Proiect cofinanţat din Fondul Social European - Programul Operaţional Capital Uman 2014 – 2020

Axa Prioritară 6: Educaţie si competenţe / Operațiune compozită OS 6.5, 6.6. Îmbunătățirea competențelor personalului
didactic din învățământul preuniversitar în vederea promovării unor servicii educaționale de calitate orientate pe nevoile
elevilor și a unei școli inclusive
Titlu proiect: „Profesionalizarea carierei didactice - PROF”
Cod proiect: POCU/904/6/25/146587
Beneficiar: Ministerul Educației
Partener 3 - Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi - Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic
Perioada de implementare – 31 martie 2021 – 31 decembrie 2023

Plan de implementare a mentoratului pentru cariera didactică

în instituția de învățământ
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,ȘTEFAN CEL MARE” FOCȘANI
GRĂDINIȚA CU P.N. NR.6
1. Descriere succintă a instituției de învățământ (max. 2 pg.)

Şcoala este în centrul municipiului Focșani. Instituția care, arhitectonic, poartă însemnele
modernității și-a deschis porțile în septembrie 1980, ca "Școala Numărul 9, cu program suplimentar de
muzică și de arte plastice". Începuturile nu au fost dintre cele mai ușoare. Dacă spațiile destinate
cursurilor obișnuite erau structurate corespunzător, cele pentru grupele de arte s-au amenajat abia în
anul următor, când s-a adaugat construcției inițiale încă un corp de clădire (cu săli pentru teorie și
instrument, sală de sport, ateliere).
O contribuție deosebită în conturarea personalității care a impus școala în spațiul învățământului
vrâncean de elită a avut-o primul director, Alice Dulcu, om și pedagog desăvârșit, cu sprijinul I.Ș.J. şi
al Primăriei. În 1990, clasele de artă s-au constituit într-o unitate de sine stătătoare - Școala de Muzică,
mai târziu Liceul de Artă.
În perioada 1990-1996, aici au funcționat, adiacent, și clase pentru învățământul complementar. Şcoala
noastră a căpătat un plus de distincție o dată cu denumirea "Ștefan cel Mare". Impozanţa patronului
spiritual coincide în mod fericit cu hotărârea și spiritul combativ dovedite în timp de absolvenți.
În anul şcolar 2012-2013, şcoala a fost renovată, modernizată pe un proiect REGIO. Acum
şcoala dispune de 26 săli de clase, laboratoare de chimie, biologie, fizică, limbi moderne, informatică
şi dispune şi de o frumoasa sală de festivităţi de 200 locuri.
Identificarea nevoilor de educaţie şi profesionalizare ale comunităţii locale, în acord cu evoluţia
pieţei muncii, au impus elaborarea unei strategii de marketing educaţional care vizează creşterea
impactului şi a eficienţei activităţilor desfăşurate de Inspectoratul Şcolar şi unităţile de învăţământ
preuniversitar.
Şcoala noastră, la acest moment, are un număr echilibrat de preşcolari şi elevi și din acest motiv
ne propunem în continuare, menținerea în școală a elevilor.
Mediul de învățare, creat printr-o atmosferă caldă și monitorizată, caracterizată prin disciplina
elevilor, a cadrelor didactice, a întregului personal al școlii, un demers ordonat al activității de învățare
și un mediu atractiv de activitate, spații școlare bine întreținute și dotate corespunător cu echipamente,
materiale și mijloace didactice, corelate cu creșterea rezultatelor la învățătură.

1
 Activităţile instructiv-educative din cadrul unității de învățământ în care îmi desfășor activitatea
didactică, Grădinița cu P.N. nr.6, se desfăşoară în conformitate cu legile şi strategiile naţionale care
guvernează domeniul, prin considerarea specificului regional, judeţean şi local.
Ce am fost?
   O grădiniță, din care au plecat generații de copii care au obținut pe parcursul școlarității rezultate
frumoase, deoarece achizițiile  psiho-comportamentale din  această perioadă le-a influențat în mare
măsură nivelul de adaptare și de integrare a acestora în următoarea perioadă a evoluției și dezvoltării
lor.
Ce suntem?
    Suntem o gradiniță în care, în primul rând , copiii se simt bine, ocrotiți și îngrijiți, unde li se
asigură mediul care le garantează siguranța și sănătatea implicând atât familia cât și comunitatea în
procesul de învățare;
    Suntem un colectiv al cărui principală calitate este dorinţa de a obține cu copiii rezultate foarte
bune, abordând toate aspectele ce țin de dezvoltarea copilului: îngrijire, nutriție și educație în același
timp;
    Pentru colectivul nostru, interesele superioare ale copiilor sunt principalul obiectiv pentru toate
acțiunile legate de copii, ținând cont că ei trebuie să aibă parte de un start cât mai bun în viață, că orice
copil este născut liber și egal în  demnitate și drepturi ;
    Suntem un colectiv ce ne dorim a fi simbolul corectitudinii şi dăruirii profesionale;
Ce  ne dorim a fi?
    Ne dorim  ca prin tot ceea ce realizăm astazi în grădiniță, să creăm o lume mai bună pentru copii,
o lume în care aceștia   să se  bucure de anii copilăriei – timp al jocului și învățării, când copiii toți să
fie iubiți, respectați și alintati, când drepturile să le fie promovate și protejate, fără nici un fel de
discriminare, când siguranța și bunăstarea lor să fie considerate primordiale, putându-se dezvolta în
sănătate, pace și demnitate ; 
    Ne dorim ca, în ceea ce privește calitatea  achizițiilor  psihocomportamentale fundamentale,
acumulate și formate în gradinita noastra, să  influențeze  în mare măsură nivelul de adaptare și
integrare a copiilor în fazele următoare ale evoluției și dezvoltării lor.

2. Argumentarea necesității implementării unui program de mentorat în

instituția școlară ( 0,5 pg.)
Ca şi în epoca lui Comenius şi în contemporaneitate profesia didacticã are o dimensiune
umanã extrem de puternicã, fapt care implicã nu doar cunoştinţe şi competenţe (descriptibile în termeni
de standarde profesionale, ci şi atitudini, valori, ethos, într-un cuvânt o conştiinţã profesionalã. Cadrul
didactic nu este doar un agent, care se supune unui sistem de norme, ci şi un actor, care se investeşte în
ceea ce face, conferã semnificaţii, trãieşte activitatea cu elevii cu o amprentã de intervenţie personalã
importantã, astfel încât activitatea profesorului nu poate fi în întregime canonizatã şi redusã la norme şi
reguli rigide.
O pregătire de calitate superioară a profesorilor, bazată pe un sistem integrat de formare
iniţială, stagiatură şi dezvoltare profesională continuă este necesară acum mai mult decât oricând
pentru a răspunde cerinţelor actuale ale ritmului schimbării aflat în creştere, precum şi noilor cerinţe
pe care aceştia le vor întâmpina pe parcursul vieţii profesionale. Un fundament iniţial puternic este
esenţial pentru înzestrarea profesorilor cu cunoştinţele, competenţele, abilităţile, atitudinile,
conştientizarea şi încrederea necesare pentru a preda, pentru a fi pro-activi şi a gestiona schimbarea cu

2
profesionalism într-un mediu care evoluează rapid. Pentru a-şi putea îndeplini rolul de lideri şi modele
ale unei societãţi, profesorii trebuie să beneficieze de un sistem de formare permanent.
Cariera didactică trece printr-o perioadă de multiple transformări, majoritatea fiind
determinate de globalizarea şi europenizarea la care ţara noastră este parte, de necesitatea armonizării
sistemului de învăţământ cu cerinţele pieţei muncii europene, dar şi de schimbările paradigmelor
educaţionale, politice, sociale, economice şi axiologice. Toate acestea presupun creşterea continuă a
calităţii sistemului educaţional, vizând în continuare profesionalizarea carierei didactice, prin
implementarea standardelor profesionale în procesul de formare a viitorilor educatori.
Pentru a putea implementa standardele profesionale de calitate și pentru a putea îndeplini țintele
strategige ce sunt propuse spre a fi îndeplinite în proiectul de dezvolatre instituțională este necesar ca
profesorii debutanți să fie mentorați de cadrele didactice care au experiență profesională și cu o
vechime de cel puțin 5 ani în instituția de învățământ.

3. Prezentarea scopului și a obiectivelor programului de mentorat ( 0,5 pg.)

Scopul programului de mentorat:
Dezvoltarea profesională a debutantului, prin îmbunătăţirea cunoştinţelor de specialitate şi a
competenţelor metodologice, pentru a atinge standardele profesionale ale cadrului didactic model.
Schimbarea climatului profesional al instituției școlare prin implicarea cadrelor didactice cu
experiență și a întregii conduceri a școlii în sprijinirea debutanților în dobândirea informațiilor și a
deprinderilor profesionale necesare pentru a putea oferi un process intructiv educativ de calitate în
conformitate cu cerințele standardelor de calitate a educației.

Obiectivele programului de mentorat:

O1- cunoașterea programei şcolare pentru învăţământul preşcolar, precum şi nivelele de
competenţă care trebuie atinse la sfârşitul fiecărei unităţi de învăţare;
O2- dobândirea abilităţilor de a întocmi documentele şcolare (planificarea calendaristică şi pe
unităţi de învăţare, proiecte de lecţii, proiecte educaţionale de parteneriat, fişe de evaluare, sprijinirea
şi monitorizarea fiecărui copil, portofoliul educatorului, etc.) şi controlul asupra comportamentului
copiilor, prin explorarea de strategii noi, prin aplicarea regulamentului grădiniţei;
O3- identificarea şi sprijinirea grupurilor de copii cu dificultăţi la învăţătură, apelând la sprijinul
psihologului şcolar (din unitate, CJRAE sau cabinet particular);
O4- comunicarea eficientă cu preșcolarii, colegii, cu părinţii copiilor informându-i verbal şi în
scris despre copii;

4. Roluri și responsabilități necesare la nivelul instituției de învățământ

( 0,5 pg.)
ROLUL MENTORULUI
Mentorul va:
 vizita clasa debutantului și va oferi feedback;
 împărtăși idei, strategii de predare și informații despre procesul de instruire;
 familiariza debutantul cu țintele și obiectivele propuse în planul de dezvoltare instituțională și cu
cultura oragnizațională a instituției de învățământ.
 îndruma debutantul în gestionarea managementului clasei și a comunicării cu elevii și cu părinții
acestora;
 sugera/propune/promova auto-reflecția și autoanaliza asupra activității profesionale debutantului;

3
 acorda asistență celui mentorat în stabilirea obiectivelor ce trebuie atinse conform planificărilor
anuale, semestriale și pe unități de învățare;
 dezvolta o relație de încredere, deschisă, de susținere, unu-la-unu cu cadrrul didactic mentorat
oferind sprijin și susținere fără prejudecăți;
 Comunica eficient oferind critici constructive pentru a ajuta debutantul să se integreze cât mai ușor în
sistemul organizational al instituției de învățământ;
 mentine confidentialitatea si va da dovadă de profesionalism.
Responsabilitățile mentorului:
a) stabileşte planul de acţiune pentru perioada de stagiatură;
b) discută cu profesorul/cadrul didactic stagiar atribuţiile ce îi revin acestuia, conform fişei
postului;
c) oferă modele practice şi eficiente pentru activitatea şcolară şi extraşcolară;
d) observă activitatea curriculară şi extracurriculară a profesorului/cadrului didactic stagiar şi
realizează activităţi din ambele categorii cu acesta;
e) asigură un feedback constructiv pentru toate aspectele activităţii profesionale a
profesorului/cadrului didactic stagiar;
f) facilitează accesul profesorului/cadrului didactic stagiar la resursele de care dispune şcoala în
vederea susţinerii activităţii profesionale şi pentru integrarea acestuia în cultura organizaţională a
unităţii de învăţământ respective;
(Sursa Ordin 5485/2011)

5. Etape și criterii de formare a echipelor mentor-profesori mentorați ( 0,5 pg.)

Așa cum știm o echipă este la început doar o colecție de indivizi, doi sau mai mulți, care au fost
grupați pentru a realiza o sarcină comună. Procesul unificării grupului pentru a deveni o echipă
eficientă implică parcurgerea cu succes a patru etape de dezvoltare, care în cazul nostru echipa este
formată din doi membri profesor mentor-profesor debutant . (Modelul lui B.W. Tuckman).
1. Formarea echipei – Fiecare persoană, în procesul de cunoaștere a celorlalți membri, își caută
locul în cadrul grupului. Oamenii încearcă să facă o impresie bună celorlalți. Membrii trebuie să
ajungă la o înțelegere comună privind scopurile, identitatea, componența, durata de existență,
conducerea și procedurile de lucru ale grupului. În această fază avem de-a face cu un grup de lucru,
nicidecum cu o echipă.
2. Rabufnirea echipei – a doua fază a formării grupului se caracterizează prin conflictele
interpersonale. Interesele divergente ies la suprafață în timp ce membrii încep să își expună ideile și
punctele de vedere, precum ți sentimentele pentru ceilalți membri. Grupul trebuie să stabilească modul
în care puterea și autoritatea vor fi împărțite între membri. Această etapă este importantă pentru
formarea încrederii reciproce și dacă este coordonată cu succes, poate duce la formularea unor
obiective și proceduri mai realiste. De abia acum vorbim de existența unei echipe.
3. Normarea echipei – în această fază grupul devine mai coeziv. Începe să se dezvolte spiritul
de echipă. Indivizii devin mai sensibili la nevoile celorlalți, și sunt mai dispuși să împărtășească idei,
informații și opinii. Cerințele sarcinii devin mai importante decât scopurile și grijile personale.
4. Functionarea echipei – este o faza de interdependență între membrii echipei. Grupul devine o
adevarată echipă. Odată depășite problemele structurale și interpersonale, membrii lucrează bine
împreună și ajung la un nivel înalt de rezolvare a problemelor. În acest stadiu, grupul se caracterizează
prin creativitate ți loialitate a membrilor unul față de altul.
Desființarea echipei are loc după ce grupul și-a îndeplinit sarcina pentru care a fost înființat.
Modelul lui Tuckman are două implicații esențiale:
4
 a) în orice grup, ori de câte ori apar schimbări de compoziție în cadrul acestuia se înregistreaza
conflicte, dezacorduri sau lupte pentru ocuparea unei poziții mai înalte.
b) un grup are nevoie de timp pentru a se dezvolta.

6. Implementarea programului de mentorat (max. 4 pg.)

(tipuri de activități, perioadă, locație, tematică, metode și instrumente de mentorat,
participanți, resurse)
Activitatea:
1. Integrarea stagiarului în grădiniţă
Participanți: mentor, director, debutant
Faza : anticipare
Perioda: începutul anului școlar - septembrie
Tematică și instrumente de mentorat:
Cunoaşterea: - instituţiei şcolare, a bazei materiale, nivelul de dotare cu resurse educaţionale,
informaţionale, calitatea managementului şcolar; - a colectivului de dascăli;
Informaţii privind: - contextul instructiv educativ; - organizarea procesului instructive
educativ; - politica grădiniţei privind instrucţia şi educaţia; - îndrumătoare metodice, modele de
planificări, programe, cerinţe în legătură cu evaluarea copiilor, condica, activităţi metodice, activităţi
extraşcolare; - fişa postului; - regulamentul de ordine interioară; - rezultatele şcolare ale copiilor şi
elevii cu nevoi speciale; - a relaţiilor cu comunitatea;
Orarul întâlnirilor de lucru – agendă.
Resurse
- umane : mentor, debutant
- materiale:
- Proiectul de dezvoltare instituţională al grădiniţei; - oferta grădiniţei; - cabinete; - sălile de clasă; -
terenul de joacă; - colectivul de dascăli; - imaginea şcolii etc. - dosarul cu copiii cu nevoi speciale etc. -
proiecte de parteneriat locale, judeţene, naţionale etc. - îndrumătoare metodice, modele de planificări,
proiecte didactice etc. - orarul, calendarul activităţilor metodice, etc. Timp alocat: două saptămâni
2. Formarea iniţială/experienţa anterioară
Participanți: mentor
Faza : anticipare
Perioda: începutul anului școlar – septembrie
Tematică și instrumente de mentorat:
Prezentarea de către debutant a unor documente necesare pentru începerea unei relaţii de dezoltare
profesională bazată pe încredere şi colaborare; Introducere în activităţile grădiniţei;
Resurse:
- Curriculum vitae; - Experienta profesionala anterioară; - Date despre formarea iniţiala în profesia
didactică; - Raportul final asupra practicii pedagogice; - Document de efectuare a modulului
pedagogic; - Profilul debutantului: puncte forte şi aspecte profesionale, care necesită o mai mare
atenţie şi cărora va trebui să li se acorde prioritate în timpul stagiaturii;
3. Activitate de consiliere şi sprijin pentru formularea obiectivelor
Participanți: mentor
Faza : anticipare
Perioda: începutul anului școlar – septembrie
Tematică și instrumente de mentorat:
Rezolvarea problemelor legate de tipurile de dificultăţi apărute (discuţii privind interesele
debutantului, nelămuririle lui, explicaţii, întrebări); Sprijin acordat pentru formularea obiectivelor
5
aferente activităţilor ce vor urma, inclusiv mesaje încurajatoare; Îndrumarea către participarea la
cursuri de perfecţionare pentru profesorii stagiari;
Resurse:
Documente informaţionale despre obiective (SMART); Ofertă cursuri de perfecţionare
pentru debutanţi; Pe parcursul întregului an şcolar.
4. Schimb de experienţă şi soluţii cu mentorul sau alţi profesori cu experienţă din
grădiniţă
Participanți: mentor, cadre didactice metodiste sau coordonatori de practică pedagogică
Faza : anticipare
Perioda: începutul anului școlar – septembrie
Tematică și instrumente de mentorat
Discuţii privind interesele debutantului, nelămuririle lui; Furnizarea de informaţii/explicaţii
legate de politica de evaluare a cadrelor didactice, de realizare a rapoartelor de progres ale copiilor;
Prezentarea procedurilor pentru şedinţe cu părinţii; Începerea lucrului la PDP;
Resurse: Proiecte de lecţii; Fişă de evaluare a cadrelor didactice; Proceduri pentru
organizarea şedinţelor cu părinţii; Schiţă PDP;
5. Realizarea unui plan de proiect didactic
Participanți: mentor, cadre didactice metodiste sau coordonatori de practică
pedagogică
Faza : supraviețuire
Perioda: octombrie
Tematică și instrumente de mentorat
Discutarea strategiilor didactice, a problemelor curriculare; Revizuirea activităţilor didactice
înregistrate video şi discutarea strategiilor didactice;
Resurse:
Modele de proiecte de lecţie; Documente cu informaţii despre strategiile didactice; Casetă
video cu activităţi didactice înregistrate;
6. Colaborarea cu colegii
Participanți: mentor, cadre didactice metodiste sau coordonatori de practică pedagogică
Faza : supraviețuire
Perioda: octombrie
Tematică și instrumente de mentorat
Asistarea de către debutant la lecţii susţinute de colegi în cadrul comisiilor metodice, a
cercului pedagogic;
Implicarea debutantului în activităţi comune cu colegii (activităţi extracurriculare, iniţiere de
proiecte, activităţi de proiect, simpozioane, parteneriate); Sprijin acordat pentru rezolvarea
problemelor apărute; Discuţii cu mentorul si cu alţi educatori cu experienţă;
Resurse:
Modele de proiecte educative, de cercetare, de parteneriat şcolar; Referate pe diferite teme
legate de specialitate;
7. Discuţii de susţinere / Plan pentru reflecţie centrat pe conversaţie empatică
Participanți: mentor, părinții copiilor, cadrul didactic debutant
Faza : supraviețuire
Perioda: noiembrie-decembrie
Tematică și instrumente de mentorat:

6
 Discuţii privind problemele curriculare apărute pe parcurs; Informaţii, explicaţii privind
evaluarea copiilor; Şedinţă cu părinţii pentru raportarea rezultatelor copiilor către aceştia; Sărbătorirea
aspectelor de succes.
Resurse: Fişa de dialog profesional; Chestionar;
8. Evaluarea, monitorizarea şi înregistrare a progresului făcut de copii
Participanți: profesorul și cadrul didactic debutant
Perioda: ianuarie
Tematică și instrumente de mentorat:
Raportarea rezultatelor către părinţi informaţii, explicaţii;
Resurse:
Modele de fişe de evaluare; Caietul de evaluare al copiilor, cu evoluţia lor (graficul); Fişe
individuale ale copilului (conforme cu setul de instrumente recomandate de MEN), etc.
9. Autoanaliza semestrială a activităţii profesorului debutant
Participanți: mentorul și cadrul didactic debutant
Perioda: februarie
Tematică și instrumente de mentorat:
Obiectivele semestrului al II-lea; Sărbătorirea aspectelor de succes; Faza:
revenire/revigorare
Resurse:
Fişa de evaluare a dezvoltării personale; Jurnalul de practică;
10. Lucrul în echipă
Participanți: mentorul și cadrul didactic debutant
Perioda: februarie
Tematică și instrumente de mentorat:
Predare în echipă cu un coleg (activitate curriculară sau extracurriculară); Discuţii
privind problemele curriculare apărute pe parcurs şi exprimarea concluziilor cu privire la evaluare;
Discuţii privind performanţele copiilor; Organizarea de activităţi extracuriculare Contactarea şefului
catedrei pentru planificarea de activităţi extraşcolare Faza: revenire/revigorare
Resurse: Modele de activităţi; Pe parcursul întregului an şcolar
11. Lecţie deschisă susţinută de debutant
Participanți: mentorul și cadrul didactic debutant
Perioda: martie-aprilie
Tematică și instrumente de mentorat:
Discuţii, îndrumări; Discuţii, sugestii, explicaţii pentru proiectarea instruirii,
pregătirea lecţiei ce va fi asistată de către mentor; Analiza caracteristicilor, cunoştinţelor ce urmează să
fie predate.
Resurse: Material didactic pentru desfăşurarea lecţiei; Fişa de observaţie a lecţiei;
Fişa de autoevaluare; Fişa de dialog profesional.
12. Interasistenţă
Participanți: mentorul și cadrul didactic debutant
Perioda: mai
Tematică și instrumente de mentorat:
Observarea practicilor eficiente în ceea ce priveşte respectarea regulilor de comportare în clasă;
Resurse: Fişa de observaţie a lecţiei Fişa de autoevaluare Fişa de dialog
professional.
13. Familiarizarea cu tehnologia informaţiei
Participanți: mentorul și debutantul
7
 Perioada: mai
Tematică și instrumente de mentorat: Asistenţă- lecţie
Resurse: pedagogice –Metodica predării informaticii, cursuri universitare, ghid de
evaluare modernă -oficiale: - programa şcolară -psihologice: - cunoştinţe dobândite Soft-uri
educaţionale.
14. Analiza progreselor şi identificarea succeselor privind dezvoltarea profesională
Participanți: mentorul și debutantul
Perioada: iunie
Tematică și instrumente de mentorat:
Facilitarea conexiunilor dintre stadiile de învăţare parcurse şi deciziile viitoare privind
învăţarea; Analiza feed-back-ului legat de performanţele individuale ale debutantului şi a conexiunilor
acestuia cu învăţarea copiilor.
Resurse: Fişa de autoevaluare; Jurnalul de practică; Fişa de dialog profesional; PDP;
Rapoartele finale privind performanţele elevilor.
15. Autoevaluare şi autoanaliză
Participanți: mentorul și debutantul
Perioada: iunie
Tematică și instrumente de mentorat:
Aprecierea modului de planificare, de organizare a activităţii clasei, de evaluare,
monitorizare şi înregistrare a progresului făcut de copii; Verificarea finală a rapoartelor şi a
explicaţiilor pentru părinţi; Sărbătorirea aspectelor de succes; PDP: reflecţie, identificarea aspectelor
pe care trebuie să le aibă în vedere, pe viitor.
Resurse:
Fişa de autoevaluae; Jurnalul de practică; Fişa de dialog profesional; Fişa de evidenţă a
activităţilor şi preocupărilor extraşcolare; Fişa de evidenţă a activităţilor de dezvoltare profesională;
Autoanaliza semestrială; PDP; Rapoartele finale privind performanţele copiilor.

7. Monitorizarea și evaluarea programului de mentorat (max. 1 pg.)

Monitorizarea: Portofoliul mentorului; Evidenţa orelor ţinute de mentor şi asistate de stagiar;
Evidenţa orelor predate de stagiar şi asistate de mentor; Raportul specific fiecărei activităţi- analiza
punctelor tari şi a celor slabe ale activităţii de mentorat, propuneri de eficientizare ale acestora;
Rezultate concrete din timpul activităţilor desfăşurate; Fişe de evaluare; Fişa de observaţie a lecţiei
Jurnalul de practică al stagiarului
Evaluare: Observaţii făcute asupra impactului pe care l-au avut activităţile asupra stagiarului;
Fişe de evaluare; Chestionare
Impactul: La sfârşitul anului şcolar să se evidenţieze dezvoltarea profesională a profesorului
stagiar, bazată pe competenţele profesiei didactice.

Bibliografie:
ORDIN nr. 5.485 din 29 septembrie 2011pentru aprobarea Metodologiei privind constituirea
corpului profesorilor mentori pentru coordonarea efectuării stagiului practic în vederea ocupării unei
funcţii didactice
Dragomir, Mariana, Managementul activitǎţilor didactice, Editura Eurodidact, Cluj

Gliga, Lucia (coord.) – Standarde profesionale pentru profesia didacticã, lucrare realizata sub
auspiciile Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii, tipãrit la Polisab Sibiu, Bucureşti, 2002

8
 Manolescu, M., Evaluarea şcolară. Metode tehnici instrumente, Ed. Meteor Pres, Bucureşti,
2005.
Proiectul pentru Învăţământul Rural, Ghid de aplicare. Kitul mentorului, MEC, Bucureşti, 2003.
Stanciu, N., Stanciu, R.M.- Reflecţii metodice şi psihopedagogice, Editura CCD
„I.Gh. Dumitraşcu” Buzãu, 2005
Văideanu, G., Educaţia la frontiera dintre milenii, Ed. Politică, Bucureşti, 1988.

Surse:
https://centrasimpreuna.wordpress.com/teme-de-discutie/evolutia-echipei/
www.scribd.com/doc/…/Competenţele-profesorilor

Autor: DĂNĂILĂ VALENTINA

Instituția: ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,ȘTEFAN CEL MARE” FOCȘANI
Data:18.01.2022