Nr.

DEZBĂTUT ÎN CP
APROBAT ÎN CA

PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUȚIONALĂ

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 HUDEȘTI

2022-2026
 ECHIPA DE PROIECT,

Coordonator proiect: prof. APĂTĂCHIOAE MIRELA - director

Membri:
 prof. ATOMEI DORINA – coordonator proiecte si programe
 prof. CRONȚ VALENTINA ELENA – coordonator CEAC
 prof. ALECSANDRU DOINA– responsabil structura Școala Gimnazială Nr 2 Vatra
 prof. MIRĂUȚĂ GICA– responsabil structura Școala Gimnazială Nr 3 Alba
 prof. GAVRILIU SERGIU– responsabil structura Școala Gimnazială Nr 4 Baranca
 prof. HUȚUȚUI CRISTINA– responsabil comisia metodica limba si comunicare
 prof. RĂILEANU ALINA– responsabil comisia metodica matematică și stiinte
 prof. CHIȚAC LENUȚA STELUȚA– responsabil comisia metodica arte si educatie fizica si sport
 prof. ȘTEFAN MARINEL– responsabil comisia metodica om si societate
 prof. GHIORGHICIUC STELA LUMINIȚA – responsabil comisia metodica invatamant primar
 prof. BULARDA ELENA – responsabil comisia educatoarelor
 prof. DĂNĂILĂ CRISTINA– responsabil comisia de perfecționare și formare continuă
 ec. MUNTEANU MARIANA– contabil sef
 ec. PINTILEI DANIELA – secretar sef
 CUPRINS

I.ARGUMENT- CONTINUITATE DAR ȘI SCHIMBARE

II.MOTIVAREA NECESITĂŢII, FEZABILITĂŢII ŞI A OPORTUNITĂŢILOR PDI
III.FUNDAMENTAREA NOULUI PDI PE REZULTATELE PROIECTULUI ANTERIOR
IV. DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN ȘI INTERN
PREZENTARE GENERALĂ
CONTEXT LEGISLATIV
ELEMENTE DE IDENTIFICARE A UNITĂȚII ȘCOLARE
REPERE GEOGRAFICE
REPERE ISTORICE
ANALIZA DE TIP CANTITATIV
RESURSE UMANE
PREŞCOLARI ŞI ELEVI
PERSONAL DIDACTIC
PERSONAL DIDACTIC AUXILIAR ŞI NEDIDACTIC
RESURSE MATERIALE
ANALIZA DE TIP CALITATIV
REZULTATELE ELEVILOR LA SFÂRŞIT DE AN ŞCOLAR
NOTE LA PURTARE
REZULTATELE ELEVILOR LA EVALUAREA NAȚIONALĂ
V.. ANALIZA PESTE
CONTEXTUL POLITIC
CONTEXTUL ECONOMIC
CONTEXTUL SOCIAL
CONTEXTUL TEHNOLOGIC
CONTEXTUL ECOLOGIC
ANALIZA SWOT
RELAŢIA CU COMUNITATEA
CULTURA ORGANIZAŢIONALĂ
VI. MISIUNEA
VII. VIZIUNEA
VIII. ȚINTE STRATEGICE, ARGUMENT PENTRU ŢINTELE ALESE
1. Dezvoltarea CDȘ în funcție de nevoile integrării sociale, pornind de la diagnosticul
nevoilor individuale de educație
2.Îmbunătățirea competențelor profesionale și personale ale personalului didactic și de conducere
în vederea creșterii calității serviciilor educaționale oferite de unitatea școlară

3.Prevenirea eşecului şcolar , creşterea și încurajarea performanței și a motivației pentru

studiu la elevi prin optimizarea calității actului didactic;
4.Gestionarea, întreţinerea şi menţinerea funcţionalităţi patrimoniului şcolii , dezvoltarea acestuia
prin accesarea fondurilor UE.
5. Promovarea imaginii şcolii în comunitate
IX. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI

X. CONSULTAREA, MONITORIZAREA, EVALUAREA ȘI REVIZUIREA PROIECTULUI

2
 I. ARGUMENT – CONTINUITATE, DAR ŞI SCHIMBARE

Actualul Plan de dezvoltare instituţională are în vedere dezvoltarea Școlii Gimnaziale Nr. 1
Hudești în perioada octombrie 2022 - octombrie 2026. Durată de viață de 4 ani a fost aleasă de echipa
de proiect ținând cont de modificările legislative cuprinse în Legea Educației Naționale (Legea nr.
1/2011), modificări ce se referă la structura nivelului gimnazial, recrutarea personalului la nivelul
unității precum și de evoluția economică a zonei în care se află situată școala, de mobilitatea și cerințele
profesionale ale pieții muncii.
Şcoala reprezintă cadrul organizat şi competent, cu responsabilităţi majore multiple în viaţa unei
comunităţi pentru educarea şi instruirea tinerei generaţii. Rolul ei este de a continua într-un cadru
organizat şi ştiinţific procesul de instruire şi educare a copiilor, proces început în familie, şi de adaptare
a acestora la solicitările societăţii, de transmitere tinerei generaţii a valorilor culturale şi morale necesare
comportamentului şi integrării lor în societatea contemporană.
Proiectul de dezvoltare instituțională are o importanță deosebită, deoarece concentrează atenția
asupra finalităților educaționale, asigurând concentrarea tuturor domeniilor funcționale ale
managementului (curriculum, resurse umane, material-financiare, relații sistemice și comunitare) și
asigură coerența strategiei pe termen lung a școlii.
Întocmirea Proiectul planului de dezvoltare instituțională s-a realizat plecând de la o radiografie
realistă asupra mediului extern în care activează instituţia de învăţământ şi asupra mediului
organizaţional intern şi prin consultarea părților interesate, ținându-se cont de factorii care influențează
eficiența activității educaționale:
-scăderea numărului de elevi, ca urmare a scăderii natalității;
-schimbările educaționale și manageriale generate de reformele educaționale;
-politica managerială a școlii și a comunității locale.
Analiza SWOT a permis o evaluare echilibrată şi exigentă a resurselor şi mijloacelor, a
impactului pe care factorii socio-economici, conjuncturali şi politici îl au asupra activităţii unităţii,
avându-se în vedere următoarele aspecte:
-elaborarea și punerea în practică a unei oferte educaționale care să permită pregătirea unitară și
coerentă a elevilor de-a lungul celor doua niveluri de învățământ: primar și gimnazial;
-crearea unui mediu de lucru adecvat cerințelor unei educații moderne;
-stabilirea de parteneriate, schimburi culturale și derularea de programe extracurriculare în vederea
dobândirii de competențe necesare adaptării la schimbările continue ale societăţii;
-profesionalizarea actului managerial;
-asigurarea unei baze materiale bune pentru desfășurarea procesului educațional și gestionarea eficientă
a acesteia.
S-au reformulat ţintele strategice pentru perioada avută în vedere, pentru ca Planul de Dezvoltare
Instituţională 2022-2026 să răspundă la nevoile şcolii şi să reflecte modificările legislative, cerințele
societății actuale și valorile europene.
Şcoala funcţionează ca un centru coordonator şi de legătură cu celelalte instituţii ale comunităţii
şi cu ceilalţi factori cu preocupări educaţionale și se dezvoltă prin efortul combinat al structurii de
conducere a școlii, al personalului școlii, al elevilor și părinților, aceștia alcătuind comunitatea
educațională. De aici permanenţa actului educaţional, continua instruire şi educare a fiinţei umane,
permanenta atenţie ce trebuie acordată schimbărilor de conţinut pe care le impune societatea şi
capacitatea de adaptare a tinerilor la cerinţele mereu sporite ale societăţii contemporane.

3
 II. MOTIVAREA NECESITĂŢII, FEZABILITĂŢII ŞI A
OPORTUNITĂŢILOR PDI

Şcoala noastră, la acest moment, are un numar aproximativ de 785 de elevi și din acest motiv ne
propunem ca obiectiv primordial menținerea în școală a elevilor si atragerea de noi elevi .
Între aspectele pe care ni le propunem să le transformăm, enumerăm pe cele mai importante:
obiective și strategii clare, mediul de învatare, dezvoltarea resurse umane, procesele de bază.
Mediul de învățare, creat printr-o atmosferă caldă și monitorizată, caracterizată prin disciplina
elevilor, a cadrelor didactice, a întregului personal al școlii, un demers ordonat al activității de învățare
și un mediu atractiv de activitate, spații școlare bine întreținute și dotate corespunător cu echipamente,
materiale și mijloace didactice, corelate cu creșterea rezultatelor la învățătură. Acesta este temeiul
pentru care includem mediul de învățăre în categoria aspectelor pe care ne propunem să le dezvoltăm.
Dezvoltarea resursei umane semnifică, în esența, cultivarea atitudinilor pozitive personalului
școlii și îmbogățirea abilităților profesionale prin instruire și dezvoltare. Transformarea de bază pe care
ne-o propunem prin Planul de dezvoltare al școlii o reprezintă crearea unei culturi a învățării
organizaționale, învățare prin rezolvarea problemelor apărute și a unei culturi a responsabilității,
considerând că organizațiile responsabile sunt cele care învață continuu. Prin învățare continuă ne
propunem să ne îmbunătățim permanent abilitățile pentru atingerea scopurilor organizației noastre.
Prin Proiectul de dezvoltare al școlii ne propunem, de asemenea, să dezvoltăm procesele de
bază care stau la baza activității noastre: planificarea și realizarea activităților de învățare, obținerea și
evaluarea rezultatelor învățării, asigurarea tuturor categoriilor de resurse, asigurarea comunicării cu
factorii educaționali, formarea și dezvoltarea profesională, activitatea financiară și achiziționarea de
bunuri și servicii, evaluarea complexă a întregii vieți școlare etc.
Pentru o reușită a obiectivelor propuse, noi credem că trebuie să realizăm lucrurile astfel: mai
întâi în proiect, iar apoi în plan real. PDI-ul este pentru noi proiectul de bază pentru dezvoltarea școlii pe
termen mediu și lung – aspect relativ distinct de funcționarea curentă a școlii, mijlocul pentru
promovarea schimbărilor și a transformărilor pe care și le propune comunitatea noastră școlară. În
acelasi timp, PDI-ul este conceput ca un mijloc de îmbunătățire continuă a calității educației, așa cum
este definită și detaliată aceasta în standardele de funcționare și în cele de referință/de calitate. Ținta
noastră este ca, prin îmbunătațire și evoluție, prin conceperea și elaborarea din perspectiva calității, PDI-
ul să devină el însuși “un sistem de asigurare a calității”.
Nu în ultimul rând, apreciem că proiectul nostru este realizabil, judecând după gradul de
adecvare a scopurilor/țintelor strategice propuse la resursele strategice de care dispune școala în prezent
și, pe care estimează ca le poate procura în viitor. În același timp, apreciem ca proiectul este și oportun,
adică se face la momentul potrivit și este adecvat situației. La momentul potrivit, în sensul că urmează
vechiului proiect de dezvoltare a școlii din perioada 2013-2017 și se bazează pe realizările acestuia.
Proiectul este adecvat situației, adică este inițiat într-o etapă în care formarea și educarea elevilor este
regândită din perspectiva însușirii compețentelor-cheie din cele 8 domenii, pe de o parte, iar pe de alta
parte, activitatea școlilor este orientată spre îmbunătățirea continuă a calității educației.

III. FUNDAMENTAREA NOULUI PDI PE REZULTATELE PROIECTULUI ANTERIOR

4
 Raportându-ne la contextul managerial actual al școlii, este dificil sa realizăm o radiografie
completă și complexă referitor la realizarea țintelor startegice propuse în precedentul proiect de
dezvoltare instituțională, dar sperăm să reușim să stabilim liniile directoare al noului proiect, în mod
corect.
.
Considerăm că „încadrarea cu personal didactic cu o înaltă pregătire științifică și metodică,
receptiv la nou și interesat de perfecționare și formare continuă” nu stă în puterea școlii, având în vedere
că organizarea concursului de ocupare a posturilor/catedrelor vacante de la nivelul unității școlare se
realizează la nivel național. Ceea ce se poate însă realiza este încurajarea cadrelor didactice existente să
participe în mod continuu la perfecționare și formare continuă. Putem spune totuși că, prin oportunitatea
titularizării la nivelul școlii prin articolul 253 din L1/2011 am creat stabilitate la nivelul corpului
profesoral prin titularizarea pe catedrele de educatie tehnologica si invatatori a unor colegi care au dat
dovadă de prefesionalism și dedicare.

Apreciem, că mobilierul școlii este corespunzător și de aceea este necesară întreținerea acestuia.

Dotarea școlii cu echipamente informatice, care sunt folosite atât pentru activitățile de abilitare
computerială a elevilor, a cadrelor didactice, cât și pentru activitățile desfășurate de serviciile
administrative ale scolii (secretariat, contabilitate, conducerea școlii) este relativ optimă cantitativ, însă,
cu siguranță trebuie îmbunătățită calitatea.

Remarcăm o perceptie bună din partea părinților în privinta gospodăririi resurselor, cu deosebire
a celor materiale și financiare, pentru ameliorarea condițiilor de activitate din școală.

Prin diversele activități extracurriculare derulate pe parcursul anilor scolari, atât la nivel local,
cât și la nivel județean corelate cu chestionarele de satisfacție aplicate atât elevilor cât și părinților,
cnsiderăm că am contribuit la promovarea imaginii școlii.

Existența unei noi viziuni manageriale a condus la conturarea unei noi viziuni și a unei misiuni
specifice școlii, care, ne dorim să orienteze, să dea direcția dezvoltării organizației noastre.

Probleme rămase nerezolvate din perioada 2018-2022 și care au fost preluate în noul plan de
dezvoltare:
1. Un număr de cadre didactice care nu au participat la cursuri de perfecționare;

2. Expertiza redusă a cadrelor didactice privind modalitatile de acțiune în cazul elevilor cu

cerinte educationale speciale si a celor care provin din medii defavorizate;

3. Rezultate școlare mediocre, rezultate slabe la evaluările naționale;

4 Reabilitarea clădirilor unității si dotarea corespunzătoare;

IV DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN ȘI INTERN IV
PREZENTARE GENERALĂ
CONTEXT LEGISLATIV

Legile şi documentele care stau la baza elaborării P.D.I.

Acest Proiect de dezvoltare instituţională a fost conceput în conformitate cu următoarele acte
normative:
-Legea 1-2011, Legea educaţiei naţionale;
-Ordinele, notele, notificările şi precizările M.E.N;
-Programul de Guvernare pe perioada 2003 – 2016, capitolul Educaţie;
-LEGE nr. 87/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind
asigurarea calităţii educaţiei;
-HOTĂRÂRE de GUVERN nr. 21/10.01.2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de
funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare
şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar;
-HOTĂRÂRE DE GUVERN nr. 22/25.01.2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare
instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de
educaţie;
-Standarde de referință și indicatori de perfomanță pentru evaluarea și asigurarea calității în
învățământul preuniversitar;
-Obiectivele Strategiei Europa 2020, capitolul IV. Educație;
-Metodologia formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar
-Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar;
-Ordin 3638/ 27.03.2012 Aprobarea standardelor de formare continuă a persoanelor cu funcții
manageriale;
-OMECTS nr. 3545/2012 Adoptarea politicii în managementul educațional preuniversitar.
-Ordinul MECI nr. 5132 / 2009 privind activităţile specifice funcţiei de diriginte.

ELEMENTE DE IDENTIFICARE A UNITĂȚII ȘCOLARE

a) Denumirea școlii: Școala Gimnazială Nr.1 Hudești

Adresa: şcoala este situată în judeţul Botoşani, localitatea Hudești, TEL /FAX 0231623170 ,e-mail
scoala_hudesti@yahoo.com şi oferă servicii educaţionale comunităţii situate în comuna Hudești, având
ca structuri arondate:
- Şcoala Gimnazială Nr.1 Hudești
- Şcoala Gimnazială Nr.2 Vatra
- Şcoala Gimnazială Nr.3 Alba
- Şcoala Gimnazială Nr.4 Baranca
- Şcoala Primară Mlenăuți
- Grădinița cu Program Normal Mlenăuți
- Grădinița cu Program Normal Vatra
- Grădinița cu Program Normal Baranca
- Grădinița cu Program Normal Alba

Tipul școlii :școală gimnazială, cursuri de zi

Orarul școlii:8:00-14:00
8:00- 18:00-două schimburi la structura Școala Gimnazială Nr.4 Baranca
Limba de predare:limba română
Limba de predare: română

SCURT ISTORIC ȘI REPERE GEOGRAFICE

SCURT ISTORIC

Prima școală din localitatea Hudești a fost înființată de către Iordache Costache Boldur Lățescu
în anul 1861, localul fiind construit în anul 1860,având și un etaj, iar drapelul de mătase al școlii purta
pe el inscripția: ,,Școala Costăchească,comuna Hudeștii Mari, județul Dorohoi, susținută din fondurilor
logofătului hatman și marele cavaler Iordache Costache Boldur Lățescu’’ iar pe verso-ul drapelului
inscripția:,,Copii, învățați ca să fiți folositori patriei voastre, că școala e călăuza destinelor omenirii ‘’.
Începând cu anul 1861, școala hudeșteană a purtat o îndelugată perioadă de timp denumirea de
Școala Costăchească. În evoluția sa, școala hudeșteană capătă noi profile prin înființarea în anul 1882 a
Școlii de cântăreți bisericești, în paralel cu Școala Costăchească. După anul 1980 sfera activității
didactice se lărgește prin înființarea de noi unități școlare.
Astfel iau ființă școlile primare din satele Vatra-1914 și Baranca -1929. În paralel cu
învățământul primar, timp de 20 de ani, a funcționat, începând cu anul 1924, Școala de Arte și Meserii.
Începând cu anul școlar 1948-1949 Școala Costăchească devine școala elementară, apoi Școală
Generală cu două cicluri: ciclul I (primar) și ciclul II(gimnazial)cu clasele V-VIII.
Aceasta era singura școală cu ciclul II, aici venind și absolvenții ciclului gimnazial de la
celelalte școli din comună. Învățământul hudeștean cunoaște o dezvoltare progresivă prin generalizarea
ciclului II și la școlile din Alba, Baranca, Mlenăuți și Vatra în anul școlar 1962-1963.
După acest an școlar, școala hudeșteană trece la generalizarea ciclului gimnazial cu clasele V-
VIII, acțiune încheiată în anul școlar 1966-1967. Doi ani mai târziu, respectiv începând cu anul școlar
1969-1970 , școala din centrul comunei își lărgește sfera de activitate cu prima treaptă de liceu,
cuprinzând clasele a IX a și a X a, devenind școală generală cu 10 clase, având 3 cicluri: primar,
gimnazial, liceal.
În vecinătatea școlii coordonatoare se află Primăria Comunei, Căminul Cultural și un parc
comunal cu specii rare de arbori.
Cu un corp profesoral bine pregătit școala hudeșteană a reușit de-a lungul anilor să dea
promoții de elevi a căror carieră face cinste școlii în care s-au format. Sportiva Doina Melinte, s-a
născut și a învățat aici, sala de sport construită în curtea școlii, singura sală de tip A din zona aceasta
purtându-i numele. Și în prezent se păstrează aceeași linie a profesionalismului în muncă și a dăruirii
față de generațiile care îi trece pragul.

ANALIZA DE TIP CANTITATIV

RESURSE UMANE

În anul şcolar 2022-2023 şcolarizăm un număr de 785 de elevi. Elevi provin majoritatea din satele
comunei Hudești. Aceştia sunt repartizaţi în 8 grupe preșcolari cu 174 copii , program normal, 20 clase
la ciclul primar şi în 16 clase la ciclul gimnazial.
Planul de şcolarizare fiind îndeplinit în proporţie de 100%, elevii fiind distribuiţi pe clase astfel:
Anul 2017-2018
Învăţământ primar –

CLASA Număr elevi

Clasa pregătitoare 62
63
Clasa I
86
Clasa a II- a
Clasa a III- a 55

Clasa a IV- a 58

TOTAL 324

Învăţământ gimnazial

CLASA Număr elevi

68
Clasa a V-a
75
Clasa a VI-a
75
Clasa a VII- a
Clasa a VIII- a 69

TOTAL 287
PERSONAL DIDACTIC

În anul școlar 2017-2018 procesul instructiv-educativ este asigurat de o echipă didactică calificată,
formată din 56 cadre didactice.

Distribuţia după statut a personalului didactic angajat:

Personalul didactic
angajat Total Primar Gimnazial Preșcolar
7
Titulari ai şcolii 45 17 21
-
Detaşaţi din alte unităţi 1 1 0
1
Suplinitori calificaţi 7 1 5

Suplinitori necalificaţi 1 1
Personal didactic
asociat/pensionari 2 1 1

TOTAL 56 20 28 8

Distribuţia pe grade didactice a personalului didactic angajat:

Personalul didactic
angajat Total Primar Gimnazial Preșcolar
3
Gradul I 25 11 11
2
Gradul II 11 2 6
3
Definitivat 14 5 1

Debutanţi 6 2 4
8
TOTAL 56 20 28
PERSONAL DIDACTIC AUXILIAR ȘI NEDIDACTIC
Personal didactic auxiliar
Administrator Contabil
Total posturi Secretar patrimoniu Bibliotecar
1,5 0,5 1 0,50
4

Personal nedidactic
Îngrijitor
Total posturi şcolar sofer Muncitor
1 3
12 8

 Resurse materiale
Unitatea noastră însumează 11 clădiri și dispune de următoarele tipuri de spații:
-săli grupă grădiniță-9
-săli de clasă-37
-cabinete informatică 4
-cancelarie-5
-sală de sport-1
-biblioteca-peste 10 000 volume
-sunt amenajate săli –cabinet director,cabinet psihopedagogic,secretariat,contabilitate

3 dintre structurile școlare sunt alimentate la sursa de apă curentă a localității,celelalte sunt
alimentate din surse proprii, incălzirea se asigură cu centrale pe lemne în 2 structuri,centrală electrică
într-o structură și sobe în celelalte structuri școlare

Sursele de finanţare ale şcolii sunt: Consiliul Local ,venituri extrabugetare realizate din arenda
pamântului deţinut de şcoala, donaţii şi sponsorizări.
Resurse informaţionale
Fond carte 10600 volume
Internet

Resurse financiare

Surse de finanţare:
 bugetul local - Consiliul Local Hudești
 bugetul de stat
 venituri proprii
 mici sponsorizări- donaţii

ANALIZA DE TIP CALITATIV

REZULTATELE ELEVILOR LA SFÂRȘIT DE AN ȘCOLAR

 Mediul de provenienţă a elevilor: Elevii din structurile școlare ale Scolii Gimnaziale Hudești
fac parte din zona rurală, din familii modeste, familii monoparentale, numeroase, din comunităţi
religioase diferite din localităţile comunei Hudești.
 Relaţii interpersonale: sunt bazate pe colaborare, deschidere, cooperare.
 Comunicarea, circulaţia informaţiei: în şcoală există o bună comunicare între elevi, cadre
didactice, părinţi, director, personal didactic auxiliar, personal nedidactic şi de îngrijire, precum şi o
bună circulaţie a informaţiei în ambele sensuri.
 Ambianţa din unităţile şcolare: domină o atmosferă de lucru, caracterizată prin implicare şi
responsabilitate, prin colaborare şi sprijin reciproc.

În anul şcolar 2016-2017, procesul de învăţământ s-a desfăşurat în 2 schimburi l.a Școala
Gimnazială Nr, 4 Baranca.
Statistic, din cei 664 elevi înscriși la începutul anului școlar 2016-2017, la sfârşitul anului
şcolar au rămaşi înscrişi 661 elevi, au promovat 661 elevi, ceea ce reprezintă un procent de 96 %.
Prin comparaţie, situaţia privind promovabilitatea în ultimii 3 ani şcolari este următoarea:

Clasa Promovabilitate Promovabilitate Promovabilitate

S 2014-2015 2015-2016 2016-2017
Clasa I 100% 100%
100%
Clasa a II-a 100% 100% 100%

Clasa a III-a 100% 100% 100%

Clasa a IV-a 100% 100% 100%

TOTAL PRIMAR 100% 100% 100%

Clasa V 100% 100% 100%

Clasa VI 100% 100% 100%

Clasa VII 100% 100% 100%

Clasa VIII 100% 100% 96%

TOTAL 100% 100% 96%

GIMNAZIU
TOTAL
ȘCOALĂ 100% 100% 96%

2014-2015 2015-2016 2016-2017

REZULTATELE ELEVILOR LA EVALUAREA NAȚIONALĂ
REZULTATE LA EVALUAREA NAŢIONALĂ 2022

Disciplina Elevi Procent de

înscrişi Prezenţi Cu note <5 Cu note >5 promovabilitate

Limba şi literatura
română 63 63 31 32 53,33%
Matematică 63
62 41 21 31,66%

Admiterea în învăţământul liceal

Date statistice pentru anul şcolar 2021-2022
Un numar de 60 elevi au intrat la licee teoretice si tehnologice.
Aspecte pozitive
- admiterea în liceu s-a desfăşurat conform metodologiei şi nu s-au înregistrat situaţii deosebite
V. ANALIZA PESTE

A. Contextul politic
-Strategia pe termen lung este trasată de Legea Educației Naționale Nr.1/2011 cu modificările și
completările ulterioare
-există politici integratoare pentu elevii cu cerințe educaționale speciale
-există relații foarte bune între școală și autoritățile locale
B.Factori economici
- dezvoltarea economică a zonei este precară,puterea economică este scăzută
- la nivel local politica bugetară este favorabilă şcolii, asigurându-se resursele financiare
necesare desfăşurării procesului instructive-educativ.
- caracterul omogen al situației materiale ale părinților elevilor care frecventează școală

C.Factori sociali
-factorii implicați în procesul educațional manifestă atitudine pozitivă față de muncă
-relații bune cu părinții și comunitatea locală
- există multe familii asistate social
-majoritatea mamelor sunt casnice
-există diverse locații în comunitate în care copiii se întâlnesc,socializează, desfășoară activități
-scăderea anuală a numărului de copii din circumscripţia şcolara crează probleme de încadrare cu
personalul didactic.
-majoritatea elevilor provin din familii cu pregatire medie si inferioară
- conviețuirea armonioasă între indivizi apaţinând diferitelor religii.

D.Factori tehnologici
-Clădirile sunt funcționale, sunt dotate corespunzător desfășurării procesului instructiv educativ,
unele necesitând reabilitare
-Accesul în localitate este facilitat de accesul la drum național
-Toate structurile unității beneficiază de internet,telefonie fixă și mobilă

ANALIZA SWOT
1. CURRICULUM
PUNCTE TARI
-Aplicarea responsabilă a curriculumului
național
-Există documente curriculare oficiale pi
nivele : planuri-cadru, programe şcolare,
metodologii de aplicare a programelor,
ghiduri şi standarde de evaluare,culegeri de
probleme,caiete de lucru, manuale
-Curriculum la decizia şcolii, conform
programelor elaborate de cadrele didactice
ale școlii
PUNCTE SLABE
-Oferta CDŞ a Şcolii nu satisface în
totalitate nevoile educaţionale ale elevilor şi
nu constituie întotdeauna o activitate
atractivă pentru aceştia.
-Slaba implicare a profesorilor în proiecte
europene și de finanțare
-Formarea deficitară a cadrelor didactice
pentru lucrul cu elevii cu CES

-Pregătire suplimentară pentru evaluare

națională

OPORTUNITATI AMENINTARI
 -Oferte privind cursurile de perfecționare și -Instabilitatea legislativă a curriculumului în
formare continuă,înscriere la grade. sistemul de învățământ
- Consultanță în probleme de curriculum și
management educațional asigurate de ISJ,CCD - Multitudinea ofertelor de auxiliare din
CL partea firmelor specializate
-Colaborare eficientă între director,consiliu
de administrație,,comisii metodice -Existența și dezvoltarea unui mediu negativ
- CȘD oferă posibilitatea satisfacerii dorinței prin mijloacele informale
de informare și cunoaștere în diferite domenii de .
activitate
-existența site-urilor specializate în oferirea
de materiale pentru cadrele didactice

2.RESURSE UMANE

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Echipa managerială preocupată de creșterea -cadre didactice navetiste,cu norma în mai
calității procesului didactic,a bazei materiale și multe școli
aspectului școlii
-situația deficitară la disciplina matematică
Personal didactic titular calificat, majoritatea cauzată de detașarea profesorilor titulari
cu grade didactice;
-elevi cu părinți plecați în străinătate,elevi care
Personal didactic auxiliar bine pregatit la revin din străinătate și se acomodează greu
toate compartimentele;
-insuficienta implicare a elevilor în asumarea
Personal nedidactic constiincios si propriului proces de învățare și dezinteresul
disciplinat; familiilor acestora în structura Baranca

Elevi interesați pentru activitatea de Feed-bach-ul din partea elevilor și a factorilor

performanţă; interesați nu este realizat permanent și nu este
suficient utilizat pentru îmbunătățirea activităâii
Participarea cadrelor didactice la cursuri de
formare pe o tematica diversă;

Relații interpersonale bune, un climat de

cooperare între cadrele didactice,relații deschise
bazate pe respect reciproc

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
-Accesul cadrelor didactice la informație -Fluctuaţia personalului didactic suplinitor;
 -Oferte de perfecționare pentru cadrele
didactice
-Părinţi care solicită şi manifestă interes
pentru o pregătire de calitate;
-Alocarea unei sume importante de la bugetul
local pentru decontarea navetei cadrelor
didactice
-Scăderea numărului de copii din
circumscripţii crează probleme de încadrare cu
personalul didactic.
-Creşterea numărului de elevi proveniţi din
familii monoparentale, cu probleme sociale
grave sau din familii emigrate în ţările UE;
-Lipsa de timp a părinţilor conduce la o slabă
implicare a familiei în viaţa şcolii.

3. RESURSE MATERIALE

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

-Unitatea dispune clădiri spaţiose, amenajate cu Spațiu insuficient pentru desfășurarea activității
utilităţile necesare; într-un singur schimb în structura școlară
Baranca
-Şcolile deţin autorizaţii de funcţionare;
Lipsa sursei de apă și a autorizației de
-Accesul cadrelor didactice la funcționare în structura Mlenăuți
calculatoarele ,xerox-urile,imprimantele din
școală Lipsa unei evidenţe si a unui control în vederea
recuperării pagubelor realizate de către elevi;
Menţinerea stării de funcţionare a spațiilor
școlare prin activităţi de întreţinere şi reparaţii Unele cadre didactice nu îşi asumă
periodice. responsabilitatea gestionării şi întreţinerii
bunurilor din sala de clasă;

Lipsa unui proiect cu finanţare externă;

OPORTUNITĂŢI AMENINTARI;

-Descentralizarea finanţării şi autonomia -Bugetul limitat al comunităţii locale faţă de

instituţională permit o gestionare mai eficientă nevoile şcolii.
a fondurilor;

-Alocarea de catre Primărie a fondurilor

financiare necesare în vederea asigurării de
condiţii materiale decente;

-Accesarea de fonduri europene prin proiecte

cu finanțare externă
4.RELAŢII COMUNITARE ŞI DE PARTENERIAT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Colaborarea cu Primaria, Politia,Biserica, Inconsecvenţa în promovarea imaginii şcolii în
cabinetele medicale comunitate.

Relaţii de parteneriat cu Consiliul Lipsa unor proiecte Comenius

Reprezentativ al Părinţilor;

Implicarea elevilor în proiecte extrașcolare și

extracurriculare în parteneriat cu Primăria și
alte școli

Rezultate foarte bune la concursuri artistice

fazele județene,naționale ,internaționale

Relații bune, întemeiate pe conștientizarea

rolului și locului școlii în comunitatea locală,cu
reprezentanții administrației locale

Parteneriate educaționale concretizate cu

participarea elevilor și cadrelor didactice la
activități comune desfășurate în comunitate

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

Paletă largă de oferte pentru proiectele de

parteneriat; Timpul limitat al părinţilor conduce la o slabă
implicare a acestora în viaţa şcolii;
Asistenţă de specialitate în realizarea de
proiecte de parteneriat; Perceperea eronată de către o parte a
comunităţii a problematicii vaste din activitatea
Lobby din partea părinţilor privind realizările şcolii.
şi performanţele şcolii;

Deschiderea spre colaborare a instituţiilor şi

organizaţiilor din comunitatea locală.
 RELAŢIA CU COMUNITATEA

Nevoia de racordare a educaţiei la viaţǎ, la cerinţele şi exigenţele societǎţii contemporane

impune tot mai mult parteneriatul dintre şcoalǎ şi autoritǎţile locale, pǎrinţii elevilor, agenţi
economici, ISJ, CCD, fundaţii, instituţii de învǎţǎmânt.
Parteneriatul dintre şcoalǎ şi familie s-a materializat prin relaţii bune de colaborare, prin
acţiuni comune între cei 2 factori. Prin intermediul Comitetelor de pǎrinţi şi al Consiliului
reprezentativ al pǎrinţilor, şcoala are o bunǎ colaborare şi comunicare cu pǎrinţii, aceştia
implicându-se în rezolvarea unor probleme legate de baza materialǎ a şcolii, şcolarizarea elevilor
şi îmbunǎtǎţirea frecvenţei acestora.
Poliţia Hudești participǎ activ la organizarea unor activitǎţi în parteneriat (derularea unor
programe de combatere a delincvenţei juvenile, prevenire a traficului de persoane, educaţie
rutieră) precum şi la întǎrirea stǎrii de disciplinǎ la nivelul şcolii.
Parteneriatul cu autoritǎţile locale se bazeazǎ pe reciprocitatea intereselor şi pe sprijin,
acesta nerezumându-se doar la aspecte financiare.
Au fost derulate o serie de activitǎţi educative comune pe linie civicǎ, educaţie sanitarǎ,
educaţie rutierǎ în colaborare cu Consiliul local, Ministerul de Interne.

CULTURA ORGANIZAŢIONALĂ
Am încercat să redăm imaginea şcolii în comunitate prin seriozitatea activităţilor
desfăşurate de către elevi şi cadre didactice, atât prin cele curriculare, cât şi prin cele
extracurriculare.
Am dorit, şi ne dorim în continuare, crearea unei identităţi a şcolii şi a unor tradiţii.

Valori şi principii cultivate şi promovate în şcoală

Profesionalismul - a fi cel mai bun în domeniul său de activitate

Integritatea – a avea puterea interioară de a spune adevărul, de a acţiona onest în gând şi în
faptă Cooperarea – a arăta grijă şi compasiune, prietenie şi generozitate faţă de ceilalţi
Respectul – a arăta consideraţie faţă de oameni, faţă de autorităţi, faţă de proprietate şi, nu în
ultimul rând, faţă de propria persoană
Responsabilitatea – a duce la îndeplinire cu consecvenţă obligaţiile care revin fiecăruia,
asumarea răspunderii pentru propriile acţiuni
Autodisciplina – a avea control asupra propriilor acţiuni, cuvinte, dorinţe impulsuri şi a avea un
comportament adecvat oricărei situaţii; a da tot ce ai mai bun în orice împrejurare

Climatul organizaţional
Se caracterizează printr-un ethos profesional reprezentat de un ansamblu de trăsături având ca
valori dominante cooperarea, munca în echipă, respectul reciproc, ataşamentul faţă de copii,
ataşament faţă de profesie, entuziasm şi dorinţa de afirmare.
Regulamentul de ordine interioară a fost elaborat prin consultarea tuturor factorilor interesaţi şi
prin respectarea normelor din Regulamentul de Organizarea si Funcţionare a Unităţilor de
învăţământ Preuniversitar. În conţinutul Regulamentului de Ordine Interioară sunt
cuprinse norme privind activitatea elevilor, a cadrelor didactice, a personalului auxiliar şi a
personalului nedidactic.
În ceea ce priveşte climatul organizaţional putem afirma că este un climat deschis,
caracterizat prin dinamism şi angajare, relaţiile dintre cadre fiind colegiale, de respect şi de
sprijin reciproc.
În cadrul organizaţiei şcolare se desfăşoară două activităţi de bază aflate într-o
permanentă interdependenţă, distingându-se în acelaşi timp prin caracteristicile fiecăreia:
activitatea managerial-administrativă şi activitatea pedagogică-educaţională susţinute de
reglementări normative de ordin extern (emise de Ministerul Educaţiei Naţionale, Inspectoratul
Şcolar ).
Directorul şcolii are o atitudine asertivă, democratică, de încredere în echipa de lucru,
este receptiv, cooperant, comunicativ, dinamic, obiectiv, cu respect faţă de realizările
organizaţiei şi a nevoilor ei, colaborează bine cu membrii colectivului, ţine seama de
sugestiile acestora şi ia decizii cu privire la reducerea disfuncţiilor semnalate în activitatea
şcolii.
Toate aceste aspecte se reflectă pozitiv în activitatea instructiv- educativă şi în
conduita cadrelor didactice.

Comunicarea internă:

Grupuri ţintă: personalul didactic, nedidactic şi auxiliar

Forme de comunicare:
Comunicare formală:
 comunicare verbală: întâlniri de lucru în plen, pe comisii, ateliere de lucru ş.a.
 comunicare scrisă/virtuală: informări, decizii, fişa postului, note de serviciu;
 consultanţa: individual, pe echipe;
 comunicare nonformală: seminarii, simpozioane, conferinţe, lansări de reviste, schimburi
de experienţă ş.a.
Comunicarea externă
Grupuri ţintă privind comunicarea externă: autorităţile şi comunitatea locală, mass-media,
factorii de decizie politică
 MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 HUDEȘTI
Loc.Hudești, JUDEŢUL BOTOŞANI
TEL /FAX 0231623170
scoala_hudesti@yahoo.com

Medii de comunicare utilizate: mass-media, pagini web, postere, afişe, broşuri, pliante, evenimente
educaţionale cu impact în rândul populaţiei (dezbateri, expoziţii, festivaluri cu public etc),
publicaţii ale instituţiei.

Ţinte privind comunicarea:

 eficientizarea comunicării externe;

 „deschiderea” spre exterior (clientul/beneficiarul să fie informat şi să valorifice

oportunităţile de educaţie oferite);

 extinderea şi valorificarea mediilor de comunicare;

 valorizarea imaginii şcolii în comunitate.

Finalităţi educaţionale
Unitatea de învăţământ preuniversitar, Şcoala Gimnazială Nr.1 Hudești, are ca finalităţi
educaţionale în formarea personalităţii umane:

 formarea capacităţii de a reflecta asupra lumii, de a formula şi de a rezolva probleme pe

baza relaţionării cunoştinţelor din diferite domenii;

 valorizarea propriilor experienţe în scopul unei orientări profesionale optime pentru piaţa
muncii şi/sau pentru învăţământul liceal

 dezvoltarea capacităţii de integrare activă în grupuri socioculturale diferite: familie, mediu

profesional, prieteni etc.

 dezvoltarea competenţelor funcţionale esenţiale pentru reuşita socială: comunicare,

gândire critică, luarea deciziilor, prelucrarea şi utilizarea contextuală a unor informaţii
complexe;

 cultivarea expresivităţii şi a sensibilităţii, în scopul împlinirii personale şi a promovării

unei vieţi de calitate;

 formarea autonomiei morale.

 VI. MISIUNEA
Şcoala noastră îşi propune:
- Să realizeze o educaţie de calitate bazată pe asigurarea accesul egal şi sporit la educaţie
al tuturor copiilor, printr-un parteneriat autentic cu familia ;
- Să asigure tuturor elevilor premisele integrării active în societate şi a adaptării flexibile la
schimbare, formând competenţele « bunului cetǎţean european » - informat, responsabil şi
implicat;
- Să respecte şi sǎ valorifice pozitiv diferenţele, sǎ promoveze toleranţa şi echitatea în toate
demersurile educative formale, informale şi non-formale;
- Să ducă mai departe tradiţia, prestigiul şi performanţa şcolii, îmbogǎţind şi perfecţionând
an de an imaginea acesteia.

VII. VIZIUNEA

Şcoala Gimnazială Nr.1 Hudești va deveni un centru de cultură şi de interes pentru elevii
din comunitatea locală atât prin oferta curriculară cât şi prin diversificarea ofertei parteneriatelor şi
proiectelor pe care le va iniţia. Va fi întotdeauna locul unde toţi copiii îşi vor defini şi dezvolta
personalitatea, pǎrinţii vor gǎsi un partener de calitate în educaţie, iar educatorii vor oferi tuturor «
ştiinţa de a reuşi
 SCOPURI STRATEGICE(ȚINTE)

1. Dezvoltarea CDȘ în funcție de nevoile integrării sociale,pornind de la diagnosticul nevoilor individuale de educație;
2. Îmbunătățirea competențelor profesionale și personale ale personalului didactic și de conducere în vederea creșterii calității serviciilor
educaționale oferite de unitatea școlară;
3. Prevenirea eşecului şcolar , creşterea și încurajarea performanței și a motivației pentru studiu la elevi prin optimizarea calității actului
didactic;.
4. Gestionarea, întreţinerea şi menţinerea funcţionalităţii patrimonului şcolii, dezvoltarea acestuia prin accesarea de fonduri UE.
5. Promovarea imaginii şcolii în contextul climatului concurenţial actual de descentralizare şi autonomie instituţională.

VIII. OPŢIUNI STRATEGICE

Ţinta strategică
Dezvoltarea CDȘ în funcție
de nevoile integrării
sociale,pornind de la
diagnosticul nevoilor
individuale de educație
2.Îmbunătățirea
competențelor profesionale și
personale ale personalului
didactic și de conducere în
vederea creșterii calității
serviciilor educaționale
oferite de unitatea școlară.
3.Prevenirea eşecului şcolar ,
Opţiunea curriculară
-Educarea elevilor prin CDȘ
pentru parteneriat în
comunitate
-Eficientizarea procesului de
predare-învăţare prin
utilizarea metodelor activ-
participative;
-valorificarea oportunităţilor
oferite de paleta largă de
cursuri de formare.
-Realizarea învăţământului
OPŢIUNEA STRATEGICĂ
Opţiunea financiară a Opţiunea investiţiei în Opţiunea relaţiilor comunitare
dotărilor materiale resursa umană
Logistica necesară pentru -Programe de formare a -Extinderea parteneriatului cu
aplicarea cadrelor didactice în părinţii şi implicarea acestora în
chestionarelor,asigurarea domeniul elaborării și pregătirea şi desfăşurarea
materialelor necesare în realizării unor oferte activităţilor extracurriculare;
vederea furnizării ofertelorde curriculare cât mai diverse,în -Realizarea unor activități formale
curs tuturor elevilor. funcțiede dorințele elevilor și și extrașcolare cu instituții din
posibilitățile materiale de localitate
realizare la nivelul instituției
noastre
-Asigurarea sumelor necesare -participarea la programe de -Colaborarea cu Casa Corpului
pentru perfecţionare cu plata de formare în specialitatea Didactic pentru participarea la
la bugetul local; cadrelor didactice de la cursuri de formare în specialitate
-Mărirea numărului de gimnaziu; şi metodica pregătirii specialităţii;
calculatoare pentru folosirea -perfecţionareea cadrelor
sistemului elecronic didactice în problematica
informatizat; managementului clasei;
-Consultarea cadrelor didactice -elaborarea de materiale şi
în vederea completării ghiduri metodice în comisiile
materialului didactic. de specializare.
-Folosirea eficientă a -încurajarea schimburilor de - -Activităţi de parteneriat cu licee
creşterea și încurajarea
performanței și a motivației
pentru studiu la elevi prin
optimizarea calității actului
didactic;
4.Gestionarea, întreţinerea şi
menţinerea funcţionalităţi
patrimoniului şcolii ,
dezvoltarea acestuia prin
accesarea fondurilor UE.
5. Promovarea imaginii şcolii
în comunitate
diferenţiat pentru asigurarea
incluziunii copiilor cu CES
şi prevenirea eşecului şcolar ;
-Creştera aportului
dişciplinelor opţionale le
asigurarea pregătiri de bază a
elevilor ;
-Realizarea de programe de
pregătire suplimentară a
elevilor capabili de
performanţă.
-Tematica orelor educative va
cuprinde aspecte ce ţin de
păstrarea şi întreţinerea bazei
materiale a şcolii;
-Includerea în cadrul lecţiilor
a elementelor educative de
păstrare şi întreţinere a bazei
materiale a şcolii ;
-Realizarea unor investiţii în
cadrul Programului
Operaţional Regio, axa
prioritară privind
îmbunătăţirea infrastructurii
sociale.
-Implicarea elevilor şi
cadrelor didactice în
popularizarea rezultatelor
şcolii în rândul părinţilor;
-Se va asigura informarea
comunităţii locale prin
intermediul mass-media
-Realizarea de parteneriate
cu impact la nivel
materialului didactic şi a
mijloacelor de învăţământ din
dotare;
-Asigurarea fondurilor necesare
pentru achiziţionarea de noi
mijloace de învăţământ şi
material didactic ;
-Proiecte de buget
fundamentate care să acopere
cheltuielile de întreţinere şi
reparaţii;
-Realizarea unei execuţii
bugetare echilibrate;
-procurarea de fonduri
extrabugetare;
-Realizarea programului de
achiziţii de bunuri şi servicii în
condiţiile legii;
-Aplicarea prevederilor
regulamentului şcolar pentru
recuperarea pagubelor produse
de elevi.
-Identificarea de resurse
extrabugetare pentru realizarea
materialelor promoţionale;
-Asigurarea logisticii necesare
pentru desfăşurarea activităţilor
de mediatizare şi diseminarea a
informaţiilor;
-Proiectul de buget va prevedea
fonduri pentru premierea
experiență și parteneriatelor şi scoli profesionale în vederea
-Motivarea şi stimularea orientării școlare și profesionale
materială a cadrelor didactice
ai căror elevi obţin rezultate
le competiţiile naţionale.
-asumarea răspunderii -Colaborarea cu comitetele de
personalului didactic privind părinţi ale claselor;
păstrarea patrimoniului şcolii; -Implicarea Consiliului
-Implicarea membrilor Reprezentativ al Părinţilor în
consiliului de administraţie în identificarea de noi surse de
gestionarea bunurilor şi finanţare.
recuperarea pagubelor;
-Instituirea unui premiu în
bani pentru motivarea elevilor
şi cadrelor didactice privind
păstrarea bunurilor materiale
ale şcolii.
-Popularizarae prin mass- -Implicarea părinţilor în acţiuni de
media a factorilor implicaţi în promovare a imaginiii şcolii;
activităţile de parteneriat; -Realizarea unor activităţi
-Motivarea participanţilor extracurriculare în parteneriat cu
prin acordarea de premii. Consiliul Reprezentativ al
-Programe de formare pentru Părinţilor.
cadrele didactice în vederea
abilitării lor pentru derularea
unor programe pe bază de
 comunitar,integrarea lor în elevilor şi formaţiilor parteneriat
curriculumul școlar. câştigătoare.

REZULTATE AŞTEPTATE

A). CURRICULUM
1. Oferta de discipline opţionale satisface cerinţele elevilor şi părinţilor în procent de peste 90%.
2. Gama largă de activităţi extracurriculare oferă posibilitatea ca fiecare elev să desfăşoare cel puţin un tip de activitate în afara programului
de şcoală.

B). RESURSE UMANE

1. 80% din numărul cadrelor didactice vor utiliza unele metode alternative ,care să încurajeze exprimarea unor puncte diferite de vedere,care
să-i transforme pe elevi în parteneri în educație,vor aplica metode activ-participative şi diferenţiate pe particularităţi de vârstă şi
individuale ale fiecărui elev
2. Creșterea numărului de elevi cu performanțe,diminuarea cu 10% anual a numărului elevilor elevilor cu rezultate slabe
C). RESURSE MATERIALE ŞI FINACIARE
1. Spaţiul şcolar funcţional la standarde ridicate de curăţenie şi igienă;
2. Reducerea cu cel puţin 50% a pagubelor produse de elevi în unitatea şcolară.
3. Fonduri suplimentare obţinute prin proiecte finanţate în cadrul programelor naţionale sau internaţionale.

D).RELAŢII COMUNITARE
1. Creşterea cu 20% a numărului de convenţii de parteneriat încheiate cu unităţile şcolare din judeţ;
2. Încheierea a cel puţin 3 convenţii de parteneriat cu ONG-urile locale sau din împrejurimi pentru derularea de proiecte pe diferite
componente educaţionale.

IX.PROGRAME DE DEZVOLTARE

Nr. Domeniul funcţional Obiective propuse 2017/20 2018/20 2019/20 2020/20

Crt. 18 19 20 21
1. CURRRICULUM ŞI Realizarea şi aplicarea unui chestionar pentru cunoaşterea intereselor
VIAŢA ŞCOLARĂ elevilor şi părinţilor pentru disciplinele opţionale;
Elaborarea programelor pentru disciplinele opţionale alese de elevi;
Proiectarea activităţilor extracurriculare şi cuprinderea tuturor elevilor
într-o formă de activitate nonformală
2. RESURSE UMANE Participarea cadrelor didactice la programe de formare;
Creşterea calităţii procesului de predare-învăţare şi asigurarea
educaţiei de bază pentru toţi elevii;
Perfecţionarea cadrelor didactice privind managementul clasei;
Implicarea cadrelor didactice în activităţi de cercetare pedagogică în
vederea elaborării de materiale metodice şi instrumente de activitate
didactică (fişe, teste);
Perfecţionarea cadrelor didactice în utilizarea calculatorului şi
creşterea numărului de lecţii în Sistemul Educaţional Informatizat.
3. RESURSE Asigurarea condiţiilor materiale optime pentru desfăşurarea procesului
MATERIALE ŞI instructiv-educativ;
FINANCIARE Asigurarea finanţării pentru activităţi de întreţinere şi dezvoltare a
patrimoniului;
Procurarea de fonduri extrabugetare pentru achiziţionarea de materiale
şi pentru acordarea de stimulente materiale şi premii pentru
performanţe şcolare şi didactice.
Creşterea funcţionalităţii platformei SEI;
Gestionarea de către învăţători, diriginţi şi comitetele de părinţi ale
claselor a patrimoniului din sălile de clasă;
Identificarea de programe de finanţare externă şi scrierea de proiecte.

4. RELAŢII Realizarea unui proiect de parteneriat cu Şcoala Concești,Școala

COMUNITARE Populară de Arte Botoșani
Identificarea de noi programe de finanţare
Realizarea a cel puțin un proiect european care să dovedească
deschidere și oportunitate pentru integrarea europeană
PROMOVAREA Popularizarea prin intermediul mass-media a factorior implicaţi în
5. IMAGINII ȘCOLII activităţi de parteneriat
Diseminarea exemplelor de bune practice în cadrul activităților
metodice
Realizarea de parteneriate cu impact la nivel comunitar,integrarea lor
în curriculumul școlar.
X.MECANISME ŞI INSTRUMENTE DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE

1. MONITORIZAREA INTERNĂ
NR. ACŢIUNEA RESPON PARTENERI TERMEN ÎNREGISTARREA INSTRUMENTE INDICATOR
SABIL REZULTATELOR I
1. Elaborarea şi afişarea Director -şefii comisiilor şi Sept -produsul final -fişă de apreciere -criteriile de
proiectului de catedrelor; realizare a
dezvoltare instituţională -comisia pentru PDI
evaluarea şi asigurarea
calităţii
2. Curriculum la Decizia Director -şefii comisiilor şi Tot anul şcolar -proiect CDŞ -fişe de evaluare standardele
Şcolii: proiectare şi catedrelor; de evaluare
aplicare
3. Înscrierea la cursuri de Director -responsabil de formare Pe parcursul -in baza de date a -liste de prezenţă -număr de
formare continuă derulării scolii la cursuri. cadre
proiectului didactice
inscrise.
4. Starea de director -învăţători, diriginţi, -săptămânal -registrul de -analize, rapoarte Volumul
funcţionalitate a clădirii elevi, personal evidenţă a cheltuielilor
administrativ reparaţiilor pentru
reparaţii
curente.
5. Proiecte de parteneriat Cons. -responsabil cu proiecte -lunar -în baza de date a -analize, fişe de -număr
în derulare sau în educativ şi programe şcolii evaluare proiecte
pregătire educaţionale şi cadrele
didactice
6. Imaginea şcolii Director -responsabil cu -săptămânal -in baza de date a -situaţii statistice
reflectată în mass- promovarea imaginii scolii
media şcolii
 2. MONITORIZARE EXTERNĂ - Va fi realizată de reprezentanţii ISJ , MEN.

3. EVALUARE INTERNĂ
NR. ACŢIUNEA RESPONS PARTENERI TERMEN ÎNREGISTAREA INSTRUMENTE INDICATORI
ABIL REZULTATELOR
1. Disciplinele opţionale Director -comisia pentru -la finalul -în baza de date a -chestionare, fişe -descriptori de
realizate în urma asigurarea şi acţiunii şcolii de apreciere, fişe performanţă, număr
chestionării elevilor şi evaluarea calităţii , de analiză a persoane chestionate,
părinţilor şefii comisiilor şi documentelor număr discipline
catedrelor opţionale realizate
2. Creşterea calităţii Director -comisia pentru semestrial -în baza de date a -analize, statistici -numărul cadrelor
procesului de predare asigurarea şi şcolii didactice formate,
învăţare reflectată în evaluarea calităţii , numărul elevilor
rezultatele elevilor şefii comisiilor şi promovaţi, mediocri
catedrelor şi cu rezultate de
performanţă
3. Situaţia spaţiilor de Director -comisia pentru semestrial -în baza de date a -analize, rapoarte -creşterea/scăderea
învăţământ şi a clădirilor asigurarea şi şcolii cheltuielilor de
şcolare evaluarea calităţii întreţinere
4. Proiecte de parteneriat Director -responsabil cu semestrial -în baza de date a -analize -Numărul de proiecte
realizate proiecte şi programe şcolii de parteneriat
educaţionale. aprobate
5. Realizări ale şcolii Director -responsabil cu -lunar -în baza de date a -statistici, -numărul de apariţii
reflectate în mass media promovarea şcolii şcolii rapoarte pozitive în mass-
locală şi naţională media

4.EVALUARE EXTERNĂ

Va fi realizată de reprezentanţii ISJ , MEN.

.
DIRECTOR,