i p e p ic io a r e S r
dansdndu-5i
pasulincal{alcu papucimoi

de piele albastri, i.eti;a a crezut la

inceputci a stropit-ocafeaua,
qisa pldns,dupi toateincercdrilede
a o qtergecu colpl batistei,ci ,,nuiese,,.
Maitdrziu,eaobservase
cii vinebineqiisi giteagu$a,pe carei-omininci mamade o sutdde
ori pe zi, cu o guvili de danteli,addugindalunileiun morivmai
muJlsi iasiin evidenli.
Problemadiscutatide pirinqi irr auzulatental fetiteiconsista
anumein a se gti daci n-ar fi fost mai nimerit asezatialunita
deasuprabuzeide sus,intre locul unde stofade carnefaceun
jgheab 9i intre cuta zdmbetuluitrandafirie.Mamaar fi dorit-o
potriviti de-adreptulsubrnas.Tatao preferape birbie. in celedin
urmi, s-ahotiri.t ci loculintimplirii lusesecelmai bineales.
779

O tristetetulbura liniqteabucuriei, cd bdiatul nu aveanici o

aluniqi,lipsi de careel sesimteanefericit.
-De ce stai a$ade bosumflat?intreabdmama.
-Pentnr ci de ce n-amgi eu alunili, rdspundebiiatul.
Cateodati,una din pdruielilezilniceprintre picioarelemesei,
porneanumai de la alunili, biiatul umblind si qteargialunila cu
un ghemotocde hirtie 9i fetip fugind ca si-giscapebobul de mac
lipit in negtirepe faP ei.
Intr-o noapte,pe cXndsurioaradormea,biiatul, deznidijduit
de incerciri qi sculat intre perini, plingea gi el ci,,nu iese",
presimtrirrd
ci alunila sa prins in punctul ei pentru totdeauna.
Argumentul care a potolit cdwa timp amiriciunea biiatului
fuseseci qi el ar fi alut o alunili, pe spinare.Pentm ce niciodati nu
puteasi o zireasci,mamaii puneadegetulintre umeri qi-l{icea si
simti ci in locul atins era o aluniti mai firtmoasi decXta fetitei.
Aceastidovadi se{icea in secret,casAnu sesuperefeti(aci alunita
ei rimdne mai uriti. intr-o buni zi, insi, in care a examinat
chestiuneamai de aproape,biiatul s-anecijit de ce alunila lui sc
afldpe spinare,pe cind a fetitreiserisfali in Yizul tttturora.Aturtci,
i s-afigiduit ci are sd fie mutatd,incet-incct,qi marnas-apus sd
caute, pentm descdntecelede mutat alunila, o grimadi de
substantecarenu segisescodati toate.lrrr picior de edndacverde,
o picitura de mierescoasidin cioculalbinei,un petecde pi.injcn!,
dar era greu de furat luleaua
de carezboari din stele,semai giisesc;
SfnntuluiPetru, cnnd acestme{ter liicitu$, pribeagprin lume, cu
foalelein spate,alipeacu luleauain dinqi.Dinlii stringeauatat de
tare coadalulelei, ci nu puteaisi-l picilegti in somngi si i-o iei din
gurd aprinsi. O si ne vorbim cu \{o Ciqun, ne aduci el lucml
^sd
necesarpi astanumai pentru cinci minute. In cinci minute mufi
alunileletoatede pe oamenipe un singurom qi biiatul semdngiia
cu Idgiduiala ci el o si aibi dupi Criciun o mie d'nlunite, pestc
tor.
-Numai ci o sdfie pocit, ziceamama.
-Nu e nimic, cd lui o sd-iplaci, ziceatdtu$.
180

ji." ca o si fiu pocir. ptinsea biiarut. pupind

si
. , lyi,.,.
lmora[r$and,
groscum era.pe surioaralui, impresionari.
Tama schimbar
ginduritebiiaLului.figidulndu_io pdrechede
mustitriqi o barbi neagri, la majorat,qi aritindu_i documentatci o
barbi sti in orice cazmai bine decdto aluniti; intai pentru ci e
neagride rot.al doileapenru cae creafe.al treileacd L ftcur.idin
fire gi al patruleapentru ci incepede la o ureche$i seisprivestela
urecheacealalti.Ei i-a licur 5i un drsencomparativ,
cu creionul,
a$acAexistain familiesi un documenr.rrn doiar,dosarulcu birbi
si mustiti.
Fetitainsi wea qi ea o barbi, dar biiatul rispunde ca ea are
aluniti si ci nu sepoareunul si aibi doudlucnrri.I seIigdttuise5i
fetilei o barbi cirimizie, ca si nu se simtdin barbalui ceaneasri
biiatul nedreptilir.Totu5i.el sesupird5i nrr admiterloui birbi la
domicil i u .
-Urte, zice
-Uite,
zice ca
cd mre
mie sa
si nu-ml
nu-mi dai barbi, zrcefetita.
Tataseaplecila urecheaei si-i5opre5re:
,.LasiJsi zici, racidin

guri, tu o si ai o barbdnegreqit".
-Am gi eu o barbi, zicefetila tare,infiuntandu_gifratele.
--Jicecdareqi eao bahbd!sepldngebiiatul.
Ceasomicul
a bitut de orelenoui seam.Ce tirziu e! pdni la
noui, puii degiini auvisatdemaimulteori gitoati lumeadoarme.
qicaii.si pisicite.
5ivileii,inci de muh.
Ultimatemi de discutatin pat,dupdcecopiiisau imbrdcatin
costumde n^oapte,
spilaf proaspitgi cu cAteo bomboaniin guri,
este:cinea fi.cutalunila,mama,ori tata,ori amdndoi.
$i toati lumeacadede acord,ivindu-se
somnul,cdalunitelcle
faceMudnezeu.

VOCABULARUL
Generaqiaenergici este in
vdrsti de trei $i patru ani
implinitri. Imperiul otelului, al
zboruluiSial iulelii s.amanifestat.
Ieri, fetila- ingerul9i consolarea
dtutului, mandria9i rdzbunarea
i-a inspeimantat.
miiculii Crxinteleei,limitateIaportocale,
ciocolati, pipugi, iepuri, pui 9i
diminutive,s-aimbogitit cu unul.
N-agputea reproducecuvdntul
inlioritor pe carecopilanoastrilAm vazut-o
a rostitcu entuziasm.
jos, tdrig, de pe scaun,
ddndu-se
ridicAndu-seagresiv pe virful
pantofilot aruncandu-9i
degetularititor inainte,ca un dinte de
furci, qiinjurind caun bivolar
-Ce ficuqi,puici?i-amzis.Mi separeci n-amauzitbine.Mi
separeci mi inqel.Undeai gisit vorbele,pe caremi separeci nu
le-aizis?...
-Ai auzitbine,titutule,nu te-aiinqelat.I-auzi'..
$i ingerulmeu a repetatingnobilainjurdturd,silabisindcu o
acuratefe
elemplari.
-Ei bine,eu tot n-amauzit.Vezipe frateletiu, mai mic cu un
an?E mai cuminte.El niciodatinu va repetaprostiileauzitepe
stradi,de la bi{arii supirali.Limbalui nu sera spurca,suntsigur,
niciodati.Pe dumneata,
domnigoari,te rog lase-dpdpu$a,
$i treci
la colg,casi te pociieqtiqi si te intrebidaci e binece ai ficut...
182

inci nu am isprivit de a;ezatin congtiinlacopilei vinovate

sentintameagreasi lapidard.
de un srilrctinutinsi dur,ci biiarul
meu, al doileainger,a doua mindrie, a doua consoloare,a venit la
mine cu pumnul indns qi, revoltat,m-ainterpelatde doui ori mai
urit. m-ainfruntatcu o groazniciofensagi.iasindu-mamur, mi-a
ficut gi cu degetulintins ca un pistol.El a spilat onoareasurioarei.
Sa dusin collul unde ofta fetiqa,a intors-ode la pirete qi,holbat ca
o bufnild.ne-aocirit peldc.El nu^poaterosti pe ri si pe ci si
intortocheazisilabelepe englezegte.
intinde miinile lui sroasercu
gropirein coate.si faceca un oralor.
Generalias-aasociatqi ne declari rizboi.
-Ce ne facem? intreabi marna, mugcAndu-Eibuzele,
posomorati. Toate ca toate, dar o si ne laci de ris dacd nu le
tragem o bitaie. Miine avem Ia masi familia Tartarin, catolicd,
severdgi ascetici. Ingelegi ce o si se intimple cXnd i.o veni
domnisoarei ideea si-l bage pe geful familiei in cine ptie ce
\''ocaounr.
-lntr-adevir, scumpi tolarigi a vielii mele,problemae dintre
cele mai demne de examinat,Doui. trei asemenea
scapiri din
vedere,qi putemsi ne mutAmdin acestcartier,populatnumaide
locatan morali
locatari
morali qi
$r de mari proprietari.Ai vizut, Miss Fowler,care
inlelegeindeajunsrominegte,a rimas extrem de afectatdgi ne-a

ficut atentrici fetelelorduluiAsquithnu injuri. ca hamaliiqi au o

tinutd riguroasi.Eu iti propui si luim fiecare,deosebit,pe cite
unul.Tu ia bdiatuJ.
gieu iauferila- qisi-iiutlecimin parriiular.
Intentiapiru potriviti,gisoliisedesp"irliri.Titulu a trecutcu
fetitain birou, lisind-o si meargdinainte,cu capulplecatgi cu
pipuqala subsuoari.Miicula porni in dormitor,impingind din
spatepe biiat, caretrineaursulde labi. Usilefuri bineinchise.ca
sAnu transpirenimic ai pentruca lectiasAfie administrata
intre
patruochi.Trecuserizeceminutemisterioase,
cdnduqasedetede
pereteintre celedoui odii, $iguvernanta
apiru cu un geamantan
in mini. Titulu umblain patrupicioare,cufetilacilarein spinare,
iar miicuu segidila,pecanapea.
cu biiatul.carele5ina
de r6s.
183

ceruimperios,
-Vd rog,doamni,si-midali imediatsocoteala,
bitrdnadomnigoari,care,incilgaticu ghetecu
cu gingiilestr2nse,
cite unui nod pintenogla
elasticlustruiteperlect,eraposesoarea
Nu mai am ce
fiecarepicior s,ia unei substange
eticesuperioare,
ciuta in aceasticasi...
-N-ai si mai spui aganiciodati, nu estea.!a?ameninlaafectat
tatulu.
-N-am si mai spuiniciodati,rispundeafetita.
-N-ai si mai spuiagadeloc,ziceamiicula.
$i biiatul rispundea,dind din sprdncene:
-Delot!...
-Miss Fowler,zise titugu, stilul 9i sintezadumnealoastri
sufleteasciau motivesi fie satisficute.Mai stati mecarpane la
primivari, cind infloreqteghiocelulqi liliacul capiti tonurile
violetuluialbastru.
Lirismulaproapenordical tituplui a invins,9i MissFowlera
rimas.
-$ti1i, domnigoard,
zisetitugu,maiinchidemun ochi,mai ne
darla noi,firi
astupimo ureche.Nu $tiucumo venipe englezegte,
vorbaceea,pe carea1iauzit-o,viatadevineamari $i contractul
socialimposibil.

NU ESTEVOIE
Mitu si Barufu au cipetat de la
Titana o masdmici qi doui scaune
mici,de bambus.
Dimineafa,la prdnzgr
seara,ei se aqazi,ca doi consumatori
care plitesc, cu 5eruetelecu ;ireturi
legatela birbie. MiEue mareqi Barugu
e mic:Mituarepatruani5ifrareleei are
trei. ,,Mincal-ar mama!" zice Mi1u,
cand Barulu pierde intre farfurie qr
gura prea deweme deschisi, trei
sferturidin lopatafurculilii.
Privirea lui se umfli de ciudi,
uimiti de chibzuin{amnncirilorde-afugi din tacimurigi de-asiri
din farfurii.Intii, elenu vor si vie in linguragi furcul(a lui. Supa
sti in blid qi pe urmdii scapi pe piept.Dacdar aveaqi el un ilr
lucru,o cani.sauun robinet,casi ia din farfurieqisi umplelingura
cu varf...
-Cu mina dreapti!strigamdiculadela masaei. Nu 1i-amspus
si nu mai tii furculitacu sdnga?
Lui parci i.ar venimai bine cu m6na,cu carenu e voiesi se
s\easci, 9ipini si ia o dati, munceste
din tot sufletul$idi uneori
gidin picior.CevasevedeclarcdJstinjenegte
in mintealui, zbirciti
a nepricepere,
deasupra
nasuluigros,cu pieleade la frunte:pentru
cea6teapiediciin caleapofteide mancare?
Falade masi,carenu
trebuiemurdiriti, gervetalb,farfurii,cini, pahare$i,pe deasupra
atetorapiedici,$ilingurita,$ilingura,li furculila,casi selungeascd
alteptarea
gurii lui, deschisd
dinainteabucatelor,
caun pliscde pui
1d5

de vrdbioi. Baru;u ar prefera sau si duci de-a dreptul Ia guri

mincirile cu mina, sausi.-gibagegurain ele si sdsesaturemai iute.
Odati a {icut a{a: a luat castronulcu compot, l-a biut, l-a
mincat, l-a lins de jur-imprejur 9i a fost bun. El ar admite numai
castronul.Dar nici nu vi inchipuiti ce s-aintamplat atunci.Baruru
gi ,,leneg".Cuvintul porc
a fost ficut ,,porc",,,mitocan",,,scdrbos"
nu l-a rdnit preamult. Suntin curte cilira porci, cu careel sejoaci
voiospini-n troaci, incaleci pe ei, intri cu pantofii in mimiliga
lor gi se pomenegtecilare iniuntm cocinii, firi si simti alceva
decit foarte multi. bucurie. Dar l-au jignit zbieritele familiei 9i
tonul de insulti pe careil luau cuvinteleblajine.Poateci mai existi
un fel de porc, pe careBarulu nu-l cunoagteqi careminnnci toatd
ziuacompoturi cu castronul:el ar vreasi fie porcul ila.

Mincareaar h gustoasi,daci nu ar fi atntearegulirdcnitela

fiecemiqcareqi ar fi acceptabild
via(ain genere,de diminealapini

seara.Nimic nu e voie.Nu e voiesi freci piretii odiilor cu vArful

uneicreionroqusaualbastru.
Nu e voiesdzgirii uqilecu grebla.Nu
e voie si cari pimnnt cu giletrilegi si thci cozonacicu api in
mijloculodiii. Nu e voiesi dai cu pietrein lampi. Nu e voiesi tai
canapeaua.
Nu e voie si rupi cirtrile Ei si verSicernealadin
cdlimirile lui titulu. Nu e voie si te pudrezicu ,,I{oubigant"qi si te

faci rogupe fali, dupi ce te-aificut negrula bucdtirie $i te-aitivilit

in funingini.Nu e voiesi sunila clopopl toati ziua.$i nu e voie
micar si te culcinespilatqi si dormi cu botul tiu plin de noroi in
pufulalb,brodatla coll cuun gdndacqicu o lloarede mugelel.
Dar
Barulue revoltat$i de altceva.
DewemeceJspali searala culcare,
se intreabdla ce mai folosegte
spdlareade dimineald,cind el e
curat.$i, Stiticateneplicerisestrdngintr-unspilat.Api caldi, api
rece. Sipun mult. Cureptul urechilor cu pimdtufuri de vati.
Srflatulnasului:o dati, de doui ori, dc trei ori qi:,,Maisufli o datd,
ci tot a mai rimas ceva"- intotdeauna.
Baruludore$teo via6 ilegali,prin curte,pe cXmp,la rate,la
gaini,la ciini, la pisici,{iri trei,patmschimbirideprimenelipe zi,
Iird ochiulca un scai,al miiculii, lipit de urmelelui. Si intre subt
186

patli si steaacolo,pini i-ovenisi seurcepe dulap;si intre pesubt

lemne;si sejoacecu ciocanulgi cutitul,si steape burti in giinal,
sdcalcein moc:"ldpind la ciorapiqi apoisi intre in praf.De c6nd
e, el nu a putut r,rci niciodatisdiasi la dmm gisi treacdde-afuga
pe dinainte.
in momenrul
cind rece un calsauun auromobil.
il
nu se poateplimbadecdtinsotit,franatin toatevoin;elelui: si
umbleincet cind mergerepede,si meargi repedecind umbli
incet,se steacandporne$te,sd se mi$tecnnds-aoprit, siciit de
toatasocietatea
civilizat?i.
Norocci nu secunoagte
cu nimenidin marealui generagie
qi
cAnu l-amlisatsesegrupeze.
Intr-alfel,nevasti,el ar scoateun ziar
si ne-arda la cao.

HOTUL
In cutia cu pilirii vechi sta
un un, de catifea.Daci nu era
galben ca floarea-soarelui,
el ar
fi fost fioros qi podul intreg ar fi
tremurat de frica lui, Aveamin
pod doi berbeci nipirlili, trei
vaci firi picioaregi un arrnisar,
care sta in pod fiindci era de
lemn, qi vopsitcu pensulaverde.
Dar ursul era galbenqi culoarea
asta micsoreazi seriozitatea
lucruriloq nu speriepe nimeni gi
au luat-o llorile pentru ele. $i
mai aveaursul doi ochi de sticli,

carese uitau drept in tavan.Domnigoara

cusitoreasiimbrdcnnd
ursul, din $asepeticecroite frumos,cred ci s-ainqelatcind a
irebuitsi-i puie$i ochii,gregindcutiaochilorde urs$iluind dintralti cutiedoi ochi de pommbiel.Un urs secereincrxntat ursul
nostrudin pod seuita cu bunitate.
Ursul stitusejos, in casi, doi ani intregi,qi ajunsese
atdt de
stricitor,incatam fostnevoitsi-l pui deoparte,
in singudtate,$i el
s-atrezitin cutiade pili.rii, numaidupi,ceincepusem
zadarrric
fel
de fel de mijloacede indreptare.Croind ursul din faqaunei
scurteici,mogtenidde la o cucoandbunici, croitoreasanu se
gAndiseci, firi si vrea,ii di, prin potrivireamidularelor,niqte
ndrar,uri,pe carenici scurteica,
nici catifeauanu le ar,useserd
in
timpullor. Thtil urgilor,careumbli nevizutprin lumesi ingrijeqte
in munli de copiiilui, sipindu-lepeqteri,rdsturnAnd
iarnacite un
r88

piehoi pe barloage,
spilandu-iin somn,piepdnandu_i
qi tiindu-le
unghiilecu un fieristriu dearginr,faceci faie 9itrece pe la urqii
9i
de pisli, pentrucopii,!i le di cateun crdmpeide nirav '
Ursul nostru se nirivise si fure, 5i nu fura alLcevadecit
bomboane,
ciocolati,dulceafi,fructeli rahat.Cind tituguaducea
o cutiecu lucruri dulci, ursulmirosea9i goleanumaidecdt
cutia,
firi si-l ladi nimeni.
-Cine a mAncatciocolata?
-U'su, rispundeabiiatul, ridicAnddin umeri.Nu mai e.
-Dar cutiacu bomboane
englezeqti?
-U'su, rispundeaufataqibiiatul.
Il vizuseriamindoi.Lau prinsde cdteva
ori cu cutiilein bratre,
fugind subt canapea.
Lau 9i bitut. Odati i-au rupt o urechede
bumbac.
Doianide zileursula mincattoaridulceiradezmeurisi
de chitri. caiseleverzi,nucile,5erberuJ.
insi el nu mancator
borcanul,luacntepulin,casi nu secunoasce,
scoteacateun pumn
de bomboane,
citerabuciri,5ile mancape roate.cu incetul.
A,gasa ficut ci am trimisholul in pod, ca si-l peclepsim
gi si
crutim dulceturilecopiiilorinsi el furi qiacum.Vini din pod.Noi
nu l-amintilnirniciodaripescard.
sefere5re
denoi,insi copiiil-au
lizut de mai multeori cum vine,cum deschide
dulapul,cum
desface
gicutiile.cumle gisesrc
borcanele
gicumfugeinddrar.De
r,'pii.ursulnu vreasdsefereasci.
SrrdmuLarea
lui in pod a fostcu
arir maibinerenid cu cit invalase
de la urssdmindncezahir.si
mielul cu pirul creg.$i de la miel a in\r;tat ti mingeasi pape
dulcealifurati.,cofeturi,cozonac
Aipri.jituri.Bami separeci ursul
niciodatinu a rnincarce mandnciacum toatemingile,care
inconjoariborcanele
5icuriile5isugdin elerot.
'ldtutrunu bateursul,nici mielul,nici mingile,pentruci el gtie
ci trebuiesi creasci;ilasi dulapuriledescuiate,
cutiilecu capacul
nitrelridicat,borcanelecu tipla nelegati,pentruci mingilenu au
degeteca si dezlegesfoamii si descuiedulapul.Totuqi,intr-o zi,
titufu o si sepuiela pandi,chiarin dulap.Cind ursul9imielulvor
verricu lingurilain libuli casaseinlrupt;.o sel geseasce
pe tatutu
intre borcane.$i atuncinu qtiu carcdin trei va fugi mai repede
speriatmielul,ursul,ori titr',1l.

I-4.COLT
Ji-am figiduit albumul in
culori al ci.mpuluiqi al mungilorgi
trebuiesi amdnim,ca sAte pui la
colt.Apucatde un avint nepermis,
ai tras de margineameseiti ai
rislurnatcastronul
cu supi bdtutd
cu oui, Uite ces-aales!
Tdtufu iqi pusesehaine noi, qi
pareacumci a ie$ildinlr-unbuloi
de brinzi cu zer.Capotulde mitase
i s a l i p i tm iicu liid eb u r te$ ip a n to fii
ei palizi,puEica si-i faci pofti de
mancaretitutului, candii iesinaintela usd.cu poalelescurLe
pe
genunchi,sau opdrit.
Tilhamlel nu te uita preamult pe subtsprdncene
cu ochii tii
frumogila mine.Uiti-te-njos, cocogeazi-te
pugin,ci-1iqadebine,
groscumegtiqi,repedc!du-tela colg.Terog,nu-tialegecolfulcarecaseareticu de$tiuldupi
ti placetie,delingi dulapulcu dulceate,
ce ne vom impica, borcanulde sticli cu fragi. Nici nu ne rnai
impicim noi amindoi.Du-te-ncoltrulde dincolo;i staiaga,cu nasul
bosumflat,
intredoui uqi.Ai si rimdi acoloo luni dezile,nedormit,
nemancat,
nespilat,si moldi de'a-npicioarele
;i s5.te vaielicd sa
,,fucatbubala ticiol". Pormi te voi mutain baie,si staiqi acoloo
lunedezileintr-uncoll;orsivie piianjeniila tine,ticilosule,qi namsete apdr.Pormi de tot te mut in piwrili.Acolosdvezicearesi
!i seintimple! Si te inveqisi maiver6icastronulcu supi.
190

Dintr-o cirimidi o si iasi Baba Chioara cu mitura cu

funingini, 9i o si se strdmbepi o si scoati limba la tine. Dinrr-alte
cirimizi o si vie dihorul puturos9i o sdfacd,,ffl ca un giscan.$i
mai vine crocodilul cu botul ca foarfeca.$i mai vine elefantulcu
doui bastoane-n
gurd.$i mai vine 9i popa.Atunci si te vedemce-ai

si facidumneata,
cdndte-ointrebatoati lumeaasta:
-De ce-airisturnatcastronulcu supi?
Auzitu?si verqi,tu, supa,depui, bituti cu gilbenquri deoui!
Undesa mai pomenit?Imi vinesi mor de ruqine.Auzi tu?nimeni
nu a maivirsatniciodaticastronulcu supi.Tiebuiasi.mi. nasceu
pe lumecasi viz acestfenomen?
A! te speriecuvantul,,fenornen,,,
tdlharule!Cum o sdmai ieseu cu tine la cimp? O si te amte$i
ciocilegio si spuiein auzulmeu,{Iri si indriznescsi rispund,ci
tu esdija careai sricatpantalonii
de covercoat
ai Lirulul;isifusra
de soielavablea
O si por eu auziticdloqiiletaleferi sd
^miicutii.
intru in pim6.nt?Intoarcecapulqinu-1imaianrncaochiipe furiEla
mine,ci nu te iert.Nu pot sAte iert Qinu trebuiesi te iert; daci te
voi iertaacum,cind te veifacemare,ajungihotrde cai.
-Bravo! zisemdicuta.Ata lectie,maiinteleg.
A inceputsi-1itremurenilel barba!Ti semiScipe diniuntru
buzadejos! Vrei si plingi! Nu te-aiganditce-osi urmezedupi
risturnareacastronului!Credeaici o fapti atAtde cump[6 este
scutiti de consecinge.
Al te infrico$eazicuvAntul,,consecinqe'?
Ji-amspus:stii la col1.
Du-te,fetilatatii,9iqterge-l
pe tilhar la ochi9ispune-isi nu mai
plingi degeaba:
e preatdrziu.Uite,tine batistamea:supanu mi-a
intmtin buzunarul
de sus.Srrfli-i5inisuculborcdnat.
Maisufli-i-l
o date.Aqa.A ziscela?Ce-azis?AI r,reitu sd-lierr?Crezitu ci pot
si-l iert?A! si tu, meicuti,zici,va si zici, si-l iert. Pii, o si vrea9i
Griveisi-l iert. Nu vi grnbili.Si mi gdndesc
puqin.Ce-osi zic eu
calu ne-or
cind
ne-orara
a m pe stradi
aran
sraoa oamenii
oamnlrcu mdna?
mana/Vreausa
vreausacuget:este
\TeoscApare
saunu estenici una?Nu qtiuce si fac.Desizurci a
aflat qi primarul. Vretricu orice prel siJ iert? Bine, bine, pe
rispundereavoastri.Nu zic insi ci-l iert, il lasnumaise-mipupe
191

mana:e tot cepot si fac...I{ai, iegidin coll,vino-ncoace

9ispuneci
nu mai faci.fua. Pupdici. Bine.Pune-lacumpe scaunullui. Di-i
indirit tacimurile qi gervetullui: erasi le dau miine olteanuluicu
cirbuni: nu i le mai dau. Du-tein pirnrili gi spunesd-givadi de
treabi BabaChioaragi sdseduci la plimbaredihorul.Si nu mai
iasi crocodilul.Si steaacasila el elefantul,- gipopa.
Cemai avemde mincat?Am ajuns{iri supi la fripturi.
Dupi-prdnz,o saducempantaloniigifustala spdli.torie.
...$i, cumr.reamsi vi spui,cimila de postava ie$itintr-ozi din
cufrrul cu boarfe gi sa dus, mormiind, la geamantan,ca si
minince dulceali de catifea.Dar mai bine vi povestesc
dupi
iaurt...

GRADINACU SOARE

'& ro+ or*rA*ffa9*

Buni dimineaga,
soarelDe
zintAiapril,tirutu te saluti.Ai
camintdrziat;i ai linut si dai
c.reptate
cilindarului$rinesc.
Tu cgti mai ttiinlific decat
Institutul Meteorologic qi
decdtamatoriiautodidactiai
deprinderilorlui Galileuqi
lycho Biah6, de mult
osandite.
Tir ai refuzatsi fii de
parerca savantului teolog
Georgescu,care 1i-a luat-o
inaintegi ;i-aficut socotelide
nu te mai puteaimi;ca.Ai dat

fftra?g_gg&?N

zipadd qi Crdciun de Paqtileoamenilor invi.tali si

ti_ai pistrat
aslernulurilc
de aur 5i florilepcntru pa\itilcnoastrc,Ia te uitAcurn
l : p_rim e sc
in Ie rus al i mulC i s mi gi ul uip a n s e a u as i r a m u r ile .
despletitein pieptenelevdntuluiincennat.
Au iesit intru intimpinarea copitelormici ale asinuluitiu alb,
ingiuat cu cergi impiturite, roli copiii zuhrfaf, trandafirii qi albi,
carete-auciutat cu c6rligul in sobi toati iarna prin liniria moale
qi fragedi a cenuqii.Bine-aivenit sinitosl inci de azi-noapte
s_au
auzitincercdndu-qi
arcugurileqi cobzclepisicilcnopqii,greierii carc
torc, Ia intunericul stelelor,firul de unde l-a lisat mila cind s:a
culcat. TAtufu nu crede in fiin6 greiemlui zburdalnic, cum n_a
193

crezutnici in Pagtilefiecut.Clopoleiicu simburi de cirege,care

suni de cite ori ii clatini vantul,suntaritdrileauzului,goale.
De-alungulgrddiniiseplimbi un grddinarciung,seminitorul
cu o mini ralidi, al frumuselilorcu mireasmi.El ochegte
gridina,
din fatd li pe dungi, mai de la smnga,mai de la dreapta,ca un
zugravcarecauti zimbetulcelmaifrn in aseminarea
ceamaibund.
Trimitevioletulpulin maicitre lacqiroquluiii faceloc maiin fund.
AI mirgiritarul: te-amprins:tu sunaica greieriidin cojiletalede
mlzdriche,aninatein aer de cite o mustati.$i boii, caretragde
carul cu ghivecede garoafe,s-auinveqmantat
9i ei in odijdiile
soarelui, aproape si ingenunche subt epitrahil qi si se
snovedeasci...
-Stai frlmos, cdvine,clpitanul!"Mitrulnu e voiesi pui mina.
Barufulsenu rupi.
Un fluture galbencanaristribate stofasoarelui,adinci qi
dulce,caun fulg de timiie.
Cipitanul e un paznicinalt, mai mare pestepaznici,cu
o
scirlion$risucili, traqidevirfuri pe subtnas.El gi-aimperecheat
uniformi de ofi1er,carenu aparlinenici unei armatecunoscute,
chipiulde la Comuni,tunicade la TeatrulNa;ionalqi moletierele
o vini
dela Operd.La mina dreaptiii atArnideo cureacu qtreang
de bou,impletiti, purtind inscriplia:,,Salutiridin OcneleMari",9i
in cleqtele
degetelorde la mina stingdel qinein dreptulgurii un
trabuc.Are$idecoratii,pusepe piptcaintr-overigi dechei$icare
atesdun timp de paceindelungat,o marebraruri de sedentarEl
seuiti, ca;i grddinarrrl,
pe diagonali,afectind,firi siJ qtie,simtrul
de perspectivial acestuiconstructorde ronturi qi mozaicuriin
zigzag.$i cand a trecut un domn bine imbricat, il saluti cu
inplesulunui respectcolegial.
Sevorbeaintr-unromande demultdeun cilirel firi cap,care
colindacimpia gi pidurea,dus de un cal priceputin peripelii.
Cipitanul treceprin Ciqmigiulprincipatuluicu peqtide arami
printre luntri, ca un cilirel fird cal,dominXndlumeavegetalelor
qiparcurgdnd
de petale-mici
zecidekilometriinutili, cu trabuculgi
cravaqa.Intre marinarii cu fes ai helesteuluide beton, el e
silvicultorqi reprezintdCodrul.
794

In cintarul cu limba de orologiu cade un

ban prin zece
-inghigtori

de meul din sroma.int -ulirto,nu.,si Ii;; ,J;;;;.

un cadrancu kilograme.Baruluaredouezecl tvfiqunouasore#e
9i
kilogrameexact.Gilceavaseisci din p.i.i"" .irr"i, ni.i
u"ui"" qJ.
daci douizecie maimaredecdtnouiip..r... qin..u..
. ,"Jrfi.ui
cu cifralui, gisind-omai buni decit pe a cefullatL{eri
si
n;i
ce exprimi greutati.A pustitulu un bangi a iesitnumi.utltie
.et
bun, anume.Cilia de fetitd e neapiratmai frumoasi.in
^ai
cintar,
inliuntru, e o intrelegere,
saucu titutu saucu MaicaDomnului,
caretot de 6tutu tine.
Tdtutu
r.dlulusrie
tot.poatetot.
tot,vedetor,
VucroL
tot,lacetot: nu incapeindoiali.
*_
F.l_ainfiinlat qi Cifmigiulca si-giplimbe
copiii, 9i, cl ,i; i;
plicere,a pus in Ciqimgiuqi ceasulacela.oj", p. .u.. nu*p,1i
nume$te,,tantal".$i soareletot titutu l_aficut. bananele
le_a
$i
ficut el. Ceeace nu arenici un intreles
seriosqi pareo pe.nf.ufa,
careru prinde,esrccAtitufu ia banane di din buzunar
9i
hirtie.
Hartianu o facetot el?
Ce rugineo sd-ifie lui, cind copiii sevor afla ci titulu
_.
nu a
fhcutniciodatinimic...

I : rtt

.r

r' ,i

i",

* S*.
indeamni unele pe altele si iasi
de unde au stat o iame ascunse.Un fluturc galbenazi, un fluture
miine, cirirniziu, omida niscuti rnarc diutr-o dati, capitul ierbii
se treze$tegi, lepidate de scutece9i de Sirloage,vietedlecu aripi,
ridicini 9i picioaresevdd ieqindcite una. Nici muscamurdari nu
e riu veniti in cele dintdi zile de lumini, cind rarnurileli wibiile
i;i dau buni dimineala,dupi o noaptealnorliti de citeva luni.
Oamcnii la fel. Dezlipcsc figia de hdrtie din cripitura
ciurciuveleiqi dau ferestrelede pirete. Noi incd nu dezgropasem,
amrlaceladin copilirie, via,dar apucasem
si sculim din muguroaie
trandafirii, care simliseri inci din pimint ci se pregiteau livezile
de vard.Ridicatedin adormire,cricile de nuieledideau din {iecare
ochi cite o ivire noui, incol;iti ca un sfirc de Iini roqcat.Am ficut
focul datinei din frunzeleadunatecu greblagi am sirit fiecarede
doud ori crucigpesteel. Dupi focul de la Mucenici,timpul rdu nu
mai cuteazdsi se intoarci gi tot ce poate fi urXt in primir.ara
196

inceputi e pllraja, ploaia,caldi; care indeamni gi mai, mult

buruienile
sdcreascd.
Iama noastrinu mai aveasfir;it gi se innoiseriintr_oiarnd
douizecicleierni.Seduceao pirud de zipadd5i sea5ternea
fari
muhi.inrirziereala. ln rigazuriletriguluiiejuca soarelecu sarul.
purndu-$r
rn loategeamurile
ochiisi uirindu_se
pe urdini5ele
de la
stupr.Am
numerat
chiardoudzeci
deierri.iara doui.zeci
giuna le_
ainfecu!,.in qiUnUl,Floriilor,.pe
toate.Ventula dulat,nu$tiuoate
zileqi.zgopotutr
lui de tocili s-a,frecat
de.casa
noasrrizi,5i.noapte,
.vatrma.,
ralurile.lui ,ne.aubituq .de-a,
cu ninsoar-ea,
ne-audeilit
odiile,ne-au.
descoperlt,pitulele,
bordgielesi grajclul,.sfifulridicat
snopieraFandtpe pimin!;i risipitmormanede surcele.
Rimisesemcu som-meafiri mami, de Buna Vestire.Ne
mudsetataqu_unan.inainteqi; dupi el, ea,la un an implinit,
9i
amandouiftele,de opt 9i de qase
api,ar.nfos-tluatedin,sai9iduse
in satulmitusii,in cas4ei;,in11e
copiiiei.,De.ceqrurisetmama;
care
eratindri, earecintafrumos;i coseatot atatde.fru.mos,
n_asputea
$tise,spui;dat murisetot de boalat!tei,,caretot de BunaVestire
inchisese
ochii.Cumseziccalanoi.s-ainrregrir.
Si-adatslhr5itul
cu
o lumAnareaprinsiin mani, rot,cap9 la.n;i. fe yedeo.vecinica
nu maiai de rdit. Sipini vinepopa.daceweasi viein toiulnoptii,
lieci rrei.simori,fie^cinu ai woi.i1iaprindelumanarea,
gi_1i
pune
cotorulei in palmi.InleJegr
ci nu maiai de triir ;i cd trebuiesi
mon;:$i,
mori,,Nu,estepreagreursimori,rcindai Qdutcum seface
de moarle-;
te supui.
Mai tdrziu,amrallattlar.ora$
carqde,c9 ,ar h murit,marnala
_
doui,zee.i
$i $apte,de
3ni, inimoasi,sublireca o,fa1imare,.oachesi
$i cu ochii,alba$tri,,Mincase
peqte9ipegtelecaresevjndf la [ar;,
pentru prosti, e stricat.Mancasepette,gi tata,,Oameniise
de_prinseseri
cu legeaasm5i parci ai fi fosrporuncdde Sussa
mxnance
pe$teca samoari.alti boali nepudndu_se
arAtaarade
rutecu o nroartede a douazi. .
.
: :.
In vedereaFloriilor,cnndla noi in Moldorase fac,in tgate
casele
cozona.i,lnituqa
meaqeingrijisede,latirg de douispfezece
pungi.defeini qio cipildni dezahdr,pe carele_ipusintr.opapuri.
pe margineadeideasupravetrei,
de undeda in fund cuptorUl,'Oi,la
197

dreaptad stingasobeledin amindoui odiile, la mijloccu tindi.

misurati a casei,unchiul9i
cu toati indestularea
Oameninevoiagi,
mitupasemunciseritot postulgiinci rreo citevasiptimini pinin post,si strangebani pentru fiini qi zahir Ouile ni le ficeau
si inceapila timp,ca
tiinile noastre,careaveaugrijacregtineasce
si fie in SfdntaNoaptero$itegata$iincondeiate.
La incondeiereaouilor tot mamafusesecea mai dibace:ii
aduceaudin satfemeilecoguripline,ca si le faci frumoasegi,ea,
cu un condeial ei, inminuncheatdin fire de pir de porc ai cu
cerneluripregitite cu qtiinleleei, din buruieniqi ridicini, le da
injumitilite, imbricatecu tot felul de
inapoi,cum era tocmeala,
chipiuri ndscocite,ou dupi ou, Ei toati lumea cunoqteaouile
Ilenei.
Despreunt, el era ficut tot in biteturi, din lapteleracilor
noastre.Aveamllini de pipugoi, dar fiina de grau rebuia
cumpirati din tirg, pe bani.Trdmbelede cinepi qi de in, ficute
suluri gi adunatein dulap,cu toateci erau multe $i metu$ase
cdznisecu ele toati iarnasl Ie deala rizboi, 9i la luminazilei qi
de
in anulacelapreqAu trebuitstrAnqi
noapteacu lampa,n-aveau
undes-aputut baniiscumpi,de {iini 9izahir'
Era,va si zici, in searade ajunde Florii $i cutreieraun viscol
Mituqatrebuiasi sescoalede cu noapte$i
carea ucisinmugurirea.
si friminte coca.Copiiiaufostscilda$in albiein tind6,citeqigase.
si vadi ceUn lipit seauzidin zloati,la uEi.Unchiula deschis
i, qiin dreptulluminiivizu in zdrenle,tremurAnddefrig, maimult
goalddecit imbricati, o femeie.A bigat-oin casi,i-afostmili de
sufletul dsta-de femeie prigoniti de crivIl 9i biciuiti-n spilarea
despuiati. Indati, femeia s-a pitit lingi vatri gi, trecandu-i
mituqai-adato haini de-aei, i-adatsi minince. Femeia
ddrdniala,
povestea
ce o batebirbatulin toatezilele:in simbita rloriilor a gi
in vifor,intorcindcheiain broasci,dupi cea dat-oafari.
aruncat-o
La cald,adormi,strinsdla vatri;serugasesdfie lisatdsi-qipetreaci
noapteala noi.
Mdtugi-mease spilasegi ea pe cap qi lisind albia cu lituri in
tindi sa dus si se culceintre fete.Unchiul.in odaiade alituri,
la ministire,
dormeacu bdietrii.
Patulseintindeacain arhondaric,
198

cat piretele_cuptorului9i lat ci puteamdormi curmeziq

iar in
ungherulcel mai moleqitorstacuicatpe spinare.o,olrri..i
rrrli
fericitmotandin Florodniceni.
Trecuse
o partedin noapre
gis_a
simlitcdvineun fris de afari.
_ .
leqrndunchiul in tindd.a gesirdati de vinr in ro"t"
iarqil. u;n
deschisi.
de cu searaincuiati.Un rroianriezipacld
trecuse
pragul
in mijlocultindei.A scularmitusa.Femeiaaddposritd
in cisi
pierise.
Ficurdmai mareflaciralimpii aripite.impreiurulalbiei
podjnaera plini de liini 5i pungilegoalegi mototoiitein care
tuscse
pdstratierauimpresdare
printindi 5iIirurilcmdtu5ii,
groase
de liini. fuseseri
frimentalecu srafide.
in mijloculalbieiseiopea
incetcipetenadezahir gitoati tindaeraun ciobde oui sfirimate.
Clanlau9ii,pe undeplecase
femeiagdzduiti,eraminjiti de aluat.
---Simailasiin casioameninecunoscuri!
ziseunihiul,carese
pusesi curetre
podinade coji qide fiini cilcati de picioareude.
-Rimaseri de Pagd
copiiiliri cozonaci.
suspina
mdruga,
care
- ce nu mai
aveacu cesi cumpredin tirg.
$tia
Supirarea
lu marede Dumineca
de Floriisi nu seporolipini
la toacavecerniei,cdndsatula mai aflatcelz. La o lumetateae
pogtide sat em o moari de apd,caremicjnatoatj siptimina
porumb.MoaraIuasefoc de diminea;i qi sa stins dupi_prinz.
Inrebareaeracum arsese
lird foc.
Inaintede a inchidemoara,moramlo cercetaintotdeaunacu
bigarede seami.De ziuaFloriilor9i de Siptimina Mareoirea si
fie un semnriu. Zvonindu-se
ci a fostgasiigiun om arsin moari,
cu tot viforul,satul,fiind 9i duminici, porni intr_acolo.
Sa dussi
unchiulcu miruga.
Eraadeviratci seaflaseqi un om apucatde fliciri in moari.
L_auv5.zut
sis-auuitatla trupulficul aproapetdciune.Erao lemeie.
Mitugacunoscuqihaina,pe carei-odidusi la innoptatfemeiicasi
seinveleasci.
Arsese
pejumdtare
$itrebuiesdsefi zvdrcolir,
cea fost
gisiti zgirciti pe o parted trebuiesi fi tipat,cici gurai_ardmas
cescati.Cinepuka seaudeun geametin uiletul vaniuluimare?
Miinile qi braple goaleii erauacoperire,
parci ar fi traspana
.
la coateniqteciorapide coci.

O PO\IESTEDE-AMAMII
Mi-aduc aminte ci eram
mici qi aveamacasi douizeci de
oi 9i patru capre.Nu gtiu ce neam
de oi ar fi putut sAfie, ci toate
lltau cite doi 5i chiar cdte trei
miei gi aveam in tot anul
cincizeci,cu iezii caprelorcu tot.
Abia venili pe lume, ei se
intorceauin loc, pe nifte picioare
lungi, subliri ;i Eoviitoareqi se gi
duceau si sugi, de parci i-ar fr
invilat cinel2. A treia zi, mieii
incepeau si se .joace, pe cind

ieziieraugatadejoaci de cumsenigteau,caqi cumqipini atunci

umblaseriin doui picioaregiveneaude la horaiezilor,prinqiunii
cu alliide labe.cade miini.
Mieii 9i iezii erauai mei qi turmamealinea pini pe la Pa9ti,
cdndseimpuginacu cdteunul.Imi spuneamamaci unul seduce
ci toli
la Iisus,ci altulo ia citre MaicaDomnului,9imi pomeneam
auintratin Rai- Eicredeamcdtrebuiesi fie advirat,dewemececa norii de lini
mi zireamuneori turmelepe ceringhesuindu-se
cu zulufi.Undeseduceauqiiezii,nu am aflat,qi-miinchipuiamc?l
diavoliiiqtiamicinu s-arfi simlitbinedecit lingi diavolulmare,cu
careaveauaseminare.
Mieii stiteaula mdngiiat9i Ie bdteainima
tare cind ii imbrigigamqi-ilineamlipi1i de inima mea.Dar iezii
$tneaudin bralelemelecatcolo,f1ri celpulin si cadi camieii in
genunchi.Nu puteanimic si-i facdsi seimpiedicecumva9i sdnu
rimaie totdeauna
in patrulabe.$i-mifugeaudin brale,nu cumse
200

fuge ca sd scapi:mai ficeau in drum cdtedoui, trei schimonoseli.

firi trebuinlala fugi $i carele srireaubine.
-Iar o sd-iduci tu la piqune,ci suntai tdi,Domnico,imi spunea
mamasi niciodatinu erammai bucuroasica aluncicdndintramin
pajistegi in pidure cu mieii qi iezii mei, caremi cunoa4teau.
Dar trebuia sd-icunoscEi eu bine 9i si-i deosebesc
de mieii 9i
iezii striini, cu care,pitindu-seunii de a\ii printre ferige gi sirind
unii pesteal;ii ca si se sperie,se adunauturmele mici ale fetelor
celorlalte. Ne a;ezam impreuni 5i povesteam,si turmele se
amestecau.Ne intorceam pe seari-n sat cu o singuri turmi
amestecati,dusi din urmi de opt, noui fete,mici cum eram gi noi.
Mama le-a pus mieilor qi iezilor nogtri citc un .cercelroqu de
arnici, care le at6.rnade cdte o ureche gi-i lovea qi la nas. Mieii
intorceaucapul.ca un om cu chicasi carevrea si ;i-o dreagi
scuturdndu-se
din ceali.lnsi ieziigiseaucu calesi facgiumbuguri.
dacdciucurelele gAdilao nari..Sireau ca.pisicile,incolicindulsein
aer aruncaudin picioareledirrapoi5i o apucaurepedela srdng
liri si mai stease se gindeasci.numaidec6r
la dreapu. se ui
indirit daci i-am vizur 5i i5i luau indari ochii de la mi
prefici,ndu-ieca
preEcandu-se
ci s-arlifi uitat intr-alti parte.
parte.'
. ..
Daci asfi fosrmai cuminre,n-a5fi ldsatnici oile.nici caprelesi
pleceIa MaicrDomnuluigila Dumnezeu
fi tinurlingi mine.
5i le-as
A'5fi arut azl c|tevamii de oi, pe carele-aqfi smulsqi tuns qi agIi
strAbimtlumea cu turmelemele,din vArfulmunlilor pdni la balti
si mare.fu fi merscilare.femeiein toati firea,pe migar,minat in
hit bitut cu argint.i-a5fi pusmiganrluimeucircei cu clopoqei
de
aur ca rea r ft su n atc um c i nti grei eriIi
i r r .in c e t .in c e t .in s o t jt dd e
ciobinitelb qi de iiinii mei de stini. Si chimirul mi-ai fi fost lat si
plin 5i in el ar fi sral$i doui pisroalc.Cici una era Domnicain
tinutul nostru de haiduci qi am ar.utputere si ristbm in tranti
dreapti patru voinici dintr-o smucihrri
Dar avenit intr-o zi holul ista caresti la masi cu hoi, caresufld
qi asculti.Nu qtiu ce-afhcur.ce-adres.ci m-aapucarcu ochii de
inimi, in locul unde bitea inimia mieilor,qi m-amdus,multumdsc
lui Dumriezeu,dupi el!
A 5 fi a vu t o i 5i c apre mul rc . dar n u v - a $f i a v u t p e v o i.
manca.v-armaica si vd minince.

CHEILE
Milu si Barulu au mai
crescutqiincepsi comploteze.
In ceasurilescurte dintre
piruieli gighiontri,
dati$iprimiri,
infelegandu-$i interesele de
generatiemai bine, ei igi dau
seama ci au datoria si se
organizezeimpotriva marilor
adversari:miicuta $i titu{u,
unchiul Sesisgi mitugaTitana.
Libertitile lor au vdzut din
experienfi ci sunt limitate de
reguli qi dogme. In ordinea
morali nu e voie nimic, iar in
ordinea materiali totul e incuiat. Afurisitii si tartorii au clus
per-versiunea
pdni la rafinamentuldulapurilorcu broascd,
blocate
cu o {drimi de metaltrecuti pe o verigi. Cu toatecA,nemiqcate
gi
bldndela locul lor, s-arlisa de bunivoie cotrobiite.dulaourile
sunt ca $i cum nici n-arfi acolounde se qesesc,
cdci stauin
buzunarele
asupritorjlor
unelela miicula.altile la tarugu.
De la bucitirie pdni la dormitoare,numaidulapuride toati
mdrimea$i inil$mea. Nu e odaiefiri un dulap cel pudn. Te
intrebi de ce mai e nevoiede dulapuridaci.suntoriii, 9i ce rost
mai au odiile daci mai ai 9i dulapuri,chei la odii si chei la
dulapuri.E absurd.Si maniacheilorcu broascd
mergeqi mai
departe.Chiarin dulapurileincuiate.dacdumbli la ele,dai de
saltareincuiate,9iin saltare,de cutii incuiate.Nemaipomenit!
202

Odatd,Barulu a gdsituga unui dulap cripati gi a strigat

numaidecatpe Mig. Descoperiseri,
in sfirqit,drumul la tainile
mari,ti au intrat amdndoiin dulapulcu haine.Deceptiale-afost
serioasi.
trezind,r-se
amindoiintrepant:loniatdrnaIde cdrlige9i
fustesi dandsi de alterafruriincuiate.
Dulapulmaiaveasi pitru
uqi,iar la mijloco grimadi de polile,pini sus.Ceriu e si fii mic,
qi mai alesce nedreptate!Tot iia suntde vini ci egtimic: puteau
si te faci maredintr-odati, sdnu agteplisdcre$ticatle-oplacelor,
douizecide ani. E o ingelegere
secretiintre pirintii din toati
lumea.Ei seprefacci seg6lcevesc
unii cu alfi pentrutot felul de
pretexte,dar in fond sunt de perfectacord:copiii trebuiesi fie
mici 9i si steamici o viali intreagi. N-arwea gi Barulu si aibi
mustafi?De ce n-aremustili? N-ar r.reaqi Mip si puie fustele
mamei?De ce nu poate?Fiindci e linud mici intr-adins,si nu
poatAsesegeteasci.
Au dus la dulap scaune,s-ausuit pe ele gi au dat de cutii
incuiate.De cinele incuieiia, daci nu de ei ? Situatiaastatrebuie
si sesfarfeascA.
E de netolerat.Te pupi toati ziuacu ipocrizieqi
ascundde tine tot. Vreausinceritate
qi lucm pe faF, ori totul,ori
nimic.
Un zgomotde exploziea venit de susqi un vaietcu lipete a
..
rzDucmt,
-Unde suntcopiii?a intrebattatug.
-Adineaori eraupe aci,nu $tiu unde s-aubigat, a rispuns
miicula,inspiimintati.
Au dat fuga din doui pirli pe sciri, gi un spectacol
dramatic
s-adesIl$uratdinaintealor, in dormitor Dulapul cel mare,cu
paru dulapuri.erareslurnar
pesteMilu si Barutu.Sia Lrebuito
jumitate de ceascasi poati fi scoqide subtdirAmituri, din haine,
din ru{Lrie$i ciorapi.Le cizuseri in spinare,ca o avalangide
lucruri indricite, dulapul,gi toatecutiile de lemn gi cartons-au
pributit, lovindu-i fiecare cu un coll under.a.O umbreld il
nimerisecaun ciocde barzi pe Barutru
in ceafhqiflcitorul derele
zbieraafirmind ci l-a,,omol6t".
A fostprimarevolu$eadeviratidin familie,si riniqii trata$la
infirmeriagospodariei
cu frictiuni si oblojeli,s-audezumflatabia
203

dupd patru Ale, cAt a durat qi aEezarea

lucrurilor la loc. Numai
ridicareadulapului in picioarea ginuto jumitate de zi, demontat
cu $urubelniFli montalbucad cu bucati,
Modest qi lingugitor, Barulu s-a atteptat qi la o bitaie pe
nidragi. dar miicura l-a cmrar.mullumiii. ci dulapul l-a prins
iniuntru ;i nu l-asrivit.
-Nu mi bati, rrdrnico?a intrebat Barulu. .r
-Imi parebine ci e cel pulin conqtientgi logic, a zistitulu, ca
un infumurat.
ln imprejuririle cele mai grele el spunevorbe umflate, tot ca
l
si-giascundi gindul de ei.
-Las ci te-abirut el. Dumnezeu,
a rispunsmiicula,
Va si zici, gi Dumnezeuare o inleleeericu ei...Nu mai e in
vialaastanici o libertare.Cind nu te vedi ci re strecoribinisorpe
scaretitul,u.se line dupi tine Dumnezeu.
Nu mai poli nici sdsufli
de atita camarili. Ce-iatunbiBafutu?Juciiie 9i'biiaie dejoc?
Pr6cesuls-ajudecatdupe ae au fo.stScoaS.pansameritele.
La
piciot Barutua rimas cu o zgirieruri arldnci.Buriculunui deget
i-arimas mugcatde o caseti.in careqi-lvdrisccasi ridicecapacul.
Fusesescosde subr boarlc cu degeruJprins in dcschizdrura
de
mctal.Flagranrul
delicteraevidenrlvoia
ii lorlezecapacul.dar nu
I-a ajutat Dumnezeu,care tine cu pirir1tii. Cum vrei si mai.aibi o
pdrerebundcopiiidespreel. cind lacepolidepentrueia?
La procesau fostcirali9i Colonelulsi Tirana.gi n-aulipsirdin
Curteacu Juratrinici pisicile,rdmise in calitarcde apiritori,
intrucit ele,cireii 5i giinile sunrin solidaritate
cu ei. Djn motive
insi speciale.
in legdturi cu inrendenla,giinile, rare)e5i gisrele.
cu toareca acuzaliicereauo largdpublicitatea dezbaterilor.
n_au
figuratin insranli.Coco;ulloniqi s-amirginir si ia inlbrmaLiipe
la fereastra,iniluindu-si un ochi pini la geam 5i comunicdnd
qogoru]ul,din cdnd in cind. impresiileditormle, din gedinf.
Coloneluls-prezentatin unilormi qi cu decorafile pe piepr.
Vizdndu-l ci 9ia pus qi pe ,,MihaiViteazul,,Barulu qi-adat seama
cA se petreceun lucru grav qi a sleclit-o.Mai ales ci unchiul
Sesis,
indilerentde zimbetullui. nici nu l-a bigat in seame.
204

-Nu te mai uita aia la mine.i-a atrasatenliatetutu.E Drea

Marrialisi veifi judecardup; Ciaut

la.ii .I"::.1darla Currea
Milirare.
Justigiei

Sa ispiivit, nlr mai,emnici o,scipare.O si-l minince ocna.

Pe nt rus olem n i r a t ej uas t i l i e i .a c u za q a
ii u fo st tin u li in
coridorulde la baie.Intri.nd in salade gedinfi,colonelula tuqit
pentrupregetire,9i sabialui s-alovit de pardoseali,de gresie,ca
de o lespedegrea db es,afod:,,;,[,
gata?qa zis:,qia.sunat din
clopo;elulcu carealtidati.era,chematf,;la
sufragerie
Cati.,,Egata!,,
i s-arispuns.Aprodul carestriga,pe'impricina$,,era
soldaiulde
ordonanli al domnuluicolonel.,
O sdr.adi,sicl;,Barutu,actrm,cei un colonel.Nu mai e Sesis
in civil,careil risfiqape genunchiqi
pe careil trigea.de cioc;cu,olipsi de respecttolefati.binevoitor
O tresi groasigitrei sub$ri:patrutresecleaur.$i eloleti. Desabie,
nu maivorbim.SetrageafaraJungi.lungi de tor.si laie.Cusabia
asta.domnul
colonel'aucisla Mirigeqti,omie,mi separe,de turci.
Soldatula strigatpe inriiul acuzat.
Vreasavie5i N4itu.
Nu se
poate.Fiecarecdnde chedratiAcuzatule adusde.'soldat;
cu ochiin pimant. Nu s-altiut cind veniseqi pdrintele.Aqtepta5i el pe
scaunla masajuriului. Toateautodtetileeiau,adunate,
VorbeEte
colonelul,cu co deiulin mdni,,fiindcisefacsi acte. .
-Ia miinile de la spate,staidreptQirispunde,
Barutunu puteasi steadrept 9i si-qiia nidinilerle la spate.
'l irreaintr-omdni bilelegiin cealaltiun corn.
-Cum te cheami?a intrebatdomnulcolonelpresedinte.
Barutus-asperjar.
UnchlulSesis
a uiratcumil iheami.
-Barulul.rispunde tiriginat Batulu
-Ce numee ista?.:;Astanu e ilu,mede iudeciti;,:Spunecum
te cheamilegall
Barutus-auitat la tAtug, dar titutu nu semai riita,lalel..TraEe
cucoada
oc hiului
l am i i c u l ad. a rn i c im d icu rnau sem a iu ir dlail.
Intoarceochii la Titana,dar nici Titana nu semai uiti la el. Are
de-aface numai cu Sesis,dar nici el nu mai e Sesis,.edomnul
colonelqi domnulpre$edinte.
'-Te-am intrebat cum te cheami ti nu' mi-ai"rispuns.
Rispunde.
205

-Nu gtiu,rispundeBarulu,Eio lacrimi ii umplehecareochi,

in fala mariisinguritili in caresesimtedeodatiizolat.
-Ci1i ani ai?mai intreabdpregedintele.
Segindegte,descurajat.
Nici astanu gtie.Dar i$iaduceaminte
ce a rispuns odati argatulPetrela aceea$i
intrebarecind a fost
angaJat.
-Sunt bitran, rispunseBaru{u.
Nea$teptatul
rispunsa tulburatintr-a6t auditoriul,incit, la
un semnalal domnuluicolonel,acuzatul
a fostrepedescosafari 9i
dusla baie,casi aibi vremejuriulsi ridi.
-Cum ieqim din incurciturl? a zis Sesis.Ne trebuie
imaginagie.
Dus la baie,Barulu a planslingi Mip, care a plins gi ea
vezandu-l
ci plinge.
*Ce fl-allcut, manca-te-ar
mama?l-airrtrebatMip.
-Sesis nici nu mai qtie cum mi cheami,a gemut Bamtu,
sim[indcd treiefteo imprejurarecareii da dreptulsi fie disperat.
-Ai spuscdm-amagilat gi eu de dulap?l-aintrebatMitu.
-N-am spusnimic...
-Ai spusce am ciutat cerceiimamii?
Barulutigiduieqte,{Zcindcu limbain cerulgurii un zgomot
cumsugepurcelul.
Aparesoldatul.
-Sunteti chema;iamindoi,zisesoldatul.
Bar-uqu
laceloc soru-siisi r"reacd,
*Intri tu intai, ziseMip.
-Ba intri tu intei,ziceBarulu.Eu ammai intrat o dati intdi.
Cioroviialala uqaqedinleifacepe Sesissi o deschidd.
-Iar v-a1iluat la cearti?intreabi colonelul,careigi scosese
sabia9i chipiul.Abianejudecim de dulap...
Fiecaredin copii incepeo explicafie$i nu se poarepricepe
nimic.
-Sta1ijos! ziceunchiulSesis.
Baru[u dA fuga la miicugaqi Mip la titulu. Solemnitatea
a
degenerat.Nu mai e-nici masain mijlocul odiii, nici juriul
incremenit
pescaune.
Ii vineIui Barugu
inimala loc.
206

-Uite ce ne-am hotirdt, zice unchiul Sesis.Nu vi mai

judecim,.nu.vi_mai
pedepsim!(Copiiisarla el siJ pupe.)Vi dim
voui cheilede la toatedulapurile.(Entuziasm.)
Si le ginegi
voi,la
voi...Cind o trebuicevadin l'reundulap,umbla$voi qiscoatetivoi
tot ce trebuie.
Atunci,verigi dupi verigdgisnopdupi snop,de prin buznare,
de la cingitori 9i de prin cuie,cheilele-aufost pusi grimadi pe
masi gi date in primire: cheiledin toati casa,cheiledin toiti
curtea,de la pivinili, de la magazii,de la cote;e,de la murituri !i
de la bijuterii,de la lemnesi de la haine,de la cimari gi de la
rulirie, de la cirbuni qi de la dulapurilecu cir1i.
-De azi incolo, vegiaveavoi doi griji de toatesi titulu li
miicugaor si steagior si sejoace.Voi faceliceaiul,mincarea,voi
puneliuntul pepaine,voi o si lucraligio sd.aducetri
parale.Tdtulu
gimiiculaaudemisional,5i
chiaracumseducin curresi sedeain
leagin.Voi si pregdti!masa,ci mdncdmla voi.
Gindindu-semai bine, Mitu $i Barutu ar fi preferatsi fie
judecaligi condamnaqi.
Erauweosuti de cheidiniintealor qi le
examinau:unelegdurite,altelecu bold.Seminauunelecu altele,
dar o str{mbdturadeosebea
cheiede cheie.
facem
tot
noi
masa,
-Azi
zisemiicula. Voi, luaf cheile5i
ducetri-vd
la dulapuri.Vede{ice-iin fiecaredulap,ca si $titi,$i pe
urmi le dnetiIa voi.Ia tu parruverigi$i tu patruverigi.
Camcodindu-se,
dar totu$ibucuro$i,
copiiiauincercatla toate
dulapurile.
si nici unul nu s-adeschjs.
Au luarcheilela rind 5i
de-a-ndaratele,
o verigi dupi alti verigi, au apisat in u9i cu
genunchiul,auscoslimba,casi meargicheilemai bine;degeaba.
Au fostchemaqi
la supd:
-La masd.cooiil
Cdteo verigi iu chei,unarlupdalta,a fostaduseIa mdicutape
masi,opt verigipline cu cheimai lungi $i mai scurte.
-Uitile! a zisMitu.
-Ji Ie dau indirit, a zis Barulu.Nu se potriveltenicdieri
nici una.

URIASII
La inceput, erau uria$ii,
pa$.rile,dobitoacele,pidurile qi
oamenii. Nici o fiin1i nu era
mimnti, cici Dumnezeuvoia sd
arate puterealui, dar qi si r.adi
bine fapturile de pe p?imant,
cand seva uita din ceruri la ele.
$erpii, rimele, gopi.rlele nu se
ascundeaucici nici n-aveaude ce
sd se ascundi, nici loc destul de
mic pentru o pitire. $arpeleera
c6t Dunirea de lung.
Animalele toate mancau
iarbi, iarba cresteatot anul, nu
era iarni gi omnul se hrinea cu poamc.Dc ce s-arfi ascunsunele
de altele, daci nu era nici o primejdie?Gustul ci se minanci
IApturileintre ele a venit mai tirziu, cind firea s-arAzvritit $i s-a
stricat$i a rimasstricati.
Dar de prea mult bine qi oameniiqi dobitoaceles-ausitumt $i
nealendce facedecit si min1ncegi sddoarmi, s-ausupdratcAsunt
supuselui Dumnezeusi au voit sdia locul lui.
intdi, omul nepudndu-se lupta cu el, a inceput a prigoni
animalele,ca si qi le supuie,pindla veni Eirindul lui Dumnezeu.
Daci garpeleera cit un riiu, daci vulturul era cit o jurnitate de cer,
ornul e r a ci t cel e mai i nal te turnu r i d e a ii. A v e a . d u o a
m isurito a r r.:r
n o :r s tric, i nc is ul eoptz ectli e c o li p in i I a c a p .c a p u l
de qaizecide co1i,bralele$i picioarelede o suti !i o suti optzecide
coti $i spi areaii era lati de doui ori cit temeliaunei bisericiin
208

n;#i;i,il?J
If ,",.,:tr{i::iH:;x.l,H:i.;:ifi
aceluia-Numai copiii oameniiloroe pe
wemuri

erau cat Curteade

crerteau
iute,in;m"r_r,."".?;i}ii_"_li
tr
fi*ft;iif#..

_A fost ti inmul$reauriagiloro pricini de trufie, vdzdndu_se

mulf qilenindu-leruginesi fie supugid.
,i"go. D;*;;;;;:;;
"n
treluiaysi.19giroage
cindleven.uo pora"d.

..uu.

119
mairugdmde

n.

,c.ri
el?,.incepeau
ei a murrnu.a.
.,Lua_no;,ingu.i.. si
catnef.ebuieste..
Darnupureau
5iIelips.a.trlUruinlu,'iffi;;;
^

gimaivSrtosii indiriea_
Dumnezeu
auzeitoate,darii lisa si vadi cefac.
DuTn"rgu le da pe lingi hrand,imbriciminte,
dupi ce le
,- ,
oaouse
bunulcelmaimare.pecareun ghemoroc
pimint,
de
cum

H::!,:ryffi1,Hi:i#:1i,1ti::x?"
:13
;tlj::"n'
:::

a lunii gi.liceaparteclin pielealur.ca arama,ca

aurul si arqintul.
uregrea$rse Innoia singxri. de doui ori pe an,
ca si fie totdiauna

proaspete,
parcescoasinoui din dulap. ornutni.i nu ,"
$i
ori.n"u
si spele,atit erade fericit.Vintul, carea rimasqi
pini in ziuade
azi.darcu alteinsdrciniri,
rrecea
pesre
ve5mintele
lui caun burere
,nTur.u, metale$i ricoare gi_l5letuiadormind,
{icandu-lca
ll
ognnda.)r nu eranici praf.nici noroi,ce pimanrul
$i
eracurarsi
luceacastrcla.casdnu pitezepeom gianimaie,inve5m6.ntate
si ele
ca onte bogate$i binemirositoare.
Deschideau
aripilesdzboaregi
imbilsimauvizduhulcu miresmefrumoase.
Dupa rizr.ritire. Dumnezeui_a dat omului
tintari, muste.
prrici piduchi pi a puspe limbator otravd,."
,e_L,rii" J" jll
_gi
si-iinlepelicu spatele.
A darvitelorcoarne,
:.^MlliCn'-rfi.ca
ca sa-lrmpunga(el a niscociL
blesrematul
cutit)ii mdsele
ca si_l
apucegizdrobeasci.
Oameniisau invoitsi sepregiteascia nivili in cer,
bitindu_l
^. t *-l ..9
c.a!
spirgind
soarelesi lunaca nisreseamuri.
Sggoloaje,
pnn gaunlelecutein tirie si poadcotropi.Dumner.u-ii
lisasi
seur|,ataerdin deperldrile
stelelor
cir scinteia.
Ei adunarizecide
aru,poatesutede ani,strinsilaolalti,bolovaniirisipiji
pe toati faga
209

Dimantului.Pemai multefelealelumii ei clidiri astfel,cu incetul,

moviligi mdguride frimituride lut de pe margineaapelor.
frimanhte, stoarseqi frcute bo!. Cind te gdndeqtici o palmi de
uriaqeralati cit un satintreg,e lesnedeinchipuitcit muquroilua
cu pietre9i
odad ti ce gol licea in albiaunui riu, scormonindu-l
nisio.
intr-o zi, girurile de bolovaniclidili pe lungimi de pustietitri
uriaqilor,gata Ei
dupi socoteala
pind la cer,fuseserd,
nemisurate,
seadunarisdinceapdbitaia ceruluicu lespeziqi seimpirtriri pe
pe rinduri, porleau
virfurile celemai inalte.Cei dejos, a$ezati
boloraniidin poale9i le dideaudin miini in mAinipdndla virf,
unde cei mai vioi dideau de-a z-vdrlita,care-ncotro,ca s'
nimereascidin mai multe pd4i odati bolta de sus ce trebuia
dogiti. Casi qtili ceeraumigurilemari9iinalte,trebuiesi vi spui
cii acoperauele pim2nt qi cit erau de late: cale de zecez\le
pefugi puteasi o stribati, daci ar fr fostloc
umblati cu armdsaml
lor. Iar lungimilele eraucit o calede doudsprezece
prin grosimea
telegari;ci incepeauunelenu $tlu
luni trecuti cu cite doisprezece
de undeEiluausfdr;itla Mareade sus.
Dupi ce au fost uriaqiiadunaliin cetepe virfuri, a inceput
la carenu s-auglndit Cu cntsau apropiatde cer,cu
dezarnigirea,
atit cerurileeraumai depirtate,incAtde le-aih luat la ochi dejos
niciieri Eiseimpriqtiaudeasupra
totunaera,bolo\.aniinu ajungeau
nasului,marecit dovlecii,al infricogaliloruriaqi.
Au bitut in gol o siptimdna intreagi 9i n-ar:nimerit mai
decitgdleancuapi pecaleo lrulclln
dupasutulnostru,
deparLe.
nimic.A1i1a$de neizbindi,
dupi cdiniiiagilceavi.Nu secunoqtea
uriaEiise sfideauintre ei cd n-auvizuL ca ni{te prolti, destulde
bine.si intiia oari de cind ii ficuseCelde Sus,ei seloviri unii pe
allii cu bolor.aniicit niEtemorminte,se apucaricu unghiilede
de pantece
gitlejuri,seimbucariqisempseri de cealA,sesfa$iare
cu dintii.
darnu a ris.
Dumnezeu
outeasi radA,
Puteasi-i mustreze,$i nu i-a mustrat Puteasi le vorbeasci
uriagilor din cerdacurileimpiriliei lui, dar nu a binevoit Ei ar fi
210

cerxt dinaintea ameninfirilor iertare, dar

mr orice fel de Iucru
poate,sifieiertar-;i odad ierLa$lot ar fi
dusminirp.D;;;;;.
porunci si seimpietreascd
megxriie$i cerillle ridicare
rrrrpolfl\.?
lut st s-auimpieLrltindati, riman6ndmuntji
"*--r].o.,:
de azi. Si
aruncrporunc' mirilor si tuturor apelorsi
se umfiesi si dea pe
dinafarigi ele au dar zileinrregipe dinalari.I;;";;;;;;,
- Srau rnecattoati suflarea
uriasilordc n-aumairimasdecit cilila
lnrr-unostrovpe careapelenu l_auajuns.gi dupi rcrraserea
aDelor
In matcalor. o pituri moalede ndmolgrasicoperi."6pimintul
aiternutApesletoatevietidlede pin_arun;i.inmonnenraie
aclinc.
,umnezeu dete porunci numaidecit ca tot ce rimisese
viu si
sc chirceasci- incit uria5iis-aullcur mai mici dc tloi .ori.
.u nJ
$i roatepasirilcsi dobiroacelc
scizuri li micsorimea
puiufuiOeo ri
fatride closci, ba chiar mai mici.
-N-au voit si fie fericili in lene qi imbe\ugare. De azi incolo
pomii nu vor mai rodi firi munci iarbava crJqteunde
9i
va voi ea.
Am vdzut,mai ziseDomnul, ci oameniicAndnu mai au ce face
se
rizwitesc.Le-amrrimismu5te.purici.
1in1ari.ca sa nu-i mai lase
trhnr(r,sa se scarpine5i sii fugi. urmirili oriundear ciuu
sd se
ascundi.C6ndsela simlimaiobositomul vacredcci are
5i
dreptul
sdse,odihneasci
inlr-unlucde pacc.aruncisi viepJo5nira
nevjud
$rSa-lcluDeasce.
in coac e,
ti pi c uluri a$a fos ti n lo c u irc u r ip ic um
l icd in
., ,D e,a tu n ci
z ere
de totdeauna.care nu dd voie omului si creisci
nesteo
misud. nici sA traiascitaner si vojnic cir rine rimpul.
i_a fost
omului misurzti qi viatraqi i s-autdmis tot felul de Uoii,
ca s; aili
de lucru mereu gi si nu stea.'lbt de-atunciou irr..p.,t
on."nil re
moari,
$i Dumnezeunu s-amai uitat niciodad de atuncila ei, cici nici
zd re stede pi perni c i l ic e s unr . I - a t is a t in lu p r i c u
lpi amaotu
l..ri, t.
cu vre mea.
c u i arna.pe c area l i c u r - ot o ta t u r r c iu
i. a r ; i1 a
Sr..zalu;eaja
dupi ger cumplit. La dezbracarqi l_a lisat eol,
srlrndu-l
sa-$jlaci singurimbrdciminre de prrrrare.daci u.5miit
l
nemuncit nu a fost bun.
S i-o m use
l l u p ri tot ti mpulc rrc era.c u c e v am d r u n t d. e s e a m a
, .
t u r.$rr; r p e tr e cer ra i ull i ri ni c io mul rumj r e
c le p lin d .

BANCANOASTRA
Citind cu voce tare, duPi-masd'
informafile cu litere mai mari din
ziare,amdatin gazetide gt.ireaci ,in
urma iniliativei unui gruP de
comercianli s-a infiinlat Banca
Cuvintul,,iniliativi"
Aprovizionarea".
era nou pentru copii gi ei au cemt
explicatrii.
-Cum, voi nu qtiqi ce e o
iniliativi? a intrebat cu un accent
afectattetulu.
Barulu se gindeqte... Mitruse
... Gelosci soralui invali
gande$te
abecedarul ti se fuduleqte cu
BarufuserePede
consoanele,
-incepe cu Bi, ziceBarutu.'.($tiaci numelelui incepecu Bi )
-Nu incep toatevorbelecu Bi. Dar am intrebat ce credelivoi
ci-i o iniliativi?
Copiisecredobligalisi Etie9ifiecarelrea sA$demai iute'
Tot BaruF o ia inainte.
-E cu nuci! .. ziceBarufud sefacero$u'
-Ce idee!radetitu$.
dupi ce frateleei a dat
Milu nu mai cuteaziseseaventureze,
de doui ori greg,dar nu poatetotuli serenunte.
spuneMi1u...
-Parci e albastri,
-O iniliativi albastre?zicetitulu.
,1 9

-Eu parci am vizut cevaalbasru,cind ai zis...

atbasrra,
nici rogie.lniqiatir.a
e o treabi,nu e un lucru
. .-:tru.
nrcl
nu
s-a
$r
pomenitincdiniqiadvi
cu rruci...
Baru1usemai gindegteo dar.i...
-Cum ai zis?intreabd.
Barulu.
Titulu provoaci.intuilia inutil 9r,in sfirgit, face o definigie,
ca
la gcoali,cu ,,atuncicind,,.
-Ini$ativi e atuncicdndapucisi incepicela.
-Barulu ,.incepe"
sdca5te,ziceMi1u.
-Casci pentruel.Astanu-io iniliativi.O iniliativdarfi atunci
cdndar wea si ca9re,nu cind cascifiri si wea.gi ar fi o iniliativi,
rnarcu seami,dacdar lrea si ne facasAciscim Detoti,..
Copiii,urmirind cu plictiseali,facsforliri de atentie.
-Casci 9i Miqu,ziceBarup.
Nrl-i adevirat!rispundeMip, caresilabisegte
in gqnd... qi
,. .
biruiegtecuvintul: eu o si fac o i-ni-qi-a-ti-vi... Vreauseii pup pe
tolr...
-Ai inleles,zice tinr1u...insi o initriativinu se face:se ia.
Trebuiesi spuiaqa:,Eu o si iauo iniliativi:vreausdvi pup pe tofi,,.
Hai,pupi-ne.
-Am zisnumaiaga...Mai binete pup numaipe tine.
Barutusevedeinliturat.
-Atunci nu e o... (Nu poatesi zici 9i seincurci.) E cu,,niti,,!
.
ziceBaru;u.
-Negustorii au .r,rr_rt
si faci o Banci 9i au luat inigiativasi faci
o Banci.
-O BanciNaflonali?intreablMifu,carea trecutdecate\,?
ori
pe sradaLipscani.
-Da, o Banci...Nafonali.
-Nu facemgi noi o Banci Nagonali?propuneBanlqu.
i
. .Ideea sa pirut lui titutu buni 9i am pusiuspatru bazelenoii
instituliiacasi.Am infiin6t o cooperadvd
cu un ghigeu.Membrii
rondatonsuntin acela$i
timp fi clienti.Miicuta,titutu, Mi$ $i
Baru;u,deponenli9i debitori.Capitalulse mininci in famlie
si
213

fondurile circuli in cerc inchis. Avem un cod al nostru qi daci,

Doamne fereite, se face vreo plingere, ea e judecate tot intre
actionari.Am dat toatelegile Pestecap, am suprimatcontrolul de
stat$i ne administrdmanarhic,Tot ce putem adminte ca procuror
din afari estepisica,Ei ea, ca un magistratideal, se face colacgi
atttncicind audemuzica
destulde rar 5i_rrumai
toarce.inter-venind
plicuti a cheilor de la cemari. In aceasticameri de chibzuire
atami totdeauna de cuie cilira cdrnali, care intereseazApe
magistratulnostrumai mult decXtBancaqi procesul.
Bancae instalati Ia dtulu in Pat ti ghis,eulla zdbrelelede la
cap.Membrii trec searaqi depunsprepistrare,iar diminealaridici
ce au depus.Opera;iaar fi foartecorecti daci unii deponentin-ar
aveatendinte de abuz,provocind deficitela casi. Ceeace revolti
estenepisareacu caresesen'escgi presupunerealor ci titulu e un
nabab. Golurile le acoperi el, din buzunare, Iiri sd-qipoatd
convingeasocialiici intr-o zi saualta Bancapoatesi dea faliment.
Ei rid ca de o glumi qi de la sumelefoartemici, caremai puteausi
fie implinite, au trecut la totalud considerabile
Depunerilesefac searacu pupituri qi retrageriledimineatacu
aceleagimonede.Fraudaconsistici depui o pupituri mici qi vrei
si incasezi o pupituri mare. In finanle, aceasti substituire
de
nepermlsiselraducecu o depunerede un leu si cu o retragere
o mie...Cefolos!de la intemciereaBincii deprinderilerele sporesc
neintrerupt.
Casierulplititor e, fire$te,titup. La restituireacapitalurilor
adusein ajun el sti culcatgi mai cascidin cnndin cind, ficdndu-9i
serviciul,copiii prezentindu-sela gh$eul lui cu noapteain cap
-. Deschideprivilia, jupane, 9i di-ne capitalulindirdL strige
Barutu.Ne ducemla ;coali Ein-avemcu ce cumpira covrigi
Titup di plapumala o parte,ca un oblon gi scoatecapul din
perni ca orice bancher.Se uitd la ceas;qasedimineala,ori la care
bancheriinormali seintorc pe parteacealalti.
-O si m-apucde alte meserie,sephnge tdtulu. Cdtevrei?
Mip primegteo anuni. Bamtu vrea tot.
2t4

-Numiri. bine.Si nu-mispuipe urmi ci a losto diferenli.

.Una,
,
doui. rrei.paru...5isuni_le
acum5iru si nu_mispuici ri-am
datpiesefalse.Iscileqtein collulista,subbirbie.
-Tu ai si-mi dai un rest.prefermerunlil.Ai primit?
-Primir.
-Bigatri de seamisi nu risipiti.V_amdat banifrumosi.noi.
Cireodari,asocialiiuiri si plireascidobinda penrru
5i
claritatearegistrelotcarenu admitrestanqe
qi gtersituri,uitucule
intorsde la usi.
-Ai uitat procentul.Vreisi mdbagiin puscirie.
DobAndala BancaTitu.tu e, firegte,mare:treizecila suti si
citeodati mai mult. Titulu nu mai e bancher,e un cimitar Dar
cliengiin-aucefacegisuntpur qisimpluapucalide gnt.
-Treci la casil
Clientultrece la casi gi pierde in fiece zi cevadin capital.
N_umai
cdpe misuri cepiere,capitalulseinmultreqte,
nu e cala alte
Dancr.
De-acum,
Barulugtiecumo si pliteascili in ora$,domnisoarei
de la casacofetiriei.
-Si bagiinsi de seami,Barufule,ci gologaniiigtia ai nogtri,
de la gaisprezece
ani in sus,daci-ipui in circulafeprin orag,r.lau
naqtere
la incurcituri.

OUALE
Cind se intoarce miicula
de la gfini gi numiri ouile pe
masa inveliti cu o fali de
cinepi groasi,e o sdrbitoare.
De le-arfi scosdin cer a$ade
frumoase,bucuriaei n-ar fi mai
ingereasci.in coqulde richiti
ronrnd adus pe sus $i jucat in
palmi, stau grimadi cite
douizeci,treizeci
cincisprezece,
de ovale de faian1i...Giinile
albe le dau albe; galbeneleqi
ca fildequl9i pestri{e.
roqiatic-ile:
-Asta e al Boghetei!fac
cunosc dupi
prinsoare.
-il
picitrele!strigi miicup. Cestilalte al colofeiei. (Avemo gdini
colofani...)Peasteale-auficut picherile...
Miicuta nu gi-astricatgraiul de-acasiintr-atita, incat si-i zici
pichereibibilici 9ipicheroiuluibibiloi.
-Fetele mamii!cumseingrljescelesi nu dim banipe oui, de
Paqti.Daci egti,Barutule,cuminte,o si rotescpentrutine unul,ca
sAIe spargipe toate.
iaci un ou de patruori mai maredecit
intr-uncoq,deasupra,
celalate.
-C+i cu ista?
Familiae in dreptul ei si fie migcati.CrezdndcI aveaun gdscan
qi ciutindu-i o pireche vrednici de obirqiile lui occidentale,
276

rl"r

ginerelera doveditgisci. SrrigAnduJ

gi el rispunznndh
Costache
numle de Costachebucuros.acum o se-i hebuias;Anumele
schimbat.E tot atatde greusi-l treci clintr-unnumeintr_altul.caDe
creqtinsiJ lepezide legealui qisil facipapisra$...
La noi in casinu
setaieviefuitoare:
gdscanul
e om,ciinii suntoameni,oamenisunt
si coto$manii.
-$titri ce si facem?Si-i zicemtot Costache!
a hotirit Baruqu.
Boghiatae o giini cu piliria trasi.pe ochi,pesteun bari9,cao
bereti ciufuliti, tricotatimirunt pani la cioc.Casi.zireascd
pufn,
ea trebuie si cautepiezig,si cercetezede aproape,cum zice
miicuta, ca o,,nioapi", cu o sfinlenieincremeniti a uitirii de
domnigoarifarmacisti.Foarfeca
incovoiad,ii tundeeacu biqare
de seameochii de jur-imprejur,acoperitrcu barbi. o datd pe
siptimini, dar izbute$tesi biruie nivala.
,,Puica"neagri di oul cel mai glumeg,mimnjici qi de neam
pitic. Berbatul ei, plin de necazuri $i circotag, e puricile
neastimpiratal cirdului de giini, mic cit pumnulqi necredincios
dar ibowricinfumurat al marilor mitu$i infoiate, cu patru fustela
crinolini. Are o pani-n coadide doudzecide ori mai lungi decdt
el intreg,o creastirogieaprinsigi har;ag.Punepe fugi corciturile
vestite,de vili nobili uriage,orpingtoniqi brahma,cocogimoldi
ventriloci, gi-i de temperamentpublicitar.Dupi ce gi-a scos
dugmanuldin ceeace i se pare circumscriptialui, piticul se
lungegtedin picioare, bate din aripi, se prosliveqteqi face
evenimentulcunoscut, aruncXndin vizduh o proclamalie
tr.ambip6.NitAdin Vlatca,un duliu de cocosrcarene-avenitde
pe la Videle,i-ar fi scosochii gi mateledemult,llri o pazi severi.
Fanfaronada
marsiliezia domniqomluiscoatedin fire vlijganul
invilat cu personaje
depline,cu bivoliigi berbeciide-acasi.
DoamnaAna e-o giini anemici, palidi, ca o profesoari
nemloaici,iar mahalagioaica
durduliecu cagaveici
qi-ntirligi e
cucoanaSultana.
Sirbitoarea ouilor cotidiani s-apotrivit cu floarea viginilor,
adunatein buchetemaridate-nleagin,inaintegi-napoi,
devdnt,cu
2r'1

fringhia de rufe, cu peqchirele,cu niframele gi Eervetele,

steaguri

prinseintre catargede prijini.

Am vroi si ne deprindemfiri emotriicu prezentaouilor in
gospodirie,cu fabricarealor in serie;si nu ne tulbureforma gi
substan{a.
Arn vroi$inoi si cuprindemaceste
miracolecu gilbenu$
in mdrfurile alimentare.Regularitateapredstinatia elipsei,cutia

ei rohrndi de piatri transparenti,ceptuteala

de mitaseqi catifea
fragild,totul lucratcu me$te$ugul
secretdin intocmireagingaqei
petale,al subtiluluipolen,al parfumelor,suntde-oseamepentru
uimireagi temereanoastride nevizut,cu giuvaerele
de lumini ale
ochilortii, fiici a Maiciitr'ecioare,
pensulaflcu safir...
Cateodatd,
maicutadescoperipe undeva,intr-unloc ascuns,
o
puzderiede oui. Strigitul imprundent al tiinuitoarei, satislicuti

ci-siaduni comoara.o trideazi...

-O si rim6.iePicula,zice miicuta, cu gura ciscati, maine
candn-osele maigiseasciundeli le-apus.Dedoueluni $tiuceme
inqeali9i m-amtinut dupi ea.I$i pusesehoalade gXndsd cadi
clo$cdfi si ne intampineintro zi din buruienicu douizeciSicinci
de pui de aur,ca nifte diaconi.Dar mi rdzgindesc.
O si fiu mai
sireatidecit ea.Mi ducsi-i pui ouile la loc.

DUI-APULCU LENJURI
Primul dulap a fost cel mai greu de
aprovizionat,al primului copil. De la
destinaqialui veche de ,,garderob.cu
oglirrddgi de pastrdror
al hainelorlungi,
spanzurate pe umere de lemn sau
prinseintr-un clegtecu apucitorile late,
el a trecutin mobilierulviitorului copil,
modificat. Intercalandu-i-se polile
paralele. dulapul si-a schimbar gi
culoarea,
Sa discutat calitateavopseleigr a
fost aleasi cea mai costisitoare: un
copil a$teptat meriti nigte ,,Ripolin"
autenticJ cu treizeci de lei mai scump la cutie decit lacul

indigen.Apoi, dulapulnu puteasi fie vopsitdecit de

,,superior"
titutu, care se simfeaautorizatsi ia parte pe toate ci.ile la
sp orirea
f am ilieci u u n m e m b r un " . u no scuta
r . si fie sisr r ci
r
ni ci o mini s r ri i n en u v a c o l a b o r ai n. a b se n qluai d e a cisi,Ia
ciririle exasperate
aleunei pensulegreude disciplinat,el incuia
odaia,,copiilor.qi lua cheiacu el.
Vopsitul a fost un chin solitar,comparabilcu zugrivirea
Giocondei,
cireia maestrulLeonardi-acomDuszambetulnecesar
in sapteani de torruri.Tdtuqu
a muncirnumaidoui sdptiminila
operalui. insi ,.Ripolinul'
a fostcumpdrar
de patrubri. prelul
vopseliisferyindprin a costadedoui ori maimult cadulapul.El i$i
aducea
cudilein ghiozdan.
pe furil. Trcbuiauevitateemofilein
familieqi menlinutprestigiulde vopsitor.Caintr-oproblemibine
rezoh,ati',
la finele operalieiau rimasun dulapvopsit9i trei cutii
goalecu pensulalor..
219

Ceadintii vopsea
a curs.Pdreliinetezi,incretificadeo senzatie
de frig, caricaturizauaspectul$i al lucrului gial formei.Titu;u a ras
cu turbaretot ce ficuse,silit si cumperegi sculede ras,o lami
triunghiulari cu latul in virf. La intrebirile iritante, el rispundea
la viitor 9i distrat ca un portretistadevirat,cu fiaze careincepeau
cu ,inci" 9isecomplicaucu ,,probabil".
El n-ainvipt selingddecit
dupd.zececutii. Riunuldevenio pldcere$i alunecuguladerent al
pensuleipe uleiulei echivala
cu o bucurie.
Titugu n-alinut socotealide un aminunt.Erape parchetde
patruori maimultivopseadccAtpe dulapqimiiculaa numitopera
Iui o ,,porcdrie".
Titufu nu a insistatqicuri.litulscindurilora linut
qi el doudsiptimini.
Abia riminea wemea,dupi calendaruldoctorului,pentru
umplutdoui poliqedin dulap.
Miicuta voia fetitri 9i titulu cereabiiat qi deocamdatisa
pregitit rullria meniti. si-i impacepe amindoi, o ru{irie firi sex,
careputeasi fie trecuti cu acelaqi
folosintre picioareleoriciruia
dintreei.Doudsprezece
qase
scutece
deburnbac,
depichetqitrei de
l6ni sublire.A douasdptimini s-adublatcantitatea,
adiugandu-se
treiscufi1e
deolandi 9itreideflaneli,qase
mintenede pichetqitrei
de lini, doui ldqi.In privinlafigilor,sau niscutdispute,bitranele
susdnandci, neinli5atriqi nestrdngiIedeleg,copiii rimin cu
picioarelestrimbe,iar tinerelecareodati cu corsetul$i conciulau
renuntatla toatesfaturilerradiliei, a{laserici nu semai infa5i nici
un copil.In celedin urmi, au trebuitconsultafi
autorii$ib;.hinele
au datinapoi.
Tirligii de ldni, o inci.llimintecarein primelesiptimani sunt
gi ciorapi qi pantofi, au fost tricotali in casi. Totugi,intro zi, titulu
a scosdintr-unbuzunarqi un pachetcit un ghem;o duzini de
ciorapinr. zero,afirmind ci mai mici nu s-augisit gi ci vinzitorii
magazinului
celuimai !ast,de ciorapiti tricotajedin Bucuregti,
in
parte fiecareqi dimpreuni cu patronul lor, au riscolit toate miile
Ior de rafturi $i seltare,ca si poati incilla un cilcii ca un trandafir,
insi.inci inexistent.
Naiv,titutu a bigat in dulap9iun cal,pentruci gineala ideea
lui. $i avirit qi o sabie,intii pentru ci vroiabiiat 9ial doileapentru
220

ci titulu e pacifist.El credeaci biiatul ser,anaStein virsti de patru

ani.gatade haran5ament.
La douisprezece
noaptea,s-aniscut insi o fetiF.
"Nu ti-am
spusci e fetiF?"a zismiicula.,,Nu-inimic",a rispunstitulu,
,tot a
meae $ifetitali nu-ji daudin eanici degetulmic de la piciof'. $i ia plicut atatde mult lui tetup fetita,ci a rimas pironit lingi ea
douesApdmani,
cateii trebuisere
sevopseasci
dulapulqisi cure[e
parchetul.El se aftepta,dintr-o eroarede fiziologie,la copil
congestionat,
ro$u,nileluqcamscnrbos
c6.te!a
zile,gicareindati ce
sevaivi w incepesi urle qiurlatulva line zeceani.
Liniqtea,parci experimentald,a fetigei, cumpitul ei de
persoane,
privireateafiri gi siguri, figuraminusculi,inconjurati
celugire$te
cu un tulpanalb,pestecareeraintocmiti o basmade
mitasecu ciregi,invitala o convorbirein patruochi,$i titulu a Si
intrebato:,,Cezici?Cumtesimlipelumeaasta?
Nu-iagaci e bine?"
poatea stelelor
$i fetila,careexaminabeculelectric,cu o suvenire
intilnite-ndrum.surdse.
.,Osdne-nlelegem
de minuneamandoj".
zisetitulu, ciocnindcu doctorulo cupi cu vin...
Al doileacopil a venitdupi un an qi a fost biiat. Dulapulse
umpluse$i, lingi el, a venit dintr-alti odaieun al doilea dulap- $i
odaia,,copiilor"
ajunsese
odaiacopiilorcu adevirat.Acum,fetita$tie
alfabenrlintreg,dar biiatul, careconfundidoui literein rostirea
lui, pronunli r qi n la fel. In momentulcand,povesteste
titulu, in
odaiacopiilore bitaie,pentruun castel,cares-addramalBiiaul
r'roia si-i puie o piatri rotie in vanf,li fetita o piatre galbeni, $i l-a
ocirat, El relateaziincidentul:Miciu mi-a zis,,post".Ea are un
argument:
,,Nuintelegeprostulci o piatrerotiesti riu peacoperi$".
Procesul
sa liniqtitcu doui bomboane.
E dupi-amiazi, duminici. Titutru qi miicula se uiti la
dulapurile copiilor, unde s-au adunat $i au tot rimas mici,
tricourile,beretele,minutile, pardesiile,
rufiriile..,Bratrulmiicugii
sti pe umiml lui titulu, mnnalui titulu se odihnegtepe $oldul
mliculii, careva gitit cu ce are mai proaspit,ca si-i placi lui
tatulu.
-Si1i ghicescgindul?intreabi tdtuqu.
-Mi l-aighicit,rispundemiicula.
Pentrual treilea,n-arrnaifi nevoiede curnpiratpreamulte...

O CASAPENTRUCOPII
Cizmarul Preda,pe care il rugasem
sd-migdseascio casecu chirie. mi se

recomandase specialist. Mulfimea

reparaliilor
gitocuriil puneain
lapingele
legiturd cu toli gospodariisatuluiunde
mi gdndeam
si mi srabiliesc
cu copiii.
pentrua invifa,lucrind grddiniria
-Imi trebuieo casi incipitoare, o
curtemare,cu 5uri;i cosare.
Vreausa
slauacivreodoi ani.imi iauvire,pdsdri.
unelteqi caqgivenimcu to1ii.Dar nu am
timp de pierdut.
-Fii flrd nici o griji, domnule.
Nimeninu qtiemai bine ca mine rostul
comunei.
-$i daci mi-o plicea casa,spuseicu
voceconhdenfali, nu mi uit Ia un ci5tigfrumospentm dumneata.
Zicdnd ,,firrmos" voiam si creez in agteptdrilecizmarului
imagini sau analogii de purcei prezentabili,uqor de corectatla
uma urmei cu darul unui cifel de rasd,carecizmaruluinu-i flcea
trebuinF.
-Numai dumneatasi fii mul{umit, condifona cizmarul.Case
goale,cite poftegti.
Pesteo siprimdnd.mi duc la cjzmar

-Ce {Xcusi,Preda,ci n-ai dat toatesiptimnnape la mine?

Te-amagteptat
pentrucasd.
-Mai lasi c6.terz
zile.Sambitdmi indlnesccu un om.
.).),

-Daci. azie luni, simbdtace vinecadetocmaipestegasezile.

!i.am spusci sunt foartegribit.
-Nu rni.aispus.
-Mi-aduc amintecuvintelemele:,nu am timp de pierdut,.
-Totuna e?
-Atunci, de-aciincolo si qtii ci mi gribesc.

Au mai trecurdouesiptimdni.
-Iar nu te-ai1inut,Preda,de cuvdntlCefel rle socotealifaci?
Ai gisit ori n-ai gisit?
-Drept sili spuici nici n-amciutat...Daia mai spuneo dati.;
ce trebuiasi caut,ci nu-miaducamintebine?
-O casd.,
omule.
-De casderavorba?Am gisit.
-Unde e?De cen-aivenitsi-mispui?E frumoasi?
-Ioarte frumoasi,Are qopn.rpentruzececarecu fin, grajd
mare,ffint6ni.in curte,grddini.
Hai s-ovedem.
-Merg bucuros,insi dupi-amiazi.Am nigtetocuri de pus
pentrxnotar,
-Bine, dupi-amiazi.Cdti chiriecere?
-N-am intrebat.
-[ra celdintii lucru de griut.
-Am uitat si-ti spuici nu vreasi inchirieze.
-Atunci de cewei si.ne mai ducemdupi-prinz?
-lqa, ca si vezicasa.
La cincisiptimini de la primaintilnire, mi duc la cizmar.
-Tot nimic,Preda?
-Cum, tot nimic?
-Vorbisem de o casi.Mi-aispuscesegisesccatevrei.
-Ai dreptate.Am gisit una pe uliqamare.
-Fmmoasd?Incipitoare?
-Foarte buni.
223

-Pune ciocanulgi calapoduljos

9isi mergemsi vorbim.
Intr-o jumAate de ceasne a{lam dinainteaunei casede
inchiriat.
-Am uitat si-1i desluqesc,
zisecizmarul,ci inchiriazi numai
$adina.Dar e o casifoanebune.
Dupi opt zile, vine Predala mine. Renunlasem
la casi in
comuni s,imi pregeteam
$ mI introcla orat.
-Buni ziua.
-Mulpmesc dumitale.Cevnnt?
-Nu ciutai o casi?Ji-am gisir-o.
-Casi?
-O caside inchiriatpentrxdumneata.
nevoie.
-Bine zici,amsesem
-Am venitsi mergemsi o vizitim.Ne atteapti.proprietireasa.
Inrim intrc curte9ine latri doi c6ini.
-Am uitat siJi spunun lucru, zisecizmarul:o di 1ir6 gridini,
firn qopruqi firn grajd.
-Hai si ieqim,Preda;mi facicaraghios.
Ji-ammaispusci mie
imi trebuieo gospodirieintreagi.
-Cdnd mi-aispus?
-Cand ziceamci weausi-mi cumpir vite, ci.ruli qisi-mi aduc
familia.
-Acum o luni...
-De cdndvorbimde asta.
-$tii cela?sehotdri$tecizmarul.Ti-amgdsitnegregit!Mi duc
si cautpe Echiopul
de la ac.Acumdoi ani,cind imi trebuiacasiqi
mie,mi-agisit patru.
-$chiopul de la ac?Cevorbe-iasta?
-Acarul de la gari. Acum trei ani, i.a tiiat piciorul un expres.
-Iar o si mi por{i cu vorba,Preda!
-Nu mai spunenimic,
-Bine. Ia seamacdo si te cinstesc
frumos,
224

Nu qtiude ce mi obsedafirrmosulin toatefigiduielile

mele.
Poate_cidin prudenfl practicievitamcuvintul
,,mare,,ca
si nu_i

.t"T:Tt'a p:leju],in ziuaptiEii,si nidijJuiasci

il;;
:::
enorm. Firi si
";

fie voluminos,un bacaiqfrumlosface parte di;

bacti$urile
mari,putind totuqisi fie mic.Bacaiq
frumos .u ane.
inteligent,un titlu carein sinenu insemneazi
nimicli al "ceruisens
seivegtenumaicomparativ.
-Este sigurci f-am gisito!
Bucurosinsi grav,cizmaruls-adespirlit de
mine, in fala
caseilui.
Pesteo slri s{pfipdni.,pe rizitoareade la u$d
sedescle$ta
de
noroi o perechede bocanci.Eracrzmarul.
-Intri!
-Si-1i fie de bine.Mi separecdai cinat.
--gi dumitale.
Cizmarulnu intraseinci in odaiamea.privirealui rimase
sfioasi,examinindpdre$i.
la o trigare.
-lezi
Stilullui s-ainciltat numaidecat
cu pluralul.
-Ce faceticu atireacirli? Le-adciir pe roare?
-Dumnearairi mindncitoareoritdniiledin curresi pisoii?...
Nicinoi nu le citimpe toare.Numajcitevasemdninci.
-Ziceatri cd vi aducelifamilia la [ar;, mi-a amintit mirat
cizamarul,
contempldnd
cu uimirenumirul portretelordin odaie.
Eragaleriabibliotecii,
domnicu barbd.cu ochelari,
unii rasi,
tolicu figuridecljentidin capitali.Un inrelectual
Lrebuie
neaDeral
si-9i innobilezepireqii cu chipuri de artiqti si cirturari. ca
si
qol':ge1ci altoraqi siegici gustutlui alegeqi ca organullui cu
chici gindegtecasemeniiilqtri de pe pireqi.
-Ai crezut,Preda,cdsuntneamudlemele.Fii linisdt.
Nicial nouileaneam;israe englez,
celde lingi el e ncam1,
celilalte frantuz.
225

Preda nu inlelegea ceva,pe care nu putea si-l exprime Ei,

margineaurechii.
nedumirit,iqipipiia cu degetele
-Arn mai vizut din acestea$i la domnul prefectqi la domnul

deputaf numaifiguri gi parcdtotdeaunatot alea.

Predacredeaci fotografiilesedauo dati cu diploma9ideprins
cu scenelevii, el nu se invoia cu migtile incremenite ale
unicului.
monotonieicapului.Sesimleasupiratde multiplicitatea
-N-am ceface,Preda!culturageneralilDar mi separeci in
sllrgit mi-ai gisit casape careo ciutdm amindoi de doui luni de
zile.
*Gisim cite poftili, rispunde Preda.Nu sunt amatori
catcase,
-Si te vedem...Cntemi-aiadus?
-Case?mi intreabiPreda,fixind pe Bergson.
-Desigur! Altfel,de ceai venit)
-Vi gisesc,si nu mai avelinici o indoiali.
-Va sdzicd,tor nu mi-aigisit...
-Uitasem si vi spuici qchiopulde la aca murit anultrecut

OMULSUNATOR
El sd niscusecu o infirmiare
ciudati qi cu un har nemaicunoscut
Trupul.saupoatesullelul.i; suna.
Fie ci plasmalui aveaproprieril,
anal oge c u a c u m u la t o r ii,c a r e
absorb qi pistreazi electricitatea,
fabricdndla rdndul lor energie ;i
lumini; he, weau si. zic, ci
inmagazinasunetele,incongtient,in
carnc,saufie ci torentulsdngeluise
insolea de la sine de muzica
valurilor marine,omul suna ca un
dopoiel, ca o vioari, cao titeri si ca

toateuneltelede cantat.
Sepoatece starealui vibratili veneanumaide la suflet,ca o
reminiscen$
cu cauzele
pierdute,aseminnndu_se
in aceastiprivinli
cu scoicile
trandafirii
de porlelansilbaric.
care1irdlimbi si fird o
cireagide fier inliuntrx, canti necontenitin vitrinelemuzeelorde
ttiinie naturale,bolnavede nostalgia
mugetuluide ocean.
Ca un ceasornic,
vibreazioricefiinqi de carne,iar sopnrlele
arrdun zumzet
chiarin jnteriorulplanlelor.
pe carenoi.oamenii,
nu-l putem deslugi.Inima bate$i aleargi,vina zvicne;te.Omul
sundtorsufereaqisebucuracu totuldealteinsugiri,clestrunegide
metal,care nu puleautedealaolald cu prea cunoscutele,
degi
neinchipuitele
pulsagiibiologice,ale amforeicordului,ploscivie,
spdnzurati
pe intuneric.
asociare.
;i laciral rainelor
227

Caqicumar fi fostmontatdin organedenichelti tabli presati,

previzutcu qaibe,gplinturi,nituri qipiuli;e,incheiatein angrenaje
conice,cilindricegi circulare,pasullui sunauneorica o cizmi de
fier,umbralui treceaprin lundcao broboadide zale,cu zgomote
de belciugegi chei,zdruncinatin automaticalui organizaliede
miruntaiemecanice,
ca o uzini in momentulpornirii,la orelede
ceali alediminetiiindustriale.
Cind iqi ridica musta{acu peria,in fata oglinzii,mustalalui
fluiera ca stalactitelede cristalatinse,din jurul abajurelorde
Iampi. Daci senetezeacu genetulrecesportiv,la sculare,carnea
Iui seimpresionaca sticlaplouati cu gri$ulde gheali al iernii. EI
umbla ca un lantrIiri sfirqit Ei nevizut,de care se tinea 6ral
ghiule'auaplanetei.
De copil,urecheai-afostfermecatide clopofelulargintiucare
il insoleapretutindeniEi careqi in odihni iqi punctaclinchetul
ritmic. Clopolelulsescoborape o scari infiniti, purcedeaca din
tdrie qi sirituri cu sirituri, din treapti in treaptd,sffAbitea
vizduhul,gi.ureapimintul, insoleaapele,ieleala capetullumii Di
se intorcea,inapoi, de-a-ndiratele,
ca un mirgiritar, zburitor
mereuprin insullui sufletesc,
desficutca burdufulin zigzagurial
unei armonici,stransica o carteqiintinsdirtr-o galeriede haos.
U ti-a cdutatclopoleleulin imbriciminte qi in rufirie, in
scoborain
buzunareqi in mAneci;il simleain sii'r qi clopotrelul
cingitoare,ciuta si-l prindi la coapseqi alunecain ciorapi;scotea
ciorapulgisunetulcideain pantofi;risturnapantofulti clopofelul
seascundea
in batisti.La urmirit si-l prindi imprejurulpemelor,
printre dantelegi prin cusiturile plapomeide mAtase,in pat.
Clopolelulfugeaca o corcodugi;i seficea nevdzutca o boabi de
mercur,pierduti printretighelurileajurate.$i eradin nou in fulgii
intre
perinii,Iaurecheaomuluiadpit,ro;ie qicirnoasicamiceaga,
zulufiiarimii de rugini. Omul sunitor luseseun copil candid9i
zeceani ca si surprinddinfiligarea
ochii lui de sidefaqteptaserd
clopoleluluineodihnit.
Mai tirziu, tocmaitirziu Eidin ce in ce mai mult, sunetuls-a
sporit 9i amplifrcat.In camerade odihni riticea toate noaptea
,,R

Iantomasorori, cu pieptul constelatde zurgeHi,

ca de ni$te
candeliSoptitoare.Un sunet aminunlit de b"ijuterii
nolni.nt",
sffanse,pusein sacgi iarigi de$ertate numjrate
din nou, se
$i
petreceapani la revirsatulzilei. Omul se obiqnuise
cu aceasti
conlocuireSidin cind in cdndi9i apostrofa
cu bunatatefantoma.
-Lasi-mi si dorm.N-aimai isprivit,bunici?
Ii.pliceasili inchipuiecdbunjcalui mairriiegLe cdin toirrl
9i
noptii,trezitedemihniri qidepireri de riu, igimnngiiapodoabele
de aur qi platind,cu carestrilucisein tinerefe.Zgoirotul
sesublia
p0ni la fuior si sedivizapini Iapulberi,.imaner,i intotd.a.,rra
dil
zgomotul.
preceden
t un zgomolmai moale.umbrdde umbri,
ramastle
de resluri,scamidescanre.
Pe scaradin copilirie a clopogeluluisferic se scobora
la
maturitateun ban de aur, in echilibrupe muche,unirnut
J._
propulsiestriini dar stipinit pi de o migcirede sine.in marginea
unei trepte.aurul se puteaopri o secundi,inaintede a_ii
da
orumulpe treaptaurmatoare.
Seintorceaca pe ax, cresteaca un
cerc,pirea cd segdndegre
gi sepogorala vale,sfirimat in mij de
inele,in goani accelerati,
cao cloqcdsculatibrusc,de subtpenele
cireia izbucnesc_
descoperilipuii galbeni$i alearge.$i
{uns in
pripastiascirii, invirtitd ca un burghiuin fundul unui pu! aurul
cidea in pugculitra
cisternei,cu un ecouhohotitor de iezauresi
catacombe,
Omul imbitrdneafiri si-qipoati modemorchestra,in care
.i"?l sute de cimpoaiegi contrabasuri,
mii de pianine,
1.Y.
dd:ryri
llauremici,privigherori
de
abanos,
cinreze
de alamd,
!i
orgigipiligoide coarde.
incepuseri
si cAntedejur_imprejurul
lui
gi lucrurile carenu au vibrat niciodati, insu{letit"eca si-I b"ucrl.e
si
siJ mingiie: lurul $i busteanul,
pietreledure qi colturoase,
;i
nesimtritoare
semiqcaupe o parte,sedeschideau
canisteoui si ca
niqtecutii cu balamale9i capacgi din fiecarepiatd se iveaie o
pasire.fie un parpealb,fie un piLic,fie o domniti care
cintau$ise
rnlorceauin piatri, intovirisitide gnari galbenigi de fluturi
brumirii.

DUMINICAOCUUIA
Le-ampovestitcopiilor,caresau ficut mai mari gi acuminleleg
mai bine problemele$tiintifice,o
intAmplaredin tinereleamea de
studentin streinetate.
intr-o duminici, diminafa,
mi uitam din balconin oraq.In
fala perdelelor mele, se tiia Ia

unghidreptbulevardulMatildacu
aganumiti din
stradaNegricioasi,
pricina faladelor de piatri
cenu$ie. Dintr-al optulea cat,
omgulpirea o cutiecujucirii.
Din bulevardveneagrebitun
domn, cu joben. Din strada
Negricioasisosea,perpendicularpe bulevard,un domn, de
gribit, gitit 9ipurtitor,giel, dejoben.Afari de aceqtidoi
agijderea
domni,careinaintautrep(atcitre coltuldin dreptulfumuluipipei
mele,nu semai zdreanimic de-alungulstrdzilor,pustiide repaos,
$i absentamiqcirii se intoviri.geaciudatcu prezenlasoareluipe
inchise.Fumulpipei,in careardeainceto
obloanelemagazinelor
din Antile,seinsinualenegin culoareaduminicali
aromi vegetald
a zilei.
mai interesant,am urmirit
Pentruci nu aveamalt spectacol
de culoarea
celedouijobenecu domniimbricaqila fel,in pardesie
pietrei de frecat.Apropiindu-semai mult, le-am remarcatun
pieptului,inflicirati de o rozeti; numaiun
momentcheutoarea
distantei
moment,ceci scurtindu-ipe mdsuri cu descre$terea
230

dintre ei
colt, suprimandu_le dirnensiunea iniltimii
.qi.
9i
contracdndu-i
srdctsubtjobene.perspecri\?
i-adesfigurar.
Lucrulde carem_amtemut.sa intdmplat.Exactin colq,
domnii
s-auciocnit unul de altul. A fost o zguduirede ,u_po"n..'irete.iii.
au sirit din.locul lor. in spirale.inapoi. Domnii
uu ,t*u, irrJri
unut pe altul gi erauplesuvi.Cre5tetul
fieciruia,de fildes,ronrnd.
aibeadrnrr-opiepdndturicu artificii.A lua de virf, in
falaoelinzii.

singura
de ldni,rimasica un barbi5on
suvitri
O.'Oi"airail J.-i"
ceal)- a-incolici-o,artjsricpe curbacraniuiui,deshi.iJ
.si

ramplete
it truntea.di o iluziede pir tineresc.
Recfurigdndu-si
fortrele.
anulaieprin precipirare.
domniis_au
.
despirtritpe incetul,pipiindu_senecu.e piobabil, .;;;;j;
ii,
scuze.ca oameniibinecrescuti.
Departanclu_se
dc_a_ndaratele
pufin.auEcutcite u-ncomplimenl.
canrsre
acroricaremullumesc.
Iuat.Jobenele
de.pejos.le-aunerezir
cu minecaparrlesiului
:i-t-1u
pe
lund.
sr
cu
o migcare
Jur-rmprejur
a cotului,circulari,menitisd
corecteze
lustrulintr-osinguridirectie.
citre centru.
Dupi ce 5i-auacoperir
jobenul,
cheliilecu
ceidoi domnis_au
socotitdatorisi se mai saluteo dateiu solemnitate,
incrucisdnd
aeruldintredinqii.
gi pomiri, fiecaredrumullui.
Scenami-aplicut. Rimineamsatisficutde aceasti.
doradi de
progresin civilizatrie,
mulpmiti ciruia doi oameniselovesc,
firi si
wea..evident,
darllre sAsesupere
i$ipistreazilinisrea
5isLipinirea
de srnenecesard
ca si-5iofereunul altuiadovezilebunelorsi
nobilelorprocedee.
Am si scriu.mi gdndeam,
nepotuluimeuo
epistolide ina.ltimorali, inspiratide acestadmirabilincident.
Cevid insi? Ceidoi domnis-auciocnitdin nou, cu o violen{i
indoiti. Am auzit chiar sunetulde ciocande lemn al frunlilor
inElnite cu un ecoude coarne.Citvatimp ceidoi domniau rimas
impreuni.,cadoi sacide {iini, sprijiniliunul intr-altul.
-E ciudatsi te ciocneqtio dati. Sdte ciocnestide doui ori.
esteconsiderabil.
Si fim arenti.imi zisei.Celacu totulanormalse
petrece.
ii vizui despirlindu-seiaripi, domnii. De asti dati, ei s-au
prezintat unul altuia, stringindu-gi miinile cu sentiment,
231

parlamentand
cate\aminute$iindicandpuncteti distan[e,cani$te
spor^tsmeni,
carear woi sejoaceo parddApe leren.
In ulma acesteievidenteinfelegeri,ei sau intors pe sffezile
intretiiate,fiecarecamcu doui sutede pagiinapoi.Unul 9i-alxat
ochii la firmele magazinelorgi a inaintat in aceastiatitudine
incremeniti cetre celilalt, porrit cu capu-npimint. A treia
pe asfaltqiau pistrat pozilia
ciocnire!Domnii cizdndimbrdliqagi
culcad cinci minute.Pe figura lor se iviseo nuanli de mistici
de pe spatepe Sezut,au stat de vorb;
teroare.Sculdndu-se
impreuni, examinindcazul.Au scoso carte,pe careo purtauin
buzunargi au risfoit-o.Luai binoclul,apropiaide opt ori qi citii
titlul cirlii: ,,Formularmecanic".Atunci mi scoborii repedein
stradi, firi si am rigazul si.-mi schimb pijamauavioleti qi,
ale mndu-mi de cei doi, m-aminsl-alatsi observ.
Ei ciutau formula Bx:+?=A+O,a disocierii moleculare...
de
in fenomenulcoerenlii$i meqtegugul
Intraserip neatteptate
ciutat acumeracasi sedegajeze.
Formuladirecti di, dupi cumsevedemai sus,regulain care
doi atomiintrein confuziein interiorullegiigravitilii,uneoripind
inversate
la reac;ielichidi cu pricipitat,pe cind termeniiecuatriei
determinimodulde a rupefarmeculmagneticqi de a separadoi
lor initiali.
individualitatea
atomisaudoui molecule,
restituindu-le
cu x la petrat
B reprezintimoleculapuri, eventualamestecad
materiisfiine, plusdoui dubii saudoui certitudirti.A reprezinti
pe Alfa 9i O pe Omega,din totalitateapantee,insumate.Daca
jumitate din a douapartea ecualieiia locul
ristumemegalitatea,
raportul
primuluitermenal pirlii celeidintiia qilegituraslibeqte,
sedemagnetizeazd.
Formulaesteutilizad la construireao;eluluiin toateuzinele
de arme.
Ceidoi domnipricepurici indiviziilor secomportauin tripla
lor consecutivi
ciocnire,cadoui cifrechimicematematice,
pe care
natura le pregitette, odati cu hidrargirul $i cu stearinapentru a
constitui in ambianli favorabili un rezultat; doui cifre care se
ignorau gi care s-auabsorbitinevitabil,pe datd.ce s-auintnhit in
bulelardulMatilda.Pentm a se puteaduce fiecaredin cei doi
232

coerenli in directrialui anumiti, trebuia de urgenfi suprimati

coerenla.
Coerengii
sescularddejosanevoiegiintre den$iisepetrecuun
dialog.Monocoerentul
zise:
-Si depolarizim...
-Si intercalim o ridicini cu exponent, distanqind la
periferieplusulde minus,propusebicoerennrl.
-Perfect! Perfect!
$a produsdupi aceeao manewi migiloasi. Coerenqiisau
a$ezat
fiecarede parteaunui copac,imprejmuitcu un corsetde
zibrele de her qi uitindu-sefix unul la altul qi la copac,carein
spa$ulfizice ridicina cu exponenli,cala nigtejaloane
cetrebuiesc
diametralaliniate,ei sau dat inapoi,incet,incet, centimetrucu
centimetru,de-alungul marginii bulevardului,dar destulde mult
pentruca intre ei si seintercaleze
un kilometruliber,adici cinci
sutede metri,de fiecepartea copaculuiales.
Dupi ce au luat in posesiunepuncteleextreme,au mai
verificatinc5.o dati coincidengin plan a celor ffei punctefi a
verticalelorideale,ridicatedin ele in spajiu.Ca ni$teinotirori
concurenqi,
pe margineapl{ei, au rotit braple de citevaori gis-au
puspe fuga,in direcgiacopacului,accelerinddirectproporlional
cu mistuireakilometrului.
Necunoscindlegilesecrete,descoperite
de savanli,nici waja
precisia formulelorin starea le clitina,eumi-amzisci agacumau
apucat{ cei doi coeren;i,departede-ascipaunul de altul,de a se
sustrageinflueniei mecaniceqi de a se dezlipi, mai repedese vor
micellri, Eram totu$iintrigat si vid daci subterfugiulunui calcul
in teorieexact,puteasi inliture legeamagnetici9i daci, dupi cum
seinfiqigarezultatulproblemei,coerenliisevor gdsi,atuncicand
vor ajungecopacul,unul in locul celuilalt,firi inconvenient,
dincolode coDac.
incercareifusefatall. Ei sau izbit de ridicina cu exponenti...
Izbiturale-afostatatde puterniciincit monocoerenrului
i-aintrat
intre zibrele capul,retezindu-i-seurechileamindoui, carecdzuri
ca ni$tetomate.Bicoerentulsealesecu nasulsi birbia spintecate
prin ingropareauneizibrelea colivieidefier a copacului,incarne.
233

Cizind mutila$ pe asfalt,mi sestinsepipa.Arui numi timpul si-mi

exercitsentimentulde umanitate,M-amrepezitsus,acasi,gi am
aduscu mine r,ati, tincturi de iod, un lighean,un broc cu apd
caldd,vaselini9iun sewitornegm.
DupAun sfertde ori de tralaliumedicalcoerenliiaveaucapul
de unsprezeceori mai mare decat inaintea experiengei.
Nepricepindu-mila mareachimrgie,am inviluit rinile crudecu
pamri de vati, distribuindrotogoalelede dfon. Firi
numeroase
intirziere,ei sein{i$qaucanigtefiguranlidebal costumat,
mascati
cu capetede cdinide bumbac.
-Lisali jobenelela mine,le-amspus.Nu semai potrivesc.
$i
venili si le luati pestetrei luni. Acum si incercim sfirdmarea
gia coeziuniimistice,dupi metodelelulgare.
dinamiciimoleculare
luinduJ
-Dumneata vino incoace,ii ziseimonocoerentului,
de mane$i trecanddrumulcu el. Birjar!du pe domnIa adresi.
-Iar dumneatasuie-tein trisuracu calulalb,9i du-tela spital,
ii spuseibicoerentuluirdmas.Poftim qi urechile: bagi-le in
buzunar.
I-amdatpachetulcu urechi,in{iguratein Micapublicitate
a unui ziar.
Coerenlii s-au aqteptatca trisurile cuprinse de undele
magneticesi dea inapoi, atrasede fatalitateaelectrici gi si se
ciocneascivijelios.$au inqelat.Eroarealor veneadin lipsa de
increderein virtuteaanihilatoriea treceriide De un trotuar De
altul.
Din aceastirelatareveridici invdtim ce nu estebine si ne
ducemla predici gi la conferinlapejos qi cd trisuraajuti mult la
sosirea
corectiEila traiectoriarectilini.Bicoerentuleraun pastor
luteran. iar monocoerentulun agregatde fizico-chimice
remarcabil.

DEMo$-AluN
Le-am povestit copiilor ci
iernile noastreerau albe ca un
cearqafcuprluri de danteli gi ci
din cerul albastru - de
neinchipuit - se lisa toati ziua,
toati noaptea $i patru luni
intregi, un materialvioi, pe care
nu-l
puteam infitiqa
in
gospodd.rianoastri cu nimic
decit cu zahiml pisat,in bucili
si cipilani. Din octombrie,de pe
la Sflntul Dumitru, incepea si

i ffi '

fluierevnntul,ca un popor de cimpoaie,$i si cantehornurileca

nitteorgi- $i,odati cuvintul,seporneaugiIZinurileastrale,
stelele
nipdrlind de o lumine,casi seimbrace,dupi Ar.rulnou, cu alta.
Cu pulini inchipuire,puteti construidin nou, le spuneam,
ierniledin timpul meu,de pe cind erammic ca voi, cu nasul,cu
urechile$i cu unghiiledegerate.Pomii plini de broboadealbe
cretteaudintr-ogr;dini albi, semigcauprintreacoper$urialbe:nu
rdmdneaneinilbit nirnic.BunulDumnezeu,
carelisa lumeasi se
mdnjeasciopt luni de zilecu pulbere,aveagrijdcao dati pe an sd
o scufundein albiacu spume.
Per,remea
zlpezii,pe carevoi nu o intelegeti,Dumnezeu
hcea
chiciuri,fulgiqimiziriche,iar sufletulomuluisevedea,umblindui imprejurulcapului,caun fum de tim6.ie.
Dupi ultimelecercetirificute de Grivei,amajuns,cu copiii,si
rectificemistoriaintr-un punct esential,anumemomentulcdnd,
gonitridin Rai,AdamqiEva- prinqiin pom,furandni$temere,pe
235

caren-aua\,'utundesi le ascundS,
lipsindu-le
buzunarele,
niscocite
de hotriide mai tirziu - ieqeaupe poarti $i nu $tiauincotro si
apuce,daci nu treceape-acolo,tocmai atunci, ciinele SaintBernard.Ciinelepurtala grumazun coqatdrnatde cureagiin cog,
un flaconcu rom deJamaica
giun pachetde ciocolaticu lapte- qi
ningea.Dupi ce au mancatdin ciocolatiqi au gisit-obund,mai
buni camirul stricat,pentr-ucareseiscase
(un mirl mare
galceava
lucrula un pom cu mereti la un proprietarde livezi!),9i dupi ce
au inghitit din flaconulcu rom, pe care nu l-au gisit lipsit de
calititi, Adam $i Evas-audus cum au putut pani Ia schituldin
munte,$i de-acolo,
imbrica.ticilugireqte,s-aumutat mai sus,pe
Mont8lanc,asigurdndu-qi
o proviziede tutundepipi, parfumatcu
sucde smochine
5i opium.Deciprimiioamenin-aumurit.ci s-au
schimbat
in Mos-Criciunsi babalrl.
Iegirimcu copiiiin stradi,casi le explicimcumerazipadala
fala locului,intr-unparcmunicipal.A trebuitsi ne intoarcem,si
punem galogii, si luim umbrelele. Explicaliile n-au gesit
crezemant,
copiii de dupezepadifiind, ca gi cei de dupi rizboiul
pentru dreptul popoarelormici, increduli: unii neputindu-'i
reprezentaun sloi de gheati diamantinatamatde streatini,ti
ceilalf neputdndu-qi
stdpini surasulcandle spuneaici de cinci
paralecumpiraiun cornetcu bomboane,
Din vitrini in vitrine,am ajunsla o expoziliede pipugi de
Criciun, unde doi inqi mici, cu capetelede optzecide ori mai
voluminoase
ca trupul, dideau,firi bucurie,o reprezenta{ie
de
publicitatepentrusufletulcome4ului,de o monotoniedureroasi.
Pipu5ile,iscodiriletariate din vitrine,sufereautoatede aceeali
maladiea minusuluideimaginalie.
Iabricaliajuciriilorfiri zipadi
gi-apierdutavAnturile
de odinioariqitreceprintr-oepocdde tristi
mediocritate.
Calulpe doui ginecurbee inci un animalde vizut,
ca acumo suti de ani; singurecoama,pielea,coadagi copiteleau
degenerat.
Draculcaresaredin cutiepe un resortspinl, e o bucatd
buni, mogteniddin wemuri, iar pipugii nu i sa adaosnimic,
datind intacti din timpulfemeii.,,Per.remea
zipezii,pipugileerau
mai frumoase",le spunemcopiilormai inventividecntfabricangii
de pdpugi,sili$ si creezeobiecteginga$e;i surisuri naivein
236

fabricile Societililor Anonime, cu capitaluri grave, de mare

prestigiu.
Un citel cat un gogoloide cilti ieqidin noroi scipirandu-i
ochiidin masca
de pdrincdlcit.Dupi port.rccunoaqrem
un cdine
de neamulgriffonilorbruxelezi.,,Cumai aiunsin halul ista. mdi
biiere?"il inrrebim.El pleacdrusinarcapil si a$teapti
ce aresi
urmeze:mirosulinimii simteci aristocralia
lui a dat de pretuitori.
Cumpirim un mareziar de dirnineal.i,
in opueci5i paLrude
pagini,si impachetimnoroiulciinelui pini la zgardi- o cureluqd
cu clopotei.Intoarcerea
acasie gribiti de mareleeveniment.
Din
pricina unui cilel de opt sute de grame,copiii uiti miracolele
industialedin vitrine.Ei sarimprejurulziarului,din carescoate,
ffemurandde suvenirea
frigului,cdinelecapul.Acasi,dupdo baie
caldi qi un ,,antricot",musafirulnostruse giseqtein element,$i
paturile,cu copiii valvirtej,oferi o plaje de jocuri 9i rislig $i
pentmci griffonulnu aveacoadi,i-amdatnumelede Ciutac...
Acesteevenimente
se petreceau
in preajmaunui Criciun cu
giganticenoroaie.Citisemin ziaresuspinuliremediabilal stipinei
citelului,cu urcarea
in fiecenouanunla .,recompensei,'
5i,deMogA,jun,jucarim cu copiii o glumi, de careun momentau plins, si
dupi aceeas-aubucumr.Plecarimcu colindul.deghizati,
micisi
rnari,ca niqteunchieqi,cu cite o barbdde pasH,cantardmtu$ind
,,Bunidimineala"la qa muti a boierilorcarepierdusericilelul $i
caren-aubinevoitsi ne rispundi.,injurnndu-ne
cu severitate,
decat
dupi repetatescandaluri.
Mogulcelmaimic scoase
Ciutaculde subtcojocqi-ldetegazdei
in mini. Ciocnireasentimentelorparalizindu-iiniliatila, noi,
mogii cei adevirafi, ne luarim in bratremogii mici 9i, fuga!
scoborind
scara.
am dispirur.Am auzir,dupddezmericire,
pagiin
urmanoastri,numerosi.Proprietariicdineluigi personalullor ne
ciutausa ne mullurneasca.
Dar mosii.mai iuli de picioare,
s-au
pierdutin ploaiade Pa;tea inristatuluiCrdciun.

JUCARIILEDIN CARTE
F atadedemult
Po ve sct eu oi
Sp ec t ac ole
Ami ric iuni
J uci riile.
Po mulc u pipugi
.
Judec at a
O i zbinda
Pa puc. .
Fi u l uD
i uc am in
Ci tunuldes t ic li
Po ve s t bradulu
ea
nie g r u. . . .
Nauneche...
D omnipP ulher i a
$ti irom dneqt e?
Ce xoBex
,
o
R obul.. .
O l oco mot ivqii o g a r i . . .
Ba l o nul
s part
U n ci o bdepr im i v a r d. . . . . .
B i trAn iidinins ul i
Gre i e r igul
P ove gt
dei adorm idt e - a -pni c i o a r e
Picileali .
C i i nele.
P eqtele
r oqu
$pugal. .
Abecetarul
.
In treM i{ uli Bar u t u. . . . . . .
Ie purii9ic rapii
Crdm pei
dr amati c
Gh em ul
depiinje n i $. . . . . . .
I ntdi ad ez iluz ie

.............5
... ... ... ......8
.......1 3
. .. . ... ... .....1 7
........2 0
...........2 3
.. ... ..2 5
. . ... ..2 8
........3 2
...........3 4
..........3 7
.........3 9
. . . . . . . . . . . . . .41
..........4 5
. ... .... ... .4 9
. ,. . ... ,...,,. ,5 2
... . .. ..5 6
............5 9
.... ... . .. ...6 2
.........6 5
.. ... . .. .6 ?
.......7 0
.......... - .. - 7 2
. . . . . . . . . . . . . . .15
........1 9
... ... ... . .. . ..8 3
.. . .. . ..8 8
. . . . . . . . . . . . . . .90
..........9 4
. ... ... . . .. .9 7
........1 0 0
... . ... .1 0 3
... ... . ....1 0 5

C ont rov er s i
Pa pagalul
9ir in d u n i c .a. . . .
Armis arul
deb u m b a c. . . . .
Pi at r piqigoi
a
ului
Ge amant an u l
l f o t o g r a f i.e. . .
O qedinfde
Om uldeaur
l,aboratorulnostrude cercetiri
Zd pada.
Da ns ul
lui B ar u f u
Ch is oaia
.
Nivoduldragostei
Ma dona
neagr i
D epr of undis
R ugic iunea
des e a r i . . . . . .
N egulit or ul
deo c h e l a r.i . . .
C umaf ic ut ma m a p M
e igu..
Pi dur ea
c opiil o r .
Pl i c ul. . .
U nit gis um os
O p is ic n.
l i stunii.
Al u nila.
Voc abularul
.
Nu es t ev oie
Ho 1ul. . .
Lac olt r . .
G ridinac u s oa r e
Intr- onoapt de
e F l o r i i. . . . .
O poveste
de-amamii
Ch eile. .
Uri agii. .
Banc noas
a
f ie
O udle. . .
D ulapul
c ulenj u r i
O cas pent
i
ruc o p i i, . . . . . .
Om uls unit or
D um inicoc
a ult i .
DeMog-{jun

..... ... ... ..1 0 8

.........1 1 1
... ......1 1 4
.........1 1 6
............1 2 3
.........1 2 5
........ . .. ..1 1 8
.. . .. .131
.... ...1 9 4
.........1 3 9
......1 4 2
.. . ... ..144
..........l4 l
.. ... .... ...1 5 0
.........1 5 3
... .....1 5 5
........1 6 b
.........1 6 8
. ... ...1 7 0
............1 7 2
.. . ... .1 7 5
.......1 7 7
.... ...1 7 9
..... .... ... .1 8 2
............l8 b
.......1 8 8
.......1 9 0
.........1 9 3
... . ... ..1 9 6
. . . . . . . . . . . . . .200
.......2 0 2
.... ...2 0 8
,,.,,,,,,.,,2 1 2
.......2 1 6
........2 1 9
,.. .., ,,,2 2 2
............2 2 7
..........2 3 0
. . . . . . . . . . . . .2Zb

Tipogrrfia Shik & $lcfrn SRL

str NicolaeDrigannr. l0
sector5, Bucureft;

lllllilruilflttilu