Proiectul CRED

Utilizarea resurselor educaționale deschise și a altor resurse didactice la disciplina

Arte vizuale și abilități practice

1. Ce sunt resursele educaționale deschise

În Proiectul CRED, resursele educaționale deschise, denumite generic RED, au fost, încă de la început,
din etapa de dezvoltare a acestuia, un concept-cheie.
Proiectul aduce în atenție, chiar prin denumirea lui, Curriculum Relevant, Educație Deschisă pentru
toți, conceptul de educație deschisă, înțeles ca „o modalitate de a realiza educația, adesea folosind
tehnologii digitale, obiectivul său fiind acela de a lărgi accesul și participarea tuturor” (conform
documentului Comisiei Europene, Opening up Education: A Support Framework for Higher Education
Institutions).

În relație firească cu ideea de educație deschisă, au apărut și se dezvoltă Resursele Educaționale

Deschise/RED.
Desigur, există multe definiții utilizate la nivel internațional, dar în prezentul ghid este valorificată
definiția oferită de Comisia Europeană în Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,
Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor Deschiderea educației:
Metode inovatoare de predare și învățare pentru toți, facilitate de noile tehnologii și de resursele
educaționale deschise (COM/2013/0654 final).

RED sunt resursele de învățare care sunt utilizabile, adaptabile la nevoile specifice ale
procesului de învățare, și pot fi distribuite gratuit.

Într-un demers educațional de succes, este știut că resursele sunt foarte importante: resursele umane,
oamenii care gândesc și dezvoltă demersul didactic, dar și resursele utilizate pentru facilitarea,
accesibilizarea și creșterea relevanței activităților de învățare, cu scopul dezvoltării competențelor
elevilor.
Din experiența dumneavoastră de profesor, știți că o resursă este valoroasă prin ea însăși dacă este
corectă, atractivă, relevantă, accesibilă, adaptată nevoilor și intereselor elevilor. Aceasta își sporește
valoarea în momentul în care ajunge să fie utilizată, să fie de folos, să genereze învățare, împlinindu-și
astfel rostul pentru care a fost creată.
Deschiderea resurselor educaționale facilitează accesul la educație, dar și o mai bună interconectare în
grupurile profesionale. A fi parte a unei comunități profesionale active și implicate presupune și
schimbul, împărtășirea de bune practici, dar și recunoașterea unor practici neproductive, din
experiențele în lucrul cu elevii, precum și punerea în comun a resurselor create, cu respectarea
drepturilor de autor.

Prin deschiderea resurselor educaționale, adică prin oferirea accesului liber și gratuit, acestea
facilitează:
✓ deținerea controlului asupra creației proprii;
✓ reutilizarea creațiilor altor profesori, respectându-le drepturile de proprietate;

1
 ✓ revizuirea resurselor existente prin adaptare, ajustare, modificare, traducere, acolo unde este
permis;
✓ remixarea resurselor pentru a crea ceva nou;
✓ redistribuirea, prin reintroducerea în circuit a propriilor creații, cu valoare adăugată.

2. RED în relație cu proiectarea și desfășurarea activității didactice

Programa școlară este documentul de referință pentru proiectarea și desfășurarea activității didactice la
clasă. Perspectiva promovată de programa școlară vizează și resursele didactice, inclusiv resursele
educaționale deschise. Rolul resurselor didactice este de susținere a activității de formare, dezvoltare și
evaluare a competențelor din programa școlară, prin accentul pus pe competențe, nu pe conținuturi.

Din perspectiva profesorului, resursele educaționale, fie ele deschise sau nu, susțin, prin integrare și
utilizare în activitatea didactică, aplicarea la clasă a programei școlare. Din perspectiva elevului, aceste
resurse sprijină realizarea unei învățări atractive, susțin motivația pentru învățare, dar contribuie și la
optimizarea învățării, la apropierea de sensul învățării/de învățarea cu sens. De asemenea, resursele
educaționale deschise sprijină valorificarea recomandărilor metodologice existente în programa școlară
referitoare la strategiile didactice care contribuie predominant la realizarea competențelor.

Dacă analizăm structura proiectului unei unități de învățare, inclusă mai jos, locul resurselor
educaționale deschise este, desigur, la rubrica Resurse, însă ceea ce este evidențiat și în acest format,
este corelarea resurselor de utilizat nu doar cu conținuturile din programa școlară, ci și cu competențele
specifice ce urmează a fi dezvoltate, susținând activitatea de învățare, sarcinile de lucru care permit
formarea, dezvoltarea și evaluarea competențelor elevilor.

Conținuturi Competențe Activități de Resurse Evaluare

(detalieri) specifice învățare (eventual forme
(eventual forme de de organizare a
organizare a clasei)
clasei)
[se menționează [se precizează [vizate/recomandate [se precizează [se menționează
detalieri de numărul de programa resurse de timp, de instrumentele sau
conținut care criterial al școlară sau altele loc, material modalitățile de
explicitează competențelor adecvate pentru didactic, forme de evaluare utilizate]
anumite specifice din realizarea organizare a
parcursuri] programa competențelor clasei]
școlară] specifice]

Tabelul 1 – Menționarea resurselor educaționale deschise în structura proiectului unei unități de

învățare

Și dacă am înțeles că rolul resurselor educaționale deschise este acela de susținere a activității de
formare, dezvoltare și evaluare a competențelor din programa școlară, este important de subliniat, o
dată în plus, următorul aspect:
Competențele constituie componenta definitorie a programei școlare, având rolul de
organizator al acesteia, în relație cu care este organizat întregul demers didactic: sunt
propuse activitățile de învățare, sunt selectate conținuturile învățării, sunt alese și utilizate
resursele educaționale.

2
Despre RED se pot spune foarte multe, dar ceea ce susține perspectiva/filosofia acestui ghid
metodologic este ideea accesibilizării educației și facilitării unor demersuri educaționale de calitate,
prin utilizarea și integrarea resurselor educaționale care promovează noul curriculum bazat pe
competențe.

Dacă ne dorim ca elevii să beneficieze cu adevărat de activități de învățare care să formeze competențe,
nu putem să rămânem centrați doar pe transmiterea de cunoștințe. Iar RED-urile pot sprijini fiecare
profesor să utilizeze conținuturile ca bază de operare, ca mijloc de a forma în egală măsură
cunoștințele, abilitățile și atitudinile pe care le așteptăm de la elevii noștri. Astfel accentul este pus pe
experiențe de învățare semnificativă, pe dobândirea de către fiecare elev a unor achiziții esențiale
pentru învățarea pe tot parcursul vieții.

3. Identificarea, selecția, adaptarea și utilizarea unui RED

În contextul educațional actual, din ce în ce mai mulți profesori au acumulat experiență de lucru cu
resursele digitale în activitățile didactice cu elevii. Majoritatea materialelor cu destinație didactică și
educațională sunt dezvoltate deja și în format digital.
Nu toți cei care ajung să folosească resurse digitale sunt creatorii acelor resurse digitale. Mare parte
dintre aceștia navighează pe Internet în scopuri didactice și fac o selecție a diferitelor materiale care
sunt considerate a fi utile, fie acestea resurse text, imagine sau audio-video. O parte dintre cei care
interacționează cu aceste resurse culese, intervin asupra lor, acolo unde acest lucru este permis. Aceste
intervenții, în funcție de abilitățile personale sau de grup, conduc la crearea de noi resurse, care în
termeni legali se numesc opere derivate. De reținut este faptul că pentru a crea resurse/opere derivate,
cele originale trebuie să aibă o licență care să permită acest lucru.
Mai este și o categorie de profesori care își creează propriile resurse digitale de la zero, fiind inspirați
sau chiar motivați de lipsa unor resurse adaptate ori de necesitatea de a modifica creativ procesul de
educație.
Majoritatea celor care au nevoie de resurse educaționale în format digital pentru a sprijini activitatea
didactică, recurg la cele pe care le găsesc utilizând motoare de căutare.
Înainte de a porni la identificarea și selecția resursei dorite, profesorul ar trebui să-și pună o serie de
întrebări. Iată câteva sugestii.

Întrebări de reflecție:

- Ce tip de resursă digitală ar fi potrivită pentru activitatea de învățare vizată?

- Căror nevoi specifice de învățare trebuie să răspundă această resursă?
- În ce măsură această resursă susține activitățile de învățare, care vizează formarea
de competențe?
- Care sunt accentele/aspectele activității de învățare care pot fi mai bine susținute
de o resursă educațională deschisă?
- Care este rolul specific al resursei în ansamblul activității de învățare, așa cum
este proiectată aceasta?
- Care ar fi durata optimă pe care o resursă video ar trebui să o aibă în economia
de timp a activității de învățare?

Identificăm resurse, selectăm, modificăm sau adaptăm resurse, creăm resurse educaționale deschise,
pornind de la nevoi identificate!
Selecția celor mai potrivite resurse este parte a procesului de proiectare a activității didactice, căutarea
reflexivă a resurselor educaționale deschise ce urmează a fi utilizate se realizează din perspectiva
corelării, armonizării cu celelalte componente ale proiectului unității de învățare. Astfel, atunci când
3
căutăm o resursă pentru a o integra în demersul didactic, este necesar să avem în minte nu doar
conținuturile, ci mai ales finalitățile educaționale, competențele specifice de format sau de dezvoltat la
elevi, contextele de învățare, particularitățile grupului de elevi, dar și eventualele nevoi de adaptare
curriculară (de exemplu, adaptarea la cerințe educaționale speciale pe care unii dintre elevi le au).

Fie că selectăm un RED, fie că alegem să îl construim singuri, ceea ce interesează pentru utilizarea lui
sunt aceleași criterii de calitate și eficiență, care dau resursei valoare pentru învățare. În acest context,
ceea ce interesează este nu demersul de elaborare a unui RED și nici abordarea din perspectiva
autorului, ci utilitatea resursei, operarea cu criterii specifice de selecție a unui RED, indiferent de
autorul acesteia.
În procesul de căutare a unei resurse de utilizat pentru o anumită activitate de învățare, se pot identifica
mai multe resurse de interes. Selecția resursei, însă, este un proces care are la bază atât criteriile de
selecție, cât și reflecția și alegerea celei mai potrivite resurse în raport cu reperele de calitate și eficiență
stabilite în procesul de proiectare a activității de învățare. Prezentăm mai jos o serie de criterii de
selecție a resurselor educaționale deschise.

Criterii de selecție

✓ Concordanța cu programa - măsura în care resursa susține activitatea de

formare, dezvoltare și evaluare a competențelor din programa școlară
✓ Relevanța - prezentarea unei teme de actualitate și a unor aspecte
semnificative din perspectiva disciplinei de studiu, valorificarea experienței
de viață a elevilor, precum și facilitarea învățării active și interactive
✓ Corectitudinea științifică a conținutului resursei, corectitudinea
tehnoredactării, claritatea și coerența prezentării
✓ Accesibilitatea - adecvarea conținutului științific, a limbajului utilizat la
grupul țintă vizat (la nivelul de dezvoltare specific vârstei căreia i se
adresează).
✓ Personalizarea - adaptarea la particularități individuale și la nevoile unor
categorii de copii cu cerințe educaționale speciale sau în risc de excluziune
✓ Valoarea pentru învățare/deschiderea pentru o învățare autentică -
stimularea gândirii critice și creativității elevilor, deschiderea spre inter- și
transdisciplinaritate
✓ Calitatea modului în care este structurată și realizată resursa.

Utilizarea RED în activitățile de învățare, ca parte a implementării unui demers atent proiectat, nu
înseamnă neapărat și asigurarea rezultatelor preconizate. Orice activitate de învățare realizată se
recomandă a fi urmată de momentul de reflecție și din perspectiva utilității resurselor educaționale
integrate, de analiză a măsurii în care acestea au generat și susținut o învățare autentică, au răspuns
nevoilor și intereselor asemănătoare dar și diverse ale elevilor.

O întoarcere la întrebările de reflecție avute în vedere la momentul selecției resurselor, ca parte a

demersului de proiectare, este recomandată după ce activitățile de învățare s-au derulat. Acest lucru
poate genera un proces de modificare, de adaptare a resursei educaționale deschise, acolo unde acest
lucru este permis, sau poate aduce un plus de relevanță și claritate în selecția sau crearea de resurse
educaționale deschise, adăugând un nou nivel valoric.

4
4. Alte resurse didactice
Profesorul are la dispoziție o serie de resurse didactice pe care le poate folosi, pentru a proiecta și
realiza un demers didactic centrat pe elev, adaptat nevoilor reale ale elevilor. Unele au rolul de
orientare a activității profesorului, în această categorie intrând ghidurile metodologice de aplicare a
programelor școlare. De reținut că, odată cu modificarea programelor școlare, este nevoie ca profesorul
să consulte acele ghiduri metodologice care sunt în concordanță cu noutățile programelor școlare, așa
cum este și prezentul ghid, pentru a evita erori de proiectare generate de utilizarea unor informații
depășite, care vor duce la practici neconforme cu programele actualizate.

Alte resurse didactice sunt instrumente de lucru pentru elev, cele mai utilizate fiind, desigur, manualele
școlare. În conformitate cu prevederile alin.(3) al Art. 69 din Legea educației naționale nr.1/2011, cu
modificările și completările ulterioare, cadrele didactice selectează și le recomandă elevilor, în baza
libertății inițiativei profesionale, acele manuale școlare, din lista celor aprobate de Ministerul Educației,
care vor fi utilizate în procesul didactic.
O altă categorie de resurse didactice pe care profesorul le poate utiliza, sunt auxiliarele didactice, fișe
de lucru, de evaluare, teste de evaluare, softuri educaționale, suporturi vizuale, filme, hărți, planșe,
albume, scheme structurale sau funcționale, lecții online, aplicații online.
Tocmai pentru că există o diversitate de astfel de resurse didactice, selecția atentă și personalizată a
acestora este esențială pentru asigurarea cadrului de proiectare și realizare a unui demers didactic
corect, coerent, care să genereze formarea, dezvoltarea sau evaluarea competențelor elevilor.
De precizat că nu toate aceste resurse didactice sunt resurse digitale, după cum nu toate resursele
digitale sunt resurse educaționale deschise.

Practici productive și neproductive de utilizare a manualelor școlare

Manualele școlare reprezintă principalele instrumente de lucru ale elevilor, dezvoltate în conformitate
cu programele școlare, evaluate și aprobate de către Ministerul Educației. Din acest punct de vedere,
manualele școlare sunt resurse educaționale care au trecut printr-un filtru al calității, ceea ce le conferă
validitate. Am putea spune că sunt resursele educaționale cele mai utilizate în practica curentă la clasă,
dar și acasă, întrucât toți elevii de nivel primar și gimnazial au acces gratuit la manuale școlare. În
contextul educațional contemporan, există oportunitatea de a utiliza manuale atât în format
clasic/varianta tipărită, cât și în format digital. În special în perioada de pandemie, utilizarea
manualelor digitale a crescut semnificativ, acestea fiind cele mai complexe resurse educaționale
digitale pe care elevii și profesorii le au la dispoziție, deși acestea nu au propriu-zis caracter deschis.
Utilizarea manualelor digitale este însă dependentă de anumite condiții, care, deocamdată, nu le sunt
asigurate tuturor copiilor. Iar acest lucru face ca accesul la manualele digitale să fie inegal. Astfel că
manualele școlare tipărite rămân pentru mulți elevi, mai ales pentru cei din medii școlare defavorizate,
singurele resurse educaționale utilizate în activitatea de învățare.
În procesul de proiectare a activității didactice, profesorul are nevoie de o analiză personalizată a ceea
ce oferă manualul pentru formarea, dezvoltarea și evaluarea competențelor specifice ale disciplinei
școlare.
Selecția și integrarea într-o manieră adaptată și creativă a conținuturilor din manual, care susțin cel mai
bine activitatea de învățare, este o condiție a reușitei unui demers didactic centrat pe nevoile și
interesele de învățare ale elevilor pentru care a fost proiectată acea activitate.
Una dintre cele mai neproductive practici privind utilizarea manualului școlar este așa-zisa predare
după manual, organizarea activității didactice în raport cu ceea ce oferă manualul pentru conținutul
vizat din programa școlară. Acest lucru exclude ideea unui demers educațional proiectat în raport cu
nevoile reale ale elevilor.
Ceea ce este semnificativ de reținut, este că manualele școlare sunt instrumente care pot sprijini elevul
în învățare, dar nu sunt nicidecum reperul de proiectare pentru cadrul didactic. Sunt doar resurse,
5
nefiind obligatorii sau exclusive. A apela și la alte resurse educaționale, fie ele deschise sau nu, ține de
practica de proiectare didactică centrată pe elev, de respectarea reperelor de proiectare a curriculumului
bazat pe competențe.

5. Utilizarea resurselor educaționale deschise – exemplificări pentru disciplina Arte vizuale și

abilități practice – învățământ primar
Programa școlară pentru disciplina Arte vizuale și abilități practice contribuie la educarea elevilor în
spiritul competenței cheie sensibilizare și exprimare culturală, care este recomandată la nivel european,
pentru: cultivarea sensibilității elevilor; aprecierea diversității exprimării artistice; recunoașterea rolului
factorilor estetici în viața de fiecare zi; dezvoltarea abilităților creative ale elevilor și exersarea acestora
în diferite contexte.
Abordarea integrată permite cadrului didactic să propună teme şi subiecte relevante, dorite de elevi la
această vârstă, organizând cunoașterea ca tot unitar, închegat. Se recomandă realizarea de activități de
învățare în care copiii să-şi poată manifesta libertatea de alegere atât în ceea ce privește instrumentele,
cât şi în ceea ce privește subiectele realizate. Un Colț de artă amenajat în sala de clasă, în care
materialele şi instrumentele sunt la îndemâna copiilor, ar putea facilita atingerea acestui scop.
Pentru dezvoltarea unor astfel de competențe la elevi, în demersul de integrare a resurselor
educaționale deschise sau a altor resurse didactice, se recomandă valorificarea experiențelor de viață
ale elevilor.
În general, resursele educaționale deschise pot aduce un plus în abordarea activ-participativă.
Activitățile de învățare propuse îi implică activ pe elevi și contribuie la cultivarea simțului estetic, la
dezvoltarea abilităților lor creative.

Utilizarea resurselor educaționale deschise la disciplina Arte vizuale și abilități practice reprezintă o
modalitate de creștere a motivației pentru învățare, a stării de bine a copiilor, dar și dobândirea
încrederii în sine, pregătirea pentru viață și pentru viitor. Integrarea RED în activitățile de învățare
poate susține raportarea permanentă la încurajarea inițiativei și a libertății de exprimare prin limbaj
vizual. La această vârstă este foarte important accentul pus pe elementul ludic, prin care se cultivă
spontaneitatea constructivă și creatoare a copiilor.

Oferim, în continuare, două exemple de resurse educaționale deschise, realizate în Proiectul CRED
pentru disciplina Arte vizuale și abilități practice, clasele I și a II-a.

➢ Clasa I

Prezentăm resursa educațională deschisă cu tema Tehnici de lucru combinate în realizarea unei
felicitări pascale, creată de Florentina Vârtosu Toma, expert RED Educație tehnologică.

Tehnici de lucru combinate în realizarea unei felicitări pascale

https://www.youtube.com/watch?v=1hzv0O_Mz4Y&list=PLPqxJohrSi8nrWDlh4YrgmA0dsdhC
YDMN&index=18

Competența 2.3. Realizarea de obiecte/construcţii/folosind materiale uşor de prelucrat

specifică vizată şi tehnici accesibile

Durata resursei 02:59 min

6
 Despre resursă Ce prezintă? Resursa video prezintă realizarea unei felicitări.

În ce scop? Cum? Felicitarea este creată pentru sărbătoarea de Paște.

Realizarea propriu-zisă a felicitării presupune utilizarea unor materiale
reciclabile și a unor tehnici combinate de lucru.

Resursa prezintă materialele și instrumentele de lucru necesare pentru

felicitare. Etapele de lucru sunt prezentate succesiv: confecționarea
suportului, perforarea, lipirea, asamblarea.
Este frumos și atractiv prezentată etapa de decorare a felicitării, dar și
scrierea, în interiorul felicitării, a unei urări.

Sunt prezentate atât felicitarea rezultată, cât și alte modele de felicitare

care pot reprezenta surse de inspirație pentru elevi. Sunt modele mai
simple sau mai elaborate, dar rolul acestora este important în orientarea
elevilor și în încurajarea elevilor să se manifeste creativ. Aceste alte
modele pot fi alese de elevi potrivit abilităților lor sau pot fi punctul de
explorare a unui produs care să îi reprezinte.

Utilizarea resursei Resursa este ușor de urmărit în ceea ce propune, precum și în aplicarea
educaționale în propunerilor. Este important de menționat adresarea firească către elevii,
activitatea cu elevii care, de exemplu, sunt sfătuiți cum anume să facă, la ce să fie atenți să
nu facă.

Pauza, care poate fi utilizată, permite oferirea unei îndrumări autentice a

activității individuale a elevilor (inclusiv reluarea unei etape de lucru, ca
adaptare la ritmul de lucru pe care îl au elevii).

Lucrul efectiv al elevilor potrivit orientării oferite de resursă are valențe

pozitive asupra lor prin dezvoltarea abilităților elevilor, precum și prin
încurajarea manifestării lor creative.

➢ Clasa a II-a

Prezentăm resursa educațională deschisă Buchetul de flori, creată de Nicoleta Gîdea, expert RED. Deși
este prezentată tot realizarea unei felicitări, ca și în exemplul oferit pentru clasa I, conceptul de
felicitare este altul și merită explorat.

Buchetul de flori
https://www.youtube.com/watch?v=tGOFiSWmYSc

Competența 2.3. Realizarea de produse utile şi/sau estetice combinând materiale uşor
specifică vizată de prelucrat şi tehnici accesibile

Durata resursei 03:10 min

7
Despre resursă Ce prezintă? Resursa este un videoclip care prezintă pașii care pot fi
parcurși pentru a realiza o felicitare, sub forma unui buchet de flori.

În ce scop? Cum? Resursa menționează explicit persoane cărora le

poate fi oferită felicitarea (mamei, bunicii, unei colege). Este un mod de
a susține implicarea elevilor în lucrul efectiv, motivați fiind de persoana
căreia îi este adresată felicitarea.

Pentru realizarea resursei sunt menționate materiale necesare. Sunt, de

asemenea, prezentați (explicați și exemplificați) pașii de parcurs în lucrul
pentru realizarea felicitării (pliere, decupare, lipire, dactilopictură pentru
realizarea florilor). La finalul pașilor de lucru este prezentată felicitarea
realizată.

Sunt prezentate și alte modele care pot fi realizate. La prima vedere,

ideea unor alte modele posibile de realizat este o simplă ilustrare de
alternative. De fapt, modelele constituie din punct de vedere didactic, o
modalitate/ o cale de adaptare a sarcinilor de lucru pe care o pot urma
elevii care au/ au exersat abilitățile necesare. Este, de asemenea, o
modalitate de încurajare a creativității elevilor (de exemplu, în realizarea
buchetului cu alte flori decât cele prezentate inițial).

Utilizarea resursei Utilizarea resursei este ușor de realizat.

educaționale în În prima parte, resursa poate fi urmărită de toți elevii unei clase, în
activitatea cu elevii activitate frontală. De la un punct (al prezentării materialelor necesare
pentru realizarea felicitării), activitatea se poate desfășura individual.

Posibilitatea de utilizare a pauzei oferă elevilor urmărirea succesivă a

fiecărui pas de parcurs în realizarea felicitării, urmat, datorită pauzei, de
momentul acordat parcurgerii pasului respectiv prin activitatea
desfășurată individual de către elevi. Este, de asemenea, posibil ca, în
funcție de ritmul de lucru al elevilor, un pas/o etapă de realizare a
felicitării să fie reluat/ă, ca adaptare la ritmul de lucru pe care îl au
elevii.