SCOALA GIMNAZIALA "GHEORGHE SAVINESCU"

CO~UNA CRACAOANI, JUDETUL NEAMT

PROIECT
DE
DEZVOLTARE ...,
INSTITUTIONALA

Editie revizuita
Discutat in CONSILIUL

PROFESORAL

10.09.2015

~COALA GIMNAZIALA
"GHEORGHE SAVINESCU"
I

Com. CRAcAoANI,
Tel/fax: 0233246008;

E-mail: scoala

jud NEAMT

cracaoani@yahoo.com.

Web-site:

www.scoala-cracaoani.ro

*
*

** *

* * *

PROIECT
DE DEZVOLTARE INSTITUTIONAL.A

2012-2016

Noi, astazi "construim" ~i modeHim tinere constiinte, noua

genera tie, schimbul de maine ... Dorim sa le "ctitorim" in spiritul
unor reale valori, ale cetateanului european!
Cadrele didactice ale scolii

:MOo/(O
"Seoala trebuie sa te

tnvete

sa fii propriul tau

eel mai bun ~i eel mai aspru."

Nicolae lorga

dascal,

NECESITATI,

STRATEGIE

PENTRU

CUM?

CINE?

DE CE?
PROIECT DE DEZVOLTARE
INSTITUTIONALA

CINE?

UNDE?

CU CINE?

CAND?

RESURSE

SPATIU
SI
,
. TIMP

CONTINUT
Baza conceptuala
Argument
Cornponenta echipei de proiect
I. PREZENTAREA ORGANIZATIEI $COLARE
l.Elemente de identificare a unitatii scolare
2. Repere geografico-istorice
3.Forma de invatamant. Profilul scolii. Structuri scolare.
II. DIAGNOZA

Ltnformatti de tip cantitativ

a} Populatia scolara
b} Tnvatamantul

preprimar

c} Tnvatamantul

primar

d) Tnvatamantul gimnazial
e) Cadre didactice
f) Personal didactic-auxiliar
g} Personal nedidactic
h) Resurse materiale
i) Biclioteca scolara- nurnar de volume, dotare ~i utilizare

j) Resurse financiare si management

2.lnformatii

financiar

de tip calitativ

a) Rezultate scolare
b) Activitatea de formare-perfectionare
c) Comportament

social

d} Disciplina
e) Absenteismul
f} Rata abandonului

scolar

g) Probleme comportamentale
h) Incalcari ale legii
i) Activitati

sociale ~i culturale

j) Resurse financiare si management

k} Calitatea managementului
3.Cultura

financiar

scolar

organizationala

a} Relatii dintre diferite categorii de personal

b) Analiza complexa a comunitatii, Relatia scoala-comunitate.
4.Analiza PESTE
S.Analiza SWOT
6.Relevan~a nevoilor

educationale

identificate

III. VIZIUNEA
IV. MISIUNEA
V. STRATEGIE
1.Tinte strategice
2.0ptiuni

strategice

VI. IMPlEMENTAREVII.MONITORrZARE

Planuri operatlonale/tlnte
SI EVAlUARE

strategice

Baza conceptuala
Iegislatla in vigoare:

Proiect de dezvoltare institutionala

a prezentului

Leqea 1/2011, Legea Educatiei Nationaie

O.M.E.C. T.S. nr. 3753/2011

national de Invatamant

Ordinele, noteie, notificiuiie ~i oreciziuite M.E.N.

Programul

privind

aprobarea

unor miisuri

de Guvernare pe perioada 2012 - 2016, capitolul

Obiectivele Strategiei

Metodologia
preuniversitar.

[ormiirii

Europa 2020, capitolullV.

Regulamentul
Criicaoani.

de

Ordinul MEN nr. 5559 din 26.10.20152015-2016

Raportul I.S.1. Neamt, privind starea Invatamantului

2014/2015.

Strategia

continue

Organizare

monaqerialii

a Scolii

in sistemul

Educotie

didactic

Generale

Mobilitatea

a Inspectoratului

tranzitorii

Educatie.

personalului

Interna

0 repreztnta

din

Invatamantul

Siivinescu"

"Gheorghe

personalului

didactic in anul scolar

In judetu!

Neamt In anul sector

Scolar Iudetean

Neamt

pentru

anul sector

2015/2016

Ordin MECTS nr. 5082/

inviuiimtmtu!

Ordin

MEN

nationale

31.08.2015

In invatamantulliceal

privind

organizarea

si desfiisurarea

admiterii

In

de stat pentru anu12016-2017

nr. 5081 /31.08.2015

privind

organizarea

~i desfiisurareo

evaluiirii

pentru elevii clasei a VIII-a, in anul scolar 2015-2016

Ordinul MECI nr. 5132/2009

Metodologii
si Regulamente privind
publicate In Monitorul Oficial;

Metodologia
preuniversitar.

Ordinele, notele, notificiirile

Buletinele Informative

Metodologii
si Regulamente
publicate in Monitorul Oficial

Metodologia

Management educational
ProGnosis, 2001

Buletine informative
losifescu, 2000

HG 1534/2008 - Standarde de referinta si indicatori

si asigurarea calitiui! in tnvatamantut preuniversitar

HG 21/2007 - Standarde de acreditare pentru autorizarea unitiuilor de Invatamant

preuniversitar
Standarde de autorizare a unitatilor de Invatamant preuniversitar

[orrniuii

[orrniui!

privind activitatile

continue

specifice functiei

descentralizarea
a

personalului

privind

si administrativa,
din

invatamantul

Educatiei Nationole

Educatiei Nationo!e
descentralizarea

continue a personalului
pentru institutiile

ale Proiectului

financiara
didactic

si orecizariie Ministerului

ale Ministerului

de diriginte.

de

finonciaro

si adminlstrotivii,

didactic din invatamantul

de Invatamant,

reiormo

preuniversitar

Serban toslfescu, Editura

a invatamantului
de performontii

preuniversitar,

S.

pentru evaluarea

,_

La baza int6cmirii

Proiectului

de Dezvoltare

lnstitutlonala

al SCOLII GIMNAZIALE

"GHEORGHE SAVINESCU", com una CRACAOANI au stat legile si normele care reglementeaza
activitatea din domeniul
care se afla scoala,

invatamantului

Avand 0 valoare strategica,

precum ~i conditille

proiectul

institutional

concrete

existente

este conceput

pentru 0 perioada de

Cine suntem? Unde ne aftarn? Ce schimbiiri

4 ani. EI raspunde la intrebarile:

in zona in

se impun? Cum

vom reusi sa Ie reoliziirn? Ce valori ne sustin? Cine sunt beneficiarii scbimbiirilor?

Proiectul de Dezvoltare Institutionala
fost elaborat In urma unei analize judicioase

starii lnvatamantului In SCOALA GIMNAZIALA "GHEORGHE SAVINESCU". Analiza s-a efectuat

de catre echipa manageriala, impreuna eu membrii Comisiei de Asigurare a Calitatii ~i
membrii

Consiliului

de

Administratie,

pentru

fiecare

din

domeniile

functionale

(management
institutional,
curriculum,
resurse
umane,
resurse
material-financiare,
parteneriate si relatll comunitare) In baza informatiilor
~i dezbaterilor rezultatelor scolare, In
cadrul Consiliul
exigenta

Profesoral.

a resurselor

conjuncturali
in vedere

Tehnicile

de analiza SWOT au permis 0 evaluare

~i mijloacelor,

a impactului

~i politici il au asupra activitatii

eliminarea

"punctelor

inlaturarea "arnenintarilor"
a pornit de la identificarea

slabe",

unitatii.

a cauzelor

pe

care

factorii

~i

socio-economici,

Planul de dezvoltare
generatoare

echilibrata

institutionala

~i a riscurilor

are

asociate,

sau atenuarea efectelor acestora. Stabilirea scopurilor strategice

"punctelor tari" ~i a "oportunitatilor"
oferite de cadrul legislativ

sau de nevoile de educatie reclamate de comunitatea locala.

Proiectul este rodul unei gandiri ~i decizii colective, valorificanduse atat experienta
echipei manageriale, cat ~i initiativele ~i sugestiile intregului personal didactic.
Echipa a dat expresie dorintei si astcptarilor
cadrelor didactice si a parintilor,
privind procesul inovator de dezvoltare si de transformare,
prin alinierea procesului
educational
europene.

din SCOALA GIMNAZIALA "GHEORGHE SAVINESCU", la exigentele

Din planul de management

precum si participarea

la actlvitatile

standardelor

metod ice si cultural

educative- extracurriculare
si extrascolare
si din discutille purtate cu cadrele didactice din
scoala noastra, dar si din alte forme ale lndrumarii si controlului s-au desprins urrnatoarele:
- exista 0 preocupare
si norme

deosebita

a cadrelor didactice

ale LEGII EDUCATIEI in ceea ce priveste

toate obiectivele

curriculare

- baza tehnlco-materiala

pentru indeplinirea
predarea

nailor reglementari

rnoderna, flexibila

astfel tncat

specifice fiecarei discipline sa fie atinse.

de care dispune

scoala, cat si de mijloacele

de invatamant

concepute si realizate cu forte proprii este folosita in cadrul demersului didactic.

- prezenta unui climat optim de rnunca propice desfasuraril unei actlvttati didactice

rodnice

de calitate.
- dorinta de perfectionare a stilului de lucru la clasa cu elevii si de formare continua
- acordarea atentiei indeplinirii prevederilor Legii privind asigurarea calitatii in educatie.
- acordarea

unei atentii

deosebite

comunitatea

locale, judeteana,

dezvoltaru

relatiilor

de parteneriat

cu institutille

ISJ NEAMT, CCD NEAMT, ONG, agenti economici,

din

PARCUL

NATURAL VANATPRI NEAMT.

Calitatea
institutia

serviciilor

educationale

noastra de invatamant.

oferite

este 0 prioritate

fundarnentala

pentru

Profesor SAVIN DIONISIE- conducatorul

echipei manageriale,

directorul

uni~atii de

invatamant
Profesor ALBU NINA ELENA- Consilier educativ
TOMA IRINA - Reprezentantul parintilor
HOMOROZAN ELENA - Reprezentantul Consiliului Local Cracaoani
URSACHI FLORIN- ~eprezentantul Primariei Cracaoani
Profesor SAVIN LUMINITA- Responsabil Comisia pentru promovarea
Profesor RACLARIU ADINA CRISTINA - Responsabilul CEAC
Profesorlnvatamant
primar PAVAl MIHAIELA- Responsabil structura

imaginii scolii
scolara, responsabil

comisia invatatori, reprezentant FSLI

lnvatator STACESCU CONSTANTIN- Responsabil Comisia de formare-perfectionare

LIDERUL TREBUIE SA FACA ASTFEL iNCAT TOTI

COLABORATORII LUI SA DEVINA LIDERI

il AJUTAM PE CEILALTI
, sA AJUNGA LA
POTENTIALUL
LOR MAXIM
,

I. PREZENTAREA ORGANIZATIEI
SCOLARE

~COALA GIMNAZIALA "GHEORGHE sA VINESCU"

: com. Cracaoani, judo Neamt, Telefon 0233/246008; Fax 0233/246008
E-mail: scoalacracaoani@yahoo.com.
. www.scoala-cracaoani.ro
cursuri de zi
00 - 14,00 - un singur schimb

limba roman a

Asezata in depresiunea

Cracau-Blstrita,

la 30

km nord de Piatra

Neamt,

localitatea

Cracaoani s-a aflat permanent la intersectia a doua drum uri comerciale de mare traditie
istorica: unul ce leaga doua importante
erase ale vechiului Tinut al Neamtului, respectiv
Piatra Nearnt

~i Targu

Neamt

legatura spre Valea Bistritei

vecinatatea
amprenta

~i un altul,

~i, mai departe,

altor doua asezari, remarcabile

asupra cornunitatf

printr-un

Comuna face parte din arealul

din tara

unde

zimbrii

nevalorificat

spre Ardeal,

in prezent,

prin Mitocul

prin istoria lor (Ghtndaoanl

se afla doua importante

care face

Balan ~i Buhalnita.
~i Baltate~ti), ~i-a pus

destin ce tine nu numai de proximitatea

~i de spiritualitate.
Pe teritoriul
comunei
M-rea Horaita ~i Schitul Horaicioara.
localitate

din pacate

geografica, ci

monumente

religioase,

PARCULUI NATURAL VANATORI NEAMT, fiind singura

traiesc

in libertate

(zona

Mitocul

asemenea in zona llmitrofa a satului Cracaul Negru se ami unul dintre

lacuri naturale din tara- Lacul Crucii.

Balan-Chitele).

De

cele mai frumoase

Dispunand de 0 suprafata de 1764 ha teren arabil- fanate ~i 1025 ha paduri, locuitorii se

ocupa preponderent
cu agricultura,
prioritara fiind cresterea animalelor.
Exploatarea si
prelucrarea

lemnului

este 0 activitate

de materiallemnos.

Localitatea

de vedere economic,

populatia

de munca.
aproximativ
locuitorilor

Majoritatea

este de nationalitate

in zona a unei mari resurse

PLAI -pag.18-

~i de religie

releva faptul ca numarul

trece printr-o serie de transforrnan de-a

sub conducerea directorului
Gheorghe
si pana

in aceasta scoala sapte clase. In 1963 se da in folosinta

scolii a scolii, constuctie

cu etaj, situata in centrul

ortodoxa:

zona Targu-Neamt).

intr-o cladire cu doua camere. In perioada interbelica

au putut tnvata

Din punct

putin' adulti au un loc stabil

rornana

este de etnie rrorna. Datele statistice

se mentine constant (Conform

Atestat documentar din 1876 invatamantullocal

lungul timpului.
Pana in anul 1920 a functionat

savmescu,

de existenta

este in mare parte defavorizata:

populatiei

24% din populatie

deterrninata

nu dispune de retea de apa curenta ~i canalizare.

civic al comunei

In

anul 1963 elevii

actuala cladire a

Cracaoani. Peste doi ani,

din 1965, devine ~coala generala cu 8 clase, iar din 1974 -scoata generala cu 10 clase.

In

perioada

1989-1992,

profil corespunzator

la lnvatamantul

nevoilor

usoara. Ulterior, s-a introdus

tehnic-profesional

de moment
invatamantul

ale localltatll,
complementar

au fost lnflintate

respectiv

clase cu

doua clase de industrie

(clasele IX - X).

scoata este construita din caramida ~i acoperlta cu tigla.

Celelalte scoli din comuna au 0 vechime considerablla, Scoala Cracaul Negru-1878, Scoala
Mitocul Balan-1894, iar Scoala Magazia-1894. In acest ultim sat, intre anii 1967-1969 s-a
ridicat un frumos lacas de cult, actuala cladire a scolii. De asemenea, la Cracaul Negru, in
anul 2012 s-a dat in folosinta noua scoala- 0 constructie arhitectonica deosebita.
Conform

adresei numarul

1434/14.04.2009

a Inspectoratului

$colar al Judetului

Scoala cu clasele I-viII Cracaoani a devenit singura unitate scolara cu personalitate

activitate

financiar-

contabila,

avand In subordine

Scoala Cracaoani nr.2, Scoala Mitocul

Din data de 14.06.2012
stabilit noua denumire
se astfel si asezandu-se

$coala Magazia,

Neamt,

juridica ~i

Scoala Cracaul Negru,

Balan.

in conformitate

cu Hotararea

Consiliului

Local Cracaoani

s-a

a scolii- SCOALA GIMNAZIALA "GHEORGHE SAVINESCU", omagiinduin matca logica a istoriei

personalitatea

celui care a fost directorul

Scolii Cracaoani in vremuri grele ce au urmat Primului Razboi Mondial,

luptator

si erou in cel

de-al doilea Razboi Mondial.

Scoala Gimnaziala "Gheorghe

Savinescu" scolarizeaza elevi In ciclul primar ~i gimnazial-

invatamant de zi si copii In cele 5 grupe din cadrul invatamantului

functioneaza

lntr-un

prescolar. Toate cursurile

singur schirnb, dirnineata.

Scoala Gimnaziala "Gheorghe

Savinescu"

are in componenta

sa urrnatoarele

structuri

scolare:
SCOALA GIMNAZIALA "GHEORGHE SAVINESCU", com una CRACAOANI
$COALA GIMNAZIALA

MAGAZIA

$COALA PRIMARA CRACAOANI NR.2

$COALA PRIMARA CRACAUL NEGRU
scolar 2015-2016 scoala areun numar de 463 elevi, repartizati

In anul

Structura pe niveluri de lnvatarnant

- invatarnant

a claselor:

prescolar-

95 copii / 4 grupe

- invatamant

primar - 204 elevi /10 clase

- invatamant

gimnazial-164

elevi / 8 clase

In 22 clase.

II. DIAGNOZA

Mediul de provenienta:
rural
Numar de elevi: In perioada 2012-2016 scoala Gimnaziala "Gheorghe
functlona

conform

actualelor

reglementari

grupe la invatamantul

preprimar

clase la invatamantul

primar- clasa pregatitoare

clase la invatamantul

gimnazial- clase V-VIII

Analiza demografica a populatlel

si clasele I-IV

scolare se prezinta astfel:

Nr. copii

ANUl
2012

14

2013

13

2014

10

2015

nascutl

Nr. copii nascuti

ANUl

Savinescu" va

legale, astfel :

2012

2013

11

2014

2015

ANUl

Nr. copii nascuti

2012

2013

2014

2015

ANUl

Nr. copii nascuti

2012

2013

2014

2015

ANUL

Nr. copii nascuti

2012
2013

3
2

2014

2015

Activitatea se desfasoara in gradinitele din cele 4 sate ale comunei: Gradinita Cracaoani
nr.l, Gradinita cracaoaru nr.2, Gradinita Magazia si Gradinita cracaul Negru. Copiii nu se
deplaseaza astfel in afara localitatii, excuzad pe cei de la Mitocul Balan, unde nu mai
functioneaza grupa de gradinita.
Din recensarnantul efectuat de doamnele educatoare, se observa ca efectivele de copii
sunt aproximativ constante numeric in perioada de- timp analizata. Nu exista riscul
restrangerilor de activitate.
ANUL
$COLAR

NUMAR COPIIINSCRISIIN
CICLUL PRESCOLAR
GRUPA
GRUPA
GRUPA
GRUPA CRACAUL
CRACAOANI CRAcAOANI
NEGRU
MAGAZIA
NR 1
NR2

2012
2013
2014
2015

25
25
25
25

20
20
20
20

20
20
20
25

20
20
20
25

Invatamanul primar functioneaza cu clase independente in Scoala Gimnaziala "Gheorghe

Savinescu", Scoala primara Cracaul Negru si Scoala Gimnaziala Magazia. In cadrul comunei
nu avem invatamant simultan.
ANUL$COLAR

Nr. elevi Scoala Gimnaziala "Gheorghe Savinescu" Cracaoani

IV
CL PREG
I
II
III

2012-2013
2013-2014
2014-2015
2015-2016

0
17
28
30

19
18
23
28

14
20
25
121

21
13
18
25

18
23
19
19

Nr. elevi Scoala primara Cracaul Negru

ANUL~COLAR

CL PREG

2012-2013
2013-2014
2014-2015
2015-2016

<\

4
12
0
18

0
0
0
19

'__ ..-'

14
4
20
0

CL PREG

14
19
0
0

15
14
0
0

0
15
14
12

Magazia

IV

III

II

14
14
19
0

IV

III

Nr. elevi Scoala Gimnaziala

ANUL ~COLAR.

2012-2013
2013-2014
2014-2015
2015-2016

II

19
14
14
19

12
19
18
14

10
12
19
0

Situatia la clasele primare pentru intreaga unitate ~coala Gimnaziala

Savinescu" Cracaoani se prezinta astfel:
ANUL

CP

2012-2013
2013-2014
2014-2015
2015-2016

0
0
0
2

Invatamanul
"Gheorghe

III

II

2,5
2,5
2,5
2

3
2,5
2,5
2

IV

3
3
2
2

gimnazial functioneaza

2,5
3
3
2

CP

0
0
0
49

31
46
43
47

cu clase independente

III

II
60
40
42
40

42
59
39
39

IV
39
48
59
31

in Scoala Gimnaziala

Savinescu" Cracaoani si Scoala Gimnaziala Magazia.

ANUL

Nr. clase

SCOLAR

Nr. clase
Scoala Gimnaziala

Scoala Gimnaziala JlGheorghe

Savinescu" Cracaoani nr.1

V
2009-2010
2010-2011
2011-2012
2012-2015
2015-2014
2014-2015
2015-2016

Nr. elevi

Nr. clase

~COLAR

"Gheorghe

VI

VII

VIII

VI

Magazia

VII

VIII
1

2
1

1
2

2
1

ANUl

~COLAR

Nr. elevi

Nr. elevi

Scoala Gimnaziala "Gheorghe

Scoala Gimnaziala Magazia

Savinescu" Cracaoani nr.l

VI

2009-2010
2010-2011
2011-2012
2012-2015
2015-2014
2014-2015
2015-2016

25
20
15
22
18
19
21

19
19
19
17
19
19
17

VII

VIII

31
17
19
14
15
20
20

24
29
16
16
13
14
16

18
32
27
33
15
18
23

Situatia la clasele V-VIII pentru intreaga structura

Savinescu" Cracaoani se prezinta astfel:

ANUl

~COLAR

2009-2010
2010-2011
2011-2012
2012-2015
2015-2014
2014-2015
2015-2016

Nr.

clase

VI

31
18
31
27
34
17
19

VII

VIII

33
27
18
31
27
33
17

24
34
26
18
30
26
31

Scoala Gimnaziala "Gheorghe

Nr. elevi

VI

VII

VIII

VI

VII

VIII

2
2
2
3
2
2
2

2
2
2
2
3
2
2

3
2
2
2
2
3
2

2
3
2
2
2
2
2

43
52
42
55
33
37
44

50
37
50
44
53
36
36

64
44
37
45
42
53
37

48
63
42
34
43
40
47

Din care
Specia litatea

Total

Grade didactice

Supl.
Titulari

C.

Educatoare

invatatori

10

Profesori

20

14

N.

II

Def.

11

Deb.

1
2

Nr.
crt.

Punctla

Nr. posturi

Treapta profeslonala

1.

Secretar

2
3
4

Contabil
Bibliotecar
Informatician

1
0,5
0,5

II

Nr.
crt.

Funqia

1.
2.

Ingrijitor
Muncitor

Nr.
posturi

Treapta profeslonala

II

IV

Activitatea instructiv - educativa se desfasoara lntr-un patrimoniu scolar format din 5

scoli situate in fiecare din satele comunei Cracaoani, spatil bine definite ~i intretinute,
respectiv 7 corpuri de cladire.
De remarcat este efortul echipei manageriale a scolii pentru modernizarea claselor, In
vederea aslgurarii unor conditii optime, cat ~i pentru dotarea cu mijloace de Invatamant
moderne necesare unui I'nvatamant de calitate. Evidentiern ~i inttiatlvele unor diriginti
pentru amenajarea estetica ~i functionala a salllor de clasa ~i a holurilor prin confectionarea
unor panouri tematice cu pronuntat caracter educativ.
'--

$coala Gimnazala "Gheorghe

Savinescu" Cracaoani

Bilza materlala
Sali de clasa

25

Cancelarie

B.irouri

Laborator
informatica

Sala sport
improvlzata

Magazie

Biblioteca

Teren sport

Gr. sanitar

Centrale termice

INDICATORI DE DOTARE SI UTILIZARE

a. Fondulde
carte cu

Nr. de volume
achizitionate

Nr. de volume
uzate moral

Nr. de volume
uzate fizic

Numar total de
volume

educationala ~i

in
ultimii 3 ani

culturala

54

288

191

2890

b. Manuale
utilizate in
scoala
c.Abonamente
publicatii

Nr. scturi de
manuale

Nr.de clase
ce Ie utilizeaza

Gradul de uzura

Gradul de utilizare

133

25

60%

100%

Nr, de publicatii

Nr. de abonamente

Nr. mediu de elevi

cititori pe publicatii

Nr. mediu de
profesori cititori pe
publicatii

50

43

% elevi cititori

% profesori cititori

Grad de utilizare
fond carle

Durata medie de
utilizare a spatiul ui
de lecturatore/zi)

70%

100%

83%

relevanta

d. Utilizarea
fondului de
carte

Pentru anul financiar 2016 situatia s-a prezentat astfel:

Capitolul 1: Cheltuieli de personal
1320 mii lei
Capitolul2: Bunuri si servicii:
136 mii lei
Capitolul 3: Burse:
7mii lei .
- Venituri

extrabugetare:

- veniturile realizate din donatii ori sponsoriziui s-au folosit pentru premierea elevilor cu
carti si diplome la sfarsit de an scolar si la diferite intreceri sportive
- venituri realizate cu sprijinul piutntllor: Consiliul Reprezentativ al Parintilor de la $coala
Magazia si Cracaul Negru a dotat holurile scolllor cu jaluzele verticale, gresie la geamuripervaze. Consillul Reprezentativ al Parintilor s-a implicat pentru achizitionarea uniformei
scolare la elevi.
- Costul mediu pe elev (prescolar) in functie de nivelurile de i'nvatamant, se lncadreaza in
limitele costului standard elaborat de Consiliul National pentru Hnantarea Tnvatamantului
Preuniversitar.
- Exista un plan de lnvestttn ~i reparatil necesare prezentat in Consiliul de Adrninistratie ~i in
functie de fondurile pe care Ie vorn avea la dtspozitte il yom pune in aplicare. Cu sprijinul
Primariei ~i al Consiliului Local Cracaoani ne-am propus sa realizam urmatoarele:
-reparatll la accesul copiilor in Scoala Cracaul Negru si la zidul de protectie din
preajma acesteia
- apa si canalizare la Scoala Cracaul Negru
- magazii de lemne la toate structurile scolare
- acoperis, izolare termica si tamplarie la Scoala Cracaoani
- instalare cabinet informatica la Scoala Magazia si Scoala Cracaoani
- reparatie totala la salile de sport Cracaoani si Magazia
- terenuri de sport si de joaca
-repararea a doua sali de clasa la Scoala Magazia si a scarilor de acces impreuna cu
trotuarele.
- Pentru anul scolar 2015-2016 vorn avea in vedere si un plan pentru dotarea cu
mijloace de invatamant pentru fiecare disciptlna/arie currlculara, mare parte din aceste
materia Ie fiind intr-un grad ridicat de uzura.

~onderea elevilor cu rezultate bune ~i foarte bune este de S6 %, nivel mai scazut
lnregtstrandu-se la clasele gimnaziale.
- Clasele de sfarsit de ciclu-a VIII-a sunt motivate de examenele finale ~i de admiterea spre nivelele
superioare ale sistemului de invatamant
-Procentul de promovabilitate:
- primar -99 %.
- gimnaziu - 98%
- Rezultatele 1<1
Evaluarea Nationala -an scolar 2014-2015 - 74%
- Elevi cu nota sdizuta la purtare datorita abaterilor: intre 7-7,99- 45 elevi
- Concursuri ~i Olimpiade scolare - faza judeteana 20 premii ~i mentiuni
- faza natlonala 4 premii ~i rnentiuni, faza internationala -3 premii
- Concursuri sportive - 38 premii ~i mentiuni
- Expozitil ~iactivitati extrascolare

Scoala noastra are un colectiv didactic valoros ce se implica in cresterea nivelului de pregatire
scolara a fiecarul elev. Desi in mediul rural conditiile de inva~are sunt mai dificile, cadrele didactice
depun eforturi sustinute pentru ca toti elevii sa fie formati, instruiti ~i pregatiti pentru viata.
Personalul didactic este astfel interesat de formarea continua ~i participa la acest tip de activltaf pe
plan local, judetean ~i national.
Activitatea de formare continua ~i perfectionare profesionala a fost coordonata de domnul
invatator 5TAcE5CU CONSTANTIN. Pentru a da coerenta activitatil de perfectlonare, proiectarea ~i
organizarea activitatilor de formare la nivelul scolil au avut la baza Programul actlvitatilor de formare
. continua ~i de lnitiere profesionala a personalului didactic ~i didactic auxiliar pentru anul scolar 20152014 prop us de 1.5.J.~i CCO. Nearnt. Obiectivul Comisiei de perfectionare este informarea optima a
tuturor cadrelor didactice privind desfasurarea cursurilor de formare continua. Comisiile pedagogice
reprezita 0 buna modalitate de organizare a activitatilor de formare continua, clariflcand probleme
punctuate, constituindu-se in forme reale de perfectionare a cadrelor didactice, indiferent de
experienta. Conectarea permanents Ia nou se realizeaza prin prezentare de referate ~i mai ales prin
actlvitatl demonstrative. S-au dezbatut diferite metode ~i instrumente de evaluare.
In sedintele Consiliului Profesoral Ii s-au prezentat cadrelor didactice atat conditiile de inscriere
~i obtinere a deflnitlvarf in lnvatamant ~i a gradelor didactice cat ~i ofertele de formare continua
venite din partea CCO sau a alter furnizori de formare. Formarea continua a personalului a avut ca
tinta "Cre~terea calitiitit pregatirii profesional- ~tiintifice ~i metodice a cadre/or didactice". Formarea
continua a cadrelor didactice a porn it de la exacta lor informare, punerea la dispozitie a
documentelor; s-au dezbatut in sedintele de Consiliu profesoral, inforrnatiile din materialele trimise
de 15JNEAMT; toate cadrele didactice au participat la activitatl!e comisiilor ~i a cercurilor pedagogice
de specialitate.
Cadrele didactice au manifestat interes fata de formarea continua, astfel Incat in anul scolar
2014-2015 au sustinut inspectii pentru grade didactice urrnatoarele cadre:
Oltianu Petronels
-inspectie finala gradul didactic 1
Albu Nina Elena
- sutinut gradul didactic II
Ungureanu Nicolae
- sustinut definitivat

Activitatea personalului didactic:

- Cadrele didactice folosesc metode activ-participative in destasurarea procesului instructiveducativ iar notarea Ia clasa este ritmica si formative. Atmosfera din scoli este una propice
desfa~urarii procesului de predare-invatare. exlsta 0 buna intelegere intre cadrele didactice din
com una, actionand lrnpreuna in interesul elevilor. Exista 0 buna colaborare a persorralului didactic cu
elevii ~i parintii acestora.
- Toate cadrele didactice au elaborat corect planificarile anuale ~i semestriale .
- Rezultatele inspectiilor de specialitate ~i ale altor lnspectll care au avut loc in unitatea de
invatamant au fost evaluate cu calificativul ,loarte Sine" sau nota 10.
- Incadrarea in anul scolar 2015-2016 este buna, toate cadrele didactice sunt calificate, au 0
buna pregatire in specialitate si rnetodica, doar profesorul de limba rromani nu este calificat.
- In cadrul scolii, cadrele didactice au organizat pregattri suplimentare adresate elevilor cu
ritm lent de lucru, pregatirea elevilor capabili de perforrnanta, in vederea parttclparil lor la evaluarile
nationale, concursurile scolare, examene, olimpiade scolare, saptamanal (Iimba romana, limba
franceza, rnaternatlca, geografie, istorie, ed. fizica, limba.rromani).

'-"

- Proveniti din medii sociaJe diferite, eJevii sunt preponderent din familii de nivel mediu, dar ~i
din familii eu situatie materiala deficitara (0 parte din acestia provenind din medii defavorizate,
iar aproximativ 25% sunt de etnie rromii).
- Elevi i au avut in anuJ scolar 20] 4-2015 In general un eomportament social eorespunziitor ~i
manifests ~i in acest an scolar 0 atitudine civics ~i civilizata, respectand normele coduJui erie si
prevederile euprinse in REGULAMENTUL DE ORDfNE INTERI0ARA. Exists unele carente pe
care conducerea scolii ~i cornisia dirigintilor Ie rnonitorizeaza permanent. actionand prin strategii
pedagogice adecvate pentru diminuarea si ehiar eliminarea acestora. Pentru a veni In intarnpinarea
acestor probleme, echipa managerial ii, impreuna eu Comisia de prevenire si combatere a violentei
In scoala de centru si la Scoala Magazia se utilizeaza sistemul de monitorizare cu camere video.

- Starea disciplinara este relativ buna, rara abateri diseiplinare majore.

- In majoritatea claselor, elevii cunose prevederile Regulamcntului de Ordine lnterioara de la
Inceputul noului an de Inva~amant preuniversitar, nu tnreglstreaza abateri de la eomportamentul
civilizat, meritorie fiind impliearea dirigintilor si a profesorilor de serviciu in educarea ~i
supravegherea permanents a eJevilor. Un rol important il va avea Comisia de disciplina de la
nivelul scolii, care irnpreuna cu Comisia de prevenire ~j cornbatere a violentei in scoala, va
monitoriza in permanenta eomportamentul elevilor ~i numarul de absente.

Frecventa eJevilor ridica unele probleme rnai ales la scoala de centru, numarul de absente fiind
destul mare (in medie, aproximativ 7 absente nemotivate leJev Ian scolar)
-Conducerea scolii a analizat in comisia dirigintilor ~i In cadrul Consiliului Profesoral situatia
absenteismului, a identificat cauzele aeestuia (dezinteres, lipsa de rnotivatie. incapacitatea de
adaptare, situatia materiala precara a unor familii) ~i a stabilit masuri pentru diminuarea absentelor
nemotivate.
-Se va monitoriza numarul de absente, saptamanal, pe elev, clasa, urmand a se lua masurile
necesare pentru imbunatatirea frecventei elevilor.

anul scolar 2014-2015 2 elevi au abandonat scoala, Din totalul de 465 elevi, rata abandonului
scolar reprezinta O,O~I %. Echipa manageriala este si va f preocupata de inlaturarea acestui
fenomen.

n scoala comportamentul este civilizat, decent, amt din partea elevilor cat ~i a cadrelor didactice.
Exista receptivitate la recomandarile facute, iar unele cadre didactice manifests ~i initiative
personale pentru activitatile extracurriculare ~i chiar privind actul decizional ~i managementul in
echipa, in ceea ce priveste tinuta vestirnentara a elevilor, peste 90% au uniforma scolara, 0 tinuta
vestirnentara personalizata, care sa identifice unitatea scolara.

Nu este cazul (In anul scolar 2014-2015 nu s-au consemnat acte de violenta sau de furt care sa
conduca la incalcarea legilor in vigoare).

Echipa de elaborare a PDI-ului prezinta unele din activitatatile desfasurate de elevii scolii:
-Programe de educatie antreprenoriala ~i orientare in cariera a elevilor In parteneriat eu Junior
Achievement Romania

-Carnpanii de informare a elevilor, parintilor si comunitatii locale pe teme precum: Prevenirea

abandonului scalar; Prevenirea violentei Sf a consumului de droguri; Slap accidentelor, viata
are prioritate; Dreplurile copilului - Ziua Intemationalii a Autismului .
- Proiectul POSDRU - SCOALA 0 SURSA STGURA PENTRU EDUCATlA TA

- Activitati de voluntariat - CENTRUL DE COPI! CU DIZABILITATJ "SANCTA MARlA" si

CAMlNUL DE BATRANl- BODESTl
- Activitati derulate in parteneriat cu Pol ilia Cracaoani, Brigada Anti-Drog- SPORTUL CONTRA
DROGURI, Dispensarul medical Cracaoani
- Proiectul educational- Pastram traditiile

- Activitati de ECOLOGIZARE in parteneriat cu Parcul Natural Vanatori Neamt"Sa traim intr-un mediu sanatos"

-Plurilingvism $i multiculturalitat-Saptamana

Ziua europeana a limbilor

sigurantei rutiere

-Party time- Halloween

-Hrana pentru totl- proiect educati

-1 Decembrie 1918 -Romania cea Mare- actlvitatlle dedicate Zilei Nationale a Romaniei

-in asteptarea lui Mo~ Craciun"

~~.~~.~

- Pe urmele lui MIHAl EMINESCU

- Unirea-n suflet de copil - 24 lanuarie

-ziua Eroi/or

-Ziua Intematlonatii

-Excursii

a copttului

Serbarea Abecedarului

Ultima serbare ca elevi de gimnaziu

- Teatru de papusi

- Campanii de prevenire a discriminarii- T_OTISUNTEM EGALI

in cadrul Structurii $coala Gimnaziala Magazia s-au derulat urrnatoarele proiecte:

"Pro-Natura" (7000 dolari) in parteneriat cu PARCULNATURAL

NEAMT
Obiective specifice:
Reducerea gradului de poluare prin colectarea deseurilor ~i valorificarea materialelor refolosibile din
arealul comunei Cracaoanl
Promovarea ~i exploatarea echtlibrata a potentlalului turistic din zona prin prisma valorilor culturalistorice
Constientizarea cornunitatll locale cu privire la importanta protejarll mediului

"Praslea ~imerele de aur" (24600 RON )-GRANT P.I.R.

Objective specifice:
-asigurarea unui cadru adecvat care sa perrnita aplicarea In practica a cunostintelor dobandite de
elevi la orele de educatie tehnologica, geografie, biologie s.a ;
-antrenarea Primariei comunei Cracaoani ~i a membrilor comunitatli in realizarea obiectivului
general;
-oferirea unui model de buna practica pentru membrii comunitatii ~i pentru absolventli gimnaziului
care nu pot sa-~i continue studiile.

Objective specifice;
-Asigurarea cadrului adecvat pentru activitatile de informare
-lnltlerea ~i antrenarea elevilor in activitati de cunoastere a valorilor romanesti ~i europene.
-Oferirea unui model de formare europeans pentru membrii cornunttatu

Muguri de credin~a (8200RON) in parteneriat cu Mitropolia Moldovei si

Bucovinei
Obiective specifice;
-sa dezvolte la elevi ~i profesori valorile religiei crestin ortodoxe si cele natlonale:
-sa formeze la elevi 0 atitudine pozitiva fata de credinta, de rugaciune, de cele sfinte, pentru a fi buni
crestlnl:
-sa optimizeze dimensiunea rnarturisitoare a orei de religie;
-sa stimuleze valorile moral religioase si comportamentale ale elevilor bazate pe altruism, toleranta,
smerenie ~i respect;
-sa implice elevii, profesorul de Religie, ceilalti profesori ai scolii Impreuna cu comunitatea locala in
activitati organizatorice, participative

Tot

in Structura

scolara

-SCOALA

ecologic COROLAR format

din

concursuri,

au obtinut

mernbrii-Clubului

Locul I la concursul

)mpreuna

elevi

GIMNAZIALA

ai claselor

II-VIII.

functioneaza

MAGAZIA
In urma

participarii

Clubul

la diferite

rezultate deosebit de merituoase:

pentru

natura"

- faza zonala - desfasurat

in Parcul Natural

Vanatori Nearnt- Secu-mai 2004

Locul III la concursul )mpreuna
pentru natura"
National Cozia-octombrie -Calimane~ti-2004
Locuilia

desfasurat

Concursul

sub patronajul

- faza natlonala

Directiei Silvice Neamt-

- desfasurat in Parcul
"Un elev -un copac"-

lucrarl de plantare d'e arbori ~i arbustl- aprilie 2005

Locul I la Concursul de orientare
Baltate~ti, Magazia- Varatec-mai
Locul I la concursul
Lacullezer-iunie
Loculilia

.Jrnpreuna

turistica-

Cluburi ecologice

din $colile Agapia, Cracaoani,

2005.
pentru natura" - faza zonala - desfasurat in Muntii

Calimani-

2005

concursul .Jrnpreuna

pentru natura" - faza nationala

VaniHori Neamt- Oglinzi;-septembrie

Locul I la concursul

)mpreuna

- desfasurat in Parcul Natural

2005

pentru

natura"

desfasurat

in Parcul National

Calirnani/faza

zonala -Vatra Dornei-iulie 2006

Locul IV la concursul )mpreuna
pentru
National Calimani- Poiana Stampei;-august
Locul I la Concursul
septembrie

de

orientare

natura"
2006

turistica-

- faza nationala

- desfasurat

in Parcul

scotne Agapia, Cracaoani, Baltate~ti,

Magazia-

2006.

Locul I pentru cea mai mare cantitate de deseuri colectata in cadrul

natura"- PNV Nearnt- Mre Nearnt -octombrie
2006,
pentru

natura"

- faza zonala - desfasurat

Cheile Bicazului -Hasrnas- iunie 2007

Locul I la concursul )mpreuna
pentru

Locul I la concursul

)mpreuna

natura"

- faza natlonala

concursului

"Pro-

in Parcul Natural

- desfasurat

in Parcul Balta

Mica a Brailei- iulie 2007

Locul I la concursul
Ucraina, Moldova,

"Tmpreuna

pentru

Romania)- desfasurat

natura"

- faza internationala

in Parcul National

Rodnei-

(Ungaria,

Bulgaria,

Viseul de Sus- august

2007

- Activitatea de parteneriat cu parintii a fost eficienta mai ales la structurile MAGAZIA,

CRACAUL NEGRU, cu rezultate evidente 'in diminuarea absenteismului, abandonului scolar ~i In
prevenirea cazurilor de violenta fizica. 0 anumita stare de incerineala persista la Scoala din
centrul comunei, unde se cauta solutii pentru atragerea familiilor de etnie rroma in actiunile
promovate de unitatea scolara. La cererea parintilor. s-a organizat pregatire speciala pentru
Evaluarea Nationala cu elevii de c1asa a VIII-a.
- Solicitarile parintilor au fost axate pe cresterea conditiilor de invatare ale elevilor ~i pe conditiile
de securitate pe care Ie ofera scoala. in mare masura ele au fost solutionate de scoala si
comunitate.
- Gradul de pregatire al elevilor, 'in special al celor din gimnaziu nu s-a ridicat totdeauna la
asteptarile parintilor ~i ale scolii, cauza fiind de cele mai multe ori dezinteresul elevilor pentru
propria pregatire, slaba implicare a unor parinti in viata scolii, dar ~i demotivarea unor cadre
didactice pentru actul educational.

Prioritatea strategiilor ~i politicilor de dezvoltare institutionala la nivelul uniiatii de

1nvatamant a constituit-o- calitatea managementului scolar. Acest lucru s-a urmarit
a se realiza prin parcurgerea urrnatoarelor prioritati si directii de actiune:
~ Impactul activitatii asupra comunttatii locale
Strategiile ~i politicile de dezvoltare institutionala sunt elaborate astfel lncat sa
aiba un impact pozitiv asupra comunitatii locale.
Se urmareste calitatea actului educational atat prin asigurarea unei baze
materiale optima, cat si prin asigurarea cu personal didactic ce presteaza "servicii
educationale' de calitate, pentru obtinerea de catre elevi a unor rezultate bune la
evaluari si examene .
0 gama diversificata de educatie formala ~i nonformala prin implicarea scolii in
diverse activitati extrascolare
ClI
impact asupra comunitatii
locale; echipa
manageriala l~i propune 0 mai mare implicare a scolii In programe educationale
judetene ~i constituirea unor echipe de proiect la nivelul parteneriatelor nationale.
~ Lucrul in echipa la nivelul managerial
Echipa manageriala a fost ~i este construita pe principiul competentei profesionale
si al probitatii morale, capabila sa actioneze in spirit de echipa, democratic ~i sa
elaboreze instrumente de evaluare pentru 0 monitorizare cat mai co recta a muncii
fiecarui angajat, sa ia decizii coerente ~i In deplina concordanta cu legislatia scolara
existenta.
Echipa manageriala doreste sa continue managementul de tip transformational
si democratic, adoptand 0 strategie de atragere a cadrelor cu initiativa in luarea
deciziilor ~i de acceptarea sugestiilor privind Planurile operationale din cadrul
Programului managerial anual intocmit pentru anul scolar 2015-2016. cat ~i implicarea
acestora in vederca realizarii si ducerii la lndeplinire a obiectivelor propuse prin
prezentul document.
In acest sens, Scopuf echipei manageriale pe parcursul eelor 4 ani de
derulare a proiectului de dezvoltare este. trecerea de fa management la leadership, La
baza leadership-ului afldndu-se spiritul de echipa.
Dezvoltarea competentelor
profesionale ~i asumarea deciziilor din ce in
ce mai complexe.
Formarea continua ~i dobandirea de cornpctente si abilitati noi trebuie privita nu
numai ca 0 obligatio, ci ~i ca necesitate - de aceea, un numar destul de mare de
profesori urmeaza si au urmat cursuri in acest sens. Aceste competente sunt apoi
aplicate in elaborarea de strategii educationale si de dezvoltare a scolii.
Tn vederea
continuarii
activitatii
de manager,
d ire c tor u I SA V r N
D 10 N 1ST E a parcurs 0 ruta de dezvoltare profesionala,
ruta
ce a
insemnat
formarea
de
noi
competente
in domeniul managementului
educational:
Curs de management
financiar si contabil, Curs- Management
Educational si Cornunicare Institutionala, "NOLII sistem de finantare a invatamantului
preuniversitar de stat", "Cursu rile de formare rnanageriala a directorilor de unitati
scolare", Program de perfectionare - Formarea pentru viitor .Euroteacher I",
modulul 1, Curs PROMEP. Directorul este membru al CORPULUI NATIONAL DE
EXPERTI IN DOMENIUL EDUCTIONAL. De altfel toti rnernbrii echipei si-au
consolidat pregatirea manageriala, atat In mod formal. cat ~i informal.
Preocuparea pentru propria cariera a insemnat si va lnsemna 0 mare preocupare
pentru cariera eelor care fae parte din echipa rnanageriala ~i din marea echipa a
SCOLll GJMNAZIALE "GHEORGHE SA VINESCU".

Tipul dominant de cultura al Scolii Gimnaziale "Gheorghe Savinescu" este cultura de tip
sarcina. Acest tip de culture este centrat pe exercitarea de sarcini ~i orientat spre persoana,
Sarcinile sunt distribuite in raport cu potentia lui indivizilor, valorificarea maxima a acestuia
fiind una din valorile de baza. Apropiata de cultura de sarcina regasim in unitatea noastra
scolara si cultura de rot, cel mai putin preferata fiind cultura club.
Sub raport managerial, noua conducere a scolii a aplicat in practice 0 conducere flexiblla
~i stlmulatlva, bazata pe valori, cum ar fi: increderea in om, in capacitatile sale creative ~i de
autocontrol. Directorul este receptiv ~i asculta sugestiile profesorilor, face aprecieri
frecvente ~i sincere la adresa acestora, Ie respects cornpetenta, Ie otera 0 larga autonomie, ii
sprijina ~i evita un control strict birocratic.
Cadrele didactice se simt implicate stimulativ in procesul educational ~i totodata au
incredere in organizatie. Din analiza datelor in organlzatie exlsta 0 stare de echilibru ~i un
climat favorabil. Desi nu putem vorbi despre 0 cultura organizatlonala ~i profesicnala
rnonolitica, exista in scoala noastra tradltii, atitudini, stiluri de interrelationare, perspective
comune de abordare a actului educational ~i a rolului scolli.
Simbalurile traditionale din scoala tin de invatamantul de rnasa, de educatia pentru toti ~i
creeaza 0 cultura profesionala axata pe profesor/tnvatator ~i pe ce are el de facut, fiind
apreciat mai mult specialistul decat metodicianul ~i, pe ici pe acolo, capacitatea dascalului de
a derula activitati extracurriculare interesante. Reforma a introdus in scoala sloganul
.educatta pentru fiecare" cu componentele: invatamant diferentlat, parcursuri individuale
de lnvatare, integrare, abordare transdiciplinara, relativ dificil de acceptat de profesionisti
cantonati in predarea unei singure discipline. Existain scoata noastra obiceiuri tncetatenlte ~i
incurajate de manager care saluta pe noii venlti ~i invita colegii sa-i trateze cu afectiune. In
general debutantului nu i se da un tutore profesional, ci este lasat sa si-l aleaga singur,
colegii if primesc la ore in interasistente, il consiliaza in domeniul didactic, if ajuta sa-~i
proiecteze activttattle, i se da de lucru in catedra ca sa demonstreze ce poate. Intalnim insa
unoeri si modele comportamentale axate pe .prestator", nu numai pe "client". Din analiza
facuta de echipa de elaborare a PDI s-a observat ca se practica uneori tonul autoritar in
relatiile cu elevii, limbajul ~i formulele de adresare insuficient de formale ale acestora sunt
uneori admonestate de catre adulti. In ceea ce priveste tntetesurile ~i conceptele
fundamentale, s-a observat din completarea unui chestionar in care to ate variantele de
raspuns erau formulate atragator ~i acoperit, ca multi profesori intamplna cu rezerve
educatia ca schimbare ~i proactiune. iar modelul magistrocentrist este preferat.
A fost elaborat Regulamentul de ordine lnterloarii care cuprinde norme privind atat
activitatea elevilor cat ~i a cadrelor didactice.
Valarile dominante sunt: egalitarism, cooperare, munca in echipa, respect reciproc,
atasarnentul fata de copii, respectul pentru profesie, libertate de exprimare, receptivitate la
nou, creativitate, entuziasm, dorinta de afirmare. SeIntalnesc ~i cazuri de elitism profesional,
individualism, competltie, intelectualism, rutina, conservatorism, autornultumire.
In ceea ce priveste miturile referitoare la eroii organizatiei, patronul spiritual este
GHEORGHESAVINESCU-fost director al scolii, erou in cel de-al II-lea razboi mondiaJ. Eroii
nonformali sunt anumlti profesori ai scolil care s-au impus prin maiestrla didactica ~i a carer
rezultate pedagogice au fost remarcate atat de elevi ~i parinti, cat ~i de Inspectoratul Scolar

Judetean Neamt. Reconstructia culturii orqanizationale actuale spre 0 cultura de tip

corporativ, tntr-o scoala ca a noastra, cu mai mufte structuri scofare, este un deziderat ce se
poate realiza doar- prin antrenarea rnasiva a cadrefor didactice si a elevilor In activitatl
comune de roiect.
Peritru identificarea nevoilor educationale afe comunitatli am realizat 0 analiza
raportandu-ne fa: identificarea componentelor comunitare: dimensiuni fizice, sociaIe,
economice, politice ~i evolutia lor In timp; existenta resurselor; elaborarea politicilor,
programelor ~i planurilor concrete; realizarea efectlva a actlunilor: evaluarea impactului
comunitar al
melor.

SCOALA
Lipsa apa curenta, canalizare
Infrastructura necorespunzatoare
Lipsa sala si teren de sport conform
normelor si cerlntelor europene
Lipsa sala de festivitati
Lipsa centru de documentare
Lipsa cabinet de OSP
Dotare biblioteci
Lipsa spatii (cabinete, salt, laboratoare)
Lipsacabinet medical scolar
Upsa mijloace audio-vizuale
Dotare deficitara a cabinetelor si
laboratoarelor
Infrastructura cladirilor
- geamuri si usi
- lipsa parchetufui nou In sallle de clasa
-instalatie efectrica veche
Restrangerea posturilor
Copii ai caror parinti sunt plecati in U.E.
Migratia elevilor

Lipsa unor activitati pentru petrecerea

timpului liber al tinerilor

Accesgreu la mijloace de informare

Distante mari de la domiciliu la scoala

COMUNITATEA LOCALA
Lipsa apa curenta, canalizare, gaze naturale,
iluminatul stradal
Infrastructura necorespunzatoare

Carnin cultural nemodernizat si nefolosibil pentru

activitati cultural- artistice ~i recreative
Siaba dezvoltare economica a comunitatii
Rata somajului mare
Nu sunt societati comerciale reprezentative
Nivel de trai scazut

Copii ai caror parinti sunt plecati peste hotare

Scaderea populatiei scofare
Migratia popufatiei catre U.E.
Upsa activitatilor pentru tineret
Violenta in familie
Educatie ecologica
Educatie pentru sanatate si igiena
Tendinta de disparitie a unor mestesuguri
traditionale si obiceiuri culturale locale
Acces dificil fa informare
Lipsa magazine specializate pentru nevoile
elevilor (rechizite, materiale sportive etc)
Educatia civica, sociala a mernbrilor comunitatii
Gradul de izolare

~
In urmo acestei analize se poate

conclutiono:

Scoala rnentioneaza in Planul managerial strategii clare de colaborare cu

comunitatea locala. Curriculum-ul local este bine elaborat ~i se bazeaza pe
caracteristicile oferite de comunitatea locala:
Reprezentantii comunitatii sunt cooptati in organismele de luare a deciziilor din
scoala. ~coala foloseste serviciile oferite de comunitatea locala, in special pentru
informarea elevilor cu privire la oportunitattle care Ii se of era pe plan local. ~coala
stablleste un parteneriat benefic cu politia, pompierii, dispensarul medical,
biserica, departamentul de protectte soclala din primarie, mass-media ~i cu ONGurile;
Scoala beneficiaza de facilitatile puse la dispozitie de comunitatea locala
[sponsorizari), precum ~i de accesul pe care il au elevii la institutiile locale de
cultura: biblioteca:
~coala beneficiaza de serviciile comunitatli ~i invita reprezentantii acesteia sa-~i
prezinte activitatea.

Activitatea oricarei unitati scolare este influentata Intr-o mare rnasura de factorii politici,
economici, sociali, tehnologici ~i ecologici, care se manifests in arealul in care aceasta T~idesfasoara
activitatea.
Perforrnanta institutlonala este stimulate sau atenuata semnificativ de conjunctura ponttca ~i
leglslativa, de evolutia economica la nivellocal, regional, national ~i international, de progresul social
intern ~i de integra rea in structurile ~i economice ~i culturale ale Uniunii Europene.
De aceea este necesara 0 radiografie exigenta a mediului in care i~i desfasoara activitatea
tnstltutla de invatamant, pentru a identifica oportunttatite pe care trebuie sa Ie valorifice Proiectul de
Dezvoltare Instttutionala In scopul maximizarii rezultatelor.
Analiza PEST(E) a permis identificarea
GIMNAZIAlE "GHEORGHE SAVINESCU":

urrnatoarelor

lnfluente

In activitatea

seoUl

- politica educationala a guvernului vizeaza consolidarea rolului scolii ca principala institutie

de educatie ~i Invatamant iar politica educationala la nivel judetean si local este in favoarea
dezvoltarf relatiilor de colaborare intre oflcialitatl ~i scoala noastra:
- cadrul legislativ specific invatamantului preconlzeaza descentralizarea ~i autonomia
sistemului de invatamant
- cadrul legislativ favorabil atragerii de resurse financiare complementare
pentru
dezvoltarea infrastructurii Tnvatamantului ~i a resursei umane
- sporirea resurselor materia Ie ~i informationale la dispozltla unitatllor de Tnvatamant prin
proiecte ~i programe de dotare a laboratoarelor ~i cabinetelor, dotarea cu echipamente sportive,
Tmbunatatirea fondului de carte, SEI(sistem educational informatizat);
- finantarea de catre stat a programelor de aslstenta sociala pentru eievi - Programui "Euro
200", acordarea burselor pentru elevii capabili de perforrnanta si a burselor sociale;
- exlstenta proiectelor de pregatire ~i perfectlonare a cadrelor didactice ~i a programelor cu
finalitati de educatie ~i formare profesionala
- cadrullegal favorabil accesului de catre unttatlle scolare la fonduri structurale.

Din punct de vedere economic, la nivelul comunei, se constata 0 scadere a actlvitatilor,

principala ocupatle fiind agricultura, cresterea animalelor.
Exploatarea si prelucrarea lemnului este 0 activitate deterrnlnata de existenta In zona a unei
mari resurse de materiallemnos.
Duigheria ~i tarnplaria absorb un procent important din forta de munca alaturi de
Tntreprinderile mici ~i mijlocii: 2 ateliere de confectlonat rnobila si unul de sculptura, 1 atelier de
reparatii ~i intretlnere auto, 4 societati de prelucrare a lemnului, 1 atelier de confectii textile, un
atelier de prelucrare a fierului, 0 societate de prelucrare a laptelui.

Cornertul este reprezentat prin societati cu raspundere llmitata, asoctatn familiale ~i societati
In nume colectiv. Majoritatea au ca obiect de activitate comertul cu prod use agroalimentare ~i
industriale.
I
Din punct de vedere economic, populatia este in mare parte defavorizata: putini adultl au un
loc stabil de munca. Economia locala la nivel de comuns este pe un drum descendent.
Nu exista confltcte majore de ordin etnic sau religlos In comunitate, iar mediul familial este,
in general, stabi!. Totusi, interesul parintilor pentru scoala ~i problemele ei, pentru evolutia elevilor
este scazut. scoala, lmpreuna cu partenerii pentru educatie din comunitatea noastra doresc sa se
implice in schimbarea unor comportamente ~i atitudini care pot duce la excluderea profeslonala ~i
sociala a unora dintr~ elevii nostri, sa creeze sanse egale pentru toti elevii.
Apropierea dintre scoala, mediul economic ~i mediul de afaceri asigura intr-o masura mai
mare insertia in viata activa a absolventilor institutiei de invatamant (interesul crescut al firmelor
pentru angajarea absolventilor].
Orienta rea actuala impune translatarea interesului unitatilor scolare spre 0 cultura a
Proiectelor.
Mlgratla fortei de munca In strainatate conduce la 0 cerere sporita de forta de munca din
partea pietei interne ~i externe in diverse caltficari ~i profesii.

Siaba dezvoltare econornica a zonei atrage dupa sine probleme socia Ie: soma] ~i saracie. Spre
norocul nostru, in ceea ce priveste delincventa juvenila nu putem spune ca avem probleme insa
saracta face ca sa avem cazuri de elevi care abandoneaza scoala. De aceea acordarn 0 mare atentie
modului de distribuire al burselor sociale. Avem ~i elevi cu sltuatu precare dar care rnanlfests un
mare interes pentru scoala sperand ca prin Tnva~aturai~i vor asigura un viitor mai bun. Educatia este
astfel vazuta ca un mijloc de promovare soclata.
Huctuatiile demografice influenteaza cifrele de scolarizare ale unitatilor de Tnvatamant
precum: cresterea nurnarulut familiilor monoparentale, cresterea ratei infractionalitatii In randul
tinerilor din centrul comunei cu preponderenta, cresterea ratei de divort:
oferta educationala:
asteptarile cornunitatf de la scoala: cererea crescanda venita din partea cornunitatli pentru educatia
adultilor ~i pentru programe de invatare pe tot parcursul vietii transforms unitatea de Tnvatamant in
furnizori de servicii educationale.

Se ogllndeste lntr-o desfasurare buna a procesului instructiv - educativ, scoala of era

baza materiala ~i condltii specifice pentru realizarea unei instruiri adecvata nevoilor elevilor pentru
formare (resursele financiare, din pacate, nu raspund cerlntelor scolii pentru 0 reala dezvoltare).
Civilizatia inforrnatlonala presupune ca, la intervale relativ scurte de timp, cunostlntele sa fie
actualizate ~i impune redimensionarea sistemului de formare profesionala a cadrelor didactice.
Raspandirea tehnologiilor moderne de comunicare ~i de tehnica de calcul (internet,
televiziune prin cablu, telefonie rnobila etc.) faclllteaza transmiterea lnforrnatiilor in timp scurt.
~colile din comuna Cracaoanl dispun de un cabinet de informatica conectat la internet.
Cabinetul directorului este prevazut cu un calculator cu conectare la Internet, imprimanta ~i xerox, la
fel
cancelaria cadrelor didactice din toate structurile. Secretariatul este prevazut cu doua
calculatoare legate la Internet, doua imprimante, telefon cu fax ~i xerox. Chiar daca este zona rurala,
locuitorii comunei au acces la televiziune prin cablu. Prin programul Eur0200"
multe familii au reusit
achlzltlonarea unui calculator, din care 0 parte s-au conectat la Internet.
l

Comuna Cracaoani se afla situata in arealul Parculaui Natural Vanatori Neamt, ceea ce
implica 0 serie de masuri axate pe educatia ecologica a elevilor scolii dar si a membrilor comunitatii
locale. Este singura zona din tara in care zimbrii sunt lasati in libertate (zona Mitocul Balan- Chitele).
La nivelul localltatll exlsta un proiect complex de protectie a mediului si de pastrare a biodiversitaii.
~i la nivelul scolii functloneaza Asociatia Ecologica COROLARin care elevii desfasoara activitati
practice de ecologizare a zonei, de promovare a potentialului turistic si peisagistic a comunei, dar si
din punct de vedere istorico- religios, tin and cont de manastirile din preajma localitatii. De
asemenea, elevii Structurii scolare Magazia au ca disciplina -curriculum la decizia scolii - "TINUTUL
ZIMBRUlUI". Impreuna cu PARCUl NATURAL VANATORI NEAMT scoala noastra are un activ si
eficient care a adus extrem de multe beneficii atat pentru elevi cat si pentru comunitatea locale.
Putem sa desprindem, la modul general, 0 serie de factori ecologici care influenteaza astfel
evolutia Scolii Cracaoani: integrarea in Uniunea Europeana presupune respectarea unor norme
precise in protejarea mediului de catre unitatile scolare: educatia ecologica in scoala devine
prioritara: scoala se implica in rezolvarea problemelor de mediu; se impune economisirea la
maximum a resurselor de energie terrnica, electrlca, apa etc. astfel tncat sa se protejeze mediul
lnconjurator.

Concluziile ~i lnterpretarile analizei PEST(E)sunt valorificate in elaborarea directiilor de

actlune strateglca a SCOUI GIMNAZIAlE "GHEORGHE SAVINESCU" CRACAOANI pentru perioada
2012-2016.

Pentru a realiza

buna diagnoza a organizatiei

scolare, vorn apela la metoda

(tehmca) SWOT, analizand atat mediul intern cat ~i mediul extern, pe urrnatoarele

domenii

functionale:

CURRICULAR
RE5UR5E UMANE
RE5UR5E MATERIALE 51 FINANCIARE
RELATIA CU COMUNITATEA

a. DIAGNOZA MEDIULUIINTERN
- CURRICULAR
PUNCTE TARI
- oferta educationala

PUNCTE SLABE

a scolii se bazeaza pe

CDS-uri care sunt raportate

la nevoile

- programe scolare tncarcate:

- lipsa unor mijloace auxiliare proprii pentru

elevilor, parintilor ~i ale cornunitatil

reflecta personalitatea institutiei:

locale, si

uzul elevilor;
- ponderea inca prea mare a pregatlril

- pragmatismul

care

teoretice

ofertei educationale

conduce la indeplinirea

planului de

accent pe cunostinte

scolarizare:
- oferta noastra are ca "orizont"
principiul

educational

educatiei de bozo pentru tot), ce

presupune ca fiecare copil trebuie sa

beneficieze de 0 instruire

in detrimentul

adecvata nevoilor

celei practice, cu

~i mai putin pe abilitati,

In activitatile

de la clasa:

- insuficienta

oferta de ghiduri ~i alte

materia Ie complementare

pentru profesori

care sa raspunda unei nevoi reale ale

sistemului de invatamant;

sale fundamentale de Invatare;

- atingerea In mare parte a flnalltatilor

- incapacitatea unor cadre didactice de a

recepta ~i aplica metodele si tehnicile

specifice, pe niveluri de scolaritate:

moderne de lnvatare ~i evaluare;

- existenta ~i aplicarea planului - cadru

pentru fiecare clclu de scolaritate:

- lipsa softuri

- scheme orare realizate eficient de Comisia

psihopedagogica:

de Curriculum;

- fondul de carte a bibliotecii

- exlstenta proiectului

curricular

centrat pe nevoile cornunitatf

absolventilor,

al scolii
locale ~i ale

In vederea contlnuarf

~i lntegrarli

lor in formele superioare

Invatamant

liceale;

studiilor
de

- corelarea continuturilor
cu noile programe
~i a vechilor manuale alternative cu
programe revizuite;
- existenta programelor scolare ~i a
manualelor alternative elaborate la nivel
national ~i local
- participarea

la activitat!

extracurriculare

- proiecte derulate si in derulare

educationale;

- nu exista cabinet de consiliere

reactualizat

nu este

- RESURSE UMANE
PERSONALUL SCOLlI- CULTURA ORGANIZATIONALA
PUNCTE SLABE
PUrtJCTETARI
- personal calificat corespunzator,

in numar

suficient, cu 0 buna pregatire rnetodlca ~i

profesionala (in marea majoritate cadrele

- inertia unor cadre didactlce ~i neimplicarea

in propria pregatire profesionala,
activitati

cat ~i in

extracurriculare;

didactice si-au luat gradele didactice In timp

- inertia unor cadre didactice

~i neimplicarea

util);

in echipe de proiect judetene

si nationale:

- personal auxiliar q.J cornpetente, in

-lipsa de responsabilitate

domeniu,

randul personalului nedidactic;

-insuficienta abilitate din partea unor cadre

recunoscute

(secretariat,

financiar

contabil)
- profesori cu aptitudini,

didactice in utilizarea tehnologiei

pasiune ~i

experlenta in desfasurarea
scolare ~i extracurriculare;

a unor angajati din

activitatilor

moderne.
- motivatia

scazuta datorita

- cadre didactice ce au parcurs stagii ~i

navetei

cursuri de formare

- conservatorism

continua;

didactice

salariilor mici si

~i rezistenta

la schimbare

- implicarea In actul decizional a unui numar,

- monotonie

in:

relativ mare, de cadre didactice;

organizarea ~i desfasurarea lectitlor

centra rea actlvitatil didactice pe nevoile

- cultura organlzatlonala pozitlva de tip

sarcina (retea), in care membrii sunt capabili

elevilor

sa raspunda la schimbare;

- personal de intretinere

- atmosfera
echlpa, de

rnunca -

buna de

spirit de

insuficient

- lipsa personal de paza

atasarnent ~i fidelitate fata de

unitate;
- relatil interpersonale
profesori-profesori,

(profesori-parintl,
director-cadre

didactice

favorizeaza crearea unui climat educational

deschis, stimulativ
- implicarea managerului in
responsabilizarea cadrelor didactice ~i a
personalului

de a recepta noul,

- ponderea cadre lor cu perforrnanta

activitatea
- exista

in

dldactica
delimitare

a responsabilitattlor

cadrelor didactice (comisii constituite

diverse probleme)
coordonare

a acestora

- lmbunatatirea
intermediul

pe

precum ~i 0 buna

relatiei profesor-elev
consiliului elevilor

prin

- interesul cadrelor didactice pentru

educarea moral-civica

a elevilor

- intersul cadrelor didactice pentru un

invatamant

modern

- cadre didactice califlcate

fundamentale
- existenta In

scoata

la disciplinele

a unor cadre didactice cu

cunostinte In domeniul

informaticii

LEVI!
PUNCTE TARI
-

circa

priceperi

~i

deprinderi
solide-rezultat
~i al familiei
grad educogen peste medie;

cu

- nivelul

1/3

au

PUNCTE SLABE

cunostinte,

bun de pregatlre

invatamantul
- rezultate

al elevilor

bune ale elevilor

la olimpiadele

ceea

ce

priveste

rezultatele

- existenta
perforrnanta

unui grup

~i se impun

excesiv

la

- absenteismul

de

speciale de

- programul
elevilor

dornici

mijloace

~i individualizata:

bugetullimitat

scolii:

de elevi

precara,

tratare dlferentiata

In

- un nurnar din ce In ce mai mare de elevi

in activitatue

materiala

- unii elevi de la invatamantul

primar si in
general cei de la gimnazial au un nivel slab de

pe jude]

examenul national de evaluare nationala:

sunt antrenatl

din
unii

cunostlnte

scolare pe discipline

~i la concursurile sportive;
- situarea peste nivelul mediu

a circa 60% ~Ievi proveniti

situatie

cu

avand carente in educatia de baza:

de la

primar;

scolare, la concursurile

- existenta
familii

inca

unor

elevi

scoala de centru
- bariere de comunicare

mai ales de la

fata de educatla

copii.

- RESURSEMATERIAlE SI FINANCIARE
PUNCTE TARI
- 0 baza materiala

PUNCTE SLABE

corespunzatoare

capablla

sa asigure un invatamant eficient, formativperiormant, in concordanta cu specificul

scolii:

-lipsa retelei de apa si canalizare la Scoala

Cracaoani $i la $coala Cracaul-Negru;
- lipsa unei sali de sport $i a unui teren de
sport

la scoala Cracaoani

-local uri proprii cu destinatie

(structuri scolare)

speciflca

- lipsa unei sali de festivitati

- un sediu nou de Invatamant

(Structura

cerlntelor scolli ~i numarulut mare de elevi;

- lipsa fondurilor pentru modernizarea

scolara Cracaul-Negru],
moderna:

constructie

- existenta de conexiuni

la internet

noua,

unele discipline

materialul

- lipsa cabinet medical scolar

- existenta bibliotecilor

- spatii de joaca insuficiente

scolare

proportie

scolare;

la reviste de specialltate:

- rnobilier ergonomic

schimbatin

scoala -in

de 75%;

- preocuparea
dezvoltarea

conducerii

didactic

este insuficient

- existenta unui site al scolii

- abonamente

adecvata

spatiului scolar ;
-pentru

- lipsa echipamentelor

la structurile

de paza la structurile

scolare
unitatii scolare in

bazei materiale;

- starea fizica a spatiilor scolare $i incadrarea

in normele de igiena

~i

in retatia profesor-

elev, profesor - parinti;

- dezinteresul unor parinti
propriilor

informational

de timp al elevilor;

- baza rnateriala depa~ita la unele specialzari

- lipsa unor programe informatice
educationale
- lipsa materialelor

sportive moderne

- RELATIA CU COMUNITATEA
PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

-derularea

unor proiecte scolare interne;

- unele tipuri de blocaje in comunicarea

-derularea

proiectului

oficlala:

POSDRU-,,$coala-o

sursa sigura pentru educatia ta";

-constituirea la nivelul scolii a
parteneriatului

social cu diferite

- slaba colaborare
- deficiente
institutii

agent economic --comunitate

locale;
-organizarea

de seminarii,

mese rotunde,

-Foarte buna colaborare

Consliliullocal

simpozioane,
(elevi,

primar la

sedintele Consiliului de Adrninistratie

scolii, ca reprezentant

locala:

europene:

- slabe legaturt de parteneriat

- parteneriate

~i prezenta domnului

scoala -

spatiul european;
-lipsa irnplicaril unor cadre didactics in
accesarea programelor

cu Primaria si

Cracaoani

-Participarea

cu parintii;

-Ilpsa de initiativa a unor cadre didactice, in

stabilirea unor punti de legatura cu scoli din

pe teme de interes pentru

comunitate ~i factorii educationali

parinti, cadre didactice etc.);

a unor diriginti

in relatiile de parteneriat

al

- implicarea
actlvltatlle

cu ONG

insuficiente

insuficlenta

a parintilor

la

extracurriculare

al prirnariel

- lntalnlri semestriale cu Consiliul

reprezentativ
- intalniri

al parintllor

semestriale intre Comisia

dirigintilor

~i reprezentanti

scopul prevenirii
- dezvoltarea

ai Polltlei in

delicventei

juvenile

relatiei profesori-elevi-parintl

prin intermediul

serbarilor

scolare

-contacte cu diverse institutii

realizarea unor activitati

pentru

extrascolare-

PNVNT si ASOCIATIA ECOLOGICA COROLAR

b. DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN

- CURRICULAR
AMENINTARI

OPORTUNITATI
- invatamantul

este considerat

prioritate

- programul inca excesiv informational

natlonala:
-existenta activitatilor

de formare

a cadrelor

didactice prin CCD Neamt sl intermediul

institutii

~i

lncarcat:

abilitate

in formarea

altor

si

- inexlstenta

unei prognoze reale a ocuparf

fortei de rnunca ~i a nevoii pietei muncii (Ia

perfectionarea

cadrelor didactice

nivel regional sau national);

-insuficienta
promovare a ofertei

- diversificarea

activitatile

munca pentru

reconversie

de formare ~i si

profesionala

tineri,

regional, national ~i de ce nu, la nivel

- CDS-satisface dorinta de informare ~i

cunoastere in diferite domenii de activitate

european;
-scaderea populatiei

- oferta CDS arnelioreaza

anu12020;

fenomenul

absenteism scolar ~i contribuie

dezvoltarea

unei rnotlvatli

de

la nivel local,

de

la

pentru invatare

-nu intotdeauna

scolare, cu 30% pana in

autoritatlle

in realizarea proiectului

locale se implica

curricular

'_

(local),

- CDS permite valorificarea

abilitatilor

desl cunosc situatia soclo-economlca

individuale
- posibilitatea

apllcsril realiste a programelor

comunei;
-un nurnar

prea mare de manuale alternative

de invatamant, activitatea concentrandu- se

pe elev, asigurandu-se un raport just intre

care nu sunt Intotdeauna

unitare In tratarea

unor teme din curriculum

de baza, ceea ce se

.educatra

reflecta In rezultatele

pentru

toti

~i educatia

pentru

fiecare";
- orienta rea actiunilor

evaluative,

cu

- nivel scazut al educatiei

precadere catre zonele valorilor

"personalizate"

-restructurarea

populatiei

comunitatii

ale gandirii critice,

interpretarf
~i rnanifestarf
independente;

autonome,

Invatamantului

-existenta

cadrului

obtinerea

unor noi forme

legal care ne permite

In functie de cerintele
DUPASCOALA
-exlstenta

de la examenele

nationale

de invatamant

cornunitatli

- SCOALA

unor noi forme de activitati

extracurriculare,
la nivel formal, informal
nonformal, care ajuta la forma rea unor

~i

abilitati de viata ale elevilor

- RESURSE UMANE
PERSONALUL SCOLII
OPORTUNITATI
-existenta

unor programe

personalului didactic,
prin CCD NEAMT;
-existenta

-disponibilitatea

de formare

- instabilitate

auxiliar ~i nedidactic

unor programe

managerilor acreditate
postuniversitar;

AMENINTARI

de formare a

adaptabile

~i In regim

unor cadre didactice

reformei, In contextul

profeslonala
~i strategiilor

apartenenta
~i

asumat de Romania ca

pensionarea
din partea

- mobilltati

pentru cadrele didactice ~i elevi

prin accesul scolii la programe si proiecte

comunitare- e- Twining, Spring Day in Europe

sa

noile

din invatamant

~i

la marea familie europeans

~i interesul

pentru activitatile

profesionale

plan local

Uniunii Europene, din fonduri structuralePOS-DRU;

legislative

-scaderea prestigiului

membru al UE;
de alocari financiare

la nolle roluri pe care trebuie

scade rnotlvatia

-lncepand cu anul 2007, Romania

beneficiaza

~i sociala - lipsa de

~i Ie asume, avand in vedere

schimbari

pentru propria dezvoltare

pentru aplicarea principilor

economics

rnotivatie extrinseca a cadrelor didactice;

-exlstenta unor cadre didactice greu

corpului didactic prin

unor profesori

recunoscuti

pe

ELEVII
OPdRTUNITATI
-irnplicarea

AMENINTARI

unor elevi in problemele

-lipsa motlvatlel

specifice varstei ~i scolli lor;

-dorinta

unor elevi de a atinge perforrnante

- existenta unor programe

informare a parintilor:
-deschiderea

elevilor

invatarii

a, unor elevi,

gene rata de falsele valori

de formare

de a participa

~i

promovate

uneori in societate ~i de mass-media;

- posibilitatea

cresterf

ratei abandonului

scolar in conditiile socio -politice

ale crizei economice;

la

activitati! proiectej programe comunitare

derulate in parteneriat la nivellocal,

actuale

- inftuenta negative a factorilor stradali

asupra educatiei unor elevi ~i problemele
legate de siguranta elevilor in afara scofii,

national, international

care se pot transfera uneori ~i in scoala:

-plecarea parintllor sa lucreze in stralnatate,
cu sau fara copii;
- lipsa unui mediu familial adecvat pentru
unii elevi din clasele gimnazlale

~i

dezinteresul unor parinti fata de educatla

propriilor copii
-scaderea

constiintei

pastrarea ~itntretinerea

elevilor

privind

spatlilor scolare

- RESUR5E MATERIALE 51 FINANCIARE

OPORTUNITATI
-existenta

programului

de guvernare

AMENINTARI
care

prevede dotarea scolilor cu material

-instabilitatea econornica ~i sociala generate

de criza mondiala:

didactic, calculatoare,

-alocarea

laboratoarelor/
reparatii:

dotarea

cabinetelor;

-initierea

~i derularea

finantate

de Comunitatea

reabilitare

~i

Europeans.

conservarea,

dezvoltarea

pentru

~i modernizarea

bazei materia Ie a unitatii scolare:

-descentrallzarea forrnala administrativ

unor programe

care se pot atrageri fonduri,

unui buget insuficient

prin

prin depunerea

de proiecte viabile, de catre scoala:

financlara:
-stimularea

insuficienta,

economici

tegala, a agentilor
socia Ii, de a

~i a altor actori

-atragerea de noi surse de finantare

investi in unitatea noastra scolara

(contracte de sponsorizari):

-degradarea

-noua politica educationala

prevede descentralizarea
financiara.

a MEN care
administrativ

fondurilor

spatiilor scolare datorita

banestt limitate, alocate pentru

intretlnerea scolii
-ritmul accelerat al schlmbarilor

tehnologice

-posibilitatea antrenarf elevilor ~i parintilor

in activitati productive ~i de lntretinere a

conduce la uzura morala a echipamentelor

existente

scolil

-scaderea populatiei

- zona cu interes turistic, poluare mica in

zona

populatiei

-reintoarcerea

in comunitate

la persoane plecate in U.E

a unor bani de

-rata somajului

scolare; migratia

ridicat; nivel de trai scazut

- RELATIA CU COMUNITATEA
OPO~TUNITATI
-initierea

~i derularea

finantate

de Comunitatea

zona de dezvoltare
- posibilitatea

Europeans

dispensarul,

realizaril unor conventii

dezvoltarii

In
de

interesul, familiilor

- disponibilitatea

mare masura,ln
neglijeaza

Local pentru

-pregatirea

reprezentativ

privind desfasurarea

al

unor activitati

in cauza, pentru scoala sa

"timpulliber"

cal in

parintii

copiii);

-plecarea parintilor

scolii

Consiliului

a unor parinti In actul

fie red us; la aceasta se asoclaza faptul

cu

biserica, politia, O.N.G. - uri.

rezolvarea problemelor

insuficienta

educational (in jur de 75 % elevi au parinti

care lucreaza in gospodarie fapt care face ca

~i industriali

parteneriatelor

- dorinta Primariei si Consiliului

parintilor

-implicarea

N-E Moldova;

parteneriat cu agenti comerciali

din comunitatea locala:
-posibilitatea

AMENINTARI

unor programe

la munca in strainatate:

precara a cornunitatli

locale

pentru un parteneriat real in educatie:

-slaba dezvoltare a economiei zonale, mai

comune: parinti - profesori - elevi

ales In aceasta perioada de criza econornica

-oferta mica de locuri de munca.

-interesulliceelor

-slab interes manifestat

educatlonala
- preocuparea

de a-~i prezenta oferta

de agentii economici

locali pentru desfasurarea

altor instltutti similare pentru

schimburi de experienta

reciproce

de activitati

comune
-insuficienta

cadrului

legislativ

pentru

stimularea ~i cointeresarea
patronatului
in
vederea reallzartl unui parteneriat eficient,
favorabil scolii:

Nevoile educationaie pot f identificate daca tinern cont de:

a) Clienti: - persoane care primesc un rezultat de la procesul de Invatamdnt sau care
participa la proces;
clientii unitiui! noastre scotare sunt: elevii, piuirni), personalul didactic 5i
nedidactic, comunitatea, portenerii, IS} Neamt
b) Nevoile cllentllor:
-Hevii cer 0 activitate de calitate 5i 0 conducere eitctent pentru un climat afectiv pozitiv
-Parinrii cer 0 pregatire adecvatii a elevilor
-Personalul didactic cere 0 buna desfiisurare a activitiuli prin coordoriare, eficienta muncii de
conducere 5i obiectivitate
-Comunitatea cere respectarea legislariei scolare, gestionarea eficienta si corectii a
resurselor materiale 5i umane, iar scoala sii-i creeze cdt mai purine probleme
-IS} Neamt cere transpunerea corectii In practkii a politicii scolare
c) Indicatorii de performanta
d) Scopul
~ viziunea: lncotro mergem;
~ misiunea: cum vom ajunge aeolo;
~ valorile: ce este important pentru noi.
e) Factori ai succesului
f) Intreaga activitate desfa~urata in scoala:
~ Trebuie raoortatii la fapte 5i so existe un cadru de referinta pentru luarea
deciziilor
~

Deoarece experienio In interpretarea fapte/or este lim ita to, este necesarii
oarecare expetietuii In lnteleqerea problemelor ce apar In unitate.

;... Trebuie evitate erorile de judecatii si qreselile care produc pagube materiale 5i
umane.
~

Este necesarii 0 interpretare a comportamentului $i a evenimentelor conform

noilor situoti! apiirute acorddnd 0 atentie circumspectii posibilelor modele.

III. VIZIUNEA

scoui

. ~COALA "GHEORGHE SAVINESCU" DO'RE~TE SA

DEVINA 0 MARE FAMILlE, UN AL DOILEA IIACASA"
PENTRU TOTI ELEVII NO~TRI; 0 INSTITUTIE UNDE
FIECARE SA FIE EDUCAT TN SPIRITUL VALORILOR
REALE, AL RESPECTULUI ~I AL CUNOA~~ERII, SPRE
FORMAREA SA CA TNVINGATOR TN VIATA.

IV. MISIUNEA SCOLII

SUNTEM 0 FAMILIE!
u

IMPREUNA CONSTRUIM, INVATAM, INOVAM,

PASTRAM TRADITIILE IN "TINUTUL ZIMBRULUI!
SUNTEM 0 SCOALA DESCHISA PENTRU COMUNITATE!
OFERIM CONDITII EGALE DE DEZVOLTARE PENTRU TOTI
ELEVII SCOLlI!
RESPECTAM VALORILE UNEI SOCIETATI DEMOCRATICE!

Deviza noastra este:

"Natura ne aseamana,
Educatia ne deosebeste."
Confucius

v. STRATEGIA
Tintele strategice pentru dezvoltarea institutionala a SCOLTT GIMNAZIALE
"GHEORGHE
SA YJNESCU"
CRAcAOANJ
In perioada urrnatorilor 4 ani
reprezinta solutii propuse pentru rezolvarea optima a problemelor prioritare identificate
pe baza analizelor.SWOT si PEST(E).
Pentru clarificarea conceptuala ~i rnetodica, sunt prezentate In continuare
elementele de baza ale problemelor considerate priori tare la aceasta data ~i tintele
strategice asociate.
Formularca problemelor porneste de la sinteza contextului favorabil (punctele
tari ~i oportunitatile domeniului) ~i evidentiaza potentialul impact al punctelor slabe ~i
arnenintarilor asupra ducerii la indeplinire a misiunii asumate.
Pentru tintele strategice, s-a cautat 0 formulare generals, dar care sa evidentieze
scopul prop us ~i sa aiba pertinenta necesara la nivelul tuturor actorilor irnplicati.
PROBLEME IDENTIFICATE:
1. Societate # sistem educational tn continua schimbare. Motivarea

adaptarea elevllor si personalului

scolii.

2. Absenteism, abandon, motivare pentru studiu.

3. Formalism in metodele si tehnicile de predare-lnviitare $; evaluare.
4. Coerenta $I prioritiitile relatlilor de parteneriat $; a proiectelor educationale.
6. Diminuarea resurselor deftnantare, tn contextul crizei mondiale:
La nivel strategic, caracterul problemelor care stau la baza formularii tintelor
~i complexitatea relatiilor dintre domeniile functionale determina 0 abordare prin
actiuni complementare
In cadrul celor patru optiuni strategice de baza. Astfel,
pentru diminuarea sau inlarurarea probJemelor mentionate, au fost formulate
urmatoarele tinte strategice:
T1. RECONSIDERAREA
MANAGEMENTINOVATOR

FllOSOFIEI

INSTITUTIONAlE,

PRIN

T2. ASIGURAREA
CAlITATIl
SERVIClIlOR
EDUCATIONALE
STANDARDElOR DE PERFORMANTA ALE RESURSEI UMANE
T3. DEZVOlTAREA
T4.

DEZVOlTAREA

COMUNITATEA

APlICAREA

UNUI

~I iMBUNATATIREA

OFERTEI CURRICULARE ~I EXTRACURRICULARE

~I

DIVERSIFICAREA

RELATlIlOR

DE

PARTENERIAT

CU

lOCAL.A $1 CU AlTE ~COLI SIINSTITUTII

T5. ATRAGEREA
MATERIAIA
T6. DEZVOlTAREA
RESURSELE TIC

DE RESURSE

FINANCIARE

INSTITUTIONALA

$1 DEZVOlTAREA

PRIN UTllIZAREA

BAZEI TEHNICO-

OPORTUNITATllOR

OFERITE DE

CU CINE SI
, CU
CE?
UNDE NE AFLAM ?

CE
SCHIMBARI

CE

SE IMPUN?

VALORI
NE
SUSTIN
?
,

CINE SUNT
BEN EFICIARII
SCHIMBARILOR
PROPUSE?
UNDE VREM SA
AJUNGEM?

CUM VOM
REUSI SA LE
REALIZAM?

Pornind
compensarea

de la punctele

~i oportunitatile

tari

in diagnoza,
urrnarind
,
tari,

evitarea
anterior,
in mod

pentru

~i transformarea

prezentate

arnenlntarilor ~i vizand mereu misiunea scolii ~i indeplinirea

tintelor
reliefate
echipa rnanageriala, alaturl de ceilalti membrii
ai organizatiei, va actlona
judicios

siablciunilor

dezvoltarea

oezvottarea

punctelor

slabe

in

puncte

urrnatoarelor domenii functionale:

managementului

institutional

oezvottareo currkularii $i extracurrlculatii

Dezvoltarea

resurselor umane

Dezvoltarea

bazei materiale

Dezvoltarea

relatiitor

si atragerea

comunitare

de resurse financiare

si a parteneriatelor.

Tl.
RECONSIDERAREA FllOSOFIEIINSTlTUTIONAlE,
MANAGEMENT INOVATOR
01. Construirea ~i aplicarea unui management
unui comportament

organizational

resurselor organizationale.
02. Asumarea de catre tott membrii
intregii

unitati

management

scolare,

PRIN APLICAREA UNUI

inovator,

care sa presupuna

activ ~i creativ, prin mobilizarea

manifestarea

~i utilizarea

eficienta a

a nevoii de schimbare, la nivel personal ~i la nivelul

prin optimizarea

capacttatn

de apllcare a instrumentelor

de

~i de asigurare a calitatii .

03. Exprimarea

la nivel

organizational

de noi cornpetente

~i atitudini,

ce constau

creativltatll ~i a lnitiativei, a spiritului de echipa ~i a modelelor competitive.

04. Dezvoltarea unei cornunicari deschise, constructive, intra ~i In afara organizatiel,

In promovarea

pe verticala ~i pe orizontala.
05.

Intarirea valorilor de baza ale culturii organizationale

~i crearea unui climat stimulativ

de munca, care sa duca la 0 coeziune a grupului ~i la obtinerea

06. Coborarea deciziei

organizatiel,

(autoritatil

institutionale)

nu numai la nivelul responsabililor

de rezultate

~i a initlativei
de comisii.

mai bune.

la fiecare

membru

al

T2. ASIGURAREA CAliTATli SERVIClllOR EDUCATIONAlE $1 fMBUNArATIREA

STANDARDElOR
DE PERFORMANTA ALE RESURSEI UMANE
01. Dezvoltarea cornpetentelor profesionale

ale cadrelor didactice in vederea cresterii

calitatii actului de predare - invatare - evaluare, prin aplicarea conceptului

centrata pe elev"
02. Irnbunatatirea participarii elevilor la activitatile didactice,

de "invatare

prin atragerea

~i motivarea

acestora

03. Reducerea abandonului

siguranta in scoala

scolar ~i a absenteismului,

cat ~i asigurarea unui climat de

04. Orienta rea ~i consilierea elevilor din clasa a VIlI-a pentru alegerea liceului sau a seoul
profesionale.

OS. Orienta rea resursei umane din scoala, catre perforrnanta - elevi ~i personal didctic si
auxiliar.
06. Tncurajarea dezvoltarii
formativa

de programe

educationale,

care au in vedere dimensiunea

a educatie! ~i obtinerea succesului scolar

T3. DEZVOlTAREA OFERTEI CURRICULARE ~I EXTRACURRICULARE

01.

Reconsiderarea

marketingului

~iasigurarf finalitatii
02. Reflectarea

in oferta

din scoala 0 institutie

03. Cresterea

educational

in vederea

cresteru

fluxului

de elevi

educatlonale,
educationala,

a dinamicii

socia Ie ~i economice,

pentru

a face

flexibila la nevoia de formare a elevilor.

rolului

educatiei

nonformale

~i informale,

in vederea

dezvoltarii

abilitatilor sociale de viata ale elevilor.

T4. DEZVOlTAREA ~I DIVERSIFICAREA RELATlIlOR DE PARTENERIAT CU COMUNITATEA

lOCALA ~I CU Al TE scou SI INSTITUTII
01.

Atragerea

comunitatii

locale,

a partenerilor

educationali,

in

realizarea

optima

a activitatilor din cadrul unitatii noastre scolare.

02. Cresterea nivelului de participare a parintilor la viata scolii.
03. Dezvoltarea relatlllor comunitare: proiecte individuale ~i multilaterale,

parteneriate

scoll ~ilnstltutli.

T5. ATRAGEREA DE RESURSEFINANCIARE ~I DEZVOlTAREA BAZEI TEHNICO-MATERIALA

01.

Utilizarea

extrabugetare;

eftcienta
valorificarea

a resurselor

bugetare

resurselor financiare

(locale

~i natlonale)

pentru dezvoltarea

~i

bazei tehnico-materiala

a scolii,
02.

Identificarea

unor noi surse de finantare

extrabugetare.

T6. DEZVOlTAREA INSTITUTIONALA PRIN UTllIZAREA OPORTUNITATllOR OFERITE DE

RESURSElETIC
01. Utilizarea in activitatea
TIC.
02.

Irnbunatatirea

03. Promovarea

curriculara

bazei materiale

scolil in comunitate

~i extracurriculara

a scolii in domeniul

a resurselor $i a instrumentelor

TIC.

$i in afara acesteia prin intermediul

mijloacelor

TIC.

cu

.VII. MONITORIZARE SI EVALUARE

Implementarea Proiectului de Oezvoltare lnstitutionala va fi realizata de catre intregul
personal al scolii,
Monitorizarea reprezints urrnarirea descriptive ~i factuata a reallzarii proiectului ~i se
concentreaza pe adunarea de inforrnatf cantitative ~i calitative.
Evaluarea presupune emiterea de judecati privind progresul inregistrat In vederea
atingerii obiectivelor propuse.

Seva urmar] sistematic:

Corespondenta tntre ceea ce s-a facut ~i ceea ce s-a planificat;
Realizarea de actiuni corective in cazul nerespectarii termenelor sau neindeplinirii
unor indicatori de calitate.

De ce evaluam:
-Urrnarim imbunatatlrea practicii didactice, prin stabilirea atingerii sau neatingerii tintelor
propuse, in vederea fundamentarii deciziei referitoare la schlmbarile ce trebuie sau nu
introduse in POI;
-Realizam informarea decidentllor de la toate nivelurile si fundamentarea rezultatelor POI
pe baza deciziilor ulterioare de nivel strategic;
- Oferim feed-back catre toate grupurile tinta ~i catre toti partenerii in privlnta "valorii
adaugate" prin POI;
- Analizarn impactul POI-ului la nivellocal, judetean, national.

Ce anume urmarim ~ice evaluarn, pe parcursul ~ila sfar~itul activitatilor propuse:

- Progresul: gradul de avansare in raport cu obiectivele ~i termenele propuse.

concordanta/neconcordanta
(finante, de timp, dotare).

- Costurile:

- Rezultatele:

dintre resursele planificate ~i cele efectiv utilizate

respectarea indicatorilor de realizare a obiectivelor propuse.

nivelul atingerii scopului propus, .valoarea adaugata" ~i .valoarea creata' In

urma realizarii obiectivelor.
- Calitatea:

Procesul de evaluare va fi asigurat atat de catre echipa manageriala cat ~i de catre echipa
de reallzare -actualizare a POI-ului prin:
Intalnirl ~i sedinte de lucru lunare pentru informare, feed-back, actualizare;
Includerea de actiuni specifice in planul de activitate al Consiliului de
Administratie, al Consiliului Profesoral, al tuturor comisiilor;
Prezentarea de rapoarte semestriale in cadrul Consiliului Profesoral $i al
Consiliului de Administratle:
Revizuire periodica ~i realizarea corectiilor necesare.

Analiza impactului asupra:

- Comunitiuii fintii - la nivelul cunoastertl, al atitudinilor ~i al comportamentelor individuale ~i
de grup;
- Politicii si legislafiei In domeniu;
- Discursului public referitor la problematica abordatii in proiect;
- Cresterit resurselor disponibile pentru continuarea sau amplificarea proiectului;
- tnstitutiiior implicate; un proiect institutional va afecta nu numai unitatea scolara in care se
aplica ci ~i relatiile acesteia cu inspectoratul, cu autoritatile locale, cu alte asociatii ~i
organizatil, din cadrul sistemului scolar sau din afara lui.
- Pieiil;
- Cooperiirii cu alte lnstitutl! simi/are.

Activitatile de monitorizare ~ievaluare vor consta in:

Realizarea procedurilor de monitorizare a tintelor.
Dlscutli cu cadrele didactice ~i elevii asupra schimbarilor care au avut IDe in
procesul de predare - invatare - evaluare.
Monitorizarea periodica a implernentarii actiunilor individuale.
Comunicarea actiunilor corective prin raportare la rezultatelor obtinute.
Interpretarea datelor privind nivelul de atingere a tintelor.
Stabilirea impactului asupra cornunitatil,
Completarea Fi~eide autoevaluare ~i a Declaratiei de lntentle.
Elaborarea unor Ghiduri pentru interviuri sau Ghiduri de observatii.
Completarea Fi~elor de analiza a documentelor scolii.
Realizarea unor produse concrete - rezultatele "materiale" ale proiectului.
Inregtstrarl video $i fotografii.

'-