Proiectul CRED

Utilizarea resurselor educaționale deschise și a altor resurse didactice la disciplina

Muzică și mișcare

1. Ce sunt resursele educaționale deschise

În Proiectul CRED, resursele educaționale deschise, denumite generic RED, au fost, încă de la început,
din etapa de dezvoltare a acestuia, un concept-cheie.
Proiectul aduce în atenție, chiar prin denumirea lui, Curriculum Relevant, Educație Deschisă pentru
toți, conceptul de educație deschisă, înțeles ca „o modalitate de a realiza educația, adesea folosind
tehnologii digitale, obiectivul său fiind acela de a lărgi accesul și participarea tuturor” (conform
documentului Comisiei Europene, Opening up Education: A Support Framework for Higher Education
Institutions).
În relație firească cu ideea de educație deschisă, au apărut și se dezvoltă Resursele Educaționale
Deschise/RED.
Desigur, există multe definiții utilizate la nivel internațional, dar în prezentul ghid este valorificată
definiția oferită de Comisia Europeană în Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,
Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor Deschiderea educației:
Metode inovatoare de predare și învățare pentru toți, facilitate de noile tehnologii și de resursele
educaționale deschise (COM/2013/0654 final).

RED sunt resursele de învățare care sunt utilizabile, adaptabile la nevoile specifice ale
procesului de învățare, și pot fi distribuite gratuit.

Într-un demers educațional de succes, este știut, resursele sunt foarte importante: resursele umane,
oamenii care gândesc și dezvoltă demersul didactic, dar și resursele utilizate pentru facilitarea,
accesibilizarea și creșterea relevanței activităților de învățare, cu scopul dezvoltării competențelor
elevilor.

Din experiența dumneavoastră de profesor, știți că o resursă este valoroasă prin ea însăși dacă este
corectă, atractivă, relevantă, accesibilă, adaptată nevoilor și intereselor elevilor. Aceasta își sporește
valoarea în momentul în care ajunge să fie utilizată, să fie de folos, să genereze învățare, împlinindu-și
astfel rostul pentru care a fost creată.

Deschiderea resurselor educaționale facilitează accesul la educație, dar și o mai bună interconectare în
grupurile profesionale. A fi parte a unei comunități profesionale active și implicate presupune și
schimbul, împărtășirea de bune practici, dar și recunoașterea unor practici neproductive, din
experiențele în lucrul cu elevii, precum și punerea în comun a resurselor create, cu respectarea
drepturilor de autor.

Prin deschiderea resurselor educaționale, adică prin oferirea accesului liber și gratuit, acestea
facilitează:
  deținerea controlului asupra creației proprii;
 reutilizarea creațiilor altor profesori, respectându-le drepturile de proprietate;
 revizuirea resurselor existente prin adaptare, ajustare, modificare, traducere, acolo unde este
permis;
 remixarea resurselor pentru a crea ceva nou;
 redistribuirea, prin reintroducerea în circuit a propriilor creații, cu valoare adăugată.

2. RED în relație cu proiectarea și desfășurarea activității didactice

Documentul care ghidează procesul de învățare atât în etapa de proiectare cât și în etapa de desfășurare
propriu-zisă este programa școlară. Fiecare cadru didactic știe să urmărească pentru fiecare an de studiu
competențele și conținuturile pe care programa școlară le vizează. Citirea creativă și personalizată a
programei este pusă în evidență atunci când profesorul construiește activități de învățare relevante
pentru care selectează resursele care îi susțin pe elevi în procesul de predare-învățare-evaluare.
Resursele educaționale deschise răspund recomandărilor pe care programa le face prin sugestiile
metodologice, ele însele fiind create pornind de la competențe și vizând formarea de competențe la
elevi.

Dacă analizăm structura proiectului unei unități de învățare, inclusă mai jos, locul resurselor
educaționale deschise este, desigur, la rubrica Resurse, însă ceea ce este evidențiat și în acest format,
este corelarea resurselor de utilizat nu doar cu conținuturile din programa școlară, ci și cu competențele
specifice ce urmează a fi dezvoltate, susținând activitatea de învățare, sarcinile de lucru care permit
formarea, dezvoltarea și evaluarea competenţelor elevilor.

Conținuturi Competențe Activități de Resurse Evaluare

(detalieri) specifice învățare (eventual forme
(eventual forme de de organizare a
organizare a clasei)
clasei)
[se menționează [se precizează [vizate/recomandate [se precizează [se menționează
detalieri de numărul de programa resurse de timp, de metodele,
conținut care criterial al școlară sau altele loc, material instrumentele sau
explicitează competențelor adecvate pentru didactic, forme de modalitățile de
anumite specifice din realizarea organizare a evaluare utilizate]
parcursuri] programa competențelor clasei]
școlară] specifice]
Tabelul 1 – Menționarea resurselor educaționale deschise în structura proiectului unei unități de
învățare

Și dacă am înțeles că rolul resurselor educaționale deschise este acela de susținere a activității de
formare, dezvoltare și evaluare a competențelor din programa școlară, este important de subliniat, o
data în plus, următorul aspect:
Competențele constituie componenta definitorie a programei școlare, având rolul de
organizator al acesteia, în relație cu care este organizat întregul demers didactic: sunt
propuse activitățile de învățare, sunt selectate conținuturile învățării, sunt alese și utilizate
resursele educaționale.

Despre RED se pot spune foarte multe, dar ceea ce susține perspectiva/filosofia acestui ghid
metodologic este ideea accesibilizării educației și facilitării unor demersuri educaționale de calitate,
prin utilizarea și integrarea resurselor educaționale care promovează noul curriculum bazat pe
competențe.

Dacă ne dorim ca elevii să beneficieze cu adevărat de activități de învățare care să formeze competențe,
nu putem să rămânem centrați doar pe transmiterea de cunoștințe. Iar RED-urile pot sprijini fiecare
profesor să utilizeze conținuturile ca bază de operare, ca mijloc de a forma în egală măsură
cunoștințele, abilitățile și atitudinile pe care le așteptăm de la elevii noștri. Astfel accentul este pus pe
experiențe de învățare semnificativă, pe dobândirea de către fiecare elev a unor achiziții esențiale
pentru învățarea pe tot parcursul vieții.

3. Identificarea, selecția, adaptarea și utilizarea unui RED

În contextul educațional actual, din ce în ce mai mulți profesori au acumulat experiență de lucru cu
resursele digitale în activitățile didactice cu elevii. Majoritatea materialelor cu destinație didactică și
educațională sunt dezvoltate deja și în format digital.
Nu toți cei care ajung să folosească resurse digitale sunt creatorii acelor resurse digitale. Mare parte
dintre aceștia navighează pe Internet în scopuri didactice și fac o selecție a diferitelor materiale care
sunt considerate a fi utile, fie acestea resurse text, imagine sau audio-video.
O parte dintre cei care interacționează cu aceste resurse culese, intervin asupra lor, acolo unde acest
lucru este permis. Aceste intervenții, în funcție de abilitățile personale sau de grup, conduc la crearea
de noi resurse, care în termeni legali se numesc opere derivate. De reținut este faptul că pentru a crea
resurse/opere derivate, cele originale trebuie să aibă o licență care să permită acest lucru.
Mai este și o categorie de profesori care își creează propriile resurse digitale de la zero, fiind inspirați
sau chiar motivați de lipsa unor resurse adaptate ori de necesitatea de a modifica creativ procesul de
educație.
Majoritatea celor care au nevoie de resurse educaționale în format digital pentru a sprijini activitatea
didactică, recurg la cele pe care le găsesc utilizând motoare de căutare.

Înainte de a porni la identificarea și selecția resursei dorite, profesorul ar trebui să-și pună o serie de
întrebări. Iată câteva sugestii:

Întrebări de reflecție
- Ce tip de resursă digitală ar fi potrivită pentru activitatea de învățare vizată?
- Căror nevoi specifice de învățare trebuie să răspundă această resursă?
- În ce măsură această resursă susține activitățile de învățare, care vizează formarea
de competențe?
- Când ? Unde? Cum poate fi integrată resursa în activitățile de învățare, în mod
eficient?
- Care sunt accentele/aspectele activității de învățare care pot fi mai bine susținute
de o resursă educațională deschisă?
- Care este rolul specific al resursei în ansamblul activității de învățare, așa cum
este proiectată aceasta?
- Care ar fi durata optimă pe care o resursă video ar trebui să o aibă în economia
de timp a activității de învățare?

Prin urmare, integrarea unei resurse în activitatea de învățare are în spate un întreg proces reflexiv și de
cunoaștere de către profesor a programei școlare, a demersului de proiectare didactică și a
particularităților de vârstă și individuale ale elevilor săi.
Identificăm resurse, selectăm, modificăm sau adaptăm resurse, creăm resurse educaționale deschise,
pornind de la nevoi identificate!

Selecția celor mai potrivite resurse este parte a procesului de proiectare a activității didactice, căutarea
reflexivă a resurselor educaționale deschise ce urmează a fi utilizate se realizează din perspectiva
corelării, armonizării cu celelalte componente ale proiectului unității de învățare.
Astfel, atunci când căutăm o resursă pentru a o integra în demersul didactic, este necesar să avem în
minte nu doar conținuturile, ci mai ales finalitățile educaționale, competențele specifice de format sau
de dezvoltat la elevi, contextele de învățare, particularitățile grupului de elevi, dar și eventualele nevoi
de adaptare curriculară (de exemplu, adaptarea la cerințe educaționale speciale pe care unii dintre elevi
le au).

Fie că selectăm un RED, fie că alegem să îl construim singuri, ceea ce interesează pentru utilizarea lui
sunt aceleași criterii de calitate și eficiență, care dau resursei valoare pentru învățare.
În acest context, ceea ce interesează este nu demersul de elaborare a unui RED și nici abordarea din
perspectiva autorului, ci utilitatea resursei, operarea cu criterii de selecție a unui RED, indiferent de
autorul acesteia.

În procesul de căutare a unei resurse de utilizat pentru o anumită activitate de învățare, se pot identifica
mai multe resurse de interes. Selecția resursei, însă, este un proces care are la bază atât criterii de
selecție, cât și reflecția și alegerea celei mai potrivite resurse în raport cu reperele de calitate și eficiență
stabilite în procesul de proiectare a activității de învățare.
Prezentăm mai jos o serie de criterii de selecție a resurselor educaționale deschise.

Criterii de selecție
 Concordanța cu programa - măsura în care resursa susține activitatea de
formare, dezvoltare și evaluare a competențelor din programa școlară
 Relevanța - prezentarea unei teme de actualitate și a unor aspecte
semnificative din perspectiva disciplinei de studiu, valorificarea experienței
de viață a elevilor, precum și facilitarea învățării active și interactive
 Corectitudinea științifică a conținutului resursei, corectitudinea
tehnoredactării, claritatea și coerența prezentării
 Accesibilitatea - adecvarea conținutului științific, a limbajului utilizat la
grupul țintă vizat (la nivelul de dezvoltare specific vârstei căreia i se
adresează)
 Personalizarea - adaptarea la particularități individuale și la nevoile unor
categorii de copii cu cerințe educaționale speciale sau în risc de excluziune
 Valoarea pentru învățare/deschiderea pentru o învățare autentică -
stimularea gândirii critice și creativității elevilor, deschiderea spre inter- și
transdisciplinaritate
 Calitatea modului în care este structurată și realizată resursa

Utilizarea RED în activitățile de învățare, ca parte a implementării unui demers atent proiectat, nu
înseamnă neapărat și asigurarea rezultatelor preconizate. Orice activitate de învățare realizată se
recomandă a fi urmată de momentul de reflecție și din perspectiva utilității resurselor educaționale
integrate, de analiză a măsurii în care acestea au generat și susținut o învățare autentică, au răspuns
nevoilor și intereselor asemănătoare dar și diverse ale elevilor.
O întoarcere la întrebările de reflecție avute în vedere la momentul selecției resurselor, ca parte a
demersului de proiectare, este recomandată după ce activitățile de învățare s-au derulat. Acest lucru
poate genera un proces de modificare, de adaptare a resursei educaționale deschise, acolo unde acest
lucru este permis, sau poate aduce un plus de relevanță și claritate în selecția sau crearea de resurse
educaționale deschise, adăugând un nou nivel valoric.

4. Alte resurse didactice

Profesorul are la dispoziție o serie de resurse didactice pe care le poate folosi, pentru a proiecta și
realiza un demers didactic centrat pe elev, adaptat nevoilor reale ale elevilor. Unele au rolul de
orientare a activității profesorului, în această categorie intrând ghidurile metodologice de aplicare a
programelor școlare. De reținut că, odată cu modificarea programelor școlare, este nevoie ca profesorul
să consulte acele ghiduri metodologice care sunt în concordanță cu noutățile programelor școlare, așa
cum este și prezentul ghid, pentru a evita erori de proiectare generate de utilizarea unor informații
depășite, care vor duce la practici neconforme cu programele actualizate.

Alte resurse didactice sunt instrumente de lucru pentru elev, cele mai utilizate fiind, desigur, manualele
școlare. În conformitate cu prevederile alin. (3) al Art. 69 din Legea educației naționale nr.1/2011, cu
modificările și completările ulterioare, cadrele didactice selectează și le recomandă elevilor, în baza
libertății inițiativei profesionale, acele manuale școlare, din lista celor aprobate de Ministerul Educației,
care vor fi utilizate în procesul didactic.

O altă categorie de resurse didactice pe care profesorul le poate utiliza, sunt auxiliarele didactice, fișe
de lucru, de evaluare, teste de evaluare, softuri educaționale, suporturi vizuale, filme, hărți, planșe,
albume, machete, mulaje, scheme structurale sau funcționale, lecții online, tutoriale, aplicații online.
Tocmai pentru că există o diversitate de astfel de resurse didactice, selecția atentă și personalizată a
acestora este un proces dificil dar esențial pentru asigurarea cadrului de proiectare și realizare a unui
demers didactic corect, coerent, care să genereze formarea, dezvoltarea sau evaluarea competențelor
elevilor.
De precizat că nu toate aceste resurse didactice sunt resurse digitale, după cum nu toate resursele
digitale sunt resurse educaționale deschise.

Practici productive și neproductive de utilizare a manualelor școlare

Manualele școlare reprezintă principalele instrumente de lucru ale elevilor, dezvoltate în conformitate
cu programele școlare, evaluate și aprobate de către Ministerul Educației. Din acest punct de vedere,
manualele școlare sunt resurse educaționale care au trecut printr-un filtru al calității, ceea ce le conferă
validitate. Am putea spune că sunt resursele educaționale cele mai utilizate în practica curentă la clasă,
dar și acasă, întrucât toți elevii de nivel primar și gimnazial au acces gratuit la manuale școlare.
În contextul educațional contemporan, există oportunitatea de a utiliza manuale atât în format
clasic/varianta tipărită, cât și în format digital. În special în perioada de pandemie, utilizarea
manualelor digitale a crescut semnificativ, acestea fiind cele mai complexe resurse educaționale
digitale pe care elevii și profesorii le au la dispoziție, deși acestea nu au propriu-zis caracter deschis. De
cele mai multe ori în această perioadă, manualele digitale au fost și singurele resurse utilizate în
învățarea online. Utilizarea manualelor digitale este însă dependentă de anumite condiții, care,
deocamdată, nu le sunt asigurate tuturor copiilor. Iar acest lucru face ca accesul la manualele digitale să
fie inegal. Astfel că manualele școlare tipărite rămân pentru mulți elevi, mai ales pentru cei din medii
școlare defavorizate, singurele resurse educaționale utilizate în activitatea de învățare.

În procesul de proiectare a activității didactice, profesorul are nevoie de o analiză personalizată a ceea
ce oferă manualul pentru formarea, dezvoltarea și evaluarea competențelor specifice disciplinei școlare.
Selecția și integrarea într-o manieră adaptată și creativă a conținuturilor din manual, care susțin cel mai
bine activitatea de învățare, este o condiție a reușitei unui demers didactic centrat pe nevoile și
interesele de învățare ale elevilor pentru care a fost proiectată acea activitate.

Una dintre cele mai neproductive practici privind utilizarea manualului școlar este așa-zisa predare
după manual, organizarea activității didactice în raport cu ceea ce oferă manualul pentru conținutul
vizat din programa școlară. Acest lucru exclude ideea unui demers educațional proiectat în raport cu
nevoile reale ale elevilor. Ceea ce este semnificativ de reținut, este că manualele școlare, ca și
auxiliarele didactice, sunt instrumente care pot spijini elevul în învățare, dar nu sunt nicidecum reperul
de proiectare pentru cadrul didactic. Sunt doar resurse, nefiind obligatorii sau exclusive. A apela și la
alte resurse educaționale, fie ele deschise sau nu, ține de practica de proiectare didactică centrată pe
elev, de respectarea reperelor de proiectare a curriculumului bazat pe competențe.

5. Utilizarea resurselor educaționale deschise – exemplificări pentru disciplina Muzică și mișcare,

învățământ primar
Noua programă școlară pentru disciplina Muzică și mișcare contribuie la formarea gustului muzical și
la stimularea simțului estetic, a imaginației și creativității elevilor. Mișcarea armonioasă inspirată de
textul cântecelor din folclorul copiilor cât și cea care izvorăște din ritmul cântecelor, favorizează
dezvoltarea unei culturi a mișcării.
Activitățile de învățare propuse integrează muzica cu mișcarea sub diferite forme: cântare vocală sau
audiție muzicală însoțită de percuție corporală sau acompaniament cu jucării muzicale, mișcare
liberă/mișcare sugerată de textul cântecului/mișcare sugerată de ritmul cântecului/ dans și creează
premisele pentru dezvoltarea sensibilității, siguranței de sine, autodisciplinei, concentrării și relaționării
pozitive cu ceilalți.

Programa școlară de Muzică și mișcare propune ca jocul didactic, cântul și dansul să predomine,
asigurându-se astfel contextul pentru participarea activă, atât individuală cât și în grup, care să permită
exprimarea liberă a propriilor idei și sentimente cu accent pe spontaneitatea și creativitatea
ideilor/opiniilor/mesajelor/ manifestărilor copiilor. Resursele educaționale corect selectate și utilizate
pot facilita/sprijini/susține/completa/îmbogăți contextul de învățare creat de profesor și implicit
formarea și dezvoltarea competențelor propuse de programă. În general, resursele educaționale
deschise pot aduce un plus în abordarea activ-participativă. La disciplina Muzică și mișcare, acestea
asigură suport pentru formarea/exersarea la elevi a competențelor specifice în contexte diverse.

Utilizarea resurselor educaționale deschise la disciplina Muzică și mișcare este o modalitate de

asigurare a motivației pentru învățare, a stării de bine a copiilor.

Dintre resursele educaționale deschise, realizate în Proiectul CRED, prezentăm în continuare câte un
exemplu pentru clasa pregătitoare, clasa a II-a și clasa a IV-a.

 Clasa pregătitoare

Căldărușă plină, resursă creată de Lăcrămioara-Ana Pauliuc

Căldărușă plină
(https://drive.google.com/file/d/16kFsWUYGOI4MSqcErYbuallEOsku8GnK/view)
 Competența 1.4. Receptarea cântecelor cu un ambitus cuprins între DO1 - DO2
specifică vizată adecvate vârstei

Durata resursei 1:55 minute

Despre resursă Ce prezintă? Resursa prezintă un cântec (text și melodie) pe care copiii
îl pot învăța. Simultan elevii pot urmări textul scris și cântat de
propunător cu acompaniament; pe portativ pot vizualiza locul notelor
muzicale, reprezentate prin flori.
În ce scop? Cum? Resursa facilitează familiarizarea elevilor cu textul și
melodia, și în mod intuitiv, cu înălțimea sunetelor în funcție de locul pe
care-l ocupă pe portativ.
Materialul construit în format video atractiv, cu imagini sugestive
corelate cu textul, păstrează atenția elevilor și sprijină înțelegerea
mesajului cântecului. Este încurajată cântarea în grup și individuală.
Conexiuni cu viața de fiecare zi. Prin intermediul imaginilor ce
însoțesc cântecul, elevii observă plante și condiții de mediu care
favorizează creșterea și dezvoltarea lor. Sarcina de la final îi provoacă pe
elevi să cânte și să aibă grijă de flori/ să facă mișcări specifice activității
de îngrijire a plantelor în grădină sau în casă.

Utilizarea resursei Resursa permite:

educaționale în  învățarea unui cântec, cântat cu acompaniament, urmărind textul și
activitatea cu elevii melodia și locul notelor muzicale, flori pe portativ;
 identificarea pe baza imaginilor și a textului a elementelor specifice
îngrijirii plantelor;
 transpunerea copiilor în situații obișnuite din viața reală.

 Clasa a II-a
Sunet vs. Zgomot. Calitățile sunetului muzical resursă creată de Claudia Mazilu

Sunet vs. Zgomot. Calitățile sunetului muzical

(https://drive.google.com/file/d/1lxWE074aXfKqGaBK2U973K4S1NVQOuu0/view)

Competența 1.2. Receptarea sunetelor emise de anumite instrumente muzicale și

specifică vizată identificarea direcției de propagare a sunetului

Durata resursei 4 minute

Despre resursă Ce prezintă? Resursa prezintă SUNETUL, produs de obiecte puse în

mișcare, care transmit vibrații. Sunetul poate fi zgomot și sunet muzical.
În ce scop? Cum? Resursa facilitează înțelegerea de către elevi a
diferenței dintre sunetul muzical și zgomot, a faptului că sunetul muzical
poate fi așezat pe portativ deoarece are o înălțime determinabilă, în timp
ce zgomotul, nu.
Resursa prezintă pe rând calitățile sunetului: înălțime, durată, intensitate
 și timbru. Spre deosebire de sunet, zgomotul nu are înălțime; are, însă
durată, intensitate și timbru.
Conexiuni cu viața de fiecare zi. Sunetele sunt familiare elevilor,
acestea făcând parte atât din mediul din interiorul casei, cât și din
exteriorul acesteia, însoțindu-i pe întreg parcursul zilei.

Utilizarea resursei Resursa permite identificarea prin comparație, pe baza exemplelor, a

educaționale în deosebirilor între zgomot și sunet muzical.
activitatea cu elevii

 Clasa a IV-a
Muzica: emoție și culoare resursă creată de Claudia Mazilu

Muzica: emoție și culoare

(https://drive.google.com/file/d/1ucFl1gOTHxfnuL40VtUOxZc5do7-UZ1g/view)

Competența 3.1. Manifestarea unor reacţii, emoţii, sentimente sugerate de fragmente

specifică vizată muzicale însoţite de dans

Durata resursei 2 minute

Despre resursă Ce prezintă? Resursa explică legătura dintre linia melodică audiată și
reprezentarea emoțională a acesteia prin culoare, emoția transmisă de
muzică depășind sfera auditivă și extinzându-se spre cea vizuală.
În ce scop? Cum? Resursa facilitează înțelegerea de către elevi, prin
explicații și exemplificări, a modalității prin care am putea exprima atât
lucrările vesele, optimiste, cât și pe cele melancolice. Exemplele utilizate
sunt Primăvara de Antonio Vivaldi și Sonata Lunii de Ludwig van
Beethoven.
Resursa explorează posibilitatea reprezentării vizuale, prin culoare, a
emoției transmise de muzică – muzica veselă poate fi transpusă prin
culori luminoase, cu mult soare; o melodie tristă poate fi reprezentată
prin culori reci, întunecate.

Utilizarea resursei Resursa permite utilizarea pauzei și punerea elevilor în situația de a oferi
educaționale în răspunsuri la diferitele aspecte care sunt explorate, fiind susținută, în
activitatea cu elevii acest fel urmărirea atentă, cu interes a celor prezentate.
Utilizarea resursei în activitatea cu elevii este relevantă și prin temă, dar
și prin mesajul de încredere transmis, potrivit căruia fiecare persoană are
un mod de a se exprima artistic. Adresează elevilor, în acest sens, un
îndemn de a se manifesta creativ, de a transpune în culoare și în emoție
sunetele muzicale.