Proiectul CRED

Utilizarea resurselor educaționale deschise și a altor resurse didactice la disciplina

Limba și literatura română

1. Ce sunt resursele educaționale deschise

În Proiectul CRED, resursele educaționale deschise, denumite generic RED, au fost, încă de la început,
din etapa de dezvoltare a acestuia, un concept-cheie.
Proiectul aduce în atenție, chiar prin denumirea lui, Curriculum Relevant, Educație Deschisă pentru
toți, conceptul de educație deschisă, înțeles ca „o modalitate de a realiza educația, adesea folosind
tehnologii digitale, obiectivul său fiind acela de a lărgi accesul și participarea tuturor” (conform
documentului Comisiei Europene, Opening up Education: A Support Framework for Higher Education
Institutions).

În relație firească cu ideea de educație deschisă, au apărut și se dezvoltă Resursele Educaționale

Deschise/RED.
Desigur, există multe definiții utilizate la nivel internațional, dar în prezentul ghid este valorificată
definiția oferită de Comisia Europeană în Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,
Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor Deschiderea educației:
Metode inovatoare de predare și învățare pentru toți, facilitate de noile tehnologii și de resursele
educaționale deschise (COM/2013/0654 final):

RED sunt resursele de învățare care sunt utilizabile, adaptabile la nevoile specifice ale
procesului de învățare, și pot fi distribuite gratuit.

Într-un demers educațional de succes, este știut, resursele sunt foarte importante: resursele umane,
oamenii care gândesc și dezvoltă demersul didactic, dar și resursele utilizate pentru facilitarea,
accesibilizarea și creșterea relevanței activităților de învățare, cu scopul dezvoltării competențelor
elevilor.

Din experiența dumneavoastră de profesor, știți că o resursă este valoroasă prin ea însăși dacă este
corectă, atractivă, relevantă, accesibilă, adaptată nevoilor și intereselor elevilor. Aceasta își sporește
valoarea în momentul în care ajunge să fie utilizată, să fie de folos, să genereze învățare, împlinindu-și
astfel rostul pentru care a fost creată.

Deschiderea resurselor educaționale facilitează accesul la educație, dar și o mai bună interconectare în
grupurile profesionale. A fi parte a unei comunități profesionale active și implicate presupune și
schimbul, împărtășirea de bune practici, dar și recunoașterea unor practici neproductive, din
experiențele în lucrul cu elevii, precum și punerea în comun a resurselor create, cu respectarea
drepturilor de autor.
Prin deschiderea resurselor educaționale, adică prin oferirea accesului liber și gratuit, acestea
facilitează:

1
  deținerea controlului asupra creației proprii;
 reutilizarea creațiilor altor profesori, respectându-le drepturile de proprietate;
 revizuirea resurselor existente prin adaptare, ajustare, modificare, traducere, acolo unde este
permis;
 remixarea resurselor pentru a crea ceva nou;
 redistribuirea, prin reintroducerea în circuit a propriilor creații, cu valoare adăugată.

2. RED în relație cu proiectarea și desfășurarea activității didactice

Programa școlară este documentul de referință pentru proiectarea și desfășurarea activității didactice la
clasă. Perspectiva promovată de programa școlară vizează și resursele didactice, inclusiv resursele
educaționale deschise. Rolul resurselor didactice este de susținere a activității de formare, dezvoltare și
evaluare a competențelor din programa școlară, prin accentul pus pe competențe, nu pe conținuturi.

Din perspectiva profesorului, resursele educaționale, fie ele deschise sau nu, susțin, prin integrare și
utilizare în activitatea didactică, aplicarea la clasă a programei școlare. Din perspectiva elevului, aceste
resurse sprijină realizarea unei învățări atractive, susțin motivația pentru învățare, dar contribuie și la
optimizarea învățării, la apropierea de sensul învățării/de învățarea cu sens. De asemenea, resursele
educaționale deschise sprijină valorificarea recomandărilor metodologice existente în programa școlară
referitoare la strategiile didactice care contribuie predominant la realizarea competențelor.

Dacă analizăm structura proiectului unei unități de învățare, inclusă mai jos, locul resurselor
educaționale deschise este, desigur, la rubrica Resurse, însă ceea ce este evidențiat și în acest format,
este corelarea resurselor de utilizat nu doar cu conținuturile din programa școlară, ci și cu competențele
specifice ce urmează a fi dezvoltate, susținând activitatea de învățare, sarcinile de lucru care permit
formarea, dezvoltarea și evaluarea competenţelor elevilor.

Conținuturi Competențe Activități de Resurse Evaluare

(detalieri) specifice învățare (eventual forme
(eventual forme de de organizare a
organizare a clasei)
clasei)
[se menționează [se precizează [vizate/recomandate [se precizează [se menționează
detalieri de numărul de programa resurse de timp, de instrumentele sau
conținut care criterial al școlară sau altele loc, material modalitățile de
explicitează competențelor adecvate pentru didactic, forme de evaluare utilizate]
anumite specifice din realizarea organizare a
parcursuri] programa competențelor clasei]
școlară] specifice]

Tabelul 1 – Menționarea resurselor educaționale deschise în structura proiectului unei unități de

învățare

Și dacă am înțeles că rolul resurselor educaționale deschise este acela de susținere a activității de
formare, dezvoltare și evaluare a competențelor din programa școlară, este important de subliniat, o
dată în plus, următorul aspect:
Competențele constituie componenta definitorie a programei școlare, având rolul de
organizator al acesteia, în relație cu care este organizat întregul demers didactic: sunt

2
 propuse activitățile de învățare, sunt selectate conținuturile învățării, sunt alese și utilizate
resursele educaționale.

Despre RED se pot spune foarte multe, dar ceea ce susține perspectiva/filosofia acestui ghid
metodologic este ideea accesibilizării educației și facilitării unor demersuri educaționale de calitate,
prin utilizarea și integrarea resurselor educaționale care promovează noul curriculum bazat pe
competențe.
Dacă ne dorim ca elevii să beneficieze cu adevărat de activități de învățare care să formeze competențe,
nu putem să rămânem centrați doar pe transmiterea de cunoștințe. Iar RED-urile pot sprijini fiecare
profesor să utilizeze conținuturile ca bază de operare, ca mijloc de a forma în egală măsură
cunoștințele, abilitățile și atitudinile pe care le așteptăm de la elevii noștri. Astfel accentul este pus pe
experiențe de învățare semnificativă, pe dobândirea de către fiecare elev a unor achiziții esențiale
pentru învățarea pe tot parcursul vieții.

3. Identificarea, selecția, adaptarea și utilizarea unui RED

În contextul educațional actual, din ce în ce mai mulți profesori au acumulat experiență de lucru cu
resursele digitale în activitățile didactice cu elevii. Majoritatea materialelor cu destinație didactică și
educațională sunt dezvoltate deja și în format digital.
Nu toți cei care ajung să folosească resurse digitale sunt creatorii acelor resurse digitale. Mare parte
dintre aceștia navighează pe Internet în scopuri didactice și fac o selecție a diferitelor materiale care
sunt considerate a fi utile, fie acestea resurse text, imagine sau audio-video. O parte dintre cei care
interacționează cu aceste resurse culese intervin asupra lor, acolo unde acest lucru este permis. Aceste
intervenții, în funcție de abilitățile personale sau de grup, conduc la crearea de noi resurse, care în
termeni legali se numesc opere derivate. De reținut este faptul că pentru a crea resurse/opere derivate,
cele originale trebuie să aibă o licență care să permită acest lucru.
Mai este și o categorie de profesori care își creează propriile resurse digitale de la zero, fiind inspirați
sau chiar motivați de lipsa unor resurse adaptate ori de necesitatea de a modifica creativ procesul de
educație.
Majoritatea celor care au nevoie de resurse educaționale în format digital, pentru a sprijini activitatea
didactică, recurg la cele pe care le găsesc utilizând motoare de căutare.

Înainte de a porni la identificarea și selecția resursei dorite, profesorul ar trebui să-și pună o serie de
întrebări. Iată câteva sugestii.

Întrebări de reflecție

- Ce tip de resursă digitală ar fi potrivită pentru activitatea de învățare

vizată?
- Căror nevoi specifice de învățare trebuie să răspundă această resursă?
- În ce măsură această resursă susține activitățile de învățare care vizează
formarea de competențe?
- Care sunt accentele/aspectele activității de învățare care pot fi mai bine
susținute de o resursă educațională deschisă?
- Care este rolul specific al resursei în ansamblul activității de învățare, așa
cum este proiectată aceasta?
- Care ar fi durata optimă pe care o resursă video ar trebui să o aibă în
economia de timp a activității de învățare?

3
Identificăm resurse, selectăm, modificăm sau adaptăm resurse, creăm resurse educaționale deschise,
pornind de la nevoi identificate!

Selecția celor mai potrivite resurse este parte a procesului de proiectare a activității didactice, căutarea
reflexivă a resurselor educaționale deschise ce urmează a fi utilizate se realizează din perspectiva
corelării, armonizării cu celelalte componente ale proiectului unității de învățare. Astfel, atunci când
căutăm o resursă pentru a o integra în demersul didactic, este necesar să avem în minte nu doar
conținuturile, ci mai ales finalitățile educaționale, competențele specifice de format sau de dezvoltat la
elevi, contextele de învățare, particularitățile grupului de elevi, dar și eventualele nevoi de adaptare
curriculară (de exemplu, adaptarea la cerințe educaționale speciale pe care unii dintre elevi le au).

Fie că selectăm un RED, fie că alegem să îl construim singuri, ceea ce interesează pentru utilizarea lui
sunt aceleași criterii de calitate și eficiență, care dau resursei valoare pentru învățare.
În acest context, ceea ce interesează este nu demersul de elaborare a unui RED și nici abordarea din
perspectiva autorului, ci utilitatea resursei, operarea cu criterii specifice de selecție a unui RED,
indiferent de autorul acesteia.

În procesul de căutare a unei resurse de utilizat pentru o anumită activitate de învățare, se pot identifica
mai multe resurse de interes. Selecția resursei, însă, este un proces care are la bază atât criteriile de
selecție, cât și reflecția și alegerea celei mai potrivite resurse în raport cu reperele de calitate și eficiență
stabilite în procesul de proiectare a activității de învățare. Prezentăm mai jos o serie de criterii de
selecție a resurselor educaționale deschise.

Criterii de selecție

 Concordanța cu programa școlară - măsura în care resursa susține activitatea de

formare, dezvoltare și evaluare a competențelor din programă
 Relevanța - prezentarea unei teme de actualitate și a unor aspecte semnificative din
perspectiva disciplinei de studiu, valorificarea experienței de viață a elevilor, precum
și facilitarea învățării active și interactive
 Corectitudinea științifică a conținutului resursei, corectitudinea tehnoredactării,
claritatea și coerența prezentării
 Accesibilitatea - adecvarea conținutului științific, a limbajului utilizat la grupul țintă
vizat (la nivelul de dezvoltare specific vârstei căreia i se adresează).
 Personalizarea - adaptarea la particularități individuale și la nevoile unor categorii de
copii cu cerințe educaționale speciale sau în risc de excluziune.
 Valoarea pentru învățare/deschiderea pentru o învățare autentică - stimularea
gândirii critice și creativității elevilor, deschiderea spre inter- și transdisciplinaritate
 Calitatea modului în care este structurată și realizată resursa.

Utilizarea RED în activitățile de învățare, ca parte a implementării unui demers atent proiectat, nu
înseamnă neapărat și asigurarea rezultatelor preconizate. Orice activitate de învățare realizată se
recomandă a fi urmată de momentul de reflecție și din perspectiva utilității resurselor educaționale
integrate, de analiză a măsurii în care acestea au generat și susținut o învățare autentică, au răspuns
nevoilor și intereselor asemănătoare dar și diverse ale elevilor.

O întoarcere la întrebările de reflecție avute în vedere la momentul selecției resurselor, ca parte a

demersului de proiectare, este recomandată după ce activitățile de învățare s-au derulat. Acest lucru
poate genera un proces de modificare, de adaptare a resursei educaționale deschise, acolo unde acest
4
lucru este permis, sau poate aduce un plus de relevanță și claritate în selecția sau crearea de resurse
educaționale deschise, adăugând un nou nivel valoric.

4. Alte resurse didactice

Profesorul are la dispoziție o serie de resurse didactice pe care le poate folosi, pentru a proiecta și
realiza un demers didactic centrat pe elev, adaptat nevoilor reale ale elevilor. Unele au rolul de
orientare a activității profesorului, în această categorie intrând ghidurile metodologice de aplicare a
programelor școlare. De reținut că, odată cu modificarea programelor școlare, este nevoie ca profesorul
să consulte acele ghiduri metodologice care sunt în concordanță cu noutățile programelor școlare, așa
cum este și prezentul ghid, pentru a evita erori de proiectare generate de utilizarea unor informații
depășite, care vor duce la practici neconforme cu programele actualizate.

Alte resurse didactice sunt instrumente de lucru pentru elev, cele mai utilizate fiind, desigur, manualele
școlare. În conformitate cu prevederile alin. (3) al Art.69 din Legea educației naționale nr.1/2011, cu
modificările și completările ulterioare, cadrele didactice selectează și le recomandă elevilor, în baza
libertății inițiativei profesionale, acele manuale școlare, din lista celor aprobate de Ministerul Educației,
care vor fi utilizate în procesul didactic.

O altă categorie de resurse didactice pe care profesorul le poate utiliza, este reprezentată de auxiliarele
didactice, fișe de lucru, de evaluare, teste de evaluare, softuri educaționale, suporturi vizuale, filme,
hărți, planșe, albume, scheme structurale sau funcționale, lecții online, aplicații online.
Tocmai pentru că există o diversitate de astfel de resurse didactice, selecția atentă și personalizată a
acestora este esențială pentru asigurarea cadrului de proiectare și realizare a unui demers didactic
corect, coerent, care să genereze formarea, dezvoltarea sau evaluarea competențelor elevilor.
De precizat că nu toate aceste resurse didactice sunt resurse digitale, după cum nu toate resursele
digitale sunt resurse educaționale deschise.

Practici productive și neproductive de utilizare a manualelor școlare

Manualele școlare reprezintă principalele instrumente de lucru ale elevilor, dezvoltate în conformitate
cu programele școlare, evaluate și aprobate de către Ministerul Educației.
Din acest punct de vedere, manualele școlare sunt resurse educaționale care au trecut printr-un filtru al
calității, ceea ce le conferă validitate. Am putea spune că sunt resursele educaționale cele mai utilizate
în practica curentă la clasă, dar și acasă, întrucât toți elevii de nivel primar și gimnazial au acces gratuit
la manuale școlare.
În contextul educațional contemporan, există oportunitatea de a utiliza manuale atât în format
clasic/varianta tipărită, cât și în format digital. În special în perioada de pandemie, utilizarea
manualelor digitale a crescut semnificativ, acestea fiind cele mai complexe resurse educaționale
digitale pe care elevii și profesorii le au la dispoziție, deși acestea nu au propriu-zis caracter deschis.
Utilizarea manualelor digitale este însă dependentă de anumite condiții, care, deocamdată, nu le sunt
asigurate tuturor copiilor. Iar acest lucru face ca accesul la manualele digitale să fie inegal. Astfel că
manualele școlare tipărite rămân pentru mulți elevi, mai ales pentru cei din medii școlare defavorizate,
singurele resurse educaționale utilizate în activitatea de învățare.

În procesul de proiectare a activității didactice, profesorul are nevoie de o analiză personalizată a ceea
ce oferă manualul pentru formarea, dezvoltarea și evaluarea competențelor specifice ale disciplinei
școlare.
Selecția și integrarea într-o manieră adaptată și creativă a conținuturilor din manual, care susțin cel mai
bine activitatea de învățare, este o condiție a reușitei unui demers didactic centrat pe nevoile și
interesele de învățare ale elevilor pentru care a fost proiectată acea activitate.
5
Una dintre cele mai neproductive practici privind utilizarea manualului școlar este așa-zisa predare
după manual, organizarea activității didactice în raport cu ceea ce oferă manualul pentru conținutul
vizat din programa școlară. Acest lucru exclude ideea unui demers educațional proiectat în raport cu
nevoile reale ale elevilor.
Ceea ce este semnificativ de reținut, este că manualele școlare, ca și alte auxiliare didactice, sunt
instrumente care pot spijini elevul în învățare, dar nu sunt nicidecum reperul de proiectare pentru cadrul
didactic. Sunt doar resurse, nefiind obligatorii sau exclusive. A apela și la alte resurse educaționale, fie
ele deschise sau nu, ține de practica de proiectare didactică centrată pe elev, de respectarea reperelor de
proiectare a curriculumului bazat pe competențe.

5. Utilizarea resurselor educaționale deschise – exemplificări pentru disciplina Limba și literatura

română – învățământ primar
Concepute cu intenția de a deschide școala spre viață, prin formarea de competențe, programele școlare
actuale sunt focalizate, la limba română, asupra formării competenței de comunicare, prin dezvoltarea
integrată a competențelor de receptare și de producere a mesajelor orale și scrise. Programele actuale
ale disciplinei nu exclud formarea capacităților metalingvistice, cunoștințele de lexic, fonetică,
morfologie fiind abordate însă funcțional și aplicativ. Ținta devine, astfel, dezvoltarea și rafinarea
abilităților de exprimare ale elevului, noua perspectivă fiind susținută și de titulatura sub care acestea
sunt reunite: „elemente de construcție a comunicării”, la clasele pregătitoare, I și a II-a, respectiv
„variabilitatea limbii și a comunicării în contexte diferite”, la clasele a III-a și a IV-a.

Punctăm aceste aspecte întrucât influențele schimbării de paradigmă își pun amprenta semnificativ
asupra demersului didactic, programele actuale recomandând activități de învățare „de tip productiv”,
capabile să ofere o motivație intrinsecă pentru învățare, care să aibă sens pentru copil. Astfel,
programele școlare ale disciplinei Limba și literatura română propun formulări ancorate în cotidian,
care să ofere elevilor achiziții de calitate în domeniul comunicării, în contexte semnificative de
învățare. Se pune accent pe relevanța contextului de comunicare, pe interogare, pe explorarea
universului copilului, inclusiv prin apelul la noile tehnologii. Este evident că, pentru a crea aceste
contexte semnificative de învățare, selectarea și utilizarea unor resurse educaționale adecvate reprezintă
un factor extrem de important, ce implică pregătire și tact pedagogic. De asemenea, actualele programe
școlare ale disciplinei Limba și literatura română pun accentul pe construirea unui demers didactic
personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă în contextul specific al
fiecărei clase şi al fiecărui elev. În ceea ce privește etapele succesive pe care le impune formarea
competenței de comunicare, este suficient să ne gândim la distanța existentă între învățarea citit-
scrisului, în clasa pregătitoare și clasa I și procesele de lectură și redactare a textelor, în clasele a III-a și
a IV-a, pentru a înțelege necesitatea selectării și utilizării resurselor educaționale în deplină
concordanță cu particularitățile de vârstă ale elevilor. În raport cu această realitate ce reunește unitatea
și diversitatea, profesorul trebuie să fie capabil să configureze trasee educaționale continue și unitare,
capabile să permită dezvoltarea elevului în cadrul unui proces orientat spre finalități constante, proces
susținut, printre altele, și de selectarea și utilizarea unor resurse educaționale adecvate scopului și
vârstei elevilor.

În primele clase ale învățământului primar, pentru asigurarea contextului participării active, individuale
şi în grup, programa școlară recomandă ca activitatea de învățare să fie organizată predominant sub
formă de joc, formă de activitate în cadrul căreia copiii își pot exprima cu mai multă claritate felul în
care simt, gândesc și ideile pe care le au. Atât în cazul clasei pregătitoare, cât şi în cazul claselor I şi a
II-a, se sugerează ca activitățile de învățare să se deruleze „sub forma unei suite de jocuri sau
antrenamente amuzante”, iar în registrul resurselor educaționale deschise locul acestora este bine

6
conturat prin existența unor numeroase aplicații online, care permit crearea și/sau utilizarea de către
profesor a unei game variate de jocuri didactice.

În clasele a III-a şi a IV-a, conform sugestiilor metodologice din programă, pentru dezvoltarea
competențelor de receptare a mesajelor orale și scrise este foarte important ca textele să fie ascultate de
către elevi, de câte ori este necesar, astfel încât aceştia să poată realiza sarcinile de lucru şi să îşi
antreneze progresiv competenţele de ascultare. În acest sens, resursele digitale oferă un suport facil în
cadrul activităților de învățare. Resursele educaționale deschise sprijină, de asemenea, valorificarea
recomandărilor metodologice privind dezvoltarea competențelor de producere a mesajelor orale și
scrise, accentele formative fiind puse, în acest caz, pe valorizarea intereselor elevilor din perspectiva
exprimării de idei, de păreri, de emoţii, pe tematici relevante pentru experienţele lor. Este important ca
resursele folosite în cadrul activităților de comunicare să valorifice situațiile de comunicare orală,
relevante pentru temă, din textele audiate, din filme, din media, iar pentru sarcinile de redactare, elevii
să fie încurajați să folosească atât scrisul de mână, cât și mediul digital.

Utilizarea resurselor educaționale deschise în cadrul disciplinei Limba și literatura română reprezintă o
modalitate eficientă de creștere a motivației elevilor pentru învățare, a stării de bine și a încrederii în
sine, prin crearea unor contexte relevante de comunicare și interacționare cu semenii, prin utilizarea, în
mod eficient și creativ, a abilităților proprii de comunicare, pentru rezolvarea unor probleme concrete
din viața de zi cu zi.

 Clasa pregătitoare
Dintre resursele educaționale deschise, realizate în Proiectul CRED, pentru clasa pregătitoare,
prezentăm în continuare resursa În lumea poveștilor, creată de Marian Cîrlig.

În lumea poveștilor
(https://library.livresq.com/details/609f6c30d93e2a0007a50caf)

Competența 1.2. Identificarea unor informații variate dintr-un mesaj scurt, rostit clar și rar
specifică vizată
Durata 15 minute
resursei
Despre resursă Ce prezintă?
Elevii audiază lectura textului Lupul și cei șapte iezi, fragment adaptat după
Frații Grimm. Momentul durează 2:44 minute. Textul este citit cu intonație și
este însoțit de imagini sugestive.
În al doilea moment al resursei, elevii recunosc personajele din fragmentul
audiat, folosind aplicația Learningapps.
Al treilea moment al resursei propune un item cu alegere multiplă. Elevii
răspund la cinci întrebări referitoare la fragmentul audiat, selectând răspunsul
corect.
Ultimul moment al resursei propune un item cu alegere duală. Elevii audiază,
pe rând, șapte enunțuri, precizând dacă fac sau nu parte din povestea Lupul și
cei șapte iezi, prin apăsarea butoanelor DA, respectiv NU.
În ce scop?
Resursa facilitează receptarea mesajelor orale și contribuie la dezvoltarea
competenței specifice 1.2.
7
 Folosind această resursă, elevii:
- audiază un fragment dintr-o poveste cunoscută din literatura pentru
copii;
- recunosc personajele dintr-un fragment de poveste audiat;
- oferă răspunsuri la cererea elementară de informaţii: „Cine? Ce?
Unde? Cum?”;
- recunosc enunţuri care nu se potrivesc ca sens cu un mesaj audiat
anterior.
Cum?
Materialul este realizat în format video atractiv, cu o dinamică a graficii care
păstrează atenția copiilor concentrată, sprijină înțelegerea mesajului audiat și
creează reprezentări sugestive.
Resursa poate fi folosită atât în clasă pentru transmiterea de noi cunoștințe,
dar și acasă, individual, deoarece sarcinile de lucru sunt formulate clar, sunt
accesibile, astfel încât fiecare elev poate lucra cu ușurință.
De asemenea, un aspect important îl reprezintă faptul că elevul are
posibilitatea autoevaluării. Utilizând butonul Verifică, elevul descoperă unde a
greșit și are posibilitatea să se corecteze. Reluarea sarcinii este de asemenea
posibilă, prin accesarea butonului din bara de instrumente, copilul având astfel
posibilitatea de a lucra în ritm propriu.
Utilizarea Formatul video al resursei permite folosirea pauzei, oferind cadrului didactic
resursei posibilitatea de a aloca timp pentru discuții pe bază de întrebări, care fac
educaționale în legătura cu experiența de viață a elevilor.
activitatea cu Resursa video reprezintă și o invitație la dialog. Se pot aborda diverse aspecte:
elevii - alte texte literare în care au apărut personajele;
- personaje pozitive/negative;
- trăsăturile personajelor;
- comportamentul corect față de persoanele străine;
- ascultarea sfaturilor părinților;
- relațiile din familie; responsabilități în familie;
- animale de la fermă și puii lor;
- hrana animalelor.

 Clasa I
Dintre resursele educaționale deschise, realizate în Proiectul CRED, pentru clasa I, prezentăm în
continuare resursa Sunetul și litera a, creată de Oana Oana. Exemplificăm, mai jos, modul în care
această resursă educațională poate fi utilizată în strânsă corelație cu activitatea de învățare identificarea
cuvintelor care conțin sunetul „a”, pe baza analizei şi a sintezei fonetice a unor cuvinte sugerate de o
imagine, activitate de învățare menționată în proiectul unității de învățare prezentat în cadrul acestui
ghid metodologic, ca exemplificare la clasa I.

Sunetul și litera a
(https://drive.google.com/open?id=15FLhRngvw6XBGqFR5XGq8MlImI5pBAzm)

Competența 1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunțuri rostite cu claritate
specifică

8
 vizată

Durata 05:10 min

resursei

Despre Ce prezintă? Resursa educațională prezintă un set de imagini reprezentând

resursă obiecte și ființe ale căror denumiri conțin sunetul a. Fiecare imagine este
însoțită de schema grafică a cuvântului corespunzător, sunetul a fiind corelat
cu litera a mic de tipar, spre deosebire de celelalte sunete, marcate prin buline.
În ce scop? Resursa vizează dezvoltarea competenței de identificare a
sunetului a în cuvinte date, prin utilizarea metodei fonetice, analitico-sintetice,
ai cărei pași specifici sunt reactualizați într-o prezentare audio-video ce poate
înlocui cu succes intervenția concretă a cadrului didactic.
Cum? Materialul este realizat în format video atractiv, cu imagini sugestive,
însoțite de explicații clare, concise, oferite în format audio, toate acestea
menținând atenția și interesul elevului pe tot parcursul materialului. Scenariul
resursei susține teza lui Lev Vygotsky (Mind and Society) care evidențiază
existența unor legături foarte strânse între realitate, imaginea ei desenată sau
fotografiată și numele ei spus și scris (denumirea). Conform acestei teze,
copiii trebuie ajutați să descopere trei aspecte:
1. orice obiect/ființă din realitate are un nume pe care îl putem auzi (cuvântul
rostit);
2. orice obiect/ființă din realitate poate fi reprezentat/ă vizibil (desen);
3. numele rostit poate fi „desenat” (reprezentat) prin scris.
În acest sens, resursa prezentată conține activități corect concepute din punct
de vedere metodic, care leagă într-un mod atractiv imaginea de cuvânt, în
forma sa orală și scrisă.
De la situații ipotetice la situații din viața de fiecare zi. Resursa conține și o
provocare lansată către elevi, cărora li se propune desenarea a trei obiecte ale
căror denumiri conțin sunetul a.

Utilizarea Resursa educațională îi pregătește pe elevi pentru momentul în care aceștia, pe

resursei baza unei imagini sugestive pentru conținutul poeziei studiate la începutul orei
educaționale (Să fim politicoși de Elena Dragoș), vor identifica acele cuvinte care conțin
în activitatea sunetul a. De aceea, este indicat ca resursa prezentată să fie integrată în lecție
cu elevii anterior acestui moment, resursa oferind elevilor un real sprijin în ceea ce
privește pronunțarea corectă a sunetului studiat, formarea auzului fonematic,
dar și în privința realizării corelației sunet-literă.

 Clasa a II-a
Dintre resursele educaționale deschise, realizate în Proiectul CRED, pentru clasa a II-a, prezentăm în
continuare resursa Cartea. Cuprinsul unei cărţi, creată de Emanuela Patrichi.

Cartea. Cuprinsul unei cărţi

(https://www.youtube.com/watch?v=5fUIhywNfDA)

9
Competența 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut
specifică
vizată

Durata 04:50 min

resursei

Despre Ce prezintă? Resursa prezintă elementele unei cărţi, cu accent pe cuprins, pe

resursă rolul lui şi pe modul ȋn care poate fi utilizat.
În ce scop? Cum? Resursa facilitează familiarizarea elevilor cu cartea şi cu
elementele sale, vizând formarea deprinderii de lucru corect şi rapid cu
aceasta. Materialul este construit în format video atractiv, utilizându-se
imagini cu materiale cunoscute de copii (manualele), pentru a le stimula
curiozitatea ȋn privinţa modului ȋn care le pot folosi şi pentru a le păstra atenția
concentrată. Ȋnțelegerea mesajului este sprijinită de verbalizarea fiecărei
acţiuni, de explicaţii simple, clare şi corecte pentru fiecare element component
al unei cărții.
Utilizarea în prezentare a unor materiale reale, care fac parte din universul
apropiat al elevului, creşte entuziasmul fiecărui copil şi ȋl motivează să le
utilizeze conform explicațiilor primite, să le descopere pe baza indicațiilor
oferite.
Sarcina de lucru formulată la finalul materialului dă ocazia fiecărui elev de a
pune în aplicare noile achiziții dobândite şi de a verifica imediat corectitudinea
rezolvării. Modalitatea de oferire a feedbackului este pozitivă, constructivă, cu
trimitere spre revederea explicaţiilor, ȋn caz de eroare.

Utilizarea Resursa permite folosirea pauzei, oferind astfel elevilor posibilitatea de a

resursei utiliza manualul/cartea ȋn timp real, pe măsură ce primesc explicaţii, ceea ce
educaționale duce la o creştere a interesului acestora pentru vizionarea secvenţelor
în activitatea următoare.
cu elevii După momentul de lucru individual propus de resursă, cadrul didactic poate
formula alte sarcini asemănătoare, exersându-se, astfel, lucrul cu cartea și în
alte contexte. În această situație, feedbackul va fi primit din partea cadrului
didactic şi al colegilor.
Folosirea cărţilor din minibiblioteca din sala de clasă sau din biblioteca
personală, pentru a exersa abilitatea de orientare ȋn carte cu ajutorul
cuprinsului, oferă oportunitatea realizării unor activităţi interdisciplinare
precum:
- calcularea, pe baza informațiilor din cuprins, a numărului de pagini
alocate unui titlu;
- identificarea, pe baza calculelor, a celui mai lung/scurt capitol al unei
cărţi;
- observarea dispunerii numerelor pare şi impare pe paginile unei cărţi;
- rezolvarea de probleme privind utilizarea unei anumite cifre în
numerotarea paginilor unei cărţi.
De asemenea, ȋmpărtăşirea experienţelor individuale cu cartea, poate fi punct
de plecare pentru alte activităţi de tipul:
- numirea cărții și a personajului preferat;

10
 - ilustrări de personaje şi utilizarea aplicaţiilor digitale pentru a le
prezenta;
- identificarea trăsăturilor de caracter şi a emoţiilor trăite de personaje;
- realizarea unui itinerariu sau a unei hărţi a unei călătorii/ unui oraş etc.
- identificarea elementelor senzoriale ȋntâlnite ȋn carte (ce poţi auzi,
mirosi, gusta, simţi, vedea).

 Clasa a III-a
Dintre resursele educaționale deschise, realizate în Proiectul CRED, pentru clasa a III-a, prezentăm în
continuare resursa Într-o zi pe când lucram de Ana Blandiana, creată de Elisabeta Mânecuţă.

Într-o zi pe când lucram de Ana Blandiana

(https://library.livresq.com/details/6263178f7f96850008017012)

Competența 1.2. Deducerea sensului unui cuvânt prin raportare la mesajul audiat în
specifică contexte de comunicare familiare
vizată

Durata 03:03 min

resursei

Despre Ce prezintă? Resursa constă într-o colecţie de materiale, realizate pe baza

resursă textului ȋn versuri „Într-o zi pe când lucram” de Ana Blandiana. Sarcinile de
lucru propuse solicită elevilor să asculte textul ȋn mod conştient, să deducă
sensul unui cuvânt, prin raportare la context, să selecteze informaţii de detaliu
din text, prin formularea de ȋntrebări şi răspunsuri, precum şi prin ordonarea
momentelor ȋntâmplării.
În ce scop? Cum? Pornind de la audiţia textului, se propun sarcini diverse,
care facilitează ȋnţelegerea acestuia. Fiecare moment al resursei este realizat ȋn
manieră atractivă şi motivantă pentru elevi, cu elemente vizuale care să susţină
ȋnvăţarea. Sarcinile de lucru sunt prezentate ȋn mod clar, accesibil şi gradat.
Utilizarea aplicaţiilor diferite pentru rezolvarea acestora aduce un plus de
diversitate ȋn formularea şi prezentarea fiecărui moment.

Utilizarea Această resursă permite familiarizarea cu textul, fiind utilă pentru momentul de
resursei lectură explicativă. Facilitează ȋmbogăţirea vocabularului, prin modalităţi
educaționale diverse de prezentare şi explicare a cuvintelor necunoscute. Scenariul propus
în activitatea permite organizarea activității atât individual, cât şi frontal sau ȋn grup/perechi
cu elevii („Steluţa curioasă”).
Structurarea resursei pe secvențe distincte oferă cadrului didactic posibilitatea
de a o integra ȋn demersul didactic adaptat nevoilor, fiind uşor de oprit şi de
repornit ȋn diverse momente, atunci când este oportună una dintre sarcinile de
lucru.

11
 Clasa a IV-a
Dintre resursele educaționale deschise, realizate în Proiectul CRED, pentru clasa a IV-a, prezentăm în
continuare resursa Galeria personajelor literare - Descrierea de tip portret a unui personaj după un
plan de idei, creată de Emanuela Patrichi. Exemplificăm, mai jos, modul în care această resursă
educațională, poate fi utilizată în strânsă corelație cu activitatea de învățare finalizată prin galeria de
portrete, activitate de învățare prezentată în cadrul acestui ghid metodologic, ca exemplificare la clasa a
IV-a.

Galeria personajelor literare - Descrierea de tip portret a unui personaj după un plan de
idei
(https://drive.google.com/open?id=1WiETy7rbAKFPncH8D5SfYIuuXEa3SweF)

Competența 4.3. Redactarea unei descrieri de tip portret pe baza unui plan simplu
specifică vizată

Durata resursei 03:03 min

Despre resursă Ce prezintă? În partea de început, elevii sunt invitați să observe galeria,
în imagini, a unor personaje din texte literare cunoscute. Sunt prezentate,
apoi, criteriile de evaluare a produsului ce urmează a fi realizat în grup,
respectiv o scurtă prezentare, în scris, a unui personaj. În acest sens, sunt
evidențiați pașii de parcurs în redactarea textului prin care este descris un
personaj. Spre exemplificare, este prezentată și analizată o descriere
realizată pentru un alt personaj literar, și anume Scufița Roșie.
În ce scop? Resursa educațională este destinată utilizării în etapa
premergătoare producerii de text, în vederea familiarizării elevilor cu
tiparul textual descriptiv (elementele specifice unui text de tip portret) și
facilitează, prin sarcina de lucru trasată, exersarea abilității de a
transfera, în contexte noi de învățare, achizițiile din domeniul redactării
(luarea de notițe, realizarea unui plan simplu, organizarea și construcția
de text).
Cum? Materialul este realizat în format video atractiv, prezentarea
informațiilor scrise fiind însoțită de imagini sugestive și de explicații
clare, concise, relevante, oferite în format audio, toate acestea menținând
atenția și interesul elevului pe tot parcursul materialului. Scenariul
resursei susține un demers didactic de tip deductiv, preferabil a fi utilizat
în cadrul activității de învățare în care resursa este integrată, deoarece
presupune economie de timp, în favoarea timpului alocat realizării
produsului de către fiecare grup de elevi.
De la situații ipotetice la situații din viața de fiecare zi. Elevilor li se
propune realizarea altor descrieri de personaje, ce ar putea constitui
obiectul organizării Galeriei personajelor literare. Aceasta ar putea fi
realizată, după cum însăși programa școlară sugerează, sub forma unei
expoziții de portrete, în sala de clasă (colaj/ foto/ desen și descriere
verbală).

12
Utilizarea resursei Utilizarea resursei se poate face într-o manieră integrată, scenariul
educaționale în acesteia facilitând o abordare didactică intra- și interdisciplinară.
activitatea cu elevii Elementele care susțin abordarea integrată la nivelul disciplinei prin
corelarea celor patru dimensiuni fundamentale ale competenței de
comunicare (receptarea de mesaje orale și scrise, exprimarea de mesaje
orale și scrise) constau în:
- notarea unor elemente considerate importante dintr-un scurt text
audiat (CS 1.4);
- angajarea verbală a tuturor membrilor grupului pentru
soluționarea temei (CS 1.5);
- discutarea aspectelor relevante descoperite în text/ carte
referitoare la personaj (CS 2.1);
- realizarea de liste cu aspecte semnificative descoperite în texte şi
clasificarea acestora în funcţie de diverse criterii, care stau la
baza realizării descrierii unui personaj (CS 3.3);
- autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate (CS 4.1);
- expoziţie de portrete - colaj/ foto/ desen şi descriere verbală (CS
4.3);
Activitățile care susțin abordarea interdisciplinară și care se recomandă a
fi valorificate constau în achiziții dobândite anterior, în cadrul altor
discipline de studiu, de exemplu:
- Matematică și explorarea mediului (evidențierea anumitor
părți ale corpului omenesc, prin prezentarea însușirilor fizice
ale personajului);
- Dezvoltare personală (trăsături fizice, denumirea anumitor
părţi ale corpului);
- Educație civică (recunoașterea, în situații diferite, a
trăsăturilor unor personaje, ilustrarea prin desen, pictură a
unor comportamente morale/imorale ale unor personaje,
exersarea cooperării în grup pentru rezolvarea unor sarcini
simple de lucru, prin împărțirea sarcinilor/responsabilităților,
respectarea cerințelor și prin valorificarea calităților fiecărui
membru al grupului).

13