VALENTELE FORMATIVE ALE JOCULUI GEOGRAFIC IN INSUSIREA NOTIUNILOR DE GEOGRAFIE

"Intelepciunea si iubirea copilului e jocul" Lucian Blaga Studiul geografiei la clasa a IV-a se realizeaza conform planului cadru intr-o ora pe saptamana. Curriculum-ul de 444b16e geografie recomanda trecerea de la geografia de tip descriptivist spre un demers de invatare care incurajeaza intelegerea relevantei geografice pentru viata cotidiana a copilului. Stim cu totii ca geografia este o disciplina care trezeste interesul si curiozitatea elevilor intr-o masura deosebita. Un rol deosebit pentru trezirea acestui interes il are insa si eficienta metodelor integrate in tehnologia didactica. Una din aceste metode e reprezentata de jocul didactic geografic, recunoscut ca avand multiple valente formative, deoarece raspunde particularitatilor de varsta ale micilor scolari. Copilaria se caracterizeaza prin joc. Copilul se joaca pentru ca e copil. Ceea ce pentru adult este munca, activitatea utila pentru copil e jocul. Jucandu-se, copilul descopera si cunoaste lumea inconjuratoare, reflecta viata si activitatea adultilor pe care o imita intr-un mod specific. Jocul geografic constituie o forma accesibila si placuta de invatare activ-participativa, stimuland in acelasi timp, interesul, initiativa, curiozitatea si creativitatea elevilor. Poate fi folosit atat ca metoda de predare, dar mai ales ca mijloc util de consolidare si aplicare a cunostintelor insusite. Datorita multiplelor sale valente formative, jocul este larg folosit in activitatea didactica, dar impune o serioasa pregatire din partea invatatorului. Structura metodologica a jocului implica capacitati intelectuale, stiintific organizate, strategii de planificare, asteptare, competitie, castig. Jocul geografic, bazat pe reguli benevol acceptate, genereaza placere, destindere, atractivitate, satisface o cerinta, o trebuinta interioara, dezvolta dragostea pentru frumos, pentru turism, largeste orizontul geografic al elevilor. Ca metoda activa de insusire si consolidare a cunostintelor, jocurile geografice, prin continutul lor, completeaza pregatirea elevilor si le sporeste interesul pentru geografie, ajutand in acelasi timp invatatorul la cunoasterea capacitatii elevilor. Sub aspect didactic, dezvolta spiritul inventiv si creator al elevilor, le stimuleaza interesul pentru literatura geografica, pentru informatiile din mass - media si contribuie la educarea spiritului colectiv. Va fi folosit cu precautie deoarece nu trebuie sa transforme activitatea de pregatire intr-o performanta de joc, nu va diminua cerintele de ordin cognitiv, ci se va imbina firesc cu activitatea de instruire, activitate predominanta in lectie. Sarcina jocului va fi subordonata scopului instructiv-educativ al lectiei. Ca si lectura geografica, jocurile, organizate si desfasurate metodic, au o valoare formativa deosebita, ducand la deprinderi trainice si la un progres evident al proceselor psihice, al nivelului intelectual al elevilor, sporeste interesul pentru obiectul geografie. Datorita laturii lui instructive duce la dezvoltarea gandirii, imaginatiei si creativitatii. In raport cu obiectivele propuse in lectie se alege jocul corespunzator, se stabilesc regulile desfasurarii lui, continutul si forma de organizare. Reusita jocului, fie ca se desfasoara individual, pe grupe sau echipe, presupune cunoasterea din timp de catre elevi a temei, a bibliografiei, a regulamentului de desfasurare pentru a reactualiza cunostintele insusite. Jocurile realizate prin munca independenta permit formarea unei imagini clare asupra lacunelor pe care le au elevii in insusirea cunostintelor sau a progreselor inregistrate. In orele de geografie se pot folosi mai multe tipuri de jocuri: 1)Rebusul geografic poate fi folosit in mai multe momente ale lectiei: verificarea, consolidarea, fixarea cunostintelor si in trecerea la lectia noua. In functie de contributia elevilor rebusul geografic poate imbraca doua aspecte:

este pregatit de invatator si rezolvat de elevi; este formulat si rezolvat de elevi sub indrumarea invatatorului.

Jocul se desfasoara cu intreg colectivul clasei, alcatuindu-se atatea exemplare cati elevi sunt. Acest joc poate fi folosit atat pe parcursul lectiei cat si la concursurile pe teme geografice. Exemplu: Rebusul ,,Ce reprezinta?" Pe coloana A-B elevii vor descoperi ce reprezinta desenul pe care sunt redate, micsorat si orientate dupa punctele cardinale, intinderi mari de teren. 1.Granite 2. Sud sau..... . 3. Nord, est, sud, vest sunt cele patru puncte....... . 4. Apus sau....... . 5. Instrument cu ajutorul caruia ne putem orienta in spatiu. A

2. Lantul geografic Se alege tema jocului(munti, dealuri, ape, lacuri, localitati, localitati turistice etc.) .

Exemplu: La ,,Nume de localitati "prima denumire este data de invatator, urmeaza o denumire de localitate care incepe cu ultima litera a cuvantului anterior ( Arad, Dorohoi, Iasi...). Elevii vor indica si pe harta locul unde se afla localitatea numita, sau pot sa descrie si sa formuleze consideratii despre acea localitate, pot indica forma de relief unde este asezata, pot aduce noutati din lecturile geografice sau, unde este cazul, pot prezenta semnificatia istorica. 3. ,,Cine stie castiga!" Exemplu: Acest joc se desfasoara pe grupe. Fiecare grupa primeste o fisa de evaluare, gen tabel, care se va completa pe parcursul jocului.

Litera

Orase

Munti

Ape

Flori

Animale

Total puncte

B O V

Bucuresti

Bucegi

Bistrita

bujor

bivol

Invatatorul va spune in gand alfabetul si un elev spune ,,stop".Conducatorul jocului va anunta la ce litera a ajuns. Fiecare grupa va completa cuvintele cu litera respectiva. Raspunsurile identice se completeaza cu 5 puncte,cele diferite cu 10 puncte, iar lipsa raspunsului 0 puncte. Va castiga grupa cu cele mai multe puncte. 4. ,,Ghici, cine e?" Se folosesc ghicitori cu continut geografic la care elevii trebuie sa dea raspuns fiind atenti la descrierea redata de ghicitoare sau sa compuna ei insisi ghicitori. Exemplu: a) ,,Din Hasmas eu izvorasc Si spre sud grabit pornesc. Curg rapid din munti in vale Si urnesc hidrocentrale." ( Oltul) 5. Sarade geografice Acestea contribuie la dezvoltarea imaginatiei si a spiritului creator si pot fi: sub forma unor desene sau forme ciudate care necesita lamurirea unor reguli; sarade care cer inlocuirea unor cuvinte din expunerea invatatorului prin denumiri geografice. b) ,,Se scoate din salina Pentru sanatate-i buna Alba este la culoare O folosim la mancare." (Sarea)

Exemplu: - oras format din ,,de doua ori caz" (Bicaz); - oras format dintr-un ,,conifer" bogat in aur (Brad); - oras ce are nume de fata (Constanta).

6. Glume geografice: Exemplu: a) - Gigele, cum se numesc muntii din Carpatii Occidentali ce contin in subsol aur si argint? - Muntii Pretiosi. b) - Ati pierdut trenul si acum radeti? il intreaba un ceferist pe un tanar care a fugit zadarnic dupa tren. - Rad, pentru ca in tren se afla prietenul meu, care doar m-a condus pana la gara. 7. Excursia imaginara pe harta Este un itinerar care se face pe harta nominalizand orase, forme de relief,vegetatie, animale, puncte turistice, ape etc. Formularea acestor jocuri geografice poate fi simpla sau complexa, in functie de obiectivele pe care ni le propunem si in functie de varsta copiilor. 8. Relieful tarii mele - joc desfasurat, de regula, sub forma unui concurs intre grupe de elevi. Liderul grupului primeste sarcina de a reprezenta schematic spatiul geografic romanesc pe harta contur a tarii. In concluzie putem afirma ca jocul invioreaza lectia si usureaza drumul spre folosirea deprinderilor formate. Prin valentele sale formative, jocul nu inseamna ,,o joaca de copii", ci este o activitate serioasa care sprijina intr-un mod fericit intelegerea problemelor, formarea, dezvoltarea si fixarea unor deprinderi de orientare in spatiu, iar prin incarcatura sa afectiva asigura orientarea intregii activitati psihice. In joc, elevul este un adevarat actor si un simplu spectator, el participa cu toate fortele sale la indeplinirea sarcinii jocului, realizand in felul acesta o invatare autentica. Abordarea jocului didactic in procesul instructiv-educativ imbina utilul cu placutul, transformand actul didactic intr-unul atractiv, interesant, in care copiii invata cu placere sub aparenta de joc. Utilizand jocul didactic, in lectiile de geografie, am starnit curiozitatea elevilor de a cunoaste frumusetile si bogatiile patriei, de a ocroti mediul inconjurator care ne da viata si fericire asa cum scrie Eugen Pora: "A intelege natura inseamna a intelege viitorul, dar a face ceva pentru salvarea naturii atat de amenintata azi, inseamna a contribui la fericirea omenirii. " RESURSE BIBLIOGRAFICE: 1. Neacsu Ioan - Metode si tehnici de invatare eficienta, Editura Militara, Bucuresti, 1990 2. Mihailescu Vintila - Lecturi geografice, Editura Albatros, Bucuresti, 1974; 3. Iordache Stratica - (coordonator) - Provocari ludice-ghid metodic, Editura Spiru Haret, Iasi, 2001.

1. Chis Gh., Sandulache Al., Albota M., Elemente de geografie si selenografie matematica, Ed. Stiintifica si
Enciclopedica, 1981