Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Într-un demers educațional de succes, este știut că resursele sunt foarte importante: resursele umane,
oamenii care gândesc și dezvoltă demersul didactic, dar și resursele utilizate pentru facilitarea,
accesibilizarea și creșterea relevanței activităților de învățare, cu scopul formării şi dezvoltării
competențelor elevilor.
O resursă este valoroasă prin ea însăși dacă este corectă, atractivă, relevantă, accesibilă, adaptată
nevoilor și intereselor elevilor. Aceasta își sporește valoarea în momentul în care ajunge să fie
utilizată, să fie de folos, să genereze învățare, împlinindu-și astfel rostul pentru care a fost creată.
Deschiderea resurselor educaționale facilitează accesul la educație, dar și o mai bună interconectare
în grupurile profesionale. A fi parte a unei comunități profesionale active și implicate presupune și
schimbul, împărtășirea de bune practici, dar și recunoașterea unor practici neproductive, din
experiențele în lucrul cu elevii, precum și punerea în comun a resurselor create, cu respectarea
drepturilor de autor.
Prin deschiderea resurselor educaționale, adică prin oferirea accesului liber și gratuit, acestea
facilitează:
deținerea controlului asupra creației proprii;
reutilizarea creațiilor altor profesori, respectându-le drepturile de proprietate;
revizuirea resurselor existente prin adaptare, ajustare, modificare, traducere, acolo
unde este permis;
remixarea resurselor pentru a crea ceva nou;
redistribuirea, prin reintroducerea în circuit a propriilor creații, cu valoare adăugată.
Din perspectiva profesorului, resursele educaționale, fie ele deschise sau nu, susțin, prin integrare și
utilizare în activitatea didactică, aplicarea la clasă a programei școlare. Din perspectiva elevului,
aceste resurse sprijină realizarea unei învățări atractive, susțin motivația pentru învățare, dar
contribuie și la optimizarea învățării, la apropierea de sensul învățării, de învățarea cu sens. De
asemenea, resursele educaționale deschise sprijină valorificarea recomandărilor metodologice
existente în programa școlară referitoare la strategiile didactice care contribuie predominant la
dobândirea competențelor.
Dacă analizăm structura proiectului unei unități de învățare, inclusă în tabelul de mai jos, locul
resurselor educaționale deschise este, desigur, la rubrica Resurse, însă ceea ce este de evidențiat este
corelarea resurselor de utilizat nu doar cu conținuturile din programa școlară, ci și cu competențele
specifice ce urmează a fi formate, susținând activitatea de învățare, sarcinile de lucru care permit
formarea, dezvoltarea și evaluarea competențelor elevilor. În egală măsură, resursele educaționale
deschise pot fi utilizate în realizarea evaluării.
Despre RED se pot spune foarte multe, dar ceea ce susține perspectiva/filosofia acestui ghid
metodologic este ideea accesibilizării educației și facilitării unor demersuri educaționale de calitate,
prin utilizarea și integrarea resurselor educaționale care promovează noul curriculum bazat pe
competențe.
Dacă ne dorim ca elevii să beneficieze cu adevărat de activități de învățare care să formeze
competențe, nu putem să rămânem centrați doar pe transmiterea de cunoștințe. RED-urile pot sprijini
fiecare profesor să utilizeze conținuturile ca bază de operare, ca mijloc de a forma în egală măsură
cunoștințele, abilitățile și atitudinile pe care le așteptăm de la elevii noștri. Astfel accentul este pus pe
experiențe de învățare semnificativă, pe dobândirea de către fiecare elev a unor achiziții esențiale
pentru învățarea pe tot parcursul vieții.
Întrebări de reflecție:
- Ce tip de resursă digitală ar fi potrivită pentru activitatea de învățare vizată?
- Căror nevoi specifice de învățare trebuie să răspundă această resursă?
- În ce măsură această resursă susține activitățile de învățare, care vizează formarea de
competențe?
- Când ? Unde? Cum poate fi integrată resursa în activitățile de învățare, în mod eficient?
- Care sunt accentele/aspectele activității de învățare care pot fi mai bine susținute de o
resursă educațională deschisă?
- Care este rolul specific al resursei în ansamblul activității de învățare, așa cum este
proiectată aceasta?
- Care ar fi durata optimă pe care o resursă video ar trebui să o aibă în economia de timp a
activității de învățare?
Prin urmare, integrarea unei resurse în activitatea de învățare are în spate un întreg proces reflexiv și
de cunoaștere de către profesor a programei școlare, a demersului de proiectare didactică și a
particularităților de vârstă și individuale ale elevilor săi.
Identificăm resurse, selectăm, modificăm sau adaptăm resurse, creăm resurse educaționale deschise,
pornind de la nevoi identificate!
Selecția celor mai potrivite resurse este parte a procesului de proiectare a activității didactice, căutarea
reflexivă a resurselor educaționale deschise ce urmează a fi utilizate se realizează din perspectiva
corelării, armonizării cu celelalte componente ale proiectului unității de învățare. Astfel, atunci când
căutăm o resursă pentru a o integra în demersul didactic, este necesar să avem în minte nu doar
conținuturile, ci mai ales finalitățile educaționale, competențele specifice de format sau de dezvoltat
la elevi, contextele de învățare, particularitățile grupului de elevi, dar și eventualele nevoi de adaptare
curriculară (de exemplu, adaptarea la cerințe educaționale speciale pe care unii dintre elevi le au).
Fie că selectăm un RED, fie că alegem să îl construim singuri, ceea ce interesează pentru utilizarea
lui sunt aceleași criterii de calitate și eficiență, care dau resursei valoare pentru învățare. În acest
context, ceea ce interesează nu este demersul de elaborare a unui RED și nici abordarea din
perspectiva autorului, ci utilitatea resursei, operarea cu criterii de selecție a unui RED, indiferent de
autorul acesteia.
În procesul de căutare a unei resurse de utilizat pentru o anumită activitate de învățare, se pot
identifica mai multe resurse de interes. Selecția resursei, însă, este un proces care are la bază atât
criteriile de selecție, cât și reflecția și alegerea celei mai potrivite resurse în raport cu reperele de
calitate și eficiență stabilite în procesul de proiectare a activității de învățare. Prezentăm mai jos o
serie de criterii de selecție a resurselor educaționale deschise.
Criterii de selecție
Concordanța cu programa - măsura în care resursa susține activitatea de formare,
dezvoltare și evaluare a competențelor din programa școlară
Relevanța - prezentarea unei teme de actualitate și a unor aspecte semnificative din
perspectiva disciplinei de studiu, valorificarea experienței de viață a elevilor, precum și
facilitarea învățării active și interactive
Corectitudinea științifică a conținutului resursei, corectitudinea tehnoredactării, claritatea
și coerența prezentării
Accesibilitatea - adecvarea conținutului științific, a limbajului utilizat la grupul țintă vizat
(la nivelul de dezvoltare specific vârstei căreia i se adresează)
Personalizare - adaptarea la particularități individuale și la nevoile unor categorii de copii
cu cerințe educaționale speciale sau în risc de excluziune
Valoarea pentru învățare/deschiderea pentru o învățare autentică - stimularea gândirii
critice și creativității elevilor, deschiderea spre inter- și transdisciplinaritate
Calitatea modului în care este structurată și realizată resursa.
Utilizarea RED în activitățile de învățare, ca parte a implementării unui demers atent proiectat, nu
înseamnă neapărat și asigurarea rezultatelor preconizate. Orice activitate de învățare realizată se
recomandă a fi urmată de momentul de reflecție și din perspectiva utilității resurselor educaționale
integrate, de analiză a măsurii în care acestea au generat și susținut o învățare autentică, au răspuns
nevoilor și intereselor asemănătoare, dar și diverse ale elevilor.
Alte resurse didactice sunt instrumente de lucru pentru elev, cele mai utilizate fiind, desigur,
manualele școlare. În conformitate cu prevederile alin. (3) al Art. 69 din Legea educației naționale
nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, cadrele didactice selectează și le recomandă
elevilor, în baza libertății inițiativei profesionale, acele manuale școlare, din lista celor aprobate de
Ministerul Educației, care vor fi utilizate în procesul didactic.
O altă categorie de resurse didactice pe care profesorul le poate utiliza, sunt auxiliarele didactice, fișe
de lucru, de evaluare, teste de evaluare, softuri educaționale, suporturi vizuale, filme, hărți, planșe,
albume, atlase, machete, mulaje, scheme structurale sau funcționale, lecții online, tutoriale, aplicații
online. Tocmai pentru că există o diversitate de astfel de resurse didactice, selecția atentă și
personalizată a acestora este un proces dificil, dar esențial pentru asigurarea cadrului de proiectare și
realizare a unui demers didactic corect, coerent, care să genereze formarea, dezvoltarea sau evaluarea
competențelor elevilor.
De precizat că nu toate aceste resurse didactice sunt resurse digitale, după cum nu toate resursele
digitale sunt resurse educaționale deschise.
Selecția și integrarea într-o manieră adaptată și creativă a conținuturilor din manual, care susțin cel
mai bine activitatea de învățare, este o condiție a reușitei unui demers didactic centrat pe nevoile și
interesele de învățare ale elevilor pentru care a fost proiectată acea activitate.
Una dintre cele mai neproductive practici privind utilizarea manualului școlar este așa-zisa predare
după manual, organizarea activității didactice în raport cu ceea ce oferă manualul pentru conținutul
vizat din programa școlară. Acest lucru exclude ideea unui demers educațional proiectat în raport cu
nevoile reale ale elevilor.
Ceea ce este semnificativ de reținut, este că manualele școlare, ca și auxiliarele didactice, sunt
instrumente care pot sprijini elevul în învățare, dar nu sunt nicidecum reperul de proiectare pentru
cadrul didactic. Sunt doar resurse, nefiind obligatorii sau exclusive. A apela și la alte resurse
educaționale, fie ele deschise sau nu, ține de practica de proiectare didactică centrată pe elev, de
respectarea reperelor de proiectare a curriculumului bazat pe competențe.
Dintre resursele educaționale deschise realizate în Proiectul CRED pentru disciplina Geografie,
prezentăm în continuare un exemplu pentru clasa a IV-a, unitatea de învăţare România - elemente de
geografie generală.
Elemente de geografie a României. Apele, clima, vegetaţia, animalele şi solurile creată de expert
RED prof. Georgian Ungur
Competența 2.3. Identificarea unor fenomene şi procese cu caracter geografic din mediul
specifică înconjurător al orizontului local, al regiunii, ţării şi continentului
vizată