Model - Volumul I CRED Formare Nivel 2 Invatamant Primar - BV

Program de formare continuă
a cadrelor didactice
,,CRED – Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți.

Formare nivel 2 – învățământ primar’’
Furnizor: Casa Corpului Didactic Braşov
VOLUMUL I
„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Program de formare continuă
a cadrelor didactice
,,CRED – Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți.
Formare nivel 2 – învățământ primar’’
OPIS
Volumul I…………pag. – pag.

 Proiect curricular
Volumul II …………pag. – pag.
 Resursele umane ale programului de formare
 Portofolii formatori
 Resursele umane ale programului de formare
 Documente instituţionale

 Furnizorul programului de formare continuă: Casa Corpului Didactic Braşov
 Categoria în care se încadrează furnizorul

(cf. art. 3 din OMECTS nr. 5564/2011, cu modificările și completările ulterioare):
„a) casele corpului didactic, centrele atestate de formare continuă în limbile

minorităţilor naţionale, alte instituţii cu atribuţii în domeniul formării continue,
centrele judeţene/al municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională.”
 Datele de contact ale furnizorului: Casa Corpului Didactic Braşov cu sediul în

Braşov, str. Iuliu Maniu nr.52, telefon/fax 0268/472169, e-mail:
ccdbrasov@gmail.com
 Denumirea programului: ,,CRED Curriculum relevant, educație deschisă pentru

toți. Formare nivel 2 – învățământ primar”
 Categoria de program 1. Programe de dezvoltare profesională, conform art. 244

alin. (5) lit. a) b) și c) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și
completările ulterioare
 Tipul de competență asociat categoriei de program: 1.a) Actualizarea și

dezvoltarea competențelor în domeniul de specializare corespunzător funcției
didactice ocupate, precum și în domeniul psihopedagogic și metodic
 Tipul de finanțare a activităților de formare: fonduri din cadrul Proiectului CRED

– Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți, cod SMIS 118327, Proiect
cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman
2014-2020, beneficiar Ministerul Educaţiei Naţionale, perioada de derulare 2018-
2021
 Echipa managerială
 Director de program: Prof. CREŢOI EUGENIA
 Responsabil program de formare: Prof. VĂRZARU MARIANA
CAMELIA (expert regional certificare CCD Braşov pentru
Regiunea Centru)

Reprezentant legal al furnizorului CCD Braşov: Prof. POPA
MIHAELA –director CCD Braşov (coordonator partener CCD
Braşov)
 Echipa administrativă a programului:
 Asistent coordonator implementare și monitorizare CCD Brasov:
Condurache Paul Vasile
 Asistent coordonator implementare și monitorizare CCD Brasov: Isăilă
Nicolae Daniel
 Asistent coordonator implementare și monitorizare CCD Brasov:
Manu Carmen-Nicoleta
 Asistent coordonator implementare și monitorizare CCD
Brasov:Dorohoncianu Florin-Victor
 Expert regional coordinator calitate CCD Brasov: Petcu Claudia Aniţa
 Expert regional monitorizare internă CCD Brasov (Centru): Radoslav
Simina Ioana
 Expert regional coordonator grup ţintă CCD Brasov (Centru):Talabă
Ioana-Simona
 Expert regional elearning CCD Brasov (Centru): Iacob Mirela
 Expert local coordonare formare judetul Alba: Deak-Szekely Szilard-
Levente
 Expert local coordonare formare judetul Sibiu: Seușan Mihaela
Carmen
 Expert local coordonare formare judetul Mures: Chira Cristiana-
Vasilica
 Expert local coordonare formare judetul Covasna:Botos Erzsebet-Erika
 Expert local coordonare formare judetul Harghita: Burus-Siklodi
Botond
 Expert local grup ţintă judetul Brasov: Mocanu Camelia
 Expert local grup ţintă judetul Alba: Oros Ligia-Elena
 Expert local grup ţintă judetul Sibiu: Coropețchi Constantin
 Expert local grup ţintă judetul Mures:Illes Ildiko
 Expert local grup ţintă judetul Covasna: Nagy Erika
 Expert local grup ţintă judetul Harghita: Csiszer Maria
 Expert local elearning judetul Brasov: Bâtcă Silvia
 Expert local elearning judetul Alba: Popa Ioan Ieronim
 Expert local elearning judetul Sibiu: Canțer Maria

 Expert local elearning judetul Mures: Antal Attila
 Expert local elearning judetul Covasna: Inczefi Jozsef
 Expert local elearning judetul Harghita: Karda Istvan
 Expert local monitorizare şi raportare jud Brasov: Sibechi Viorica
 Expert local monitorizare şi raportare jud Alba: Jude Laurențiu
 Expert local monitorizare şi raportare jud Sibiu: Voinea-Mitru Carmen
 Expert local monitorizare şi raportare jud Mures: Nițulescu Diana
Anca
 Expert local monitorizare şi raportare jud. Covasna: Ştefu Marcela
 Expert local monitorizare şi raportare jud Harghita: Kovacs Dorina
 Expert local implementare şi certificare jud Brasov: Mares Monica
 Expert local implementare şi certificare jud Alba:Nandrea Maria
 Expert local implementare şi certificare jud Sibiu: Sacarelis Daniela
Ioana
 Expert local implementare şi certificare jud Mures: Kozak Maria
 Expert local implementare şi certificare jud Covasna: Forrai Krisztina
Lilla
 Expert local implementare şi certificare jud Harghita: Erosdi Edit
 Persoana de contact: Popa Mihaela - director CCD Braşov (coordonator partener

CCD Braşov), telefon 0721310244, e-mail:popamihaela2200@yahoo.com
 Reprezentant legal al furnizorului: Popa Mihaela –director CCD Braşov
 Grupul țintă: personal didactic de predare din învățământul primar
 Estimarea numărului de formabili nivel 2 în cadrul Proiectului CRED: Numărul

necesar este de 1860 cursanți pe Regiunea Centru, distribuția pe cei trei ani de proiect
fiind determinată de modalitatea ulterioară de planificare a formării (la nivel local).
 Forma de organizare a programului: Blended learning (față-în-față + online)

 Durata programului:
Nr. ore program de formare 120 ore

Nr. ore formare total 116 ore
 Nr. ore formare faţă-în-faţă 56 h
 Nr. ore formare online 60 h
Nr. ore evaluare finală 4h
Nr. ore teorie 20h 16,6%
(10 h faţă-în-faţă + 10 h online)
Nr. ore aplicații practice 88h 73,4 %
Nr. ore evaluare 12h 10%
(4h faţă-în-faţă + 4 h online + 4h
finală)
 Locațiile de implementare a programului:
Programul de formare se va derula în următoarele locaţii:
 Casa Corpului Didactic Brașov, situată în Brașov, strada Iuliu Maniu

nr.52,
 Colegiul Național „Radu Negru”, situat în Făgăraș județul Brașov, strada

Școlii nr.1,
 Liceul ”Șt.O.Iosif”, situat în Rupea județul Brașov, strada Cetății nr.115
 Colegiul Național „Horea,Cloșca și Crișan”, situat în Alba Iulia, județul

Alba, strada 1 Decembrie 1918 nr.11
 Colegiul Național „Bethlen Gabor”, situat în Aiud, județul Alba, strada

Bethlen Gabor nr.1,

 Școala Gimnazială Câmpeni, situată în Câmpeni, județul Alba, strada
Moților nr.29
 Liceul Tehnologic „Puskás Tivadar”Sf. Gheorghe, situat în Sfântu

Gheorghe, județul Covasna, strada Pescarilor nr.41
 Liceul Tehnologic „Baroti Szabo David” Baraolt, situat în Baraolt, județul

Covasna, strada Kossuth Lajos nr.172
 Liceul Tehnologic „ Gabor Aron”Târgu Secuiesc, situat în Târgu Secuiesc,

județul Covasna, strada Fabricii nr.8
 Casa Corpului Didactic „Apaczai Csere Janos” Harghita, situată în

Miercurea-Ciuc, județul Harghita, strada Toplița nr.20
 Școala Gimnazială „Fogarasy Mihaly ” Gheorghieni, situată în

Gheorghieni, județul Harghita, bulevardul Lacu Roșu nr.18
 Școala Gimnazială „Mora Ferenc” Odorheiu Secuiesc, situată în

Odorheiu Secuiesc județul Harghita, strada Victoriei nr.16 A
 Casa Corpului Didactic Sibiu, situată în Sibiu județul Sibiu, strada

Turismului nr.15
 Colegiul Tehnic „August Treboniu Laurian ” Agnita, situat în Agnita,

județul Sibiu, strada Școlii nr.2
 Liceul Teoretic „Axente Sever” Mediaș, situat în Mediaș județul Sibiu,

strada Avram Iancu nr.18
 Liceul Teoretic„Gheorghe Marinescu” Târgu Mureș, situat în Târgu Mureș

județul Mureș, strada Gheorghe Marinescu nr.15
 Liceul Tehnologic nr.1 Sighișoara, situat în Sighișoara județul Mureș,

strada Tache Ionescu nr.18
 Liceul Tehnologic „Petru Maior” Reghin, situat în Reghin județul Mureș,

strada Gării nr.20,

 Domeniile tematice în care se încadrează programul: Domeniul 3. Abilitare
curriculară
NOTA DE ARGUMENTARE A UTILITĂȚII/ NECESITĂȚII PROGRAMULUI DE
FORMARE CONTINUĂ
1. CONTEXT GENERAL
1.1. Un nou curriculum național în învățământul primar și secundar
Sistemul educaţional românesc este în plin proces de înnoire curriculară, proces

declanșat de Legea nr. 1/2011 (Legea educației naționale): noi planuri-cadru de învăţământ şi
noi programe şcolare la ciclul primar (2012-2015) şi la ciclul gimnazial (2015-2017), precum
și elaborarea și analiza de propuneri pentru schimbarea planurilor-cadru de învăţământ la
nivelul liceului, proces aflat în etapa de dezbatere publică.
Procesul de înnoire curriculară a învățământului preuniversitar românesc conturează
perspectivele de restructurare a curriculumului naţional şi a contextului de implementare a
acestuia în acord cu legislaţia specifică în vigoare, cu strategiile naţionale de referinţă pentru
dezvoltarea educaţiei și cu tendinţele pregnante la nivel european şi International.
Fundamentarea noului curriculum național are ca punct de reper documentul de
politici educaționale Repere pentru proiectarea și actualizarea curriculumului național,
elaborat de MEN și ISE în 2016 și completat în perioada următoare. Documentul propune o
perspectivă unitară și actuală în proiectarea curriculumului naţional, care să asigure coerenţa
acestuia pe orizontală şi verticală, inclusiv între nivelurile de şcolaritate şi filiere, principalele
direcţii de restructurare vizând:
 Centrarea pe elev şi mutarea accentului de pe predare pe învăţare prin
promovarea unui curriculum flexibil, care să permită diversificarea şi adaptarea
situaţiilor de învăţare pentru elevi, în acord cu caracteristicile de vârstă/nivel de
dezvoltare, cu interesele şi aptitudinile elevului, cu respectarea diversităţii (etno-
culturale, lingvistice, religioase etc.), precum şi cu aşteptările societăţii;
 Adaptarea învăţării la interesele şi nevoile de dezvoltare ale elevilor,
construirea de parcursuri de învăţare diferenţiate, cu implementarea unor
demersuri explicite de personalizare a educaţiei;

 Centrarea pe competenţe, ca element organizator al programelor şcolare
specifice diferitelor discipline/domenii de studiu, ceea ce implică accent pus în
egală măsură pe toate componentele competenţei, nu doar pe
cunoştinţe/conţinuturile ale învăţării;
 Regândirea raportului dintre abordarea disciplinară şi abordarea integrată a
învăţării – prin valorificarea avantajelor pe care aceasta le oferă (adecvarea la
nevoile şi interesele celui care învață, favorizarea transferului, a gândirii creative
şi a rezolvării de probleme, oferirea unei perspective holistice asupra realităţii
etc.), cultivând nevoia intrinsecă de a construi punţi interdisciplinare;
 Regândirea bugetului de timp alocat învăţării din perspectiva implicaţiilor pe
care le au planurile-cadru de învăţământ, conţinutul curricular al programelor
şcolare şi practica didactice, cu referire explicită la resursa de timp a elevului și
rolul acesteia în procesul de învățare durabilă;
 Orientarea procesului de învățare înspre realizarea finalităților învățământului
primar și gimnazial, integrate în matricea profilului absolvenților acestor cicluri
curriculare;
 Prezentarea celor mai importante condiționări referitoare la punerea în practică
a demersului de implementare a noului curriculum școlar, cu oferirea de repere
pentru strategiile viitoare de abordare a acestuia.
1.2. Un curriculum național adresat fiecărui elev
Modul în care noul curriculum ajunge la fiecare copil reprezintă etalonul pentru
succesul sau insuccesul unei reforme curriculare. Categoriile de copii în risc și modul în care
se realizează procesul de adaptare curriculară la nevoile, interesele și așteptările acestora
reprezintă, de asemnea, un indicator important al implementării cu succes a unui nou
curriculum și al formării profesorilor pentru a aplica acest curriculum adaptat nevoilor
specifice şcolilor şi elevilor, aceste nevoi de formare fiind menționate ca prioritare și în
documentele de politici curriculare.1
1
Legea Nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, Reperele fundamentale în învăţarea și dezvoltarea
timpurie (RFIDT, aprobate prin O.M.3851/2010). Potolea, D, Toma, S., Borza, A. (coord.), Coordonate ale unui
nou cadru de referinţă al curriculumului naţional, CNEE, Bucureşti, 2012, Recomandarea Parlamentului
European și Consiliului privind competențele-cheie pentru învățarea pe parcursul întregii vieți (2006/962/EC),
http://www.ise. ro/?p=3963, Repere pentru proiectarea și actualizarea curriculumului național document de
politici educaționale, MEN, ISE, http://www.ise.ro/wp-content/uploads/2015/12/Document-politici-
curriculum_ final_23decembrie.pdf.

În acest sens, documentul de politici educaționale Repere pentru proiectarea și
actualizarea curriculumului național, anterior menționat, subliniază faptul că, în conturarea
profilului de formare2 a celui care învață, centrarea pe elev şi mutarea accentului de pe
predare pe învăţare prin promovarea unui curriculum flexibil, care să permită diversificarea şi
adaptarea situaţiilor de învăţare pentru elevi în acord cu caracteristicile de vârstă/nivel de
dezvoltare, cu interesele şi aptitudinile elevului, cu respectarea diversităţii (etno-culturale,
lingvistice, religioase etc.), precum şi cu aşteptă-rile societăţii constituie una din direcțiile
fundamentare de restructurare curriculară.
Nevoia adaptării curriculare la individualitatea, interesele și așteptările beneficiarilor
primari ai educației este reflectată, de altfel, și în legea fundamentală a educației românești –
Legea educației naționale (LEN) – care stipulează cu claritate că idealul educaţional al şcolii
româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în
formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare
pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial,
pentru participarea cetăţenească activă în societate, pentru incluziune socială şi pentru
angajare pe piaţa muncii (s.n., MB), LEN/2011, Art 2 (3).
Finalitățile educației și profilurile absolvenților ciclurilor curriculare, de la educația
timpurie, la învățământul secundar superior, sunt construite pe următoarele competenţe-cheie:
comunicare în limba maternă; comunicare în limbi străine; competenţe matematice şi
competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii; competenţe digitală; a învăţa să înveţi;
competenţe sociale şi civice; spirit de iniţiativă şi antreprenoriat; sensibilizare şi exprimare
culturală. Acestea reflect centrarea curriculară pe copil/elev, pe individualitate, particularitate
și diversitate. Rezultatele învăţării sunt exprimate în termeni de cunoştinţe, abilităţi şi
atitudini dobândite pe parcursul diferitelor situaţii de învăţare.
1.3. Pregătirea cadrelor didactice din învățământul primar pentru implementarea

noului curriculum
Potrivit Documentului Comisiei Europene din iulie 2013, cu titlul ,,Supporting

teacher competence development for better outcomes”, elaborat de experţi în educatie din 26
de ţări europene (disponibil la adresa http://ec.europa.eu/education/policy/ school/doc/
support-teacher-educators_en.pdf) :
2
Profilul de formare este descris și asumat ca o componentă reglatoare a
curriculumului national.

„Dezvoltarea profesională continuă a profesorilor este extrem de relevantă, atât
pentru îmbunătăţirea eficienţei educaţionale şi a performanţelor obţinute, cât şi pentru
sporirea implicării profesorilor şi oferirea unei identităţi şi satisfacţii profesionale. Cu
toate că sunt într-o strânsă legatură cu caracteristicile şi limitările contextelor oferite de
mediul şcolar, competenţele profesorului au un impact puternic asupra performanţelor
obţinute de către elevi: aproape o treime din efectele şcolii asupra rezultatelor elevilor pot fi
explicate prin prisma influenţei pe care profesorul o exercită’’. (Rivkin, Hanushek & Kain,
2005).
Este necesar ca profesorii să îşi menţină şi să îşi dezvolte în mod activ

competenţele profesionale de-a lungul întregii cariere didactice, în cadrul unui proces
constant de dezvoltare profesională, care susţine în acelaşi timp implicarea individuală
şi realizarea unui profil profesional al profesorului. Pentru ca sistemul educaţional să
permită tuturor profesorilor să achiziţioneze şi dezvolte competenţele, sunt necesare trei
componente cheie ale sistemului:
 Stimularea implicării active a profesorilor în procesul de învăţare permanentă prin

modalităţi eficiente;
 Aprecirea/evaluarea dezvoltării competenţelor profesorilor prin mijloace care să
fie în concordanţă cu scopul și tiparul modelului de competenţe folosit în fiecare
sistem
 Oferirea unor oportunităţi de învăţare coerente şi relevante, subordonate idealului
educaţiei permanente prin care fiecare profesor să poată să achiziţioneze şi să-şi
dezvolte competenţele care îi sunt necesare
Oferta de activităţi care are în vedere dezvoltarea profesionala continuă,

similară creării de situaţii de învăţare elevilor, trebuie să răspundă nevoilor individuale
ale fiecărui profesor şi să acopere o gamă largă de conţinuturi şi modalităţi de punere în
practică (interactiv, informal/non-formal) care să reflecte: diferitele etape în dezvoltarea
profesională a profesorului, nivelurile de competenţă şi să ia în considerare rezultatele
asupra pregătirii profesionale a dascălului.”
Malcolm Knowles, în celebra sa carte ,,The Adult Learner” afirma următoarele ,,Dacă ştim
de ce învăţăm şi dacă motivul este conform cu nevoile noastre, vom învaţa rapid şi în
profunzime”.

2. NEVOIA DE FORMARE A CADRELOR DIDACTICE DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL
PRIMAR PENTRU APLICAREA NOULUI CURRICULUM NAȚIONAL3
2.1. Cadrul general
 Formarea profesorilor – prioritate a politicilor educaționale europene și

naționale
Cel mai recent raport din domeniul al Comisiei Europene4 prezintă o analiză
comparativă a politicilor naționale privind cariera didactică în Europa, realizată la nivelul a
43 de sisteme europene de învățământ. În demersul de analiză a diferitelor aspecte ale
profesiei de cadru didactic, sunt tratate aspecte precum formarea continuă a profesorilor și
modalităţi de sprijin profesional oferit acestora. Comisia reafirmă nevoia unui formări
profesionale care să fie caracterizate prin accesibilitate și relevanță, la care să contribuie atât
școlile, cât și cadrele didactice. Raportul porneşte de la premisa că predarea de înaltă calitate
este influențată în mod direct de ceea ce știu și pot să realizeze cadrele didactice –
cunoștințele și abilitățile dobândite în anii de început ai carierei didactice reprezentând un
punct de plecare ce poate fi consolidat prin programe de formare, mentorat sau inducție în
profesie.
3
Analiza de nevoi are la bază concluzii ale lucrării Raport privind nevoile de formare ale cadrelor didactice din
învățământul primar și gimnazial în domeniul abilitării curriculare elaborate în cadrul Proiectului CRED la
nivelul anului 2018.
4
European Commission/EACEA/Eurydice. (2018). Teaching Careers in Europe: Access, Progression and Support.
Eurydice Report. Luxembourg: Publications Office of the European Union, accesibil la https://publications.
europa.eu/en/publication-detail/-/publication/435e941e-1c3b-11e8-ac73-01aa75ed71a1/language-en

Alte studii evaluative elaborate la nivel european 5 evidenţiază o serie de competenţe
deficitare la nivelul profesorilor, ce necesită intervenţii sistematice cu relevanţă pentru
domeniul abilitării curriculare: metodologii de predare adaptate la specificul diferitelor
grupuri ţintă (ex. elevi cu nevoi speciale/dizabilităţi, medii interculturale sau multilingve);
metode alternative de evaluare a elevilor; promovarea abordărilor interdisciplinare şi
colaborative; promovarea competenţelor digitale şi utilizarea resurselor educaţionale
deschise; abordări personalizate ale învăţării; dezvoltarea abilităţilor socio-emoţionale ale
elevilor şi de autoreglare a învăţării.
De asemenea, raportul internațional TALIS al OCDE 6 evidenţiază că multe dintre
studiile metodologice internaționale au indicat legături pozitive între experiența și
competențele cadrelor didactice și rezultatele elevilor. Raportul a evidenţiat nevoia ca
profesorii să învețe și să se dezvolte de-a lungul întregii cariere; aceștia trebuie să fie capabili
nu doar să utilizeze în procesul de predare cele mai recente instrumente și tehnologii, ci şi să
profite de cele mai recente cercetări din domeniul științelor educației. Raportul promovează
importanţa programelor de îndrumare/mentorat şi a altor oportunități de formare la nivelul
şcolii sau în cadrul comunităţilor profesionale. În ceea ce priveşte participarea la formare a
cadrelor didactice din România, raportul TALIS evidenţiază o serie de aspecte specifice, care
trebuie luate în considerare în proiectarea ofertei de formare CRED:
 Profesorii din România se simt foarte bine pregătiți pentru a preda propria disciplină de
studiu, atât din punct de vedere al specializării, cât şi din punct de vedere al didacticii.
 Profesorii din România au raportat rate de participare la programe de dezvoltare
profesională similare mediei internaționale, dar ponderea celor care nu au primit niciun
fel de sprijin pentru astfel de participări este de peste trei ori mai mare decât media țărilor
implicate în studiu (21%, față de 6%, media internațională).
 De asemenea, în România, participarea cadrelor didactice din localitățile mai mici (cu
15000 locuitori sau mai puțin) la activități de dezvoltare profesională a fost ceva mai
scăzută în comparație cu profesorii din alte tipuri de comunități (care au înregistrat o rată
de participare cu aproximativ 10% mai mare).
 Formarea profesorilor în România – componentă prioritară pentru aplicarea noului

curriculum național
5
European Commission. (2013). Supporting teacher competence development for better learning outcomes,
UE; CE/EACEA/Eurydice. (2015). Profesia de cadru didactic in Europa: practici, percepţii şi politici;
CE/EACEA/Eurydice. (2013). Date cheie privind cadrele didactice şi conducătorii de şcoli din Europa.
6
OECD (2014), Talis 2013 Results: An International Perspective on Teaching and Learning, OECD Publishing.

În România, schimbările la nivel curricular relevă problema dezvoltării competențelor
profesionale ale cadrelor didactice de a aplica noul curriculum și a contribui în mod real la
dezvoltarea competențelor vizate. În prezent nu există o strategie naţională care să vizeze
explicit formarea cadrelor didactice, însă strategiile sectoriale ale sistemului de învăţământ
românesc implementate pentru perioada 2015-2020 – Strategia privind reducerea părăsirii
timpurii a şcolii în România; Strategia naţională de învăţare pe tot parcursul vieţii; Strategia
naţională pentru învăţământ terţiar – abordează din multiple perspective formarea
profesorilor, cu accent pe pregătirea acestora pentru a-şi asuma roluri variate la nivel
educațional. De asemenea, cel mai recent document de politici educaţionale7 promovează o
abordare integrată a formării cadrelor didactice care are ca scop dezvoltarea următoarelor
tipuri de competenţe ale profesorilor: lectura personalizată a curriculumului; realizarea
documentelor de proiectare curriculară, centrate pe elev; abordarea asumarea de către
profesor a unor roluri complementare, cu accent pe consiliere, mediere socială, facilitarea
învăţării în contexte nonformale şi informale de educaţie, asigurarea de suport individualizat
elevilor cu diferite nevoi de învăţare; pregătirea pentru tranziţia de la cultura testării, bazată
pe măsurare, la cultura aprecierii, bazată pe metode alternative şi complementare şi pe
abordări holistice, calitative.
Studiul recent al OECD8 referitor la situația evaluării și examinării în sistemul
educațional românesc analizează provocările majore cu care se confruntă România în plan
educațional, cu scopul de a identifica acele aspecte care pot fi ameliorate în vederea creșterii
calității, echității și eficienței în educație. În acest context, studiul abordează și problematica
formării continue a cadrelor didactice, formulând o serie de recomandări: restructurări la
nivelul ofertelor de formare continuă; centrarea programelor de dezvoltare profesională pe
noul curriculum; elaborarea unor standarde didactice naționale care să definească calitatea
activității pedagogice, inclusiv din perspectivă curriculară; centrarea pe contexte de
dezvoltare profesională la nivelul școlii, dezvoltarea comunităților de practici prin
consolidarea grupurilor și rețelelor colegiale, promovarea sistemului de mentorat,
promovarea unor măsuri flexibile de recunoaștere a competențelor cadrelor didactice
demonstrate la nivelul activității lor didactice.
7
Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. (2015). Repere pentru proiectarea și actualizarea curriculumului național.
Document de politici educaționale, accesibil la http://www.ise.ro/repere-pentru-proiectarea-si-actualizarea-
curriculumului-national.
8
Kitchen, H., Fordman, E., Henderson, K., Looney, A., Maghonj, A. (2017). Studii OCDE privind evaluarea și
examinarea în domeniul educației. România. OCED, accesibil la adresa http://www.unicef.ro/wp-
content/uploads/ Studiu_OECD.pdf.

 Etape și proiecte de referință în formarea profesorilor în România
Etapele de dezvoltare a curriculumului naţional din România au fost însoţite de

măsuri consistente de formare a profesorilor, în vederea pregătirii acestora pentru schimbare.
Toate proiectele de intervenție sistemică au inclus formarea unor grupuri numeroase de cadre
didactice, după cum urmează. Câteva exemple de astfel de proiecte sistemice în cadrul
cărora au fost implementate programe ample de formare a cadrelor didactice: Proiectul de
reformă a învăţământului preuniversitar RO 3724, Componenta Curriculum (1995-1998);
Programul pentru Învăţământ Rural (2003-2009); Programele multianuale PHARE Acces la
educaţie pentru grupuri dezavantajate (2001-2005); Programul PHARE TVET (2001-2006).
Pe parcursul exerciţiului financiar 2007-2013 al Programului Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane9 (POSDRU) din România, au fost finanțate multiple
proiecte de intervenție la nivelul sistemului de învățământ, care au cuprins – în cadrul
Domeniului Major de Intervenţie 1.310, Axa Prioritară 1 – componente de formare a cadrelor
didactice pe teme variate. Datele parțiale colectate din diferite rapoarte finale ale proiectelor
evidențiază centrarea ofertelor de formare pe tematici diverse, unele complementare, altele
similar, fără a exista o perspectivă unitară și coerentă la nivelul sistemului de învățământ
românesc.
Cât privește ofertele actuale ale Caselor Corpului Didactic privind formarea în
domeniul abilitării curriculare, datele arată preocupări constant ale CCD-urilor pentru
formarea profesorilor în domeniul curriculumului. Astfel, în ultimii ani, toate CCD-urile au
derulat programe de formare cu relevanță pentru domeniul curriculumului: 97% (38 CCD-
uri) au derulat programe de formare în domeniul abilitării curriculare pentru învățământul
primar, 85% (33 CCD-uri) au derulat astfel de formare pentru învățământul gimnazial, iar
51% (20 CCD-uri) au abordat, în cadrul altor teme generale, punctuale privind cunoaşterea şi
aplicarea la clasă a noilor programe şcolare
9
http://old.fonduri-ue.ro/posdru/images/downdocs/pos_dru11.pdf
10
http://old.fonduri-ue.ro/posdru/images/downdocs/pos_dru11.pdf

În afara cursurilor propriu-zise de formare, CCD-urile au organizat diverse alte
activități cu relevanţă pentru pregătirea profesorilor în domeniul abilitării curriculare: acces la
resurse educaţionale din bibliotecă/centrul de informare şi documentare, pe teme de
curriculum; consultanţă în vederea dezvoltării profesionale a personalului din învăţământul
preuniversitar (pregătire grade didactice etc.); organizarea de activităţi ştiinţifice, sesiuni de
informare și activități metodice cu relevanţă pentru zona de curriculum. Temele acestor
activităţi anterior menţionate au fost variate: curriculum general, inclusiv centrarea pe
competențe și pe abordarea integrată a curriculumului; elemente de inovaţie la nivelul noilor
schimbări curriculare; didactici de specialitate; metode, strategii interactive de predare;
învățarea pe bază de proiect; abilitare curriculară a profesorilor; proiectarea şi managementul
CDS/CDL; racordarea învățării la elemente din contextele de viață ale elevilor; specificul
curricular al unor programe educaţionale (ex. programul „A doua şansă”, pedagogiile
alternative etc.).
2.2. Cadrul specific implementării Noului Curriculum Național
Ține de domeniul evidenței faptul că, în general, orice schimbare, necesită o pregătire
atentă, corelată cu demersurile reglatoare integrate în procesul efectiv al derulării procesului
propriu-zis de schimbare, cu atât mai mult în cazul unor schimbări de amploare și de impact,
derulate în procesul instructiv-educativ pentru care nu s-au organizat experimente-pilot, cu tot
ce presupun, implică și elucidează aceste tipuri de demersuri.
Este și cazul schimbărilor de curriculum pentru ciclurile primar și gimnazial,
schimbări ce impun pregătirea cadrelor didactice pentru o aplicare corectă și eficientă a
acestui curriculum, respectiv a noilor componente curriculare: planurile-cadru de învăță-mânt
și programele școlare. Sunt de evidențiat și de rezolvat în acest sens cel puțin următoarele
șapte provocări și situații din sistem ce țin de:
1. Familiarizarea tuturor cadrelor didactice cu bazele teoretice și implicațiile practice
ale învățării centrate pe competențe;
2. Identificarea nivelului de dezvoltare a competenţelor corespunzător diferitelor
niveluri de învăţământ (primar, secundar inferior, secundar superior);
3. Corelarea nivelului de dezvoltare a competenţelor corespunzătoare nivelurilor de
învăţământ cu finalitățile învățământului pe ciclurile/nivelurile sale și cu profilurile de
competență ale absolvenților acestor niveluri de învățământ;

4. Formarea deprinderii de-a proiecta, organiza și desfășura demersul didactic în
funcție de toate cele opt competențe-cheie și nu doar de competența-cheie dominantă
corespunzătoare naturii și conținutului disciplinei de învățământ predate de cadrul didactic;
5. Interconectarea conceptelor și practicilor învățării centrate pe competențe cu
învățarea centrată pe elev, având ca bază: a) înţelegerea importanţei fiecărei competenţe-cheie
pentru o fiecare obiect de învățământ /disciplină de studiu/modul de pregătire; b) înţelegerea
modului în care se sprijină reciproc competenţele-cheie urmărite printr-o disciplină de
studiu/modul de pregătire; c) proiectarea, organizarea şi dezvoltarea de activităţi integrate;
6. Construirea unor activităţi de învăţare care să conducă la formarea, dezvoltarea și
diversificarea competenţelor-cheie.
7. Adaptarea tuturor acestora la procese de învățare diferențiate și/sau recuperatorii,
ținând cont de faptul că, în mod deosebit, profesorii trebuie să adapteze cerințele noului
curriculum la nevoile copiilor cu dificulăți de învățare și la nevoile elevilor aflați în zone
defavorizate sau în situații de risc școlar iminent.
Pentru a dezolta designul unui program de formare cu acest scop a fost necesară o
analiză a nevoilor de formare, din dublă perspectivă:
 Analiză de tip diagnoză, centrată pe identificarea capitalului de competențe pe care le
dețin cadrele didactice în domeniul abilitării curriculare, competențe acumulate prin
programe și proiecte anterioare;
 Analiză de tip predictiv, care să vizeze nevoi de dezvoltare, interese și recomandări ale
actorilor școlari și ale experților în educație referitoare la programul de formare ce
urmează să fie dezvoltat prin Proiectul CRED.

Pornind de la aceste nevoi, cercetătorii Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, cu
sprijinul caselor corpului didactic şi al inspectoratelor școlare judeţene partenere în cadrul
proiectului CRED, au desfășurat și finalizat, în cadrul activității A.3.1 a Proiectului CRED –
o analiză a nevoilor de formare a profesorilor din învățământul primar și gimnazial
pentru aplicarea noului curriculum național11. Scopul cercetării a fost identificarea
nevoilor de formare a cadrelor didactice din România în domeniul curriculumului, care să
susțină aplicarea eficientă a noilor programe școlare de învățământ primar și gimnazial.
Cercetarea s-a defășurat pe un eșantion de 13.136 de persoane, dintre care 12.233 de
respondenți relevanți, totalizând aproximativ 10,5% din totalul cadrelor didactice din sistemul
de învățământ primar și gimnazial. Populaţia respondentă în cadrul cercetării poate fi
asimilată unui eşantion statistic selectat aleatoriu dintr-o populaţie generală, având un volum
care a garantat rezultate cu o marjă eroare 0,85%.
PROVOCĂRILE CURRICULUMULUI CENTRAT PE COMPETENȚE:

REPREZENTĂRI ȘI AȘTEPTĂRI ALE PROFESORILOR DIN
INVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR PRIVIND NOILE PROGRAME ȘCOLARE
Pentru a putea construi o ofertă de formare adecvată nevoilor de formare a cadrelor

didactice, s-a pornit de la analiza modului în care acestea se raportează la noul model de
proiectare curriculară centrat pe competențe – aspect care constituie, de altfel, punctul central
care determină nevoia de formare.
În cadrul Proiectului ,,CRED-Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți-
cod SMIS 2014+:118327’’ Casa Corpului Didactic Braşov a fost implicată în derularea
activităţii ,,A.3.1 Analiza nevoilor de formare a profesorilor din învățământul primar și
gimnazial pentru aplicarea noului curriculum național’’ prin participarea la realizarea
,,Raportului privind nevoile de formare ale cadrelor didactice din învăţământul primar şi
gimnazial în domeniul abilitării curriculare’’ .
Demersul investigativ privind analiza de nevoi a cadrelor didactice din învățământul primar și
gimnazial a inclus un ansamblu de metode și instrumente de culegere a datelor, atât de natură
cantitativă (chestionare), cât și de natură calitativă (interviuri individuale, interviuri focalizate
de grup).
11
Raport privind nevoile de formare ale cadrelor didactice din învățământul primar și gimnazial în domeniul
abilitării curriculare elaborate în cadrul Proiectului CRED la nivelul anului 2018.

În calitate de partener în cadrul Proiectului ,,CRED-Curriculum relevant, educație deschisă
pentru toți-cod SMIS 2014+:118327’’, Casa Corpului Didactic Braşov a asigurat suport
Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei pentru realizarea:
 Anchetei prin chestionar care a avut ca scop colectarea de date factuale și de opinie
de la actorii educaționali implicați direct în derularea, organizarea și monitorizarea
activităților de formare: cadre didactice, directori de Case ale Corpului Didactic,
inspectori școlari. In acest sens au fost elaborate și aplicate următoarele tipuri de
chestionare:
 chestionar adresat cadrelor didactice, care a avut ca scop
colectarea de informații referitoare la: capitalul de competențe
ale profesorilor/experiențe anterioare de formare; reprezentări și
așteptări ale profesorilor privind noile programe școlare;
motivații și nevoi de formare ale profesorilor în domeniul
aplicării la clasă a programelor școlare; așteptări privind oferta
de formare a programului CRED; nevoi de formare în relație cu
lucrul cu grupuri defavorizate de elevi.
 chestionar adresat directorilor Caselor Corpului Didactic,

care a a urmărit identificarea următoarelor aspecte: oferta de
cursuri de formare de la nivel județean în domeniul abilitării
curriculare a cadrelor didactice; alte categorii de activități
derulate la nivel județean cu rolul pregătirii profesorilor în
domeniul abilitării curriculare; aprecierea nevoilor de formare
la nivel județean; dificultăți cu care se confruntă furnizorii de
formare la nivel județean și cadrele didactice, în accesarea
ofertelor de formare.
 chestionar adresat inspectorilor de la nivelul Inspectoratelor

Școlare Județene, a avut în vedere investigarea opiniilor și
experiențelor acestora de monitorizare a comptențelor cadrelor
didactice în domeniul abilitării curriculare.

 Anchetei prin interviuri focalizate de grup, care s-a adresat cadrelor
didactice și a avut ca scop colectarea unor informații calitative, suplimentare aspectelor
urmărite prin chestionar sau cu rol de analiză mai aprofundată a unor aspecte din
chestionar.
În vederea realizării anchetelor au fost elaborate: ghid de interviu focalizat de grup; set
de criterii de selecție a participaților; fișă cu date socio-demografice privind participații;
instrucțiuni de aplicare a interviurilor.
Ghidul de interviu focalizat de grup a cuprins întebări referitoare la: aprecieri privind
schimbările aduse de noile programe școlare în activitatea didactică; dificultăți/provocări
întâmpinate în implementarea noilor programe; efecte ale noilor programe asupra
activității didactice cu elevi din diferite grupuri de risc; așteptări și recomandări privind
programul de formare ce va fi dezvoltat prin proiectul CRED; alte nevoi de sprijin pentru
o activitate didactică de succes.
În acest sens Casa Corpului Didactic Braşov a organizat focus-grupul la care au
participat cadre didactice din învăţământul primar care predau în mediul rural, asigurând
relevanţa prin participarea personalului didactic care provenea atât din unităţi şcolare cu
personalitate juridică, cât şi din structuri arondate, aflate pe diferite trepte ale evoluţiei în
carieră de la debutant, definitivat, până la gradul didactic II şi gradul didactic I. Cadrele
didcatice participante la focus-grupul realizat de Casa Corpului Didactic Braşov aveau o
vechime în învăţământ cuprinsă între 1 an si 24 ani, precum şi vârste în intervalul 21 de
ani - 52 de ani.

3.1. Contextele în care profesorii au analizat și aplicat la clasă noile programe
școlare
Din totalul de 10914 de profesori respondenți la întrebarea privind contextul în care

au parcurs noua programă școlară, aproape jumătate au consultat documentul pentru
disciplina sau disciplinele pe care la predau încă din perioada de dezbatere publică, deși doar
24% au oferit și un feedback în cadrul consultării. Din totalul respondenților, 46% au citit
programele noi doar după ce aceasta au fost oficial aprobate, iar restul fie nu au parcurs în
mod sistematic programele (4%), fie nu le-au citit deloc (1%). Faptul că, în total, 95% dintre
profesori au declarat că au parcurs în mod sistematic programele la disciplinele pe care le
predau, anterior aplicării acestora la clasă, este un lucru încurajator pentru formarea pentru
care a fost realizată această analiză de nevoi.
În ceea ce privește diferențele dintre profesorii care predau în mediul rural și cei care
predau în mediul urban, se evidențiază o implicare ușor mai ridicată în a oferi feedback
pentru îmbunătățirea noii programe, în cazul celor din mediul urban (o diferență de 5%).
Comparativ cu profesorii din urban, o pondere mai mare a celor din mediul rural au parcurs
programa după publicarea oficială a acesteia (49% în rural au afirmat acest lucru, spre
deosebire de 44% în urban).
Consultarea anterioară a programelor școlare este menționată în ponderi mai mari de
către profesorii de gimnaziu din urban, cu experiență didactică mai bogată și de către cei care
predau discipline de studiu din arii curriculare ce au înregistrat schimbări semnificative în
noile planuri-cadru.

Analizând datele după ciclul de școlarizare la care predau profesorii, se poate remarca o
tendință crescută de a oferi feedback în perioada consultării publice, în cazul profesorilor care
predau la mai mult de două cicluri de învățământ – cel mai probabil, ca urmare a faptului că
acești profesori predau discipline ce au continuitate pe cele două niveluri de învățământ, fapt
care le permite o viziune mai clară asupra existenței/ inexistenței coerenței pe verticală a unei
programe. Cei care predau doar la ciclul gimnazial au declarat că au citit cel mai mult
programa școlară în perioada consultării publice (52%, cu sau fără oferirea de feedback).
Respondenții din ciclul primar au declarant în ponderi mai ample față de cei din gimnaziu că
au parcurs programa după publicarea oficială - 50% față de 43%).
Luând în calcul modul în care se distribuie răspunsurile în funcție de gradul didactic al
profesorilor respondenți, se observă că cei cu grad didactic I (cumulat 44%) și II (cumulat
54%) au fost cel mai mult implicați în consultarea publică. Astfel, 28% dintre cei cu grad
didactic II, respectiv 21% dintre cei cu grad didactic I au oferit și feedback în consultare.
Aceste date evidențiază că acumularea de experiență didactică implică și o implicare mai
amplă în analizarea proiectelor de documente curriculare.
Analizând implicarea profesorilor în consultarea publică privind noile programe
școlare, pe ariile curriculare la care predau, se observă o mai mare implicare în cazul ariilor:
Tehnologii (56% cumulat, cu sau fără feedback oferit), Om și societate (53% cumulat, cu sau
fără feedback oferit) și Matematică și științe (52% cumulat, cu sau fără feedback oferit) – cu
prioritate ariile în care noile planuri-cadru de învățământ la gimnaziu au introdus și schimbări
semnificative (noi discipline de studiu).
În ceea ce privește influența factorului vechime în învățământ asupra
comportamentului privind parcurgerea noilor programe școlare, s-a constatat că profesorii cu
mai mulți ani de experiență în învățământ (11-20 de ani și peste 20 de ani) au fost cei mai
implicați în perioada de consultare, oferind și feedback (în proporție de 24% dintre cei cu
vechime de 11-20 de ani, respectiv, în proporție de 28%, în cazul celor cu peste 20 de ani
vechime).

3.2. Gradul de încredere al profesorilor în noile programe școlare
Peste trei sferturi dintre respondenți au apreciat că modelul de proiectare centrat pe

competențe reprezintă o schimbare importantă la nivelul curriculumului național. În același
timp, 20% (în special profesorii cu mai mulți ani de experiență în învățământ) apreciază că
această schimbare este doar formală.
Datele statistice referitoare la unitatea școlară în care respondenții predau relevă faptul că nu
există diferențe semnificative ale aprecierilor între profesorii din rural și urban. În ceea ce privește
gradul didactic pe care îl dețin respondenții s-a remarcat faptul că profesorii debutanți și fără grad
(necalificați) apreciază în mai mare măsură noul model de proiectare bazat pe dezvoltarea
competențelor-cheie, în comparație cu celelalte categorii de respondenți.

Grad didactic Total O schimbare O schimbare Nu este o Nu știu/nu pot
respondenți foarte relativ schimbare aprecia
importantă, importantă importantă /
substanțială este doar o
schimbare de
formă
Grad didactic
Debutant 612 30% 48% 14% 8%
Definitivat 1417 25% 51% 21% 3%
Gradul II 1539 25% 51% 21% 3%
Gradul I 5355 27% 51% 20% 2%
Fără grad 74 28% 51% 10% 11%
didactic
(necalificat)
Număr de ani de experiență în învățământ
0-2 ani 403 30% 48% 14% 8%
3-5 ani 595 29% 48% 16% 7%
6-10 ani 1169 24% 51% 22% 3%
11-20 ani 3252 25% 52% 21% 2%
peste 20 ani 3403 28% 52% 19% 1%
Arii curriculare
Învățământ 4387 30% 52% 16% 2%
primar
Limbă și 1906 27% 50% 20% 3%
comunicare
Matematică 1310 20% 49% 28% 3%
și științe
Om și 1244 25% 54% 19% 2%
societate
Arte 511 25% 51% 20% 4%
Educație 456 19% 47% 27% 7%

fizică și
sport
Tehnologii 784 26% 50% 22% 2%
Consiliere și 590 24% 54% 19% 3%
orientare

Distribuția răspunsurilor în funcție de numărul de ani de experiență în învățământ
evidențiază o serie de aspecte specifice. Astfel, la varianta de răspuns „nu este o schimbare
importantă/este doar o schimbare de formă”, cadrele didactice cu vechime de sub 5 ani au
înregistrat cele mai mici procente (14-16%), comparativ cu cadrele didactice cu mai mult de 5
ani de experiență (cu ponderi de peste 20%). Astfel, se poate afirma un mai mare grad de
neîncredere/de rezistență la schimbarea modelului de proiectare curriculară în cazul
profesorilor cu vechime mai mare în învățământ. De asemenea, la varianta de răspuns „nu
știu/nu pot aprecia”, cele mai mari procente (7-8%) au fost înregistrate de către categoriile cu
sub 5 ani de vechime în învățământ, dată fiind experiența lor didactic mai redusă, ceea ce poate
conduce spre o conturare mai accentuată a nevoilor acestui grup-țintă.
În pondere de peste 80%, profesorii apreciază că toate componentele programelor
școlare îi sprijină pentru dezvoltarea competențelor-cheie ale elevilor. Cele mai apreciate sunt
conținuturile și activitățile de învățare.
Peste trei sferturi dintre cadrele didactice participante la studiu consideră că aplicarea noilor
programe școlare va putea produce asupra elevilor efecte semnificative, „în foarte mare
măsură” și „în mare măsură” precum: participarea activă a elevilor în activitățile din clasă
(84%); creșterea implicării și relaționării într-un grup de lucru/munca în echipă (82%);
implicarea elevilor în evaluarea propriei activități de învățare (79%); manifestarea autonomiei
în realizarea sarcinilor de învățare (78%);încrederea elevilor în reușita propriei învățări (78%)

Ponderi ample dintre profesori declară că noile programe aduc contribuții
semnificative prin conținuturile și activitățile de învățare propuse. Mai puțin valorizat este
rolul noilor programe în gestionare timpului de predare-învățare, ceea ce evidențiază că
profesorii resimt actualele programe încă destul de încărcate.
În comparație cu vechile programe școlare, ponderi de 65-70% dintre profesori
apreciază că noile programe: asigură o imagine mai clară cu privire la rezultatele așteptate la
finalul învățământului primar/gimnazial; evidențiază mai bine cum contribuie fiecare
disciplină la atingerea competențelor din profilul absolventului; oferă sprijin pentru realizarea
planificărilor anuale/semestriale și pentru proiectarea lecțiilor; explică înțelegerea rolului și a
limitelor utilizării resurselor de învățare în organizarea activităților la clasă; oferă o imagine
mai clară cu privire la rolul activităților de învățare în dezvoltarea competențelor propuse de
programă; pun la dispoziție la dispoziție mai multe sugestii privind strategii de evaluare a
elevilor. Ca urmare, pentru mulți dintre profesori, programele școlare au un rol important de
instrument curricular de susținere a etapelor de planificare și organizare a activității didactice.
3.3. Provocări și dificultăți în aplicarea noilor programe școlare
Pe baza experienței de până acum, trei sferturi dintre profesorii participanți la studiu
au declarat că au încredere că vor reuși să-i susțină pe elevi în dobândirea competențelor
propuse de noile programe școlare, în timp ce 18% dintre aceștia au încredere că se vor
descurca, dar simt nevoia de sprijin suplimentar în acest sens. Doar 3% dintre respondenți
afirmă că nu au încredere în reușita lor și că se confruntă cu dificultăți în acest sens, iar alți
3% dintre aceștia nu știu sau nu pot aprecia această situație. Nivelul de încredere crește o dată
cu nivelul de experiență al profesorilor, de la profesorul debutant la cel care are gradul I.

O provocare semnalată de mulți dintre participanții la evaluarea nevoilor de formare
pentru aplicarea Noului Curriculum Național se referă la accesibilitatea resurselor
materiale necesare aplicării noilor programe. Acestea presupun prezența manualului ca
resursă didactică (pe hârtie sau în format digital), dar și a infrastructurii/ resurselor
informatice (videoproiector, softurilor educaţionale etc.) sau a altor dotări necesare pentru
realizarea activităților practice (de exemplu, la științe). În multe școli, cu deosebire în mediul
rural, aceste resurse lipsesc, condiții în care aplicarea programelor școlare este limitată.
Resursele de timp reprezintă o altă provocare în raport cu programa, percepută ca
fiind prea încărcată, în raport cu timpul alocat prin planul cadru și cu numărul de elevi dintr-o
clasă. Profesorii consideră că nu au timp suficient pentru dezvoltarea competențelor specifice
sau pentru abordarea temeinică a conținuturilor. Printre problemele semnalate de respondenți
în relație cu resursele de timp se numără: multitudinea și complexitatea conținuturilor de
învățare, complexitatea abordărilor în raport cu vârsta elevilor, lipsa timpului pentru
adaptarea conținuturilor la nevoile elevilor din clasă și pentru consolidarea învățării.

Referitor la relația dintre programă și organizarea învățării la clasă, respondenții au
fost semnalate următoarele dificultăți: gradul mare de solicitare a programelor pentru elevii
de anumite vârste/clase sau decalajele observate între nivelul de pregătire a elevilor și nivelul
programei, dificultăți în organizarea abordării interdisciplinare/ transdisciplinare, având în
vedere posibilitățile concrete de realizare, lipsa materialelor suport pentru dezvoltarea
competențelor și organizarea învățării astfel încât să fie atractivă și într-o dimensiune
practică.
În același registru, respondenții semnalează problemele legate de lipsa programelor
adecvate pentru învățământul special și provocările cu care se confruntă pentru a realiza o
variantă adaptată.
Pentru profesorii din învățământul primar și gimnazial, abordarea/planificarea
integrată presupune o serie de provocări legate de modalitățile concrete prin care ei pot lucra
în regim simultan. Situațiile se complică mai ales atunci când se derulează învățământul
simultan la mai mult de doua clase în același timp.
Gestiunea activităților la clasă relevă provocări legate de gradul de motivație a
elevilor pentru învățare, pentru colaborarea la activitățile din clasă atât a elevilor, cât și prin
sprijinul motivațional al părinților.
Conținuturile de învățare generează provocări datorate percepției că programa este
„în continuare foarte încărcată”, că nu există o corelare a conținuturilor (de exemplu, la
matematică, de la clasa a VI-a la a V-a), că timpul este insuficient, iar interesul și capacitatea
de înțelegere a elevilor, într-un colectiv eterogen, sunt limitate. Sunt amintite și nevoi de a
găsi conținuturi atractive, abordate integrativ, precum și de a adapta conținuturilor învățării
la elevii cu nevoi speciale.
Provocările legate de evaluare se referă la modalitățile de înregistrare a progresului în
învățare, precum și la corelarea activităților la clasă cu examenul național de la sfârșitul
gimnaziului. Problemele pe care le întâmpină elevii cu nevoi speciale în situațiile de evaluare
constituie, de asemenea, o preocupare.
4. OFERTA DE FORMARE A PROGRAMULUI CRED: OPŢIUNI, AŞTEPTĂRI,

PROVOCĂRI

O zonă semnificativă a investigaţiei a vizat analiza opţiunilor, a aşteptărilor şi a
provocărilor actorilor educaţionali în raport cu oferta programului de formare ce va fi
dezvoltat în proiectul CRED. Datele de cercetare au oferite informaţii relevante pentru
fundamentarea designului programului de formare supus acreditării prin acest dosar.
4.1. Oportunitatea și necesitatea programului de formare CRED
Toți actorii educaționali participanți la cercetare au susținut importanța unei etape de

formare care să însoțească schimbările curriculare implementate în sistemul de învățământ
românesc.
Argumentele care susțin oportunitatea acestui program de formare fac referire la:
 Cunoaşterea în domeniul ştiinţelor educaţiei şi al practicilor educaţionale

internaţionale a acumulat elemente de noutate, care ar trebui să se regăsească şi la nivelul
practicilor şcolare din sistemul educaţional românesc; un program de formare la nivel
naţional poate promova inovaţia la acest nivel.
 Noile programe școlare aduc elemente semnificative de schimbare (centrarea
pe competențe, noi conținuturi, propuneri de noi abordări metodologice etc.), iar
profesorii trebuie pregătiți în sensul aplicării eficiente a acestora. În cadrul interviurilor de
grup, profesorii recunosc că, adesea, criticile aduse programelor școlare sunt determinate
și de competențele limitate de lecturare a acestora ca documente proiective în plan
curricular. De asemenea, aceștia au accentuat ideea că o programă şcolară de calitate nu
asigură, în mod implicit şi direct, calitatea procesului de predare-învăţare.
 Sistemul educațional se confruntă cu nevoi legate de specificul generațiilor

actuale de elevi (au nevoi de dezvoltare diferite; au alte interese de cunoaştere şi alt acces
la cunoaştere, dincolo de şcoală; învaţă altfel); ca urmare este necesară o formare care să
evidențieze modul în care curriculumul național se poate adapta la nevoile, interesele şi
motivațiile de învăţare a acestora.
 Politicile educaţionale din România au asumat un ansamblu de priorităţi,

legate de creşterea participării şcolare, reducerea riscului de părăsire timpurie a școlii, ca
urmare este necesară o formare care să evidențieze modul în care aceste ţinte pot fi
sprijinite şi prin demersuri curriculare adecvate.

 Ofertele de formare în domeniul abilitării curriculare la nivel județean/local
sunt limitate, insuficient dezvoltate, astfel încât o formare la nivel național ar asigura
premise pentru o pregătire mai unitară a profesorilor.
 Un program de formare continuă centrat pe o ofertă consistentă de abilitare

curriculară ar putea răspunde carenţelor formării iniţiale a cadrelor didactice în acest
domeniu (resurse de timp limitate alocate practicii pedagogice, insuficienta pregătire în
domenii punctuale precum abordarea competențelor transversale sau lucrul cu elevii cu
CES etc.).
Ca urmare, oferta de formare CRED este așteptată de actorii școlari. În același timp,
aceștia atrag atenția asupra unor posibile riscuri legate de această formare, de la elemente
privind organizarea, conținuturi, metodologii de formare, până la elemente de impact estimat
și măsuri de sustenabilitate, necesar de previzionat încă din momentul proiectării formării.
4.2. Competențele așteptate de cadrele didactice de la programul de formare

CRED
Cadrele didactice au aşteptări ridicate de la oferta de formare CRED, care se materializează

într-un ansamblu consistent de competenţe dezirabile. Cel mai frecvent solicitate competenţe
sunt cele care fac referiri la abilităţi necesare în activitatea practică la clasă, la modalităţile de
adaptare a curriculumului la specificul elevilor cu care lucrează fiecare dintre profesori; mai
puţin solicitate sunt abilităţile generale de înţelegere a modelului de proiectare curriculară
centrat pe competenţe, dar şi aspecte mai puţin prezente şi valorificate în practica didactică
din România:
Competenţe aşteptate de cadrele didactice de la programul de formare CRED

în foarte mare în mare în mică în foarte Total Media
măsură măsură măsură mică
măsură
Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %

să proiectez contexte și activități 5389 54 4046 41 431 4 99 1 9965 100 3,5
de predare-învățare relevante
pentru elevii mei, care să îi implice
activ în propria învățare
să utilizez resurse de învățare 5189 52 4123 42 508 5 106 1 9926 100 3,5
variate pentru elevi, inclusiv
Resurse Educaționale Deschise sau
dispozitive digitale în scopul
învățării
să utilizez sarcini de evaluare 5017 51 4178 42 586 6 121 1 9902 100 3,4
semnificative pentru elevii mei,
care să susțină măsurarea
progresului realizat în învățare
să învăț cum să dezvolt noi roluri 4914 50 4219 43 616 6 157 2 9906 100 3,4
în activitatea cu elevii (ex.
facilitator al învățării, nu
transmițător de informație etc.)
să stabilesc relații 4892 49 4325 43 620 6 141 1 9978 100 3,4
interdisciplinare/transdisciplinare
în predare și învățare la disciplina
predată
să identific cele mai frecvente 4850 49 4208 42 725 7 159 2 9942 100 3,4
dificultăți care apar în învățare la
disciplina pe care o predau
să autoreflectez asupra propriei 4451 45 4413 45 843 9 168 2 9875 100 3,3
activități didactice (calitate,
aspecte de îmbunătățit)
să înțeleg modelul de proiectare 4630 46 4238 42 885 9 240 2 9993 100 3,3

în foarte mare în mare în mică în foarte Total Media
măsură măsură măsură mică
măsură
Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %

curriculară pe competențe
să împărtășesc experiențele mele 4122 42 4560 46 1024 10 191 2 9897 100 3,3
didactice cu colegii care predau
aceeași disciplină sau alte
discipline din aceeași arie
curriculară
să recunosc rutine didactice 4262 43 4385 44 1048 11 206 2 9901 100 3,3
neproductive/mai puțin productive
pe care le aplic la disciplina pe
care o predau
să gestionez eficace timpul de 4643 47 4002 40 1019 10 239 2 9903 100 3,3
predare-învățare-evaluare la clasă
să lecturez corect noile programe 3949 40 4566 46 1101 11 314 3 9930 100 3,2
școlare, cu accent pe elementele de
noutate (competențe specifice, noi
conținuturi, specificul activităților
de învățare etc.)
să construiesc o programă pentru 3664 37 3984 40 1663 17 539 5 9850 100 3,1
un opțional integrat

Analiza principalelor categorii de competenţe pe care profesorii chestionaţi le aşteaptă
de la programul de formare CRED evidențiază următoarele: cel mai frecvent solicitate
competenţe sunt cele care fac referiri la abilităţi de adaptare a curriculumului la specificul
elevilor cu care lucrează fiecare dintre profesori; mai puţin solicitate sunt abilităţile generale
de înţelegere a modelului de proiectare curriculară centrat pe competenţe, dar şi reflecţia
asupra predării şi învăţării sau împărtăşirea de experienţe cu alţi colegi;
Alte aspecte considerate necesar a fi dezvoltate prin programul de formare CRED pun
accent cu prioritate pe abilități specifice competenței de a învăța să înveți, pe lucrul cu elevii
la clasă şi pe rolul profesorului de a acorda sprijin, consiliere şi îndrumare în învăţare.

4.3. Opinii ale profesorilor privind aspecte necesar a fi dezvoltate prin programul
CRED
Alte abilităţi solicitate de ponderi importante dintre profesori fac referiri la abilităţi
de a oferi elevilor feedback pozitiv şi de a îi evalua constructiv: a valorifica punctele tari
ale elevilor, cu scopul de a le crește acestora încrederea în forțele proprii și de a le facilita
progresul în învățare (37,6%); a oferi elevilor feedback constructiv asupra rezultatelor lor
(21,3%); a evidenția progresul în învățare al fiecărui elev (19,8%). Astfel de abilităţi sunt
solicitate în ponderi mai ample de cadrele didactice care predau în învăţământul primar,
comparativ cu cei din gimnaziu; de cadrele didactice femei, comparativ cu bărbaţii; de cei
care predau discipline din ariile curriculare umaniste, comparativ cu cei care predau
discipline mai tehnice, pozitiviste. Sprijinirea elevilor prin feedback/evaluare pozitivă este o
abilitate promovată de sugestiile metodologice ale noilor programe şcolare şi susţinută cu
date de cercetare de diferite studii şi rapoarte în domeniul educaţiei.

O altă categorie de nevoi ale profesorilor fac referiri la abilități de a organiza,
diversifica şi personaliza sarcinile de învățare și mediul de lucru: a valorifica în clasă
experiențele de zi cu zi ale elevilor (16,9%); a oferi elevilor posibilitatea de alegere dintre
mai multe sarcini de lucru (11,4%); a diversifica mediile de învățare (8,7%). Toate acest
aspecte sunt incluse în principiul centrării pe elev. Ponderile în care a fost menţionată nevoia
de a dezvolta aceste abilităţi este mai redusă, în condiţiile în care astfel de aspecte sunt
promovate de mai mult timp la nivel de curriculum, cel mai probabil şi la nivel de oferte de
formare continuă a cadrelor didactice.
Alte nevoi de formare fac referiri la abilităţi de a sprijini și a orienta elevii pentru
alegerea celei mai bune decizii de traseu educațional (15%), respectiv de a colabora cu
ceilalți colegi profesori în scopul sprijinirii elevilor în învățare (6,7%). Aceste aspecte sunt
menţionate în ponderi mai reduse. Orientarea educaţională a elevilor şi colaborarea cu ceilalţi
colegi nu sunt percepute ca sarcini formale ale fiecărui profesor, ci se realizează mai mult
indirect/informal, în practica educaţională sau, după caz, respectiv ca sarcină explicită a orei
de „Consiliere şi orientare” pentru orientarea educațională/ca sarcină de lucru a cadrelor
didactice care lucrează cu copii cu nevoi speciale pentru colaborarea în vederea elaborării
planurilor individuale de dezvoltare.
4.4. Teme propuse pentru programul de formare CRED
Profesorii investigați au propus o seire de teme obligatorii, dar și teme opționale p
care programul de formare să le cuprindă.
Propuneri de module obligatorii de formare (%)

Tema menționată cu cea mai amplă frecvență (41%) face referire la modalități de
adaptare a predării-învățării la specificul elevilor cu care lucrează fiecare profesor. Ca
urmare, cu prioritate, profesorii așteaptă o abordare aplicată a temelor de formare, cu exemple
de măsuri prin care curriculumul național poate fi aplicat și adaptat la nevoile și interesele
diferitelor grupuri de elevi.
O altă temă menționată ca fiind prioritară se referă la practicile didactice în favoarea
dezvoltării competențelor (33%).
Un sfert dintre respondenți vizează strategii de evaluare a elevilor. Deși aparent
teoretică și destul de promovată la nivelul formării continue a cadrelor didactice, această temă
rămâne prioritară din multiple cauze: orice schimbare amplă la nivel curricular presupune o
schimbare de abordare și la nivel de evaluare (în diada curriculum–evaluare); noile programe
școlare formulează recomandări specifice și inovative în domeniul evaluării de proces;
evaluările naționale sunt construite după modele noi în comparație cu practicile de evaluare
curente din sistemul educațional românesc.
Contextualizarea curriculumului (de ce fac ceea ce fac?) este o temă menționată de
22% dintre profesori. Acest aspect vizează dezvoltarea unui context de reflexivitate asupra
modului în care fiecare profesor aplică noile programe școlare. Atât la nivelul profesorilor,
cât și la nivelul elevilor, etape de reflecție asupra a ceea ce faci (predai/înveți) constituie o
verigă importantă a ciclului unei predări/învățări eficiente (ex. modelul învățării experiențiale
al lui Kolb).
Profesorii sunt interesați și de teme centrate pe proiectarea didactică fără
formalism, bazată pe proces (20%) sau utilizarea manualului și a altor resurse
curriculare (11%). În acest caz, detalierile oferite de profesori au menționat promovarea, în
cadrul formării, a resurselor didactice de calitate existente pe piața românească/în mediul
online, astfel încât cât mai mulți dintre profesori să aibă acces la acestea.
Tema privind implementarea și managementul curriculumului la decizia școlii
CDS a fost menționată de numai 7% dintre profesori – în condițiile în care ponderea acestui
tip de curriculum nu este semnificativ mai amplă în noile planuri de învățământ, comparativ
cu cele anterioare, iar practicile de dezvoltare/alegere a CDS sunt – la nivel general –
deficitare în sistemul educațional românesc.

O altă temă menționată de mulți dintre profesori ca o nevoie obligatorie pentru toți
profesorii face referire la lucrul cu copiii cu cerințe educaționale speciale CES. Chiar dacă
nu toți profesorii lucrează în fiecare an cu astfel de elevi, datele de cercetare evidențiază
nevoi importante de pregătire în acest domeniu, cu atât mai mult cu cât formarea inițială a
profesorilor nu aduce contribuții importante în acest domeniu, iar tendința sistemului de
învățământ – coroborată cu politicile educaționale europene – este de creștere a numărului de
copii cu CES incluși în învățământul de masă, concomitent cu scăderea numărului lor în
învățământul special. Principiile incluziunii sunt puţin promovate în şcoala românească, iar
opiniile exprimate de cadrele didactice în contextul prezentei cercetări evidenţiază lipsa de
abilităţi, concomitent cu prezenţa unor stereotipii încă accentuate.
Aproape jumătate dintre respondenți au menționat nevoia unui modul de formare
dedicat modalităților de adaptare a curriculumului la nevoile elevilor în risc de părăsire
timpurie a școlii.
O pondere de aproape 40% dintre respondenți doresc un modul de formare pe tema
modalităților de aplicare a programei de Consiliere și dezvoltare personală (pentru
diriginți) – în contextul în care noul curriculum de gimnaziu propune o programă școlară
nouă și inovativă pentru această activitate a diriginților. 13% dintre respondenți sunt interesați
de un modul de formare pentru managementul de curriculum la nivelul școlii care se
adresează cu prioritate directorilor de școli.
4.5. Estimări privind impactul posibil al programului de formare CRED
Cercetarea privind nevoile de formare a inclus și o analiză a potenţialului impact pe

care îl poate atinge programul de formare CRED. În opinia experţilor în educaţie, formarea
urmează să producă efecte la nivel de:
 actori școlari: profesori – curriculum naţional aplicat eficient şi adaptat;

practici şcolare mai bine corelate cu nevoile elevilor cu care aceştia lucrează;
motivaţie crescută pentru profesie; elevi – progres în învăţare, rezultate școlare
îmbunătăţite; părinți – încredere crescută în şcoală şi în profesori;
 practici didactice – îmbunătăţite, inovative, mai creative, mai adaptate la
nevoile elevilor;

 practici instituționale – şcoli cu comunităţi profesionale mai închegate, cu
preocupări constante pentru dezvoltare profesională şi pentru împărtăşirea de
bune practici.
În acelaşi timp, există şi opinii care nu identifică un impact semnificativ al

programului de formare CRED, pornind de la experienţe anterioare.
Pentru depăşirea unor astfel de riscuri, se propune o etapă de monitorizare şi de
follow-up în urma implementării cursului de abilitare curriculară.
5. PROIECTUL CURRICULUM RELEVANT, EDUCAȚIE DESCHISĂ PENTRU

TOȚI – CRED: PREZENTARE GENERALĂ
În contextul argumentelor prezentate în subcapitolele anterioare (3.1, 3.2), Ministerul

Educației Naționale, în calitate de beneficiar, în parteneriat cu Institutul de Științe ale
Educației, cu casele corpului didactic din județele Botoșani, Brașov, Buzău, Cluj, Olt,
Teleorman, Timiș și din municipiul București, respectiv cu inspectoratele școlare județene
Iași, Bihor și Inspectoratul Școlar al Municipiului București, au propus implementarea în
perioada 15.11.2017–14.11.2021 proiectului CURRICULUM RELEVANT, EDUCAȚIE
DESCHISĂ pentru toți – CRED, cod SMIS 2014+: 118327, proiect cofinanțat din Fondul
Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-020, Axa prioritară
6: Educație și competențe, Prioritatea de investiții 10.i Reducerea și prevenirea abandonului
școlar timpuriu și promovarea accesului egal la învățământul preșcolar, primar și secundar
de calitate, inclusiv la parcursuri de învățare formale, nonformale și informale pentru
reintegrarea în educație și formare. Acest proiect este parte integrantă a Strategiei Europa
2020 prin Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii (aprobată prin Hotărârea de
Guvern nr. 417/2015) și are la bază recomandările OECD și UNICEF incluse în documentul
de poziție „România 2017 – Studii OCDE privind evaluarea şi examinarea în domeniul
educației”.
Obiectivul general al proiectului îl reprezintă prevenirea părăsirii timpurii a școlii
prin măsuri sistemice de aplicare inovativă și sustenabilă a noului curriculum național,
urmărind creșterea accesului la experiențe de învățare de calitate ale elevilor din învățământul
preuniversitar primar și gimnazial.

În cadrul proiectului CRED se va realiza abilitarea curriculară a 55.000 de cadre
didactice (15.000 din învățământul primar și 40.000 din învățământul gimnazial), în vederea
unei abordări metodologice centrate pe competențe-cheie, în acord cu noul curriculum. În
acest scop, în perioada ianuarie-august 2018, a fost realizată o cercetare pentru
fundamentarea programului de formare, cercetare de specialitate care evidențiază nevoile
variate de formare ale profesorilor, în contextul noului curriculum din învățământul primar și
gimnazial. De asemenea, analiza surprinde nevoile de sprijin în aria adaptării activităților de
învățare la nevoile specifice ale fiecărui elev, în special ale celor aflați în risc de abandon
școlar.
În baza celor menționate mai sus vor fi organizate 2.750 grupe de profesori în toate
județele și în Capitală, grupe care vor beneficia de 330.000 ore de formare la nivel național,
implicând aportul a 900 de formatori, vor fi elaborate 18 ghiduri metodologice care vor
acoperi toate disciplinele prevăzute în noile planuri-cadru pentru învățământul primar și
gimnazial, respectiv 7.200 de resurse educaționale deschise (RED) pentru toate disciplinele.
Acestea vor fi accesibile elevilor și cadrelor didactice, atât în centrele de resurse educaționale
deschise, cât și pe o platformă on-line de e-learning. Va fi facilitate astfel în rândul
decidenților și partenerilor educaționali o abordare curriculară unitară și coerentă, centrată pe
competențe, cu scopul de a asigura oportunități egale pentru elevii aparținând grupurilor
dezavantajate, inclusiv pentru cei reintegrați în programe de tip „A doua șansă”. Totodată,
prin intermediul activităților incluse în proiectul CRED, se are în vedere creșterea calității și
relevanței educației în școlile aflate în zone cu populație vulnerabilă, ținta fiind reducerea
ratei de părăsire timpurii a învățământului prin implementarea de proiecte inovative axate pe
dezvoltarea competențelor-cheie, în contexte de învățare curriculare și extracurriculare
stimulative și motivationale, pentru cel puțin 2.500 de elevi.
Formarea celor 55.000 de cadre didactice din învățământul primar și gimnazial va fi
completată cu realizarea de cercetări și studii tematice privind aplicarea noului curriculum din
perspectiva dezvoltării competențelor-cheie, între care un rol și un loc important îl are
documentul de politici educaționale Repere pentru proiectarea și actualizarea curriculumului
național și organizarea de ateliere naționale de informare a decidenților de politici
educaționale, precum și a experților și a partenerilor educaționali relevanți.
Obiective specifice ale proiectului:
 Facilitarea unei abordări curriculare unitare și coerente, centrate pe competențe în
rândul decidenților și partenerilor educaționali, în vederea asigurării de oportunități egale
pentru elevii aparținând grupurilor vulnerabile, inclusiv cei reintegrați în programe de tip a
doua șansă.

 Promovarea unor abordări didactice centrate pe competențe prin elaborarea și
utilizarea de resurse educaționale deschise relevante pentru aplicarea la clasă a noului
curriculum pentru învățământul primar și gimnazial.
 Abilitarea curriculară a cadrelor didactice din învățământul primar și gimnazial
pentru o abordare metodologică centrată pe competențe-cheie, în acord cu noul curriculum și
adaptarea activităților de învățare la nevoile specifice ale fiecărui elev, inclusiv ale celor aflați
în risc de abandon școlar.
 Creșterea calității și relevanței activităților din școli cu populație vulnerabilă, în
vederea reducerii părăsirii timpurii a școlii, prin implementarea de proiecte inovative centrate
pe dezvoltarea competențelor-cheie a cel puțin 2.500 de elevi, în contexte de învățare
curriculare și extracurriculare stimulative și motivaționale.
 Realizarea de cercetări/studii tematice privind aplicarea noului curriculum din
perspectiva dezvoltării competențelor-cheie și sprijinirea elevilor care aparțin grupurilor
vulnerabile.
6. FORMAREA CADRELOR DIDACTICE DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ‒

GARANȚIE A REUȘITEI PROGRAMULUI CRED
Avându-se în vedere complexitatea, dimensiunea temporală, calitativă și cantitativă a

programului de formare a celor 55.000 de cadre didactice din învățământul primar și
gimnazial românesc, elementele de noutate la nivelul schimbărilor curriculare semnificative
pentru ciclurile primar și gimnazial, precum și opinia, unanim validată, conform căreia orice
schimbare semnificativă de curriculum trebuie însoțită de o etapă de pregătire a profesorilor
pentru aplicarea acesteia, formarea formatorilor și acreditarea programului de formare a
acestora reprezintă cu certitudine o precondiție și o garanție a reușitei proiectului general de
abilitare curriculară la nivelul celor 8 regiuni ale țării.
În acest sens, au fost valorificate experiențele anterioare ale sistemului educațional
românesc, în cadrul cărora principalele etape de dezvoltare a curriculumului național
(programul Băncii Mondiale) sau de implementare a unor schimbări la nivelul diferitelor
componente ale acestuia (Proiectul pentru Învățământ Rural, Programul Phare TVET,
Programul Phare Acces la educație pentru grupuri dezavantajate) au fost însoțite de etape de
formare a formatorilor, cadre didactice cu vocație din învățământul universitar și
preuniversitar, teoreticieni și practicieni desăvârșiți, pasionați de inovare și dezvoltare
personală, lideri de opinie educațională la nivel național.

Profilul formatorului selectat în cadrul programului de abilitare curriculară CRED
integrează la nivel de excelență cunoștințe inovative, competențe, deprinderi acționale și
atitudini privind domeniul ştiinţelor educaţiei şi al practicilor educaţionale naționale și
internaţionale, elementele de noutate, exemplele de bune practici din sistemul educaţional
românesc, promovând reflecția și inovaţia la nivel curricular, un domeniu cu elemente
semnificative de schimbare (centrarea pe competențe, noi conținuturi, propuneri de noi
abordări metodologice etc.), cu înțelegerea și asumarea adevărului că o programă şcolară
nouă și de calitate nu asigură prin ea însăți, în mod implicit şi direct, calitatea procesului de
predare-învăţare-evaluare.
La acestea se adaugă cunoașterea în profunzime și asumarea formativă a provocărilor
sistemul educațional românesc și european care se confruntă cu nevoi legate de specificul
generațiilor actuale de elevi (nevoi de dezvoltare diferite, interese de cunoaş-tere şi acces la
cunoaştere dincolo de şcoală/învaţă altfel), având drept consecință necesitatea unei formări
permanente, o formare care să evidențieze modul în care curriculumul și cadrul didactic se
pot adapta la nevoile educaționale ale timpului prezent și la nevoile, interesele şi motivațiile
de învăţare ale elevilor.
Un formator ce cunoaște bine politicile educaţionale din România și le asumă ca pe un
ansamblu de priorităţi legate de creşterea participării la și în viața școlii, reducerea riscului de
părăsire timpurie a școlii, sprijinirea elevilor prin demersuri curriculare și pedagogice
adecvate și mereu flexibile.
Oferta de formare la nivel național și regional în domeniul abilitării curriculare de
tipul blended-learning (formare față în față și online) propusă prin Programul CRED
pornește tocmai de la cunoașterea și valorificarea acestor cunoștințe și competențe înalte ale
formatorilor din proiect care vor asigura prin programul de formare a profesorilor participanți
la cursuri premisele pentru o pregătire unitară, inovativă și eficace a acestora.
Programul de formare continuă a fost conceput și este centrat pe o ofertă consistentă
de abilitare curriculară ce poate răspunde cu succes carenţelor formării iniţiale și continue a
cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, carențe cauzate de resursele de timp
limitate alocate practicii pedagogice, insuficienta pregătire în domenii punctuale precum
abordarea competențelor transversale sau lucrul cu elevii cu CES sau aflați în zone de risc
economic și educațional etc..

Ca urmare, oferta de formare CRED este una inovativă, așteptată de actorii școlari, cu
elemente de mare actualitate pedagogică, îmbinând metodele tradiționale cu cele moderne,
învățarea dirijată, centrată pe elev cu învățarea individuală și online, sub auspiciile celei de-a
patra revoluții industriale (revoluția 4G), promovând inovația, utilizarea de resurse de
învățare variate pentru elevi, inclusiv a resurselor educaționale deschise și a dispozitivelor și
a programelor digitale. Abordarea integrată, prin stabilirea de relații
interdisciplinare/transversale în predare și învățare va asigura abilităţi ce susţin capacitatea de
a reflecta critic asupra calităţii propriei activităţi şi de a identifica aspecte de îmbunătățit în
învățarea formală, non-formală sau informală a profesorilor și a elevilor lor, dezvoltând
totodată abilitatea de a împărtăși experiențele didactice cu alţi colegi și cu membrii
comunității sale educaționale, familiale sau de altă natură. Programul de formare a
formatorilor, desfășurat pe parcursul a două serii distincte, având ca obiective principale
dezvoltarea capacității cursanților de a înțelege modelul de proiectare curriculară pe
competențe, respectiv abilitatea de a lectura corect noile programe școlare, cu accent pe
elementele de noutate (competențe specifice, noi conținuturi, specificul activităților de
învățare etc.), pregătirea profesorilor din învățământul primar și gimnazial pentru rolul de
dezvoltator de curriculum (prin a învăţa cum se construieşte o programă pentru un opțional
integrat – dată fiind noutatea acestei categorii de opţional în curriculumul românesc, precum
şi ponderea mai redusă de CDS dezvoltat/ofertat la nivelul şcolilor), conștientizarea acestora
că au nevoie să înveţe cum să dezvolte noi roluri în activitatea cu elevii, cu accent pe cel de
facilitator al învățării, în defavoarea celui de transmiţător de informație, nu este doar unul de
pregătire propriu-zisă a formării extinse la nivel regional și național, ci și o formă de exersare
și validare a activităților viitoare ale proiectului CRED, cu accent pe competență, noutate,
câștigare de experiență și comunicare eficientă umană și organizațională.

SCOP ȘI OBIECTIVE
Scopul programului
Dezvoltarea competențelor cadrelor didactice (ca ansamblu structurat de cunoștințe, abilități,

atitudini) de a promova practici didactice eficiente la clasă, în contextul aplicării noului
curriculum (nivel primar și gimnazial).
Obiective generale ale programului
La finalizarea programului de formare, grupurile țintă vor fi capabile:
O.1. să identifice contextul în care a fost dezvoltat noul curriculum național și

principalele elemente ale modelului de proiectare curriculară centrat pe
competenţe
O.2 să sintetizeze principalele elemente de noutate promovate de programele școlare
şi schimbările solicitate de acestea la nivelul practicilor didactice
O.3. să construiască strategii de predare-învăţare-evaluare variate, care să permită
adaptarea demersului didactic la nevoile elevilor, cu accent pe elevii în risc de
excluziune

Obiective specifice ale programului
O.1. să identifice contextul în care a fost dezvoltat noul curriculum național și

principalele elemente ale modelului specific de proiectare curriculară
O.1.1. să analizeze profilul de formare al absolventului de învățământ

primar/gimnazial, din perspectiva competențelor promovate
O.1.2. să identifice instrumentele de promovare a unui nou curriculum național
O.1.3. să sintetizeze elementele centrale ale noului model de proiectare curriculară
O.1.4. să definească competența ca rezultat așteptat al învățării
O.1.5. să analizeze efectele pe care modelul de proiectare curriculară centrat pe
competenţe le determină la nivelul practicii didactice
O.1.6. să identifice modalitățile în care programa școlară fundamentează activitatea
didactică proprie
O.2. să sintetizeze principalele elemente de noutate promovate de programele școlare

şi schimbările solicitate de acestea la nivelul practicilor didactice
O.2.1. să analizeze modul în care disciplinele de studiu predate contribuie la

realizarea profilului de formare al absolventului de învățământ primar/gimnazial
O.2.2. să identifice elementele de noutate aduse de actualele programe școlare
O.2.3. să elaboreze documente de planificare/proiectare didactică, care să promoveze
dezvoltarea de competențe la nivelul elevilor
O.2.4. să construiască situații de învățare care implică utilizarea de strategii didactice
centrate pe susținerea motivației de învățare a elevilor în risc de abandon
O.2.5. să planifice activități de învățare integrate, în parteneriat cu familia și cu
comunitatea locală, în vederea prevenției părăsirii timpurii a școlii

O.2.6. să împărtășească în grupul de cursanți bune practici, cu relevanță pentru
prevenirea și rezolvarea situațiilor de părăsire timpurie a școlii
O.2.7. să elaboreze oferte pentru curriculumul la decizia școlii, capabile să răspundă
nevoilor beneficiarilor direcți ai educației
O.3. să construiască strategii de predare-învăţare-evaluare variate, care să permită

adaptarea demersului didactic la nevoile elevilor, cu accent pe elevii în risc de
excluziune
O.3.1. să proiecteze activități de învățare centrate pe dezvoltarea competențelor socio-

emoționale ale elevilor, în mod echilibrat și concordant cu competențele cognitive
O.3.2. să analizeze modalități concrete de lucru cu elevii cu dizabilități și/sau cerințe
educaționale speciale integrați în învățământul de masă
O.3.3. să identifice elemente specifice strategiilor didactice pentru elevii înscriși în
programe de tip A doua șansă
O.3.4. să dezvolte resurse educaționale deschise cu relevanță pentru disciplina
predată, pentru a susține contexte de învățare relevante pentru elevi
O.3.5. să se familiarizeze cu utilizarea unor platforme online, cu rol de facilitare a
învățării elevilor
O.3.6. să planifice activități de management eficient al curriculumului al nivelul școlii
și al clasei

COMPETENȚE VIZATE
COMPETENȚE GENERALE
(Aceste competențe vor fi specificate în Fișa competențelor și a disciplinelor – Anexă la

Atestatul de formare profesională continuă a personalului didactic)
CG 1 Identificarea principalelor caracteristici ale modelului de proiectare curriculară

centrat pe competențe şi a efectelor acestuia asupra curriculumului scris şi predat
CG 2 Aplicarea sistematică şi personalizată a programelor şcolare, promovând

activități de învățare adaptate la nevoile specifice ale elevilor, cu accent pe cei
aflaţi în risc de excluziune
CG 3 Integrarea în practica didactică a unor strategii inovative, centrate pe utilizarea

noilor tehnologii cu rol de facilitare a învăţării şi pe un management de
curriculum eficient la nivelul şcolii şi al clasei

COMPETENȚE SPECIFICE

CG 1 Identificarea principalelor caracteristici ale modelului de proiectare curriculară
centrat pe competențe şi a efectelor acestuia asupra curriculumului scris şi predat

1.1. Identificarea tendințelor de adecvare a sistemelor de educație și formare la
societatea cunoașterii, din perspectiva achiziției competențelor cheie
1.2. Compararea documentelor curriculare specifice noului curriculum național
(planuri-cadru și programe școlare) în relație cu profilul de formare al absolventului
1.3. Identificarea reperelor de realizare a proiectării unui demers didactic care
conduce la experiențe de învățare semnificativă

CG 2 Aplicarea sistematică şi personalizată a programelor şcolare, promovând
activități de învățare adaptate la nevoile specifice ale elevilor, cu accent pe cei
aflaţi în risc de excluziune

2.1. Argumentarea modului în care disciplina de studiu predată contribuie la realizarea
profilului de formare al absolventului de învăţământ primar/gimnazial
2.2. Identificarea efectelor concrete ale modelului de proiectare curriculară centrat pe
competenţe asupra activităţii didactice la disciplina de studiu predată
2.3. Lecturarea personalizată a programelor şcolare la disciplina de studiu predată, cu
accent pe elementele de noutate aduse de noul model de proiectare curriculară
2.4. Valorificarea eficientă şi creativă a programei şcolare în elaborarea documentelor
de planificare activităţii didactice la diferite niveluri (planificare calendaristică,
proiect de unitate de învăţare)
2.5. Utilizarea unor abordări metodologice variate, dinamice şi inovative în realizarea
de activităţi didactice, care să permită adaptarea demersurilor de predare-învăţare la
situaţii educaţionale variate, cu accent pe lucrul cu elevi din grupurile dezavantajate
2.6. Utilizarea de instrumente variate de evaluare a competenţelor dobândite de elevi
la disciplina predată, care să permită abordarea globală a rezultatelor şi depăşirea
clişeelor tradiţionale
2.7. Proiectarea unor demersuri educaţionale în perspectivă integrată (opţionale sau
activităţi extracurriculare), cu relevanţă directă pentru disciplina de studiu predată

CG 3 Integrarea în practica didactică a unor strategii inovative, centrate pe utilizarea
noilor tehnologii cu rol de facilitare a învăţării şi pe un management de
curriculum eficient la nivelul şcolii şi al clasei
3.1. Promovarea de strategii didactice care facilitează dezvoltarea competențelor

socio-emoționale ale elevilor, în mod echilibrat și concordant cu competențele
cognitive
3.2. Crearea de situații de învățare adaptate nevoilor individuale ale elevilor, cu accent
pe elevii cu CES și/sau dizabilitate, care să faciliteze participarea activă în activitățile
școlare și abordarea incluzivă la nivelul climatului școlar
3.3. Utilizarea în mod activ a resurselor educaționale deschise (RED) în practica
didactică, în vederea dezvoltării unor situații de învățare relevante
3.4. Utilizarea platformelor online în activitatea didactică, cu rol de facilitare a
învățării la nivelul elevilor
3.5. Promovarea unui management eficient al curriculumului într-o școală care învață

CORELAREA DURATEI CU OBIECTIVELE, COMPETENȚELE,
CONȚINUTURILE PROGRAMULUI DE FORMARE CONTINUĂ
Competențe specifice Conținuturi Obiective specifice

1.1. Identificarea tendințelor de TEMA 1.1. Context O.1.1. să analizeze profilul de
adecvare a sistemelor de și competențe cheie formare al absolventului de
educație și formare la societatea învățământ primar/gimnazial, din
cunoașterii, din perspectiva perspectiva competențelor
achiziției competențelor cheie promovate
O.1.2. să identifice instrumentele
de promovare a unui nou
curriculum național
1.2. Compararea documentelor TEMA 1.2. O.1.3. să sintetizeze elementele
curriculare specifice noului Componentele centrale ale noului model de
curriculum național (planuri- curriculumului proiectare curriculară
cadru și programe școlare) în național. Profilul de
O.1.4. să definească competența
relație cu profilul de formare al formare
ca rezultat așteptat al învățării
absolventului
1.3. Identificarea reperelor de TEMA 1.3. O.1.5. să analizeze efectele pe

realizare a proiectării unui Elementele de care modelul de proiectare
demers didactic care conduce la noutate promovate curriculară centrat pe competenţe
experiențe de învățare în noile programe le determină la nivelul practicii
semnificativă școlare didactice
O.1.6. să identifice modalitățile în
care programa școlară
fundamentează activitatea
didactică proprie
2.1. Argumentarea modului în Tema 2.1. Profilul de O.2.1. să analizeze modul în care
care disciplina de studiu predată formare al disciplinele de studiu predate
contribuie la realizarea absolventului din contribuie la realizarea profilului
profilului de formare al perspectiva de formare al absolventului de
absolventului de învăţământ disciplinei de studiu învățământ primar/gimnazial
primar/gimnazial
2.2. Identificarea efectelor Tema 2.2. O lectură O.2.2. să identifice elementele de

concrete ale modelului de conştientă şi noutate aduse de actualele
proiectare curriculară centrat pe sistematică a noii programe școlare
competenţe asupra activităţii programe şcolare
didactice la disciplina de studiu
predată
2.3. Lecturarea personalizată a
programelor şcolare la disciplina
de studiu predată, cu accent pe
elementele de noutate aduse de
noul model de proiectare
curriculară
2.4. Valorificarea eficientă şi Tema 2.3. O.2.3. să elaboreze documente de
creativă a programei şcolare în Proiectarea planificare/proiectare didactică,
elaborarea documentelor de didactică, dincolo de care să promoveze dezvoltarea de
planificare activităţii didactice la formalism competențe la nivelul elevilor
diferite niveluri (planificare
calendaristică, proiect de unitate
de învăţare)
2.5. Utilizarea unor abordări Tema 2.4. Abordări O.2.4. să construiască situații de
metodologice variate, dinamice metodologice – în şi învățare care implică utilizarea de
şi inovative în realizarea de dincolo de programa strategii didactice centrate pe
activităţi didactice, care să şcolară susținerea motivației de învățare a
permită adaptarea demersurilor elevilor în risc de abandon
de predare-învăţare la situaţii
O.2.6. să împărtășească în grupul
educaţionale variate, cu accent
de cursanți bune practici, cu
pe lucrul cu elevi din grupurile
relevanță pentru prevenirea și
dezavantajate
rezolvarea situațiilor de părăsire
timpurie a școlii

2.6. Utilizarea de instrumente Tema 2.5. Evaluarea O.2.4. să construiască situații de
variate de evaluare a nivelului de învățare care implică utilizarea de
competenţelor dobândite de performanţă al strategii didactice centrate pe
elevi la disciplina predată, care competenţelor susținerea motivației de învățare a
să permită abordarea globală a specifice elevilor în risc de abandon
rezultatelor şi depăşirea clişeelor
O.2.6. să împărtășească în grupul
tradiţionale
de cursanți bune practici, cu
relevanță pentru prevenirea și
rezolvarea situațiilor de părăsire
timpurie a școlii
2.7. Proiectarea unor demersuri Tema 2.6. Dincolo O.2.5. să planifice activități de
educaţionale în perspectivă de trunchiul comun: învățare integrate, în parteneriat
integrată (opţionale sau activităţi programa de cu familia și cu comunitatea
extracurriculare), cu relevanţă opţional locală, în vederea prevenției
directă pentru disciplina de părăsirii timpurii a școlii
studiu predată
O.2.7. să elaboreze oferte pentru
curriculumul la decizia școlii,
capabile să răspundă nevoilor
beneficiarilor direcți ai educației

3.1. Promovarea de strategii Tema 3.1. Consiliere O.3.1. să proiecteze activități de
didactice care facilitează şi dezvoltare învățare centrate pe dezvoltarea
dezvoltarea competențelor personală; CES competențelor socio-emoționale
socio-emoționale ale elevilor, în ale elevilor, în mod echilibrat și
mod echilibrat și concordant cu concordant cu competențele
competențele cognitive cognitive
3.2. Crearea de situații de O.3.2. să analizeze modalități
învățare adaptate nevoilor concrete de lucru cu elevii cu
individuale ale elevilor, cu dizabilități și/sau cerințe
accent pe elevii cu CES și/sau educaționale speciale integrați în
dizabilitate, care să faciliteze învățământul de masă
participarea activă în activitățile
O.3.3. să identifice elemente
școlare și abordarea incluzivă la
specifice strategiilor didactice
nivelul climatului școlar
pentru elevii înscriși în programe
de tip A doua șansă
3.3. Utilizarea în mod activ a Tema 3.2. Resurse O.3.4. să dezvolte resurse
resurselor educaționale deschise Educaţionale educaționale deschise cu relevanță
(RED) în practica didactică, în Deschise RED şi pentru disciplina predată, pentru a
vederea dezvoltării unor situații platforme online susține contexte de învățare
de învățare relevante pentru învăţare relevante pentru elevi
3.4. Utilizarea platformelor O.3.6. să se familiarizeze cu
online în activitatea didactică, utilizarea unor platforme online,
cu rol de facilitare a învățării la cu rol de facilitare a învățării
nivelul elevilor elevilor
3.5. Promovarea unui Tema 3.3. O.3.7. să planifice activități de
management eficient al Managementul management eficient al
curriculumului într-o școală care curriculumului curriculumului al nivelul școlii și
învață al clasei

PLANUL-CADRU DE FORMARE
Programul de formare cuprinde trei categorii de module:
 MODUL 1. Un nou curriculum național pentru învățământul primar şi gimnazial –

conceptualizări necesare
Este un modul de context, care vizează aspecte generale privind abordarea noului
Curriculum național pentru învățământul primar/gimnazial și care oferă clarificări
conceptuale privind noul curriculum. Acest modul este comun pentru toate cadrele
didactice, indiferent de nivelul de studiu la care acestea își desfășoară activitatea
didactică.
 MODUL 2. Aplicarea noului Curriculum naţional pentru învăţământul primar.

Disciplinele de studiu din perspectiva didacticii specialităţii
 MODUL 3. Aspecte transversale în abordarea şi implementarea curriculumului

naţional
Este un modul care include trei pachete tematice. Fiecare cursant optează pentru un
singur pachet tematic din cele trei:
 Consiliere şi dezvoltare personală. Rolul cadrului didactic în construirea și

dezvoltarea unor medii de învățare incluzive
 Resurse Educaţionale Deschise RED şi platforme online pentru învăţare
 Management de curriculum la nivelul școlii și al clasei
.

 Durata programului:
Nr. ore program de formare 120 ore

Nr. ore formare total 116 ore
 Nr. ore formare faţă-în-faţă 56 h
 Nr. ore formare online 60 h
Nr. ore evaluare finală 4h
Nr. ore teorie 20h 16,6%
Nr. ore aplicații practice 88h 73,4 %
Nr. ore evaluare 12h 10%
(4h faţă-în-faţă + 4 h online + 4h
finală)

Nr. Din care: Nr. Din care:
Nr. ore ore
Teorie
Teorie
Practică
Practică
Evaluare
Evaluare
Tema ore față- online
total în-
față
MODUL 1. Un nou 28h 16h 3h 12h 1h 12h 2h 9h 1h
Curriculum național pentru
învățământul primar şi
gimnazial – conceptualizări
necesare
Tema 1.1. Competențele cheie – 6h 4h 1h 3h - 2h 1h 1h -
repere de adecvare a sistemelor
de educație și formare europene
la societatea cunoașterii
Tema 1.2. Noul Curriculum 11 h 6h 1h 5h - 5h 1h 4h -
naţional - o perspectivă asupra
documentelor curriculare
Tema 1.3. Proiectarea 11 h 6h 1h 4h 1h 5h - 4h 1h
demersului didactic, demers
esențial pentru experiențe de
învățare semnificativă
MODUL 2. Aplicarea noului 60h 28h 5h 21h 2h 32h 5h 25h 2h
Curriculum naţional pentru
învăţământul primar/
gimnazial. Disciplinele de
studiu din perspectiva
didacticii specialităţii
Tema 2.1. Profilul de formare al 2h 1h 30' 30' - 1h 1h - -
absolventului din perspectiva
disciplinei de studiu
Tema 2.2. O lectură conştientă 8h 3h 30' 1h30' 1h 5h 1h 2h30' 1h30'
şi sistematică a noii programe
şcolare

Tema 2.3. Proiectarea didactică, 14h 6h 1h 4h30' 30' 8h 1h 6h30' 30'
dincolo de formalism
Tema 2.4. Abordări 12h 6h 1h 5h - 6h 1h 5h -
metodologice – în şi dincolo de
programa şcolară
Tema 2.5. Evaluarea nivelului 12h 6h 1h 5h - 6h 30' 5h30' -
de performanţă al
competenţelor specifice
12h 6h 1h 4h30' 30' 6h 30' 5h30' -
Tema 2.6. Dincolo de trunchiul
comun: programa de opţional
MODUL 3. Aspecte 28h 12h 2h 9h 1h 16h 3h 12h 1h

transversale în abordarea şi
implementarea
curriculumului naţional (o
singură temă/cursant, la alegere)
Pachet 3.1. Consiliere şi 28h 12h 2h 9h 1h 16h 3h 12h 1h
dezvoltare personală. Rolul
cadrului didactic în construirea
și dezvoltarea unor medii de
învățare incluzive
Pachet 3.2. Resurse 28h 12h 2h 9h 1h 16h 3h 12h 1h
Educaţionale Deschise RED şi
platforme online pentru învăţare
Pachet 3.3. Management de 28h 12h 2h 9h 1h 16h 3h 12h 1h
curriculum la nivelul școlii și al
clasei
Total activități predare- 116h 56h 10h 42h 4h 60h 10h 46h 4h
învățare
Evaluare finală 4h
TOTAL program de formare 120h

Platforma de formare online EduCred
Programul de formare vizează și elaborarea, analiza critică și (re)utilizarea de

către cadre didactice a resurselor educaționale deschise. De aceea, abordează dintr-o
perspectivă pedagogică instrumentele online și resursele în format digital care pot fi utilizate
pentru activități de învățare – atât explicit, cât și implicit. Pe de o parte, conținutul
programului contribuie la dezvoltarea profesională continuă a cadrelor didactice pe
componenta utilizării TIC prin oferirea unor exemple și sugestii concrete, utile în proiectarea,
desfășurarea și evaluarea situațiilor educative asociate parcurgerii curriculumului prescris de
la disciplina pe care o predau. Pe de altă parte, metodologia de formare și facilitățile
platformei permit exersarea, înțelegerea și aplicarea directă a cunoștințelor – formarea de
abilități specifice sferei digitale educaționale își găsește componenta acțională pe aceeași
platformă de elearning.
Astfel,
(1) Suportul de curs va fi accesibil participanților în format electronic, pe o
platformă virtuală unde se vor desfășura și activitățile la distanță, interacțiunile dintre
cursanți și dintre cursanți și formatori, evaluarea formativă, activitățile de suport în
învățare și pentru elaborarea portofoliului. Versiunea actuală a platformei de elearning,
disponibilă pe Google Classroom, va fi completată cu module și facilități Moodle, integrate
pe educred.ro. Exemplele, resursele și aplicațiile prezentate în cadrul cursului sunt disponibile
pentru testare pe platforma Google Classroom (codul cursului: z1vexc)
(2) Activitățile de pe platformă contribuie implicit la dezvoltarea competențelor
de utilizare a noilor tehnologii pentru proiectarea, desfășurarea și evaluarea activităților
de învățare, precum și pentru dezvoltare profesională continuă. Unele activități sunt
sugerate sau solicitate în parcursul de formare – discuții în comunități virtuale, adnotări pe
texte online, completarea profilului și portofoliului digital, încărcarea de resurse educaționale
deschise, căutarea, aprecierea (social voting) și modificarea resurselor digitale existente.
Resursele elaborate în cadrul exercițiilor aplicative vor fi disponibile public pe
platforma educred, pentru interevaluare și cu rol de exemplu, precum și pentru evaluarea
finală, realizată de profesorii formatori. Însă fiecare resursă construită se poate reconstitui
ulterior de către cursanți pe orice altă platformă educațională virtuală suficient de complexă

(actualizată) sau în alte aplicații online disponibile pe Internet (ex: Edpuzzle, Socrative,
Symbaloo, Classtools, iTeach etc.). Elementul central constă de fapt în maniera în care se
proiectează, se desfășoară și se evaluează pedagogic secvențe de „instruire asistată de
calculator”, cu suportul resurselor educaționale digitale, independent de suportul tehnologic.
În plus, cadrele didactice vor învăța să-și construiască sau să reutilizeze, utilizând eventual
platforme online specializate, resursele digitale de care au nevoie și care le susțin pe deplin
obiectivele de învățare elaborate pentru fiecare temă și pentru fiecare grup(-clasă).
Pe parcursul formării, participanții alcătuiesc un portofoliu online care cuprinde
resurse în format digital (incluzând micro-planuri de activități de învățare în cadrul cărora
aceste resurse digitale se pot valorifica pedagogic în activitățile cu elevii).
Astfel se urmărește:
 Dezvoltarea capacității de transpunere a situațiilor educative convenționale în scenarii
didactice mixte, combinând activități față-în-față și cu suport TIC, prin corelarea
reperelor conceptuale pedagogice cu posibilitățile oferite de instrumentele și resursele
educaționale digitale.
 Dezvoltarea competențelor de proiectare a situațiilor educative cu componentă TIC și
a materialelor suport în format digital.
 Formarea abilităților de elaborare de resurse în format digital pentru activități
interactive, utilizând instrumente predefinite și șabloane oferite de platforme
educaționale online.
 Dezvoltarea competențelor de proiectare a strategiilor, metodelor și instrumentelor de
evaluare, încorporând elemente ale TIC.
Bazele de date de pe server (resurse, date personale), accesul la conturile de utilizator,

moderator, administrator, precum și procedurile de interogare, recuperare a parolelor etc. sunt
securizate la nivelul standardelor actuale de securitate a datelor.
Scurtă privire asupra modului de utilizare a platformei de elearning și resurse Educred
Cadrele didactice participante la formare au acces la:

 toate materialele de curs, organizate pe mai multe niveluri: tematic (în logica
metodologiei de formare), pe tip de activitate și resursă (text, discuții, sarcini de lucru/
teme, resurse suplimentare);
 resurse educaționale digitale;

 forumuri de discuții și grupuri, unde pot iniția teme de dezbateri și pot participa la
sesiuni de consultare;
 paginile de profil ale celorlalți participanți, constituite ca portofolii de activitate.
Autentificarea pe platformă se face prin utilizarea adresei de email alocate fiecărui participant
la formare. Cursanții vor fi anunțați despre debutul unui curs conform unei planificări
prealabile.
În activitățile de instruire vor fi utilizare două instrumente pentru realizarea cursurilor și
difuzarea materialelor de învățare cursanților. Prima platformă este dedicată realizării și
organizării materialelor pentru participanții din cadrul proiectului și este organizată folosind
Google Classroom, aplicație care permite o utilizare facilă atât din partea creatorilor de
cursuri, cât și a curanților.
Platforma Educred prin Google Classroom oferă următoarele caracteristici:
 organizarea materialelor de curs
 constituirea unor formulare de evaluare
 atașarea unor materiale suport pentru fiecare topic și material al cursului
 reutilizarea materialelor în cadrul altor cursuri atunci când este necesar
Ceea ce face din Classroom un instrument flexibil este posibilitatea inserării din zona
propriilor resurse ale instructorilor a materialelor necesare cursanților. În funcție de necesități
acestea pot fi revizuite și îmbunătățite continuu, modificările fiind reflectate direct la
accesare, fără a fi nevoie de parcurgerea unor pași suplimentari.
Classroom permite stabilirea unui dialog mediat cu toți cursanții, aceștia având la dispoziție
mecanisme de comentariu pentru fiecare material în parte.
Testarea cursanților se face prin elaborarea unor aplicații motorizate de GooleForms, ceea ce
conferă nu numai posibilitatea de testare variată, dar și vizualizarea datelor în timp real.
Toate cursurile pot fi pregătite în avans, sistemul permițând o planificare a debutului sesiunii,
cât și încheierea acesteia prin intermediul sincronizării unui alt instrument al platformei -
Google Calendars.

PROGRAMA DE FORMARE /MODULE
1. Competențe specifice ale modulului de formare

2. Conținuturi asociate modulului de formare
3. Bugetul de timp alocat modulului de formare, pe conținuturi tematice, pe tipuri
de activități și pe forme de organizare a programului
4. Strategii de formare utilizate în cadrul modulului
5. Strategii de evaluare de parcurs utilizate din cadrul modulului
6. Schița/rezumatul modulului
7. Bibliografie

FIȘĂ REZUMATIVĂ
MODUL 1. Un nou Curriculum național pentru învățământul primar şi gimnazial –

1. Competențe specifice
La finalul parcurgerii acestui modul, cursanții vor dobândi următoarele competențe:
 Identificarea tendințelor de adecvare a sistemelor de educație și formare la societatea

cunoașterii din perspectiva achiziției competențelor cheie
 Compararea documentelor curriculare specifice noului curriculum național (planuri-cadru
și programe școlare) în relație cu profilul de formare al absolventului
 Identificarea reperelor de realizare a proiectării unui demers didactic care conduce la
experiențe de învățare semnificativă
2. Conținuturi asociate modulului
Tema 1.1. Competențele cheie – repere de adecvare a sistemelor de educație și formare

europene la societatea cunoașterii
Tema 1.2. Noul Curriculum naţional – o perspectivă asupra documentelor curriculare

Noile planuri-cadru de învăţământ pentru primar şi gimnaziu în relație cu
profilul de formare al absolventului
 Noile programe școlare pentru primar şi gimnaziu în relație cu profilul de
formare al absolventului
Tema 1.3. Proiectarea demersului didactic, demers esențial pentru experiențe de învățare
semnificativă
 Proiectarea demersului didactic – repere de realizare

 Proiectarea unei programe de opțional

3. Bugetul de timp alocat modulului, pe conținuturi tematice, pe tipuri de activități și
pe forme de organizare a programului
Titlu modul / tema Nr. Faţă-în-faţă Online

total
Total
teorie
evaluare
Total
teorie
evaluare
practica
practica
ore
Modul 1. Un nou 28h 16h 3h 12h 1h 12h 2h 9h 1h

Curriculum național
pentru învățământul
primar şi gimnazial –
Tema 1.1. Competențele 6h 4h 1h 3h - 2h 1h 1h -
cheie – repere de adecvare
a sistemelor de educație și
formare europene la
societatea cunoașterii

total
Total
teorie
evaluare
Total
teorie
evaluare
practica
practica
ore
Tema 1.2. Noul 11 h 6h 1h 5h - 5h 1h 4h -

Curriculum naţional - o
perspectivă asupra
documentelor curriculare
 Noile planuri-cadru 5h30' 3h 30' 2h30' - 2h30' 30' 2h -
de învăţământ
pentru primar şi
gimnaziu în relație
cu profilul de
formare al
absolventului
 Noile programe 5h30' 3h 30' 2h30' - 2h30' 30' 2h -
școlare pentru
primar şi gimnaziu
în relație cu
profilul de formare
al absolventului
Tema 1.3. Proiectarea 11 h 6h 1h 4h 1h 5h - 4h 1h
demersului didactic,
demers esențial pentru
experiențe de învățare
semnificativă
 Proiectarea 6h 4h 30' 2h30' 1h 3h - 2h 30'
demersului didactic
– repere de
realizare
 Proiectarea unei 5h 2h 30' 1h30' - 2h - 2h 30'
programe de
opțional

4. Conţinuturi corelate cu strategii de formare utilizate (metode şi tehnici, forme şi
modalităţi de organizare şi desfăşurare a activităţilor de formare)

FORMARE FAŢĂ-ÎN-FAŢĂ
Conţinuturi Resurse materiale
Strategii de formare
Tema 1.1. Competențele cheie – repere de adecvare a sistemelor de educație și formare

europene la societatea cunoașterii
Competențele - Discuții în grup pentru rezolvarea diverselor Resurse
cheie – repere de teme care apar pe parcursul suportului de curs documentare şi de
adecvare a - Reflecții individuale urmate de prezentări fie în lucru
sistemelor de sistemul town meeting fie în sistemul
flipchart
educație și pro/contra
formare europene videoproiector
la societatea
laptop
cunoașterii
conexiune Internet
consumabile -
markere,
culori/carioci,
post-it-uri,
foarfecă, hârtie
albă şi colorată, foi
flipchart
Tema 1.2. Noul Curriculum naţional – o perspectivă asupra documentelor curriculare

Noile planuri- - Lucru în grupuri mici pentru analizarea Resurse
cadru de modului de reflectare în planul-cadru a documentare şi de
învăţământ principiilor care fundamentează elaborarea lucru
pentru primar şi acestuia
flipchart
gimnaziu în - Prezentare PPT – modul de corelare a
relație cu profilul componentelor programei școlare videoproiector
de formare al
laptop
absolventului
Noile programe conexiune Internet
școlare pentru
consumabile -
primar şi
markere,
gimnaziu în
culori/carioci,
relație cu profilul
post-it-uri,
de formare al
foarfecă, hârtie
absolventului
albă şi colorată, foi
flipchart
Tema 1.3. Proiectarea demersului didactic, demers esențial pentru experiențe de
Proiectarea - discuții în perechi/ pe grup referitoare la resurse
demersului semnificația lecturii personalizate a programei documentare şi de
didactic – repere școlare lucru
de realizare - discuții (think/ pair/ share) referitoare la rolul
unității de învățare ca element generator al flipchart
planificării calendaristice videoproiector
- activitate în perechi pentru realizarea unei
planificări calendaristice/ unui proiect de unitate de laptop
învățare conexiune Internet
consumabile -
markere,
culori/carioci,
post-it-uri,
foarfecă, hârtie
albă şi colorată,
foi flipchart

Proiectarea unei - împărtășirea de către participanți a experienței
programe de proprii privind realizarea unei programe de opțional
opțional
- activitate pe grupe pentru realizarea unor secțiuni
ale programei de opțional
FORMARE ONLINE
Conţinuturi Strategii de formare Resurse materiale
Tema 1.3. Proiectarea demersului didactic, demers esențial pentru experiențe de
Proiectarea laptop
- Prezentarea și discutarea pe forum a unor
demersului conexiune Internet
teme/aplicații din cele propuse în suportul de
didactic – repere
formare, convenite între formator și cursanți
de realizare
5. Strategii de evaluare de parcurs utilizate în cadrul modulului
Fiecare secvență de formare propune numeroase activități interactive, cu un important

caracter evaluativ (evaluare reflexivă, evaluarea activităților de grup, evaluare frontală). De
exemplu, secvența de mai jos urmărește să ofere cursanților ocazia de a reflecta în mod
sistematic cu privire la abordarea competențelor în activitatea la clasă și provocările pe care
această abordare le aduce în învățământul tradițional:
Documentul european face referire la lumea interconectată și la nevoia de pregătire a tinerilor

pentru a răspunde provocărilor acesteia. Credeți că practicile didactice actuale din școala
românească pregătesc tinerii pentru provocările unei societăți dinamice, interconectate?
Documentul european afirmă explicit: Toate competențele cheie sunt în mod egal importante,
pentru că fiecare dintre ele poate contribui la o viață de succes în societatea cunoașterii.
Reprezintă acest enunț un motiv legitim pentru a reconstrui curriculumul național pe baza
unui plan cadru unde, în locul disciplinelor de studiu cu care ne-am obișnuit, să avem
competențele cheie? Ar reprezenta aceasta o soluție viabilă pentru dezvoltarea competențelor
cheie?

Competențele cheie se raportează atât la viață personală („acasă”, „în timpul liber”) cât și la
viață socială și profesională. Pornind de la experiența pe care o aveți, practicile actuale se
raportează la aceste două dimensiuni? Cum anume?
Temele de evaluare vor oferi, de asemenea, ocazii fiecărui participant de a-și exprima opiniile
cu privire la provocările anticipate pentru rolul important pe care îl vor avea. Feed-back-ul
oferit în cadrul sesiunilor de formare va sprijini procesul de ajustare a programului de
formare din perspectiva conținutului (teme și sub-teme abordate, alocările orare, metode și
resurse de învățare etc.). De asemenea, activitățile de evaluare vor urmări ajustarea
strategiilor de formare care să susțină un climat pozitiv și o atmosferă bună de învățare.
Fiind un modul introductiv, activitățile de evaluare vor fi, în principal, focalizate pe activități
de tip evaluare de parcurs. Rezultatele acestor activități se vor concretiza în piese de
portofoliu, care vor face parte din portofoliul final de evaluare al întregului program de
formare a formatorilor. Principalele sarcini de învățare sunt prezentate mai jos:
 In cadrul aplicațiilor, ai gândit un demers didactic care să vizeze o metodologie

centrată pe competențe cheie. Alege una dintre opțiunile la care te-ai gândit și
dezvoltă un exemplu atât de interesant încât să te bucure să-l împărtășești cu
formatorul și colegii! De asemenea, acest exemplu trebuie să fie aplicabil la clasă.
Elaborează-l astfel încât să poată fi aplicat în cadrul unei activități cu elevii tăi.
 În figura de mai jos este inclus, pentru clasa a VI-a, numărul de ore/ săpt. conform
planului-cadru, precum şi spaţii pentru completarea schemelor orare pentru două clase
a VI-a care pot funcționa în două şcoli (şcoala A şi şcoala B). Completaţi în tabel
schemele orare ale claselor celor două clase. Referitor la disciplinele opţionale, luaţi
în considerare următoarele aspecte de interes pentru elevi şi pentru părinţii lor, ca
definitorii în alegerile pe care le fac din oferta de opţionale propusă de şcoală.
 Realizați un plan de sesiune de formare pentru prezentarea programei școlare la un
grup de profesori participanți la etapa următoare a programului de formare.
 Includeți în portofoliu o listă a unităților de învățare pe care le prefigurați de parcurs
în anul școlar următor la clasa a VII-a (dacă predați la gimnaziu) sau la o disciplină la
alegerea dvs. (dacă predați la primar).

6. Schița/rezumatul modulului
Temele acestui modul au rolul de a introduce cursanții în modelul de proiectare care a stat la
baza dezvoltării noului curriculum național și a provocărilor pe care o abordare bazată pe
competențe îl are pentru activitatea de la clasă. Prima temă abordează competențele ca bază a
dezvoltării curriculare și procesul de adecvare a sistemelor de educație și formare la
societatea cunoașterii din perspectiva achiziției competențelor cheie. Această temă, cu un
accentuat caracter aplicativ explorează modul în care disciplinele tradiţionale pot deveni
instrumentele de lucru, bază de operare pentru formarea competenţelor cheie. De asemenea,
tema propune un cadru de analiză a provocărilor cu care se confruntă profesorii formați
monodisciplinar în acest demers ce pare a fi greu de aplicat la clasă.
A doua temă urmărește o prezentare sistematică a documentelor curriculare specifice noului

curriculum național) în relație cu profilul de formare al absolventului. Cursul abordează
documentele care reglementează modalităţile prin care şcoala poate asigura atingerea
finalităţilor educaţionale, astfel încât să ofere fiecărui elev şanse egale pentru dezvoltarea
personală şi profesională și pentru inserţia socială: planurile-cadru și programele școlare. Este
investigată semnificaţia şi pe modul de generare a planurilor-cadru și programelor școlare
pornind de la profilul de formare. De asemenea, sunt analizate prejudecăţi curente privind
documentele curriculare (de exemplu, planurile-cadru nu se reduc la tabele cu discipline
şcolare şi alocări orare asociate, care influenţează exclusiv norma didactică; intervenţiile
coerente de modificare a planurilor-cadru nu presupun modificări arbitrare de alocări orare
etc.).

Ultima temă are ca focalizare reperele de realizare a proiectării unui demers didactic care
conduce la experiențe de învățare semnificativă. Această componentă a programului de
formare (Modulul 1) abordează raportarea profesorului la prevederile programei şi la spiritul
acestor prevederi. Proiectarea demersului didactic este prezentată ca premisă a aplicării
programei şcolare la clasă și ca activitate prin care profesorul îşi propune etape şi acţiuni de
parcurs şi de realizat în predare-învăţare-evaluare. Sunt explorate dimensiuni esențiale ale
demersului de proiectare prin raportare la programă: lectura integrală şi personalizată a
programei școlare; elaborarea planificării calendaristice; proiectarea unităților de învățare. De
asemenea, această temă include și repere de proiectare pentru programele de opțional,
conform noului Curriculum național. Programul de formare urmărește să clarifice faptul că
aceste programe se elaborează după modelul de proiectare pe competenţe al programelor de
trunchi comun în vigoare pentru clasa respectivă şi că au aceeaşi structură cu respectivele
programe de trunchi comun.
7. Bibliografie
 Crișan, A. et al. (1998) Curriculum naţional pentru învăţământul obligatoriu. Cadru de

referinţă. CNC-MEN, Bucureşti: Editura Corint.
 Cucoş C. (2002) Pedagogie. Iaşi: Editura Polirom.
 Singer, M. (coord.) (2001, 2002) Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor
şcolare – primar-gimnaziu, Editura S.C. Aramis Print s.r.l., Bucureşti.
 Singer, M. et al. (coord.) (2000) Spre un nou tip de liceu – un model de proiectare
curriculară centrat pe competențe in Programe școlare pentru clasa a X-a, București:
Humanitas Educațional.
 *** Repere pentru proiectarea şi actualizarea curriculumului naţional. Document de
politici educaţionale, versiune de lucru, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, mai, 2016.
Disponibil la adresa http://www.ise.ro/?s=document+politici%2C+mai+2016 (accesat în
10 ianuarie 2019).
 *** Metodologia privind elaborarea şi aprobarea curriculumului şcolar – planuri-cadru
de învăţământ şi programe şcolare, (aprobată prin ordinul ministrului educaţiei naţionale
nr. 3593/ 18.06.2014). Disponibilă la adresa http://www.ise.ro/metodologie-privind-
elaborarea-si-aprobarea-curriculumului-scolar (accesată în 10 ianuarie 2019).
 *** Planuri-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar, aprobate prin OMEN nr.
3371/12.03.2013. Disponibile la adresa http://programe.ise.ro/Actuale.aspx (accesate în
10 ianuarie 2019).

 *** Planuri-cadru de învăţământ pentru învăţământul gimnazial, aprobate prin OMENCS
nr. 3590/5.04.2016. Disponibile la adresa http://programe.ise.ro/Actuale.aspx (accesate în
10 ianuarie 2019).
 *** Ordin privind modificarea şi completarea OMENCS nr. 3590/2016 privind aprobarea
planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul gimnazial. Disponibil la adresa
http://programe.ise.ro/Actuale.aspx (accesat în 10 ianuarie 2019).
 *** OMEC nr. 3638/11.04.2001 cu privire la aplicarea Planului-cadru de învăţământ
pentru clasele a V-a – a VIII-a. Disponibil la adresa http://programe.ise.ro/Actuale.aspx
(accesat în 10 ianuarie 2019).
 *** COUNCIL RECOMMENDATION of 22 May 2018 on key competences for lifelong
learning (2018/C 189/01). In: Official Journal of the European Union, C 189/1, 2018.
Disponibil la adresa: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?
uri=CELEX:32018H0604(01)&rid=7 (accesată în 10 ianuarie 2019).
 ***Recommendation of the European Parliament and of the Council of 18 December
2006 on key competences for lifelong learning (2006/962/EC). In: Official Journal of the
European Union, L 394/10, 2006, pp. 10-18. Disponibil la adresa: http://eur-
lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:32006H0962&from=EN (accesată
în 10 ianuarie 2019).
 *** DeSeCo (Definition and Selection of Competences). Strategy Paper, OECD, 2002.
 *** Hidden Challenges to Education Systems in Transition Economies, World Bank,
1999.

FIȘĂ REZUMATIVĂ
MODUL 2. Aplicarea noului Curriculum naţional pentru învăţământul primar.

Disciplinele de studiu din perspectiva didacticii specialităţii
1. Competenţe specifice
La finalul parcurgerii acestui modul, cursanţii vor dobândi următoarele competenţe:
 Argumentarea modului în care disciplina de studiu predată contribuie la realizarea

profilului de formare al absolventului de învăţământ primar/gimnazial
 Identificarea efectelor concrete ale modelului de proiectare curriculară centrat pe
competenţe asupra activităţii didactice la disciplina de studiu predată
 Lecturarea personalizată a programelor şcolare la disciplina de studiu predată, cu accent
pe elementele de noutate aduse de noul model de proiectare curriculară
 Valorificarea eficientă şi creativă a programei şcolare în elaborarea documentelor de
planificare activităţii didactice la diferite niveluri (planificare calendaristică, proiect de
unitate de învăţare)
 Utilizarea unor abordări metodologice variate, dinamice şi inovative în realizarea de
activităţi didactice, care să permită adaptarea demersurilor de predare-învăţare la situaţii
educaţionale variate, cu accent pe lucrul cu elevi din grupurile dezavantajate
 Utilizarea de instrumente variate de evaluare a competenţelor dobândite de elevi la
disciplina predată, care să permită abordarea globală a rezultatelor şi depăşirea clişeelor
tradiţionale
 Proiectarea unor demersuri educaţionale în perspectivă integrată (opţionale sau activităţi
extracurriculare), cu relevanţă directă pentru disciplina de studiu predată
2. Conţinuturi asociate modulului

Tema 2.1. Profilul de formare al absolventului din perspectiva disciplinei de studiu
 Contribuţia disciplinei “X” la formarea competenţelor cheie
Tema 2.2. O lectură conştientă şi sistematică a noii programe şcolare
 Noutate şi specificitate în noile programe şcolare ale disciplinei de studiu “X”
 Semnificaţia, dinamica şi structura competenţelor specifice
 Corelări între elementele componente ale programei şcolare
 Clişee și modalități eronate de raportare la programa şcolară

Tema 2.3. Proiectarea didactică, dincolo de formalism
 Proiectarea didactică; utilitate şi semnificaţie

 Elaborarea planificărilor calendaristice pentru disciplina de studiu “X”
 Elaborarea proiectului unei unităţi de învăţare pentru disciplina de studiu “X”
 Proiectarea didactică în situaţii specifice, cu accent pe elemente de incluziune
Tema 2.4. Abordări metodologice – în şi dincolo de programa şcolară
 Profesorul – facilitator al învăţării

 Abordări metodologice în spiritul şi litera programei şcolare versus forme fără fond
 Aspecte specifice privind utilizarea TIC la disciplina de studiu “X”
 Clişee metodologice şi abordări fals inovative
Tema 2.5. Evaluarea nivelului de performanţă al competenţelor specifice dobândite de elevi

la disciplina de studiu “X”
 Ce, de ce şi cum evaluăm la disciplina de studiu “X”?

 Integrarea evaluării în dinamica predare-învățare-evaluare la disciplina de studiu “X”
 Instrumente de evaluare utilizate la disciplina de studiu “X”
 Dincolo de clişeele de evaluare
Tema 2.6. Dincolo de trunchiul comun: programa de opţional

 Programa de opţional
 Elaborarea schiței unor programe de opţional/a unor secţiuni de opţional
 Activități cu caracter extracurricular, în relație cu disciplina predată

3.Bugetul de timp alocat modulului, pe conţinuturi tematice, pe tipuri de activităţi şi pe
forme de organizare a programului

total
Total
Total
teorie
evaluare
teorie
evaluare
practica
practica
ore
Modul 2. Aplicarea noului 60h 28h 5h 21h 2h 32h 5h 25h 1h

Curriculum naţional
pentru învăţământul
primar/ gimnazial.
Disciplinele de studiu din
perspectiva didacticii
specialităţii
Tema 2.1. Profilul de 2h 1h 30' 30' - 1h 1h - -
formare al absolventului
din perspectiva disciplinei
de studiu “X”
Tema 2.2. O lectură 8h 3h 30' 1h30' 1h 5h 1h 2h30' 1h30'
conştientă şi sistematică a
noii programe şcolare
Tema 2.3. Proiectarea 14h 6h 1h 4h30' 30' 8h 1h 6h30' 30'
didactică, dincolo de
formalism
Tema 2.4. Abordări 12h 6h 1h 5h - 6h 1h 5h -

metodologice – în şi
dincolo de programa
şcolară
Tema 2.5. Evaluarea 12h 6h 1h 5h - 6h 30' 5h30' -
nivelului de performanţă al
competenţelor specifice
Tema 2.6. Dincolo de 12h 6h 1h 4h30' 30' 6h 30' 5h30' -
trunchiul comun: programa
de opţional

4. Conţinuturi corelate cu strategii de formare utilizate (metode şi tehnici, forme şi
modalităţi de organizare şi desfăşurare a activităţilor de formare)

Tema 2.1. Profilul de formare al absolventului din perspectiva disciplinei “X”
Contribuţia - Prezentare PPT: cele opt competenţe-cheie; - resurse
disciplinei “X” la profilul absolventului pentru ciclul primar/ documentare şi
formarea gimnazial de lucru
competenţelor - Reflecţie de grup pe tema: nevoia de schimbare - flipchart
cheie a paradigmei de proiectare curriculară - videoproiector
(centrarea pe competenţe); semnificaţia - laptop
pedagogică a competenţei, ce aduce nou acest - conexiune
model, ce efecte ar trebui să aibă asupra Internet
activităţii didactice - consumabile
- Activitate pe grupe (o grupă/competență-cheie) (markere,
pentru identificarea modalităţilor prin care culori/carioci,
disciplina “X” contribuie la formarea post-it-uri,
competenţelor incluse în profilul de formare al foarfecă, hârtie
absolventului; relevanţa profilului de formare albă şi
al absolventului de ciclu primar/gimnazial din colorată)
perspectiva disciplinei; valori şi atitudini
promovate la această disciplină de studiu, care
fundamentează profilul de formare a
absolventului

Noutate şi - Prezentare PPT: structura programei; elemente - resurse
specificitate în de noutate; aspecte de specificitate, comparativ documentare şi
noile programe cu alte discipline de studiu de lucru
şcolare ale - Activitate pe grupe: analiza programelor - flipchart
disciplinei de şcolare ale disciplinei de studiu predate, din - videoproiector
studiu “X” perspectiva elementelor de noutate şi - laptop
specificitate (ex. model de proiectare, - conexiune
finalități/aspecte vizate de competențe, Internet
conținuturi propuse; abordări metodologice - consumabile
etc.) (markere,
- Prezentarea în plen a rezultatelor activității pe culori/carioci,
grupe și sintetizarea elementelor de noutate post-it-uri,
într-un format grafic (ex. hartă, desen, tabel foarfecă, hârtie
etc.) albă şi
colorată)
Semnificaţia, - Discuţie despre finalităţile disciplinei (cum

dinamica şi sunt stabilite? în funcție de ce aspecte?)
structura - Activitate pe grupe: analizarea progresiei
competenţelor competenţelor specifice la nivelul
specifice claselor/ciclurilor de învăţământ și analizarea
progresiei, cu evidențierea elementelor prin
care se formulează aspectele de progres;
formularea de aprecieri critice cu privire la
acest aspect (este corelat progresul în
dobândirea competențelor cu specificul de
vârstă al elevilor? este acest progres realizabil
în orice context educațional? etc.)

Corelări între - Exemplificarea unui aspect de corelare între
elementele elementele componente ale programei şcolare:
componente ale competenţă specifică – exemple de activităţi de
programei şcolare învăţare – conţinuturi – sugestii metodologice
- Tu cum faci? Povestire în perechi pe tema
practicilor privind utilizarea/adaptarea
programei şcolare în lucrul cu grupuri ţintă
specifice, prin corelarea personalizată a
elementelor componente ale programei
- Să învăţăm unii de la alţii: Prezentarea în plen
a rezultatelor discuţiilor, cu accent pe bune
practici
Clişee şi - Profesorii greşesc şi ei? Discuţii în grup pe
modalităţi tema clişeelor şi modalităţilor eronate de
eronate de raportare la programa şcolară, care apar în
raportare la practica pedagogică
programa şcolară - Exerciţii de reflecţie individuală pe tema
propriilor clişee, urmate de sintetizarea în grup
a unor modalităţi de identificare şi de depăşire
a acestor clişee / Reflecție individuală asupra
propriei activități didactice (jurnal de învățare)
- Joc de rol (profesor-elevi, profesor-inspector
etc.) care să îi pună pe cursanţi în situaţii de
profesori care utilizează anumite clişee în
raportarea la programa şcolară şi în organizarea
activităţii didactice

Proiectarea - Discuţie de grup despre utilitatea - resurse
didactică; planificării/proiectării pentru activitatea documentare
utilitate şi didactică şi de lucru
semnificaţie - flipchart
Elaborarea - Prezentare PPT: tipurile şi structura - videoproiector
planificărilor planificărilor calendaristice; segmentare pe bază - laptop
calendaristice de unităţi de învăţare; corelarea elementelor - conexiune
pentru disciplina planificării calendaristice semestriale Internet
de studiu “X” - Activitate pe grupe: realizarea unor planificări - consumabile
calendaristice; discuție în plen pe marginea (markere,
exercițiului (aspecte comune, aspecte de culori/carioci,
specificitate) post-it-uri,
Elaborarea - Prezentarea structurii proiectului unei unităţi de foarfecă,
proiectului unei învăţare hârtie albă şi
unităţi de - Exerciţii de analiză a unui proiect de unitate de colorată)
învăţare învăţare dat, cu identificarea punctelor tară și a
unor aspecte critice/de îmbunătățit
- Lucrul pe grupe: elaborarea unor proiecte de
unități de învățare
- Prezentare în plen şi inter-evaluare a produselor
activității (ex. târg de proiecte, turul galeriei
etc.)
Proiectarea - Exerciţii variate (învăţământ simultan, A doua
didactică în şansă, elevi cu CES etc.). Exemple: analiza unei
situaţii specifice, planificări calendaristice pentru învăţământul
cu accent pe simultan; activitate pe grupe: elaborarea unui
elemente de proiect de unitate de învăţare/a unei secvenţe de
incluziune învăţare pentru învăţământul simultan etc.

Profesorul – - Discuţie de grup despre noile roluri ale - resurse
facilitator al profesorului în perspectiva curriculumului centrat documentare
învăţării pe competenţe (la alegere: joc de rol / lucru pe şi de lucru
grupe cu scopul elaborării unei reprezentări - flipchart
grafice a rolurilor profesorului / filmuleţe - videoproiect
motivaţionale etc.) or
Abordări - Prezentarea unor teorii/concepte actuale cu - laptop
metodologice în relevanţă pentru domeniul învăţării - conexiune
spiritul şi litera (constructivismul, constructivismul social, zona Internet
programei proximei dezvoltări etc.) - consumabile
şcolare versus - Turul galeriei pe tema Metode „vechi” şi metode (markere,
forme fără fond „noi”, care să susţină schimbul de bune practici culori/carioc
între cursanţi cu privire la utilizarea diferitelor i, post-it-uri,
metode de predare-învăţare; (după caz) foarfecă,
evidenţierea unor metode didactice specifice hârtie albă şi
disciplinei de studiu predate colorată)
- Activitate pe grupe: proiectarea unor secvenţe de
învăţare bazate pe utilizarea de metode inovative,
pornind de la sugestiile metodologice din
programa şcolară şi de la experienţa practică a
cursanţilor
- Prezentarea în plen și analiza produselor
activității de grup; exerciţiu de reflecţie
individuală (Ce am dat, ce am luat?)
Aspecte - Discuţie despre: noile tehnologii în predare-
specifice privind învăţare; aspecte specifice la disciplina predată
utilizarea TIC la - Târg de idei: planificarea unor secvenţe de
disciplina de instruire cu ajutorul TIC la o anumită temă;
studiu predată prezentare în plen
- Coşul cu.. RED: colectarea de informaţii privind
RED (resurse educaţionale deschise) utilizate la
disciplina predată

Clişee - Discuţie/joc de rol/dezbatere despre riscurile
metodologice şi utilizării repetitive a unor metode de învăţământ /
abordări fals riscurile utilizării în exces a unor abordări
inovative metodologice fals inovative; împărtăşirea de
practici, reflecţie asupra propriei activităţi
didactice
Tema 2.5. Evaluarea nivelului de performanţă al competenţelor specifice dobândite de
elevi la disciplina de studiu “X”
Ce, de ce şi cum - Prezentare PPT pe tema evaluării: scop; funcţii; - resurse
evaluăm? tipuri de evaluare (iniţială, curentă, sumativă); documentare
aspecte specifice le evaluării/modele specifice de şi de lucru
evaluare la disciplina predată - flipchart
Integrarea - Discuții/joc de rol pe tema disfuncţiilor care apar - videoproiecto
evaluării în în triada predare-învăţare-evaluare, precum: r
dinamica predare/învăţare fără evaluare? evaluare fără - laptop
predare-învăţare- predare/învăţare? etc. Exerciţii de reflecţie - conexiune
evaluare asupra propriei activităţi didactice Internet
- Lucru pe grupe: proiectarea unei secvenţe de - consumabile
evaluare (markere,
Instrumente de - Discuţie despre: relaţie dintre evaluarea iniţială, culori/carioci,
evaluare utilizate curentă şi sumativă post-it-uri,
la disciplina de - Analiza unor instrumente de evaluare date, cu foarfecă,
studiu “X” evidențierea aspectelor tari/aspectelor critice hârtie albă şi
- Lucru pe grupe: elaborarea unor instrumente de colorată)
evaluare specifice, utilizând o serie de indicații
date/modele date etc.
- Prezentare în plen, autoevaluare și interevaluare
a produselor activității

Dincolo de - Discuţie despre evaluarea rezultatelor învățării la
clişeele de disciplina predată: Ce schimbări aduce în
evaluare evaluare curriculumul centrat pe competențe?
- Care este referențialul în stabilirea notelor?
- Filmuleţe educaţionale/Joc de rol/Facilitare
grafică pe tema clișeelor și erorilor ce pot să
apară în evaluare (pornind de la efectele
teoretizate în literatura de specialitate: efectul de
hallo, efectul Pygmalione etc.)
- Discuție de grup pe temele: rolul feedback-ului
pentru susținerea învățării; autoevaluare şi inter-
evaluare; Târg de idei cu situaţii de evaluare care
să valorifice aceste aspecte, pe o temă selectată
din programa şcolară
Programa de - Discuţii de grup pe tema abordărilor integrate în - resurse
opţional curriculum: căror nevoi răspunde, cu ce scop, documentare
cum, la ce nivel (pluri-, multi-, inter-, trans-) şi de lucru
- Brainstorming: nevoi şi idei de integrare în aria - flipchart
curriculară din care face disciplina predată - videoproiecto
- Lucru pe grupe: analiza unor programe de r
opţional din oferta centrală/locală de CDS - laptop
relevante pentru disciplina predată şi evidenţierea - conexiune
unor exemple de bune practici Internet
- Discuţii despre criteriile în alegerea unui opţional - consumabile
(cum se face o analiză de nevoi?) (markere,
Elaborarea unor - Elaborarea schiţei unei programe de opţional cu culori/carioci,
programe de relevanţă pentru disciplina predată; exerciţii de post-it-uri,
opţional/ a unor formulare a competenţelor şi punerea acestora în foarfecă,
secţiuni de relaţie cu exemple de activităţi de învăţare şi hârtie albă şi
opţional conţinuturi ale învăţării colorată)
Activități cu - Târg de idei: exemple de activități cu caracter
caracter extracurricular, cu relevanță pentru realizarea
extracurricular, competențelor stabilite prin programa școlară a
în relație cu disciplinei predate
disciplina
predată

FORMARE ONLINE
Resurse
Conţinuturi Strategii de formare
materiale
Elaborarea - Lecturarea suportului de curs - Calculator,
planificărilor - Activitate individuală: elaborarea unor planificări laptop,
calendaristice calendaristice la disciplina predată, pe baza tabletă,
pentru disciplina noilor programe şcolare / elaborarea unui proiect telefon
de studiu “X” de unitate de învăţare/a unei secvenţe de învăţare mobil cu
Proiectarea pentru învăţământul simultan, A doua şansă, elevi conexiune
didactică în cu CES etc. (finalizarea activităţilor începute în Internet
situaţii specifice, cadrul formării faţă-în-faţă) (una dintre sarcini, la
cu accent pe alegere)
elemente de - Formularea de feedback la postările colegilor
incluziune
Abordări - Lecturarea suportului de curs - Calculator,
metodologice în - Activitate individuală: Elaborarea unui proiect de laptop,
spiritul şi litera secvență de învățare care propune o abordare tabletă,
programei metodologică inovativă telefon mobil
şcolare versus - Activitate individuală: elaborarea unui eseu cu conexiune
forme fără fond reflexiv pe tema clișeelor metodologice prezente Internet
în propria activitate didactică; formularea unor
propuneri de ameliorare
- Formularea de feedback la postările colegilor

Instrumente de -Lecturarea suportului de curs - Calculator,
evaluare utilizate -Activitate individuală: elaborarea unui laptop,
la disciplina de instrument de evaluare pentru disciplina predată, tabletă,
studiu “X” utilizând o serie de indicații date/modele date telefon mobil
etc. cu conexiune
- Activitate individuală: elaborarea unui eseu Internet
reflexiv referitor la strategiile personale utilizate
în evaluarea elevilor şi a modalităţilor de
îmbunătăţire a acestora
- Formularea de feedback la postările colegilor
Elaborarea unor - Lecturarea suportului de curs - Calculator,
programe de - Activitate de grup: Elaborarea unei programe de laptop,
opţional/ a unor opţional/a unui proiect de activitate tabletă,
secţiuni de extracurriculară cu relevanţă pentru disciplina telefon mobil
opţional predată cu conexiune
- Formularea de feedback la postările colegilor Internet

La finalul fiecărei secvenţe de formare (final de temă/subtemă) vor fi aplicate exerciţii
specifice de evaluare de conţinut, dar şi de climat de formare/învăţare (atmosfera de lucru,
calitatea programului, pe secvenţele livrate). Evaluarea de parcurs va lua forme variate:
evaluare frontală, evaluare în perechi, evaluare reflexivă.
În vederea pregătirii portofoliului final de evaluare, piesele de portofoliu din cadrul
acestei teme de formare reprezintă răspunsuri la următoarele sarcini de lucru:
 Elaborarea unei prezentări PPT cu principalele aspecte abordate în cadrul modulului nr. 2,
valorificând activitatea faţă-în-faţă şi materialele puse la dispoziţie de formator
 Elaborarea unor planificări calendaristice la disciplina predată, pe baza noilor programe
şcolare
 Elaborarea unui proiect de activitate didactică/secvență de învățare care propune o
abordare metodologică inovativă în lucrul cu elevi aparţinând diferitelor grupuri
dezavantajate
 Elaborarea unui eseu reflexiv pe tema clișeelor metodologice prezente în propria
activitate didactică/tema strategiilor personale utilizate în evaluarea elevilor; formularea
unor propuneri de ameliorare
 Elaborarea unei schiţe de programe de opţional/a unui proiect de activitate
extracurriculară cu relevanţă pentru disciplina predată
6. Schiţa/rezumatul modulului
Modulul are rol de identificare a modalităţilor de aplicare la clasă a noilor programe

şcolare specifice nivelului de învăţământ şi disciplinei predate. Aspectele specifice abordate
în cadrul fiecărei teme din Modului 2 sunt următoarele:
Tema 2.1. Profilul de formare al absolventului din perspectiva disciplinei de studiu “X”
 Contribuţia disciplinei “X” la formarea competenţelor cheie (relevanţa profilului de
formare a absolventului de ciclu primar/ gimnazial din perspectiva disciplinei; valori
şi atitudini promovate la această disciplină de studiu, care fundamentează profilul de
formare a absolventului de cilul primar/gimnazial)

 Noutate şi specificitate în noile programe şcolare ale disciplinei de studiu “X”
(structura programei; elemente de noutate; aspecte de specificitate, comparativ cu alte
discipline de studiu)
 Semnificaţia, dinamica şi structura competenţelor specifice (ce reprezintă formulările
respective, progresia competenţelor specifice la nivelul claselor/ ciclurilor de
învăţământ)
 Corelări între elementele componente ale programei şcolare (corelarea competenţelor
specifice cu exemple de activităţi de învăţare; corelarea competenţelor specifice cu
sugestiile metodologice; identificarea de noi activităţi de învăţare adaptate unor
grupuri ţintă specifice
 Clişee și modalități eronate de raportare la programa şcolară şi de organizare a
activităţii didactice (riscurile unei lecturi limitative a programei, cu centrare
preponderent pe conţinuturi; delimitarea conținuturilor la teme separate, fără
realizarea de integrări pe linie interdisciplinară etc.)
 Proiectarea didactică – utilitate şi semnificaţie

 Elaborarea planificărilor calendaristice pentru disciplina de studiu “X” (tipurile şi
structura planificărilor calendaristice; segmentare pe bază de unităţi de învăţare;
corelarea elementelor planificării calendaristice semestriale: competenţe specifice,
domenii, unităţi tematice, conţinuturi ale învăţării)
 Elaborarea proiectului unei unităţi de învăţare pentru disciplina de studiu “X”
(relevanţa pentru activitatea didactică actuală; structura proiectului unei unităţi de
învăţare; analiza cel puţin a unui proiect de unitate de învăţare); Elaborarea unor
proiecte pentru una și aceeași temă, după modele diferite (comparând proceduri,
evidențiind oportunități sau aspecte critice ale acestora)
 Proiectarea didactică în situaţii specifice, cu accent pe elemente de incluziune
(învăţământ simultan, A doua şansă, elevi cu CES etc.): analiza unor exemple de
planificări, elaborarea unei planificări/secvenţe de învăţare
 Profesorul – facilitator al învăţării; noi roluri în perspectiva unui curriculum centrat pe

competenţe
 Abordări metodologice în spiritul şi litera programei şcolare versus forme fără fond
(metode „vechi” şi metode „noi”; sugestiile metodologice propuse în programele

şcolare; adaptarea la particularităţile grupurilor de elevi; metode utilizate cu
preponderență în ciclul primar/gimnazial)
 (după caz) Metodele specifice disciplinei de studiu “X” în raport cu finalităţile
acesteia; proiectarea unei situații de învățare pe baza utilizării acestora
 Aspecte specifice privind utilizarea TIC la disciplina de studiu “X” (exemple de bune
practici; aspecte specifice privind utilizarea TIC la ciclurile primar şi gimnazial;
raportarea la particularităţile individuale şi de grup ale elevilor)
 Clişee metodologice şi abordări fals inovative (metoda de la cale spre scop, la scop în
sine; pericolul utilizării repetitive a unor metode de învăţământ; riscul utilizării în
exces a metodelor moderne)
 Ce, de ce şi cum evaluăm la disciplina de studiu “X”? (perspective docimologice și

axiologice privind evaluarea la această disciplină de studiu; tipuri de evaluare;
obiectul evaluării la această disciplină de studiu; criterii în alegerea metodelor de
evaluare la ciclul primar/gimnazial)
 Integrarea evaluării în dinamica predare-învățare-evaluare la disciplina de studiu “X”
(când evaluăm; proiectarea unei secvenţe de evaluare; proiectarea unei lecții de
evaluare sumativă; utilizarea TIC în evaluare)
 Instrumente de evaluare utilizate în evaluarea iniţială, evaluarea curentă, evaluarea
sumativă la disciplina de studiu “X” (analiza unor exemple teste, proiecte, portofolii,
probe practice; elaborarea unor instrumente de evaluare specifice ciclului
primar/gimnazial)
 Dincolo de clişeele de evaluare (aprecierea rezultatelor elevilor la disciplina de studiu
pentru disciplina de studiu “X”; notarea și erorile de evaluare; deconstruirea clişeelor
evaluării: feedback semnificativ şi prietenos, teme pentru acasă relevante și bine
dozate sub aspect cantitativ, discutarea/negocierea cu elevii a criteriilor de evaluare,
responsabilizarea; evaluare și metacogniţie; autoevaluare şi inter-evaluare)
 Programa de opţional (opționale cu relevanță pentru disciplina de studiu “X”; analiza

unor programe de opţionale/a unor secțiuni din aceste programe; tipuri de format
pentru programele de opţional: după modelul de la TC/diferit de TC; criterii în
alegerea unui opţional; listă de opţionale la ciclul primar/ gimnazial)

 Elaborarea schiței unor programe de opţional/a unor secţiuni de opţional (analiza
nevoilor şi intereselor elevilor; cum se formulează competenţele: structură, verbe
utilizate; exemple de activităţi de învăţare şi conţinuturi ale învăţării)
 Propuneri de activități/proiecte cu caracter extracurricular, în relație cu disciplina de
studiu “X” (exemple de activități care să prelungească/adâncească elementele de
curriculum formal specifice acestei discipline de studiu).
7. Bibliografie
 http://programe.ise.ro/Actuale.aspx
 *** Raport de activitate comun al Consiliului şi al Comisiei privind punerea în aplicare
a programului de lucru „Educaţie şi formare profesională 2010”. Consiliul Uniunii
Europene, Bruxelles, 2010
 *** Recommendation of the European Parliament and of the Council of 18 December
2006 on key competences for lifelong learning (2006/962/EC). [Recomandarea
Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind competenţele cheie din
perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi]. În: Official Journal L 394, 30/12/2006 P.
0010 - 0018
 ***Metodologia privind elaborarea şi aprobarea curriculumului şcolar – planuri-cadru
de învăţământ şi programe şcolare, aprobată prin ordinul ministrului educaţiei naţionale
nr. 3593/ 18.06.2014.
 Albulescu, I., Albulescu.M., Predarea şi învăţarea disciplinelor socio-umane, Editura
Polirom, Iaşi, 2000
 Benet, B., Curriculum la decizia şcolii: ghid pentru profesorii de liceu, Editura Atelier
didactic, Bucureşti, 2007
 Cerghit I, Neacşu I, Negreţ-Dobridor I, Pânişoară I-O, Prelegeri pedagogice, Editura
Polirom, Iaşi, 2001
 Cerghit, I., Metode de învăţământ, Editura Polirom, Iaşi, 2006
 Cerghit, Ion, Metode de învăţământ, ediţia a III-a, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A.,
Bucureşti, 1997.
 Ciolan, L, Dincolo de discipline. Ghid pentru învăţarea integrată/crosscurriculară,
Editura Humanitas Educational, Bucureşti, 2003
 Cojocariu,V., M., Teoria şi metodologia instruirii, EDP, Bucureşti, 2002
 Cristea S., Teorii ale învăţării. Modele de instruire, EDP, 2005
 Cucoş, C., Teoria şi metodologia evaluării, Editura Polirom, Iaşi, 2008

 De Lansheere, G., Evaluarea continuă a elevilor şi examenele, EDP, Bucureşti, 1975
 Ionescu, M., Chiş.V., Strategii de predare şi învăţare, Editura ştiinţifică, Bucureşti.1992
 Jinga, I., Istrate, E., Manual de pedagogie, Editura All Educational, Bucureşti, 1998
 Kuhn, S. Th., Structura revoluţiilor ştiinţifice, Editura ştiinţifică şi enciclopedică,
Bucureşti, 1976
 Manolescu, M., Evaluarea şcolară, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2005
 Mara, D., Strategii didactice în educaţia incluzivă, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 2004
 Neacşu, I., Stoica, A., (coord), Ghid general de evaluare şi examinare, M.I., CNEE,
Aramis, Bucureşti, 1998
 Nicolescu, B., Transdisciplinaritatea. Manifest, Editura Polirom, Iaşi, 1999
 Păun, E., Potolea, D., Neacşu, (coordonatori), Pedagogie. Fundamentări teoretice şi
demersuri aplicative, Editura Polirom, Iaşi, 2008
 Petty, G., Profesorul azi. Metode moderne de predare, Editura Atelier Didactic, Bucureşti,
2007
 PISA Reading Framework, OECD 2015 https://www.oecd-
ilibrary.org/docserver/9789264281820-4-en.pdf?
expires=1544799389&id=id&accname=guest&checksum=E9E05779FC17B2F2E535466
D4B160813
 Potolea, D., Manolescu, M., Teoria şi metodologia curriculumului, MEC – Proiectul
pentru Învăţământul Rural, 2006
 Radu, I. T., Evaluarea în procesul didactic, EDP, Bucureşti, 2000
 Stoica, A. , (coord), Evaluarea curentă şi examenele, Editura proGnosis, Bucureşti, 2001
 The Digital Classroom https://thedigitalteacher.com/framework/the-digital-classroom
 Veen, W., Vrakking, B – HomoZappiens, Continuum Education, 2008
 Vlăsceanu, L. (coord.), Şcoala la răscruce. Studiu de impact, Editura Polirom, Iasi, 2001
 Vogler Jean (coord.), Evaluarea în învăţământul preuniversitar, Polirom, Iaşi, 2000
 Voiculescu Elisabeta, Factorii subiectivi ai evaluării şcolare. Cunoaştere şi control,
Aramis, 2001

FIȘĂ REZUMATIVĂ

MODUL 3. Aspecte transversale în abordarea şi implementarea curriculumului
naţional
Pachet 3.1. Consiliere şi dezvoltare personală. Rolul cadrului didactic în construirea și

dezvoltarea unor medii de învățare incluzive

La finalul parcurgerii acestei teme, cursanții vor dobândi următoarele competențe:
 Identificarea contextelor și a competențelor specifice profilului de formare al

absolventului de clasa a VIII-a din perspectiva CDP
 Analizarea programei școlare CDP pentru gimnaziu (viziune, misiune, metode și tehnici,
evaluare CDP) în contextul curriculum-ului școlar
 Proiectarea unor strategii educaţionale la disciplina CDP din trunchiul comun de învățare
și dezvoltare personală în clasa de elevi, prin conștientizarea clișeelor didactice și
valorificarea propriei experienţe didactice
 Explorarea atitudinilor față de dizabilitate și a a atitudinilor pozitive față de elevii cu CES
prin conștientizarea impactului propriilor percepții, convingeri și acțiuni în raport cu
aceștia
 Crearea situații de învățare adaptate nevoilor individuale ale elevilor, inclusive pentru cei
cu CES și/sau dizabilitate, care să le faciliteze participarea în activitățile școlare.
2. Conținuturi asociate temei
Tema. Profilul de formare al absolventului (competențe cheie) din perspectiva disciplinei

Consiliere și Dezvoltare Personală la gimnaziu

relevanţa profilului de formare a absolventului de învăţământ gimnazial din
perspectiva disciplinei CDP
 valori şi atitudini promovate la ora de CDP, care fundamentează profilul de
formare
Tema. O lectură conștientă și sistematică a noii programe școlare de CDP pentru învăţământul
gimnazial

Ce aflăm citind programa şcolară?

Ce semnificație au enunțurile competențelor specifice? La ce se referă? La ce
folosesc? Cum devin achiziții transferabile?
 Clișee didactice sau practici ineficiente
Tema. Proiectarea didactică, dincolo de formalism
 Despre proiectarea didactică în câteva cuvinte:

 Exemple de proiectare
 Recomandări practice pentru proiectarea unităţii de învăţare
Tema. Abordări metodologice – în şi dincolo de programa şcolară
Tema. Evaluarea nivelului de performanță al competențelor specifice
Tema. Dincolo de trunchiul comun: programa de opţional
Tema. Rolul cadrului didactic în construirea și dezvoltarea unor medii de învățare incluzive
3. Bugetul de timp alocat temei, pe conținuturi tematice, pe tipuri de activități și pe
Titlu Nr. Față-în-față Online

total
teorie
teorie
practică
practică
Total
evaluare
Total
evaluare
modul / temă
ore
MODUL 3. Aspecte transversale 28h 12h 2h 9h 1h 16h 3h 12h 1h

în abordarea şi implementarea
curriculumului naţional
Pachet 3.1. Consiliere şi

dezvoltare personală. Rolul
cadrului didactic în construirea
și dezvoltarea unor medii de
învățare incluzive

4. Conținuturi corelate cu strategii de formare utilizate (metode și tehnici, forme și
modalități de organizare și desfășurare a activităților de formare)

Conținuturi Strategii de formare Resurse materiale
Profilul de  Icebreaking. Prenume și calitate care să resurse documentare și
formare al înceapă cu inițiala prenumelui, o de lucru
absolventului caracteristică personală inedită
flipchart
(competențe  Brainstorming și discuții libere despre
cheie) din conceptele: consiliere, dezvoltare personală, videoproiector
perspectiva profil de formare
 Prezentare PPT: consiliere și dezvoltare laptop
disciplinei
Consiliere și personală conexiune Internet
Dezvoltare  Discuţii de grup sau reflecții personale pe
tema descriptorilor regăsiți în Profilul de filme motivaționale
Personală (CDP)
la gimnaziu formare al absolventului de învățământ fișe de lucru
gimnazial, care pot fi dezvoltați prin
abordări specifice în cadrul CDP

O lectură  Brainstorming- valori și atitudini ale consumabile (markere,
conștientă și cadrului didactic susțin aplicarea la clasă a culori/carioci, post-it-
sistematică a CDP uri, foarfece, hârtie
noii programe  Lucru în echipe: profilul profesorului/ ce albă și colorată)
școlare de CDP este și ce nu este profesorul care propune
ziare, reviste
pentru gimnaziu activități de CDP (poster, joc de rol, desene/
caricaturi) lipici, scotch
 Prezentare PPT referitoare la programa
școlară de CDP pentru gimnaziu, teorii ale carduri/metacarduri
învățării și cercetări non-cognitive sfoară
 Discuții frontale- tehnica ciorchinelui:
Competențe și competența profesorului- Dat
fiind specificul cadrului didactic ce aplică la
clasa disciplina CDP (cadre didactice de
orice disciplină), identificați dificultăți
posibile în formarea competențelor elevilor.
Cum? De ce? Cum putem preveni?
 Alegeţi o competență din programa şcolară
V-VIII și identificaţi exemple de activități
prin care se structurează competența
respectivă, în afara celor deja precizate.
 Jocuri de rol: Despre clișee didactice există
în abordarea CDP la clasă. Cum le depășim?
Proiectarea  Turul galeriei: Analizați câte un exemplu de conexiune Internet
didactică, proiectare didactică (link-uri date), apoi filme motivaționale
dincolo de discutați în grup. Care sunt diferențele și fișe de lucru
formalism asemănările cu modelele de proiectare consumabile (markere,
utilizate de dvs. în practică? În ce fel culori/carioci, post-it-
abordarea inovativă centrată pe dezvoltare uri, foarfece, hârtie
de competențe ale elevilor influențează albă și colorată)
proiectarea didactică? Prezentare postere,
evaluare pe baza unor grile date.
 PPT- recomandări practice pentru
proiectarea didactică a CDP

Abordări  Scrisoarea către mine: Profesorul are consumabile (markere,
metodologice – ”metodă” sau metode? culori/carioci, post-it-
în şi dincolo de  PPT- strategii, metode, tehnici la CDP uri, foarfece, hârtie
programa şcolară  Târgul de metode la CDP sau cel mai frumos albă și colorată)
puzzle ziare, reviste
 Lucru în echipă: Slogan pentru promovarea lipici, scotch
disciplinei CDP în școală, care să precizeze carduri/metacarduri
importanța metodologiei folosite sfoară
Evaluarea  Analiza unor exemple de evaluare din filme motivaționale
nivelului de resursele educaționale existente fișe de lucru
performanță al  Crearea unor noi modalități de evaluare- un resurse documentare și
competențelor portofoliu de fișe/grile de lucru
 Studii de caz- cum evaluăm nivelul de flipchart
specifice
videoproiector
performanță și progres la ora de CDP
laptop
Dincolo de  Schițarea unei noi programe de opțional în resurse documentare și
trunchiul comun: acord cu nevoile elevilor și noile contexte, de lucru
programa de pornind de la CDP (exemplu: Abilități pentru flipchart
opţional viitor, Inteligență emoțională sau inteligență videoproiector
laptop
artificială, STEM- SPIRIT- ART etc.)
Rolul cadrului  Discuții frontale. Noi roluri ale cadrul resurse documentare și
didactic în didactic din perspectiva educației incluzive: de lucru
construirea și agenți ai educației inclusive, creatori ai unui
flipchart
dezvoltarea unor mediu de învățare pentru toți elevii,
medii de contributori la creșterea nivelului de videoproiector
învățare participare al elevilor cu dizabilități la
laptop
incluzive activitățile didactice
conexiune Internet
 Descrieri ale unor copii cu dizabilități. Cum filme motivaționale

descriem diversitatea dată de starea de
fișe de lucru
sănătate și/sau dizabilitate fără să folosim un
limbaj discriminator? consumabile (markere,
 Ce impact are limbajul pe care îl folosim în culori/carioci, post-it-
descrierea elevilor cu dizabilități? uri, foarfece, hârtie
 Utilizarea CIF ca instrument care descrie albă și colorată)
situația copiilor cu dizabilități și cu probleme
ziare, reviste
cronice de sănătate cu focus pe componenta

de participare. Este CIF utilizat în școala lipici, scotch
dvs.?
carduri/metacarduri
 Studiu de caz, discuții/ mind map/ harta
conceptuală Fabula Mielul și lupul, Esop sfoară
 Analiza celor 5 experiențe de valorizare:
accesul, participarea/contribuția, dezvoltarea
relațiilor, demnitatea, posibilitatea de a
alege
 Poster/ lucru în echipă Adaptarea cadrului de
învățare și adaptarea activității la nevoile
elevilor
 Jurnal de reflecție

FORMARE ONLINE
Profilul de  Lectura unor texte date (cărți, articole, Calculator, laptop,
formare al reviste), care vizează delimitări conceptuale tabletă, telefon mobil
absolventului  Elaborarea unui scurt eseu pe baza unui text conexiune Internet
(competențe (Carol Dweck, Mentalitatea învingătorului
cheie) din sau Mindset), un film TED (youtube) sau o
perspectiva experiență personală (rețele de socializare)
disciplinei  Exprimarea unui punct de vedere personal pe
Consiliere și baza lecturii cărții Micul prinț de Antoine de
Dezvoltare Saint Exupery
Personală (CDP)  Analiza unor feedback-uri ale persoanelor
la gimnaziu care au beneficiat de activități de consiliere și
dezvoltare perosnală la clasă
 Analiza unor produse online în domeniul
O lectură CDP- importanța gamification
conștientă și
sistematică a noii
programe școlare
de CDP pentru
gimnaziu
Proiectarea  Lectura unor documente de politici
didactică, dincolo internaționale, europene şinaţionale
de formalism referitoare la cadru teoretic și de acțiune
Abordări pentru CDP
metodologice - în  Participarea la discuții de grup pe platforma
şi dincolo de online, pe tema CDP (viziune, misiune,
programa şcolară metode, tehnici, evaluare)
Evaluarea  Vizionarea unui film care promovează valori Calculator, laptop,
nivelului de specifice CDP: Billy Elliot (2000), The tabletă, telefon mobil
performanță al Pursuit of happyness (2006), The King’s conexiune Internet
competențelor Speech (2010), Freedom Writers (2007), The
specifice Great Debaters (2007)
 Elaborarea unei schițe de proiect la o oră de
CDP, care promovează strategii educaționale

Dincolo de interactive și care respectă principiile de
trunchiul comun: acțiune CDP
programa de
opţional
Rolul cadrului  CIF este un instrument care descrie situația Calculator, laptop,
didactic în copiilor cu dizabilități și cu probleme cronice tabletă, telefon mobil
construirea și de sănătate cu focus Pentru mai multe detalii: conexiune Internet
dezvoltarea unor http://anpd.gov.ro/web/wp-
medii de învățare content/uploads/2016/06/Clasificarea-
incluzive internationala-a-functionarii-dizabilitatii-si-
sanatatii-CIF-CT-verrsiunea-pentru-copii-si-
tineri-2012.pdf
 Studiul documentelor necesare integrării
copiilor cu CES: ORDIN Nr.3124/2017
privind aprobarea Metodologiei pentru
asigurarea suportului necesar elevilor cu
tulburări de învățare și ORDIN Nr.1985/2016
privind aprobarea metodologiei pentru
evaluarea și intervenția integrată în vederea
încadrării copiilor cu dizabilități în grad de
handicap, a orientării școlare și profesionale
a copiilor cu CES, precum și în vederea
abilitării și reabilitării copiilor cu dizabilități
li/sau CES
 Vizionarea filmului Minunea (2017)
 Lectura unor cărți: Din 7 în 7, Holly
Goldberg Sloan, Ca peștele în copac, Lynda
Mullay Hunt
 Elaborarea unui plan de acțiune concret
pentru crearea unui mediu de învățare
incluziv în vederea integrării copiilor cu
CES.

Fiecare secvență de formare (temă/subtemă) se va finaliza cu exerciții specifice de
evaluare de contribuție la formarea competențelor, internalizarea conținuturilor, a mediului de
învățare (design, relații dintre formator și participanți, atmosferă, modalități de lucru,
atitudini, calitatea programului, atractivitatea secvențelor, acordarea feedback-ului).
Evaluarea de parcurs cuprinde forme diverse: evaluare frontală, evaluare în perechi, evaluare
reflexivă/ metacognitivă.
acestei teme de formare reprezintă răspunsuri la sarcinile de învățare de mai jos:

 Elaborați un scenariu de activitate pe baza programei școlare de gimnaziu pentru a
evidenția modalitățile didactice prin care aceasta promovează una din competențele cheie
asociată competențelor generale. Aplicați-l în școala unde lucrați, apoi solicitați feedback
elevilor.
 Elaborați unui scurt eseu reflexiv pornind de la un text, un film sau o experiență proprie
care să evidențieze încrederea în dezvoltarea personală a elevilor.
 Propuneți un plan de acțiune concret pentru crearea unui mediu de învățare incluziv în
vederea integrării copiilor cu CES.

6. Schița/rezumatul temei
Tematicile au rol de aprofundare a resurselor existente în cadrul CDP la nivel social și

în plan educaţional.
Temele vor familiariza cursanții cu concepte precum consiliere, dezvoltare personală,
unicitate, diversitate, valori, stil de viață sănătos și echilibrat, competențe socio-emoționale,
managementul învățării și al carierei etc., vor fi ancorate în profilul de formare al
absolventului (competențe cheie). Se vor lua în considerare CES, educație incluzivă,
integrare, discriminare, participare, valorizare.
Vor fi analizate valorile și atitudinile promovate la ora de CDP, dar și unele pattern-uri
devenite clișee la nivelul practicilor educaționale care fac dificilă şi, uneori, împiedică dorinţa
de a construi un mediu de învățare pozitiv care să încurajeze încrederea și împlinirea
aspirațiilor copiilor cu care profesorii lucrează.
Exerciţiile de analiză (metacogniție)și gândire critică asupra unor documente de
politici educaționale vor evidenția preocupările internaționale, europene, dar și naționale,
pentru măsuri de valorizare a elevilor în plan educațional, de integrare a copiilor cu CES.
Pornind de la prioritățile promovate la nivelul politicilor educaționale, cursanții vor
identifica strategii educaționale interactive și creative în domeniul CDP și în crearea unor
medii de învățare incluzive și vor elabora, de asemenea, propuneri de activități curriculare și
extracurriculare cu rol în dezvoltarea personală a elevilor dar și a propriei persoane.
7. Bibliografie
 Băban, A. (2009). Consiliere educaţională: ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi

consiliere. ASCR [Asociaţia de Ştiinţe Cognitive din România].

 Cozma, T. (2001). O nouă provocare pentru educaţie: interculturalitatea. Iași: Ed.
Polirom.
 Fartușnic, C., Vrăsmaș, T (coord.), Horga, I., Apostu, O., Balica, M. (2015). Educație
pentru toți și pentru fiecare. Accesul și participarea la educație a copiilor cu dizabilități
și/sau CES din școlile participante la Campania UNICEF Hai la școală!. Buzău: Editura
Alpha MDN, 2016.
 Horga, I., Jigău, M. (coord.), Apostu, O., Balica, M., Fartușnic, C., Florina, B., Scoda, A.,
Voinea, L. (2010). Situația copiilor cu cerințe educative speciale incluși în învățământul
de masă. București: Editura Vanemonde.
 Marcinschi Călineci, M., coord. (2008). Drept la țintă - ghid de dirigenție și consiliere
educațională. București: Editura Educația 2000+.
 Marcinschi, M., Salomia, E. (2002, 2003). Ghidul carierei mele. Centrul Educaţia 2000+:
Editura Humanitas Educaţional
 Marcinschi Călineci, M. (2004). Start pentru o carieră de succes. București: Editura
Humanitas Educaţional.
 Țibu S. (coord.), Andrei, A., Botnariuc, P., Călineci, M., Făniţă, A., Geană, I., Goia, D.,
Iacob, M. (2018). Consiliere și dezvoltare personală pentru clasa a Va. Ghid pentru
profesori. Bucureşti: Editura Universitară.
 Țibu S. (coord.), Andrei, A., Goia, D., Botnariuc, P., Iacob, M., Scoda, A., Făniţă, A.,
(2018). Consilierea şi orientarea în curriculumul şcolar gimnazial – studiu comparativ.
Bucureşti: Editura Trei.
 UNICEF. (2012). Equity in Learning? A Comparative Analysis of the PISA 2009 Results
in Central and Eastern Europe and the Commonwealth of Independent States. Geneva:
UNICEF Regional Office for Central and Eastern Europe and the Commonwealth of
Independent States (CEE/CIS).

FIȘĂ REZUMATIVĂ

naţional
Pachet 3.2. Resurse Educaţionale Deschise RED şi platforme online pentru învăţare
La finalul parcurgerii acestei teme, cursanții vor dobândi următoarele competențe:
 Identificarea resurselor educaționale deschise în mediul on-line

 Utilizarea resurselor educaționale deschise în contexte variate de învățare
 Organizarea activităților educaționale în mediul on-line, utilizând platformele e-learning
2. Conținuturi asociate temei:
Tema 3.1 Utilizarea și dezvoltarea RED
 Descrierea contextului în care au apărut resursele educaționale deschise

 Delimitări conceptuale RED
 Tipuri de resurse educaționale deschise
 Integrarea RED în contexte de învățare diverse
Tema 3.2 Platforme on-line de învățare
 Platforma on-line – spațiu de organizare a activităților de învățare

 Gestionarea resurselor (resurse și RED)
 Comunicare și colaborare în platformele on-line de învățare


total
teorie
teorie
practică
practică
Total
evaluare
Total
evaluare
modul / temă
ore

Pachet 3.2. Resurse Educaţionale

Deschise RED şi platforme online
pentru învăţare

Descrierea contextului - Discuții libere despre contextul universal -resurse
în care au apărut și european în care au apărut resursele documentare/resurs
resursele educaționale educaționale deschise; analiza e pentru lectură și
deschise - Prezentare PPT: legislație specifică informare
europeană și națională - drepturi de autor
- Discuţie de grup pe tema criteriilor de -flipchart
Delimitări conceptuale diferențiere – resurse educaționale vs RED -videoproiector
- - Lucrul în perechi/individual:
RED
Realizarea unei hărți mentale care să -laptop
evidențieze înțelegerea noțiunii de resursă
-conexiune Internet
educațională deschisă/RED

Tipuri de RED - Prezentare PPT/resurse video de -consumabile
prezentare a diverselor tipuri de resurse (markere,
educaționale deschise culori/carioci, post-
- - Transformarea unui conținut it-uri)
educațional/resursă în RED/resursă
educațională deschisă – activitate practică -platformă online
în grupuri mici, utilizând: telefonul mobil,
laptop, acces la internet, coli de flipchart,
marchere, un document informativ
(fragment din resursa de lectură și
informare “Opening up education”)
Integrarea RED în - Discuții libere despre situațiile în care
contexte de învățare participanții au utilizat resurse
diverse educaționale deschise; listare situații
educaționale identificate
- Lucru pe grupe: proiectarea unei secvențe
de învățare/activități didactice în care
utilizează resurse educaționale deschise
(se pot da cerințe diferite pentru fiecare
grupă, pe tipuri de resurse: text, audio,
video și aplicații)
- Construirea unei grile de evaluare a unei
resurse educaționale deschise, care să
cuprindă indicatorii de calitate și eficiență
(identificare indicatori – individual;
propunere variante grilă - în grup mic;
dezbatere și feedback - în grup mare)
- - Demonstrația: Generarea unui
document de lucru în sistem colaborativ
(google drive) – (poate fi chiar formatul
unei grile de evaluare a unei resurse
deschise, sau alt document supus analizei
grupului) Invitația de a opera completări,
modificări, reformulări, ca temă pt acasă.

Platforma on-line, - Prezentare PPT a unor tipuri de platforme
spațiu de organizarea a de e-learning; analiza unui format de
activităților platformă e-learning
educaționale - Discuții libere despre situațiile în care
participanții au utilizat platforme
educaționale (ce le-a fost util, ce dificultăți
au întâmpinat, ce nevoi și interese au, legat
de platformele e-learning)
- Demonstrația - Lucru în cadrul unei
platforme de elearning:
organizare a activităților de învățare în
platformă - Se formează o grupă de
cursanți online, se atribuie roluri și se
realizează o formă de organizare în spațiul
online, în cadrul platformei date
Gestionarea resurselor (resurse și RED) în
cadrul platformei - Pe baza scenariilor de
lucru se aloca resurse/RED în cadrul
platformei
Comunicare și colaborare în platforma on-
line de învățare - se realizează activități de
comunicare și colaborare folosing
instrumente la îndemâna participanților
(mesagerie FB, whatsapp, mail, google
drive,etc)
FORMARE ONLINE
Utilizarea și - Identificarea unor resurse Linkuri resurse pentru
dezvoltarea RED educaționale deschise și descrierea lectură și informare
unui context de învățare în care se
poate aplica
- Propunerea unei Resurse Educaționale conexiune Internet
Deschise și completarea unei fișe de

resurse platformă online
- Analiza resurselor documentare
Deschiderea educației și Dezvoltarea spatiul online
școlilor și calitatea excelentă a educred.ro
predării pentru un început bun în
viață, publicate online de Comisia
Europeană (a se vedea bibliografia) și
realizarea unei sinteze adaptate pentru
prezentarea acestora în sesiunile de
formare pe care le vor derula
Platforma on-line de - Lucru în cadrul unei platforme de
învățare elearning: se documentează
activitățile de la sesiunea de formare
directă, fiecare participant realizând
un ghid de utilizare al platformei care
va fi publicat sub forma unei resurse
educaționale deschise.

5. Strategii de evaluare de parcurs utilizate în cadrul temei
La finalul fiecărei secvențe de formare (final de temă/subtemă) vor fi aplicate exerciții

specifice de evaluare de conținut, dar și de climat de formare/învățare (atmosfera de lucru,
calitatea programului, pe secvențele livrate). Evaluarea de parcurs va lua forme variate:
evaluare frontală, evaluare în perechi, evaluare reflexivă.
acestei teme de formare reprezintă răspunsuri la sarcinile de învățare de mai jos:
● Identificați 3 Resurse Educaționale Deschise care se pot folosi în cadrul activității
educaționale la clasă
● Elaborați o fișă de analiză a unei Resurse Educaționale Deschise, pe baza unei grile date,
pentru a evidenția modalitățile didactice în care se poate utiliza.
● Identificați o platformă educațională online și realizați o scurtă prezentare a sa și modul în
care considerați că vă poate sprijini în activitatea educațională
● Propuneți o Resursă Educațională Deschisă și stabiliți regulile de utilizare a acesteia
Tot ce poate fi identificat în rețeaua World Wide Web este considerat a fi o resursă.
Resursele realizează un context bogat dedicat unui scop în momentul în care acestea sunt
agregate pentru a-l susține și pentru a deveni ele însele relevante. Tipologia resurselor care
pot fi agregate este reglementată deja și explicată pentru a lămuri cu ușurință aspectele
tehnice la Mozilla Developer Network.
Tipurile de resurse care intră în agregări sunt text , audio, video și aplicații. Aceste
resurse sunt blocurile constructive ale Resurselor Educaționale Deschise și în anumite cazuri
constituie datele supuse prelucrării de utilizatorii unei platforme.
Deschiderea resurselor este strâns legată de licențiere, în special de înțelegerea
aspectelor ce țin de licențierea deschisă. Din perspectiva protejării pe care legea o extinde
automat, toate resursele sunt considerate opere, care odată manifestate, sunt de neatins fără

consimțământul creatorului. Actul de a permite utilizarea unei opere se numește licențiere.
Pentru ca resursele educaționale deschise să-și împlinească misiunea, comunitatea globală a
creat modele de licențiere, care permite un aspect esențial pentru creșterea valorică: utilizarea
fără constrângeri altele decât cele specificate sau deloc și reutilizarea în anumite termene și
condiții.
Licențele deschise așa cum sunt Creative Commons permit operelor să fie accesibile
pentru a fi utilizate fără temeri. Ceea ce permite facilitarea accesului și distribuția operelor cu
licențe deschise este licențierea deschisă a pachetelor software, care joacă diferite roluri.
Platformele de învățare online (elearning) reprezintă un set de servicii online
interactive care oferă persoanelor interesate de educație (profesori, elevi, părinți etc.)
informații, instrumente și resurse pentru a susține și a îmbunătăți furnizarea de servicii
educaționale precum și de organizare a activităților educaționale.
Câteva elemente pe care o platformă de elearning le oferă:
- Asigură organizarea conținuturilor astfel încât să poată fi structurate în părți mai mici
- Oferă instrumente coordonatorului de curs pentru gestionarea unei clase
- Oferă instrumente cursanților pentru a parcurge conținutul și a participa la activitățile
clasei
Conform Inițiativei „Deschiderea Educației” a Comisiei Europene „Beneficiile
potențiale ale revoluției digitale în educație sunt multiple: cursanții pot căuta și dobândi
cunoștințe din alte surse decât profesorii lor și instituțiile la care studiază, adesea gratuit; se
poate intra în contact cu alte grupuri de cursanți, deoarece actul învățării nu mai este
restricționat la orarul sau la metodele clasei și poate fi personalizat; apar noi furnizori de
educație; profesorii pot crea și partaja mai ușor conținutul respectiv cu colegi și cursanți din
diferite țări; și există o gamă mult mai largă de resurse educaționale care pot fi accesate.
Tehnologiile deschise permit Oricărei persoane să învețe, Oriunde, Oricând, prin Orice
dispozitiv, cu sprijinul Oricui.”
În acest sens, modulul acesta își propune o abordare conceptuală și operațională
privind tehnologiile moderne care pot fi utilizate în educație astfel încât fiecare participant să
poată să devină utilizator avizat și creator deopotrivă, atât de resurse educaționale deschise
cât și de medii de învățare online.

7. Bibliografie
 Opening Up Education - https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex

%3A52013DC0654
 School development and excellent teaching for a great start in life - https://eur-
lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52017DC0248&from=EN
 Studiu privind soluții de agregare a resurselor educaționale deschise -
https://docs.google.com/document/d/1erdhVriDh2li72ACDIbUYL_IvZW8_-
hyg0lHCqRM0ls/edit#heading=h.gjdgxs
 www.oeconsortium.org
 https://drive.google.com/drive/folders/0B7BlfcMmDcOMcm5sR0daV0dKM3c?
usp=sharing
 www.iteach.ro/ccd

FIȘĂ REZUMATIVĂ

naţional
Pachet 3.3. Management de curriculum la nivelul școlii și al clasei
La finalul parcurgerii acestui modul, cursanții vor dobândi următoarele competențe:
 Identificarea nevoilor de adaptare a curriculumului național la specificul școlii, al clasei

de elevi și al contextelor de învățare în comunitate
 Utilizarea unor instrumente specifice de management curricular la nivelul școlii și al
clasei de elevi
2. Conținuturi asociate modulului
Tema. Premise ale nevoii de competențe în domeniul managementului curricular
 Oportunități și limite ale contextelor de învățare la nivelul comunității

 Nevoi de învățare la nivelul școlii și al clasei de elevi
Tema. Ce este managementul curricular?
 Delimitări conceptuale
 Etape ale managementului curricular
Tema. Ciclul managementului de curriculum
 Analiza
 Proiectare/Planificare
 Implementare
 Evaluare
 Revizuire

Tema. Instrumente de management curricular
 Instrumente pentru identificare nevoilor de învățare

 Instrumente de proiectare și planificare curriculară
 Instrumente de evaluare a ofertei educaționale
 Instrumente de colaborare în domeniul managementului curricular
 Instrumente de reflecție


total
teorie
teorie
practică
practică
Total
evaluare
Total
evaluare
modul / temă
ore

Pachet 3.3. Management de

curriculum la nivelul școlii și al
clasei


Premise ale Videoproiector
nevoii de Studiu de caz privind specificul nevoilor de Laptop
competențe în adaptare curriculară la nivel de comunitate,
domeniul școală și clasă de elevi Coli de flipchart
managementului
Prezentare PPT Markere
curricular
Acces la Internet
Ce este Videoproiector
managementul
Laptop
curricular? Prelegere
Coli de flipchart
Dezbatere – Mituri despre programele școlare
Markere
Acces la Internet
Ciclul Videoproiector
managementului Prezentare PPT Laptop
de curriculum
Exerciții de grup pentru aplicarea ciclului Coli de flipchart
mangementului de curriculum la nivel de școală
și clasă de elevi Markere
Acces la Internet
Instrumente de Videoproiector
management Prezentare PPT Laptop
curricular
Exerciții de utilizare la instrumentelor de Coli de flipchart
management curricular și evaluare colegială a
acestora Markere
Acces la Internet

FORMARE ONLINE
. Premise ale Acces la Internet pe
nevoii de platforma de învățare
Exercițiu de analiză a nevoilor specifice de
competențe în
învățare la nivel de comunitate, școală și clasă
domeniul
de elevi
managementului
curricular
Instrumente de Acces la Internet pe
Proiectarea unui ciclu de management curricular
management platforma de învățare
la nivel de școală/clasă/disciplină de învățământ
curricular

5. Strategii de evaluare de parcurs utilizate în cadrul temei
Fiecare secvență de formare propune numeroase activități interactive, cu un important

caracter evaluativ (evaluare reflexivă, evaluarea activităților de grup, evaluare frontală). Fiind
un curs care pregătește viitorii formatori pentru utilizarea unor instrumente de management
curricular, temele de evaluare vor oferi, de asemenea, ocazii fiecărui participant de utiliza
instrumentele descoperite la curs și de a le aplica la contextul școlii/clasei unde lucrează.
Feed-back-ul oferit în cadrul sesiunilor de formare va sprijini procesul de ajustare a
programului de formare din perspectiva conținutului (teme și sub-teme abordate, alocările
orare, metode și resurse de învățare etc.). De asemenea, activitățile de evaluare vor urmări
ajustarea strategiilor de formare care să susțină un climat pozitiv și o atmosferă bună de
învățare.
Fiind un modul practic-aplicativ, activitățile de evaluare vor fi, în principal, focalizate
pe teme de aplicare la nivel de școală a abordărilor managementului de curriculum.
Rezultatele acestor activități se vor concretiza în piese de portofoliu, care vor face parte din
portofoliul final de evaluare al întregului program de formare a formatorilor.
Acest modul urmărește să familiarizeze participanții cu abordarea managementului

curricular la nivel de școală și de clasă și să îi motiveze pe aceștia să coreleze mai bine
nevoile specifice de învățare în școală și în comunitate cu abordarea noului curriculum
centrat pe competențe.
Prima temă le propune participanților să identifice premisele nevoii de competențe în
domeniul managementului curricular, urmărind câteva dimensiuni specifice
 UNICITATE. Curriculumul național e unul singur. Competențele sunt referențiale

DAR fiecare școală este unică, cu nevoi și contexte specifice de învățare
 SPECIFIC LOCAL. Specificul comunității dă valoare implementării curriculumului
 RELEVANȚĂ. Învățarea este eficientă atunci când se leagă de experiența directă a
elevilor în familie, în școală, în comunitate

CORELARE CURRICULARĂ. Managementul curricular la nivel de disciplină și
beneficiile managementului inter-disciplinar
 COMUNITATE ȘCOLARĂ. Este necesar ca fiecare școală să promoveze o abordare
coerentă o ofertei curriculare, la toate disciplinele, dar și la nivelul activităților
extrașcolare
A doua temă explorează diferitele definiții ale manangementului curricular și a
modalităților de aplicare a acestuia la nivel de școală și de clasă, în concordanță cu:
 Specificul comunității (context local, așteptări ale actorilor, resurse comunitare

accesibile școlii etc.)
 Nevoile de învățare ale elevilor
 Corelarea pe orizontală și pe verticală a planificărilor activităților de învățare
 Mecanisme de reglare a ofertei educaționale a școlii pe baza experiențelor de
implementare și a noilor provocări care ar putea interveni
 Resursele școlii și/sau comunității și/sau elevilor
Cea de a treia temă explorează pașii de urmat pentru un management de curriculum
eficient, pe axa analiza planificare-implementare-evaluare-revizuire. Tema va avea un
puternic caracter aplicativ și va implica studii de caz pe școală și clasă, precum:
 Cartografierea nevoilor, așteptărilor, oportunităților și resurselor comunității

școlare/locale
 Analiza structurii programelor pe orizontală și verticală
 Planificarea activităților de învățare, inclusiv CD
 Analiza practicilor curente de la clasă
 Evaluarea elevilor
 Evaluare a implementării curriculumului - analiza rezultatelor și a practicilor,
reflecție, revizuire
Tema a patra este dedicată aplicării unor instrumente specifice de management
curricular: pentru analiza de nevoi, pentru planificarea activităților, pentru evaluarea elevilor,
pentru evaluarea ofertei curriculare a școlii, pentru reflecție, pentru colaborare.
7. Bibliografie
 Iosifescu, Ș. (coord.) (2000) Management educational pentru instituțiile de învățământ,

București, ISE-MEC
 Lewy, A. , ed. (1991), The International Encyclopedia of Curriculum , Great Britain:
Pergamon Press

 Wiles, J. , Bondi, J., (2007) Curriculum development. A Guide to Practice, USA:
PEARSON Merrill Prentice Hall
 *** Repere pentru proiectarea şi actualizarea curriculumului naţional. Document de
politici educaţionale, versiune de lucru, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, mai, 2016.
Disponibil la adresa http://www.ise.ro/?s=document+politici%2C+mai+2016 (accesat în
10 ianuarie 2019).
 *** Metodologia privind elaborarea şi aprobarea curriculumului şcolar – planuri-cadru
de învăţământ şi programe şcolare, (aprobată prin ordinul ministrului educaţiei naţionale
nr. 3593/ 18.06.2014). Disponibilă la adresa http://www.ise.ro/metodologie-privind-
elaborarea-si-aprobarea-curriculumului-scolar (accesată în 10 ianuarie 2019).

DESCRIEREA STRATEGIEI DE ORGANIZARE
A EVALUĂRII FINALE
În conformitate cu art. 17 al. 3 din OMECTS nr. 5564/7.10.2011 cu modificările și

completările ulterioare, evaluarea finală a cursanților se va realiza prin susținerea în ședință
publică a unui proiect/temă/lucrare din portofoliul realizat individual, de către fiecare
cursant, pe parcursul derulării activității de formare.
Evaluarea portofoliului și a susținerii proiectului/ temei/lucrării se va face prin
calificative (Excelent, Foarte Bine, Bine, Suficient, Insuficient). Bugetul de timp alocat
evaluării face parte din durata totală a programului de formare continuă.
Temele pentru portofoliu sunt detaliate la nivelul fiecărei fișe rezumative.
Portofoliul va fi pregătit de către cursanți pe parcursul derulării programului de
formare, prin realizarea unor sarcini de lucru individuale sau de echipă.
CALENDARUL PROGRAMULUI
ȘI SCHEMA ORARĂ PROPUSE
Organizarea generală a programului de formare

 Formarea față-în-față are durata de 56 h.
 Formarea online are durata de 60 h
 Evaluarea finală se derulează într-o sesiune specială față-în-față de 4h.
Orarul va cuprinde:
- sesiuni cu durata de 4h /8h, cu o pauză de 15’/ 2 ore;

Schema orară pe zile de formare este prezentată în tabelul următor.

Zile de formare / Modul de formare Nr. ore
Formare față-în-față 56h
Ziua I
MODUL 1. Un nou Curriculum național pentru învățământul primar 4h
şi gimnazial – conceptualizări necesare
Ziua a II-a
Ziua a III-a
Ziua a IV-a
Ziua a V-a
MODUL 2. Aplicarea noului Curriculum naţional pentru 4h
învăţământul primar. Disciplinele de studiu din perspectiva didacticii
specialităţii
Ziua a VI-a
specialităţii
Ziua a VII-a
specialităţii
Ziua a VIII-a
specialităţii
Ziua a IX-a

Zile de formare / Modul de formare Nr. ore
specialităţii
Ziua a X-a
specialităţii
Ziua a XI-a
specialităţii
Ziua a XII-a
MODUL 3. Aspecte transversale în abordarea şi implementarea 4h
Ziua a XIII-a
Ziua a XIV-a
Ziua a XV-a
Evaluarea finală 4h
TOTAL 60h


Model - Volumul I CRED Formare Nivel 2 Invatamant Primar - BV

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Model - Volumul I CRED Formare Nivel 2 Invatamant Primar - BV

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Program de formare continuă

,,CRED – Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți.

Furnizor: Casa Corpului Didactic Braşov

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Volumul I…………pag. – pag.

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

 Categoria în care se încadrează furnizorul

„a) casele corpului didactic, centrele atestate de formare continuă în limbile

 Datele de contact ale furnizorului: Casa Corpului Didactic Braşov cu sediul în

 Denumirea programului: ,,CRED Curriculum relevant, educație deschisă pentru

 Categoria de program 1. Programe de dezvoltare profesională, conform art. 244

 Tipul de competență asociat categoriei de program: 1.a) Actualizarea și

 Tipul de finanțare a activităților de formare: fonduri din cadrul Proiectului CRED

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

 Persoana de contact: Popa Mihaela - director CCD Braşov (coordonator partener

 Reprezentant legal al furnizorului: Popa Mihaela –director CCD Braşov

 Grupul țintă: personal didactic de predare din învățământul primar

 Estimarea numărului de formabili nivel 2 în cadrul Proiectului CRED: Numărul

 Forma de organizare a programului: Blended learning (față-în-față + online)

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Nr. ore program de formare 120 ore

 Locațiile de implementare a programului:

Programul de formare se va derula în următoarele locaţii:

 Casa Corpului Didactic Brașov, situată în Brașov, strada Iuliu Maniu

 Colegiul Național „Radu Negru”, situat în Făgăraș județul Brașov, strada

 Liceul ”Șt.O.Iosif”, situat în Rupea județul Brașov, strada Cetății nr.115

 Colegiul Național „Horea,Cloșca și Crișan”, situat în Alba Iulia, județul

 Colegiul Național „Bethlen Gabor”, situat în Aiud, județul Alba, strada

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

 Liceul Tehnologic „Puskás Tivadar”Sf. Gheorghe, situat în Sfântu

 Liceul Tehnologic „Baroti Szabo David” Baraolt, situat în Baraolt, județul

 Liceul Tehnologic „ Gabor Aron”Târgu Secuiesc, situat în Târgu Secuiesc,

 Casa Corpului Didactic „Apaczai Csere Janos” Harghita, situată în

 Școala Gimnazială „Fogarasy Mihaly ” Gheorghieni, situată în

 Școala Gimnazială „Mora Ferenc” Odorheiu Secuiesc, situată în

 Casa Corpului Didactic Sibiu, situată în Sibiu județul Sibiu, strada

 Colegiul Tehnic „August Treboniu Laurian ” Agnita, situat în Agnita,

 Liceul Teoretic „Axente Sever” Mediaș, situat în Mediaș județul Sibiu,

 Liceul Teoretic„Gheorghe Marinescu” Târgu Mureș, situat în Târgu Mureș

 Liceul Tehnologic nr.1 Sighișoara, situat în Sighișoara județul Mureș,

 Liceul Tehnologic „Petru Maior” Reghin, situat în Reghin județul Mureș,

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

1.1. Un nou curriculum național în învățământul primar și secundar

Sistemul educaţional românesc este în plin proces de înnoire curriculară, proces

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

1.2. Un curriculum național adresat fiecărui elev

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

1.3. Pregătirea cadrelor didactice din învățământul primar pentru implementarea

Potrivit Documentului Comisiei Europene din iulie 2013, cu titlul ,,Supporting

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Este necesar ca profesorii să îşi menţină şi să îşi dezvolte în mod activ

 Stimularea implicării active a profesorilor în procesul de învăţare permanentă prin

Oferta de activităţi care are în vedere dezvoltarea profesionala continuă,

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

2.1. Cadrul general

 Formarea profesorilor – prioritate a politicilor educaționale europene și

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

 Formarea profesorilor în România – componentă prioritară pentru aplicarea noului

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Etapele de dezvoltare a curriculumului naţional din România au fost însoţite de

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED