Curriculum etimologia cuvantului se afla in latina (curricula), avand semnificatii multiple: alergare, cursa, parcurgere, drum.

. In sens larg se desemneaza prin curriculum ansamblul proceselor educative si al experientelor de invatare prin care trece elevul pe durata parcursului sau scolar. In sens restrans, desemneaza ansamblul acelor documente scialre de tip reglator in cadrul carora se consemneaza datele esentiale privind procesele educative si experientele de invatare pe care scoala le ofera elevului. (curriculum oficial sau formal CNIO) Curriculum se refera la oferta educationala a scolii si reperezinta sistemul experientelor de invatare directe si indirecte oferite educatilor si traite de acestia in contexte formale, neformale si chiar informale. Planul cadru reprezinta un instrument de politica educationala prin care se organizeaza viata elevilor. El precizeaza arii curriculare, obiectivele de studiu, raportul dintre CO si CD si resursele de timp alocate pentru fiecare dintre aceste componente. Documente elaborate pentru intreg parcursul scolaritatii, acoperind varietatea pe verticala(ani de studiu) si pe orizontala(trasee educationale, filiere, profiluri) a sistemului de invatamant. Programa scolara documente oficiale care redau sistetic continuturile invatatrii pe ani scolari sau cicluri de invatamant. Instrument didactic principal care descrie conditiile dezirabile pentru reusita invatarii, exprimate in termeni de obiective, continuturi si activitati de invatare. Obiective cadru obiective cu grad ridicat de generalitate si complexitate. Se refera la formarea de atitudini si capacitati specifice disciplinei si sunt urmarite de-a lungul mai multor ani de studiu. 1.Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral 2.Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala 3.Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura). 4.Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa. Obiective de referinta specifica rezultate asteptate ale invatarii si urmaresc progresia in achizitia de competente si cunostinte de la un an de studiu la altul. Activitati de invatare reflecta corelarea dintre OR si continuturi;reprezinta orientarea catre un anumit scop, redat prin tema activitatii. Continuturile -mijloace prin care se urmaresc atingerea obiectivelor cadru si de referinta propuse. Unitatile de continut sunt organizate tematic. Standarde curriculare de performanta sunt criterii de evaluare a calitatii procesului de invatare, reprezinta enunturi sintetice in masura sa indice grd in care sunt atinse obiectivele curriculare de catre elevi. Curriculum nucleu reprezinta trunchiul comun, obligatoriu, respectiv numarul minim de ore pe saptamana de la fiecare disciplina obligatorie in planul de invatamant. Curriculum la decizia scolii asigura diferenta de ore dintre curriculum-ul nucleu(numarul minim de ore) si numarul maxim de ore pe saptamana, pentru fiecare disciplina scolara prevazuta in planurile cadru de invatamant, pe ani de studiu. Curriculum aprofundat are la baza trunchiul comun, respectiv elementele de continut obligatorii Curriculum extins are la baza intreaga programa scoalara a disciplinei, atat elementele de continut obligatorii, cat si cele facultative. Curriculum elaborat in scoala continut ci statut de optional diverse discipline de studiu propropuse de institutia de invatamant sau alese de acesta din lista celor elaborat la nivel de minister. Interdisciplinaritate Abordarea interdisciplinara porneste de la ideea ca nici o disciplina de invatamant nu constituie un domeniu inchis, ci se pot stabili legaturi intre discipline. De fapt interdisciplinaritatea creaza o imagine integrata a lucrurilor, o imagine mai fina, dacat atunci cand acestea sunt analizate separat.

Organizare de tip integrat Predarea integrat a cunotinelor este considerat o metod, o strategie modern, iar conceptul de activitate integrat se refer la o activitate n care se abordeaz, ca metod, predarea-nvarea cunotinelor. Aceast manier de organizare a coninuturilor nvmntului este oarecum similar cu interdisciplinaritatea, n sensul c, obiectul de nvmnt are ca referin nu o disciplin tiinific, ci o tematic unitar, comun mai multor discipline. De multe ori se fac confuzii ntre conceptele de organizare interdisciplinar i organizare integrat. Din punct de vedere al cunoaterii, desebirea dintre cele dou, const n aceea c interdisciplinaritatea identific o component a mediului pentru organizarea cunoaterii, n timp ce integrarea, ia ca referin o idee sau un principiu integrator care transcede graniele diferitelor discipline i grupeaz cunoaterea n funcie de noua perspectiv, respectiv, tem. Procesul educaional trebuie s fie creativ, interdisciplinar, complex, s-i stimuleze pe copii n vederea asimilrii informaiilor. n activitile integrate accentul va cdea pe grup i nu pe ntreaga clas, n care o idee transcede graniele diferitelor discipline i organizeaz cunoaterea n funcie de noua perspectiv, respectnd tema de interes. n cadrul activitilor integrate, abordarea realitii se face printr-un demers global, graniele dintre categorii i tipurile de activiti dispar, se contopesc ntr-un scenariu unitar i de cele mai multe ori ciclic, n care tema se las investigat cu mijloacele diferitelor tiine. Varietatea materialelor spre care sunt orientai copiii, i ncurajeaz pe acetia s se manifeste, s observe, s gndeasc, s-i exprime liber ideile, s interpreteze date, s fac predicii. Abordarea integrat a activitilor promoveaz nvaarea centrat pe copil Curriculum diferentiat si personalizat -trecerea de la o scoala pentru toti la o scoala pentru fiecare -diferentierea se face de catre profesori in cintinut, metode de predare-invatare-evaluare, mediu psihologic Diferentierea se exprim ala nivelul elevului prin: extensiunea cunostintelor, profunzimea intelegerii, ritmul si stilul de invatare(creatuv, reproductiv, investigat) Proiectarea didactica reprezinta activitatea de structurare a actiunilor si a operaiilor care asigura functionalitatea sistemului si a procesului de invatare la nivel general, specific si concret conform finalitatilor elaborate in termeni de politica a educatiei. Etapele proiectarii didactice -algoritm procedural ce coreleaza patru intrebari esentiale, in urmatoarea ordine: CE VOI FACE? - vizeaza obiectivele educationale CU CE VOI FACE? - resursele educationale de care dispune sau trebuie sa dispuna educatorul (resurse materiale:manuale, texte auxiliare, materiale didactice, locul de desfasurare, resursele umane: elevul cu personalitatea sa, motivatia, capacitatile de invatare, metode de predare si alocare de timp, metode de invatare, resursele procedurale-forma de organizare a clasei, modalitati de organizare a activitatii, metode de invatare, metode de predare si alocare de timp) CUM VOI FACE? Cere un raspuns concret privind stabilirea strategiilor educationale coerente si pertinente pentru atingerea obiectivelor. Selectarea celor TREI M (mijloace metode, materiale), stabilirea scenariului didactic. CUM VOI STI DACA CEEA CE TREBUIA FACUT A FOST FACUT? , pune problema conturarii unei metodologii de evaluare a eficientei activitatii desfasurate Planificarea calendaristica document care asigura parcurgerea continuturilor si realizarea obiectivelor pevazute de prg scolara. Se disting 4 etape: 1. realizarea asocierilor dintre OR si continuturi, 2. impartirea continuturilor in unitati de invatare, 3. stabilirea succesiunii de parcurgere a unitatilor de invatare, 4. alocarea timpului necesar pentru parcurgerea unitatii de invatare; (unitati de invatre, O.R, continuturi, nr. ore, saptamana, observatii). Proiectarea unei unitati de invatare structura deschisa si flexibila cu urmatoarele caracteristici:

-determina formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin integrarea unor OR -este unitara d.p.v tematic -se desfasoara in mod sistematic si continuu pe o perioada de timp -se finalizeaza prin evaluare Demersul didactic trebuie sa raspunsa la urm. Intrebari: De ce voi face?(precizarea obiectivelor de referinta) Ce voi face?(Selectarea continuturilor) Cu ce voi face?(Analiza resurselor) Cum voi face?(Determina activitatile de invatare) Cat s-a realizat?(stabilirea instrumentelor de evaluare) (Unitatea de invatare....., Nr. Ore alocate...... Detalii de continut, OR, Activitati de invatare, resurse, evaluare) Proiectarea lectiei succesiunea evenimentelor didactice(captarea atentiei, enuntarea obiectivelor,reactualizarea structurilor invatate anterior, prezentarea optima a continutului, dirijarea invatarii,obtinerea performantei, asigurarea feedbackului,evaluarea performantei, intensificarea retentiei si a transaferului, temele pentru acasa si explicarea lor), obiectivele, detalierea continuturilor, strategia de invatare si evaluare. Lectia modalitate fundamentala de organizare a procesului de invatamant in care se desfasoara activitatea elevilor sub conducerea cadrului didactic intr-o unitate de timp limitata, in vederea asimilarii de cunostinte si formarii deprinderilor prevazute de tema din programa scolara. Dimensiuni ale lectiei: functionala(orice lectie presupune un scop si obiective bine determinate), structurala(orice lectie angajeaza resurse umane, materiale si de continut, presupune selectarea unor metode si mijloace de invatamant, se realizeaza intr-un timp determinat si intr-un mediu pedagogic), operationala (vizeaza desfasurarea lectii cu strategii si procese specifice si evaluarea cu functie de optimizare) Avantaje ale organizarii ca lectie Momente ale lectiei Tipuri de lectie Activitati extracurriculare excursia, vizita Forme de organizare a activitatii didactice: Perfectionarea procesului de invatamant presupune crearea unui cadru organizatoric propice realizarii obiectivelor instructiv-educative stabilite. Acesta actiune se realizeaza prin: diversificarea formelor de organizare a activitatii in cadrul lectiei care continua sa reprezinte forma organizatorica de baza, crestera ponderii altor forme de organizare a procesului instructiv-educatuv cum sunt: excursiile, vizitele, activitati practice etc. Organizarea individuala -fiecare elev desfasoara sarcini scolare independent, fara supraveghere directa., sarcina de lucru poate fi comuna, diferentiata pe categorii de elevi, individualizate; Avantaje: -se tine cont de particularitatile fizice si psihice ale fiecarui elev, de nivelul pregatirii pregatirii sale, aptitudinile lui, nevoile lui educationale; -elevul este pus de a se folosi de achizitiile insusite, in mod indepedent, formandu-si si dezvoltandusi deprinderi de munca fizica si intelectuala; -il obisnuieste pe elev cu responsabilitatea fata de anumite sarcini incredintate; -solicita efort in rezolvare, capacitate de concentrare, un anumit ritm de lucru -elevul stie ca. In urma rezolvarii sarcinilor este verificat si apreciat, ceea ce sporeste increderea in fortele proprii; -sarcinile de munca independenta cultiva elevului initiativa, flexibilitatea gandirii, originalitatea si imaginatie. -dezvolta spiritul de organizare si administrare a timpului Dezavantaje:

-dificultatea de integrare in activitatea colectiva -dificultatea de dirijare a activitatii individuale de catre profesor -clasifica, ierarhizeaza, este competitiva Organizarea pe grupe Avantaje: pregatirea elevilor prin cooperare si munca educarea elevilor timizi si izolati pentru integrarea mai usoara in colectiv familiarizarea elevilor cu munca de cercetare stimularea comunicarii si productivitatea gandirii elevii invata ca au nevoie unii de altii pentru a duce la bun sfarsit sarcina grupului elevii se ajuta unii pe altii sa invete, incurajandu-se, impartasind ideile, manifesta deci, empatie, spirit de echipa; modeleaza gandirea, spiritul de investigatie ofera numeroase satisfactii elevilor oferindu-le sansa exprimarii variate, limbajului artistic, oral, stiintific, scris. Dezavantaje: daca nu este bine organizata activitatea pe grupe poate sa se creeze dezordine si galagie desfasurarea activitatilor poate dura mai mult Organizarea frontala profesorul are rolul principal, organizeaza, conduce si dirijeaza activitatea elevilor, este denumit magistral; se bazeaza pe principiul tratarii nediferentiate, al muncii egale cu toti elevii din aceeasi clasa predominanta este activitatea profesorului bzata exclusiv pe expunere, pe transmitere de cunostinte unei clase intregi de elevi, deci reduce invatarea la achizitioanarea pasiva de cunostinte si limiteaza foarte mult activitatea colectiva propriu zisa elevii executa in acelasi timp si in acelasi sistem, aceleasi sarcini, dar fiecare lucreaza strict individual, fara a stabili legaturi de interdependenta intre ei---comunicarea intre colegi si posibila invatre prin cooperare sunt reduse la maximum, ele avand loc numai in afara predarii prezinta un avantaj si este de preferat a fi folosita cand se intentioneaza expunerea unor notiuni fundamentale, sintetizarea unei informatii, efecturea unei demonstratii, atunci cand se cauta modelarea unir opinii si atitudini prin abordarea unor teme cu profund caracter emotional- educativ. Metodele de invatamant desemneaza calea, drumul ce conduce la indeplinirea obiectivelor educationale. Clasificare metode de invatamant: 1.Metode de comunicare - orale expozitive: explicatia, descrierea, povestirea -conversative: conversatia, problematizarea -scrise: lectura explicativa sau lucrul cu manualul -oral vizuale 2.Metode de explorare: -directe: observatia, experimentul, invatarea prin descoperire(in plan material) 3.-indirecte: demonstratia, inv. Prin descoperire (in plan mental) 4.Metode de actiune: - reala: exercitiul, elaborare de proiecte,activitati creative -simulta: jocuri de rol, dramatizarea, jocul didactic Povestirea metoda expozitiva folosita cu succes in invatamantul primar deoarece ajuta elevii: s ptrund cu usurinta in lumea basmelor si a fabulelor s guste farmecul legendelor si a miturilor

s traiasc episoade zugravite in opere literare sau fapte istorice de demult s fac cunostinta cu intampari semnificative din viata unor personaje, oameni de seama Avantaje: -prin materialul faptic si logica ei de desfasurare, prin simplitatea si claritatea ideilor, poate si trebuie sa asigure: insusirea unui fond de reprezentari vii si clare incita la analize si comparatii inlesneste intelegerea lucrurilor si desprinderea esentialului, a unor invataminte; participare emotionala inensa din partea elevilor, trezind in sufletul acestora un larg evantai de stari emotive, de la cele de iubire, compasiune, pana la cele de tristete, indignare sau revolta; este activizanta daca se recurge la: material ilustrativ(desene, proiectii, inregistrari fonice), la comparatii, lectura unor scurte fragmente literare; valoroasa prin concluziile la care ajung elevii, constituind un model de urmat sau determindu-i sa nu repete greselile facute de altii; se orienteaza in 2 directii: formarea capacitatii elevilor de a redacta o povestire, formarea capacitatii levilor de a povesti importanta este si actiunea de repovestire, aceasta intretinand dorinta copilului de a se afirma, de afi in centrul atentiei, de a-si manifesta capacitatea creativa.Motiv pentru care el trebuie sa fie incurajat si antrenat sa povesteasca independent indeplineste rolul de integrare sociala, reglementare morala a comportamentului implica talent oratoric si actoricesc, empatie din parte cadrului didactic;limbajul nonverbal si paraverbal foarte important; Limite: poate deveni pasiva daca nu sunt folosite metode de activizare a acesteia; Lucrul cu manualul -reprezinta un ansamblu de actiuni prin care se urmareste formarea deprinderilor si priceperilor necesare in vederea utilizarii corecte si eficiente a manualelor si a altor carti(dictionare, reviste, enciclopedii) Avantaje: pune bazele autoinstruirii si educatiei permanente tehnica fundamentala de munca intelectuala, care in practica scolii devine una dintre cele ,ai eficiente cai de invatare, o activitate de studiu personala si formativa, o metoda de comunicare scrisa, care permita invatarea; permite insusirea unui volum de cunostinte de 3-4 ori mai mare decat cel asimilat prin metode expozitive; indeplineste functii multiple de culturalizare, invare propriu-zisa(instruire si autoinstruire), informare si documentare; capata valente active mai ales in etapa dobandirii, initierii studiului independent in documentatie, ca punct de plecare in viitoarea cercetare; elevii sunt formati astfel pentru a sti cum sa invete singuri, cum sa studieze, sa caute, sa aiba atitudine activa in fata oricarei lecturi; Limite: Explicatia se refera la dezvlauirea pe baza unei argumentaii deductive, a unor date noi se enunta mai intai, cu claritate o definitie, o regula, un principiu sau prezinta un fenomen, un cuvant nou, o expresie, o situatie si numai dupa aceea se analizeaza exemplele sau argumentele. Metoda expozitiva prin care se recurge la un continut stiintific intr-o succesiune logica.

Avantaje: antreneaza in mare masura operatiile gandirii, fiind o metoda de baza in transmiterea continuturilor specifice demersul explicativ impune ordonarea informatiilor intr-o succesiune logica se utilizeaza dialogul retoric sau intrebari adresate elevilor pentru a evalua daca si-au insusit corect si constient continutul explicat anterior se formeaza rationamentul, adica, facultatea de a gandi corect si a stabili relatii riguroase; Limite: Exercitiul metoda de invatare prin actiune practica Avantaje: usurinta de a gandi se dezvolta prin exercitiul repetat de rezolvare a problemelor diverse ca s[ deprinda o actiune elevul trebuie sa incerce, sa faca, sa refaca, sa reoete, pana cand intra in posesia modelului actiunii respective, pana cand aceasta actiune se automatizeaza si se internalizeaza, devenind o a doua natura se incadreaza in aria conceptiei learning by doing(a invata facand) contribuie la adancirea intelegerii notiunilor, regulilor, principiilor si teoriilor invatate, prin aplicarea lor la situatii relativ noi, si cat mai variate consolidarea cunostintelor si deprinderilor insusite , ceea ce gface sa creasca probabilitatea pastrarii in memorie a lanturilor motorii si verbale, mai ales . Sporirea capacitatilor operatorii a cunostintelor, priceperilor si deprinderilor(operationalizarea achizitiilor) prevenirea uitarii si evitarea tendintelor de interferenta(apariti a confuziilor) !!!!!!!!!!!!!!!!!!vz Mariana Norel pag.70 Problematizarea o suita de procedee prin care se urmaeste crearea unor situatii problema, care antreneaza si ofera elevilor posibilitatea sa surprinda diferite relatii intre obictele si fenomenele realitatii, intre cunostintele anterioare si noile cunostinte prin solutiile pe care ei insisi, sub indrumarea profesorului le elaboreaza; este o varianta a euristicii. Avantaje: metoda activa care urmareste dezvoltarea gandirii independente si productive; d.p.v. psihologic, problematizarea dezvolta schemele operatorii ale gandirii divergente, antreneaza aptitudinile creatoare si asigura motivarea intriseca a invatarii; ii pune intr-o situatie de cercetare, de cautare presupune o angajare totala, intelectuala, afectiva si volitionala a elevilor semnificativa nu este cantitatea celor insusite ci faptul ca elevii isi formeaza u stil individual de munca in conditiile unei tensiuni psihice, a stimularii spiritului de investigatie, a curajului in argumentare si sustinerea unor opinii personale; Etape: 1.perceperea problemei ca atare si aprimilor indici orientativi pentru rezolvare (profesorul descrie situatia problema: expune faptele, explica anumite relatii cauzale etc., elevii constientizeaza existenta unei situatii problema, elevii resimt dorinta de arezolva situatia problema) 2.studierea aprofundata, intelegerea problemei si structurarea datelor sale, prin activitatea indepedenta a elevilor; 3.cautarea de solutii posibile la problema pusa(analiza conditiilor sarcinilor problematice, formularea potezelor, verificarea ipotezelor) 4.obtinerea rezultatului final si evaluarea acestuia prin confruntare/comparare a diferitelor variante Conversatia euristica- este o convorbire, un dialog ce se desfasoara intre profesor si elev, prin care se stimuleaza si se dirijeaza activitatea de invatare a acestuia. elevii sunt condusi prin intrebari mesugit formulate la descoperirea adevarului, cu alte cuvinte, cu

ajutorul rationamentelor sa ajunga la cunostinte noi. Metoda dialogata, de incitare a elevilor prin intrebari elevii sunt invitati sa realizeze o incursiune in propriul univers cognitiv si sa faca o serie de conexiuni care sa usureze dezvaluirea de noi aspecte ale realitatii Avantaje: metoda eficienta atunci cand prin intrebarile puse profesorul ii ajuta pe elevi sa prelucreze propriile-i cunostinte, pe care ele le poseda si sa ajunga la noi asociatii cognitive, sa imagineze si sa propuna solutii variate si originale; este stimulativa facand apel la gandirea divergenta se bazeaza pe intrebari stimulatorii si exploratorii depinde de maiestria educatorului in formularea si inlantuirea intrebarilor Dezavantaje: dirijarea excesiva genereaza pasivism si conformism, oferind doar iluzia participarii a descoperirea efectiva a adevarurilor; nu va da rezultate daca cadrul didactic nu lasa timp de gandire intre intrebari si raspunsurile vor fi superficiale si eronate; Intrebarile trebuie: - sa stimuleze cautarea raspunsului, sa vizeze o problema concreta, sa fie clare, concise si concrete;(Vezi tipuri de intrebari) Dramatizarea o varianta a jocului de roluri, constand in dramatizarea(utilizarea adecvata a mijloacelor si procedeelor artei dramatice) unui fapt istoric, a unei lectii de istorie, a unui eveneiment actual, aunui fragment literar; elevii sunt pusi sa reperezinte personaje si sa interpreteze rolurile prefigurate de acestea. Avantaje: prezentarea faptelor intr-un cadru dramatic adauga predarii o forta de sugestie extrem de convingatoare; elevii traiesc mai viu, cu mai multa intensitate, patrnd mai adanc si retin mai bine ceea ce profesorul intentioneaza sa-i invete; sensibilizarea elevilor la o receptare creatoare a literaturii, foarte util in dezvoltarea capacitatii de a aborda si de a aprecia un text literar; dezvolta creativitatea si imaginatia este dezvoltat talentul oratoric si actoricesc; metoda de solutionare a starilor/problemelor conflictuale, cu fct pedagogico-terapeutica; Observarea metoda de explorare a mediului, metoda de invatare prin cercetare intuitiva, consta in urmarirea atenta a unor obiecte si fenomene de catre elevi, fie sub indrumarea cadrului (obsevare sistemica), fie in mod autonom(obs. Independenta) in scopul depistarii unor aspecte ale realitatii al al intregirii unor informatii. valoare euristica si participativa, intrucat se bazezaza pe receptivitatea elevilor formaea unor calitati comportamentale precum: consecventa, rabdarea, perseverenta, imaginatia; functia cognitiva (un mod de a afla, de a cunoaste, de a cerceta, descoperi noi adevaruri si de ale folosi in mod independent), formativ educativa, ,motivationala. Jocul didactic- o metoda care permite copilului sa nu constientizeze efortul intelectual si fizic depus, sa participe activ si sa isi satisfaca atat nevoia de joc, de relaxare, cat si nevoia de dobandire a diverselor cunostinte. Avantaje: creeaza motivatia invatarii, confera atractivitate activitatii de invatare; faciliteaza insusirea citit-scrisului si dezvoltarea capacitatii de comunicare se dezvolta gandirea cu operatiile ei spiritul de observatie si de cooperare, atentia, memoria, limbajul, imaginatia, vointa;

li se formeaza sau li se dezvolta elevilor diverse trasaturi de caracter: stapanirea de sine, spiritul de cooperare, rabdarea, corectitudinea; este integrat organic in lectie in structura lectiei; se desfasoara ori de cate ori se solicita eforturi intelectuale mari sau ori de cate ori cadrul didactic simte ca s-a instalat monotonia si ca elevii au inceput sa se plictiseasca jocul avand menirea sa capteze atentia elevilor si sa dinamizeze lectia Tipuri de jocuri: Jocuri senzoriale-vizual motorii, tactile sau auditive (exemplu: prin auz sau pipait copiii sa recunoasca anumite obiecte, sa le denumeasca, sa sintetizeze, informatiile dobandite, sa analizeze prin metoda fonetica analitico-sintetica, respectivele cuvinte, identificand numarul de silabe, litere si sa pronunte anumite sunete.). Jocuri de obsevare a naturii pot fi folosite ca suport sau pregatire, de plida a unei comunicari pe tema adecvata sau ca activitate introductiva pentru citire-scriere a textului din manual) Jocuri de dezvoltare a vorbirii sau de educare a limbajului (jocul sunetelor, jocul silabelor, Eu spun una, tu spui multe!, Eu intreb si tu raspunzi!), jocuri ghicitori, de cuvinte incrucisate, de roljocuri de verificare a sinoninmiei, antonimiei, omonimiei, jocuri concurs. Invatarea prin descoperire consta in punerea elevului in ipostaza descoperitorului, ajutandu-l , astfel, s-si formeze priceperi si deprinderi de munca intelectuala; se foloseste in cadrul orelor/activitatilor ..........................vz. Pagina 73 Mariana Norel Demonstratia -metoda intuitiva, este dominanta in actiunile de dobandire de noi cunostinte. Are un efect favorabil asupra intelegerii si retinerii cunostintelor si dezvolta capacitatea de a obseva ordonat, sistematic si de aexprima coerent datele observatiei. Tipuri: demonstratia cu actiuni( invatatorul demonstreaza in fata clasei cum se procedeaza, iar elevii executa acelasi lucru cu materialul didactic), demonstratia cu obiecte in stare naturala( caracter convingator, astfel la predarea unitatilor de masura nonstandard pentru lungime folosim palma, cotul, schioapa, pasul, creionul, pentru a masura anca, aietul, catedra etc.), demonstratia cu substitute(harti, planse, schme grafice, la clasa I folosim planse pentru predarea literelor sau cerem elevilor sa reperezinte grafic o propozitie. Jocul de rol in care copii trebuie sa-si compuns rolul si sa-l interpreteze cat mai convingator. sunt agrenate gandirea, imaginatia si afectivitatea elevilor; exemple: La muzeu, Reporterul in actiune!, in care alterneaza rolurile vorbitor-ascultator se exerseaza deprinderea de comunicare orala; Experimentul metoda fundamentala in invatamantul stiintelor naturii. Lectura explicativa un complex de metode, care apeleaza la conversatie, explicatie, demonstratie, povestire, joc de rol etc., urmarind citirea textului in vederea intelegerii lui. Nu este suficient sa stii sa citesti daca nu intelegi ceea ce citesti, premisa acestei metode; asigura insusirea capacitatii elevilor de a se orienta intr-un text intelegerea mesajului unei creatii literare, stiintifice sau de alta natura, intelegere realizata pe baza analizei multiple a textului. Pune elevul in contact direct cu cartea, il invata sa descopere, sa aprecieze valentele multiple ale expresiei tiparite. Lectura insotita de explicatiile de rigoare, care permit dezv. mesajului transmis de text angajarea efortului intelectual al elevului in acest proces. Etape: 1.Citirea in gand a textului 2.Intrebari in legatura cu textul 3.Citirea in lant 4.Explicarea cuvintelor noi si folosirea acestora in structuri noi;

5. Metoda fonetica analitico-sintetica vz. proiect Mijloacele didactice reprezinta instrumente, materiale, dispozitive si alte forme de reprezentare a realitatii produse, adapatate si selectate in conformitate cu unele criterii psihologice si pedagogice, in scopul realizarii cu succes a obiectivelor instructi-educative ale procesului de invatamant O categorie importanta de instrumente sau complexe instrumentale menite a facilita transmiterea unor cunostinte, formarea unor deprinderi, evaluarea unor achizitii, realizarea unor aplicatii practice in cadrul procesului instructiv educativ. Functii: 1.Informativa: un mod de comunicare, de informare, de a transmite informatii, evidentoaza elementele esentiale, asigura conexiunea inversa sau posinilitatea de revenire, pentru aprofundare sau comparare; 2.Formativ-educativa: sprijina formarea de notiuni si concepte, formarea de capacitati intelectuale, insusirea strategiilor de rezolvare, formarea de aptitudini si atitudini; 3.Activizare posibilitatea de a stimula spiritul de observare si initiativa, de a declansa eforturi proprii de gandire si de a stimula participarea independenta la cunoastere, posibilitatea de a oferi un suport material de activitate continua, intensa, de a stimula si dezv. creativitatatea individuala; 4.Organizatorica sprijinirea rationalizarii efortului si a timpului de invatare, combaterea supraincaracarii, monotoniei si oboseliii, structureaza stilul de invatare, atat pentru elevi cat si pentru profesori; 5.Estetica de cultivare a capacitatii de receptare si apreciere a frumosului; 6.Functia de evaluare diagnoza si apreciere a progreselor elevilor; Beneficii: sensibilizarea elevilor in vederea desfasurarii activ. didactice sprijinirea perceperii noului de catre elevi; comunicarea, transmiterea, ilustrarea noului aplicarea si exersarea noilor cunostinte teoretice si practice fixarea si consolidarea noilor cunostinte si competente verificarea si evaluarea cunostintelor si abilitatilor elevilor; solicita si sprijina operatiile gandirii, stimuleaza cautarea si cercetarea, afecteaza pozitiv imaginatia si creativitatea elevilor; starnesc curiozitatea si motiveaza prin aportul lor la concretizarea designului instructional si chiar prin formele lor estetice, mijloacele de invatamant pot favoriza cultivarea echilibrului si frumosului; realizeaza mai eficient obiectivele concrete, ca resurse practice, de activizare a metodelor didactice; se diminueaza sau se limiteaza verbalismul metodelor traditionale care transformau elevul in factor pasiv, determinanadu-l sa participe activ. Mijloacele didactice se impart in: 1.Mijloace de invatamant ce cuprind mesaj didactic; 2.Mijloace de invatamant care faciliteaza trasmiterea mesajelor didactice; Materiale concepute si realizate intentionat, ce contin mesaj didactic: harta povestirii, fisa de lucru, etc. (mijloace mute, grafice, vizuale) Mijloacele Gutenberg carti, indrumatoare, culegeri formarea deprinderii de lectura, studiu individual, repect fata de carti; Mijloacele generatiei V: calculator, laptop, videoproiector Strategia didactica este un sistem complex si coerent de mijloace,metode,materiale si alte resurse educationale care vizeaza atingerea unor obiective.

Prefigureaza traseul metodic cel mai potrivit, cel mai logic si mai eficient pentru abordarea unei situatii concrete de predare si invatare. Tipuri de strategii: Dupa operatiile cognitive predominante: 1.Strategia inductiva al carei demers este de la particular la general, de la concret la abstract. Pornind de la exemple concrete si analiza lor, elevii descopera definitii, reguli, apoi rezolva variate tipuri de exercitii(de recunoastere, exemplificare, de inlocuire etc) 2.Strategia deductiva de la general la particular, intai se formuleaza definitia, sunt date exemple pentru ilustrarea ei, urmate de diferite tipuri de exercitii, rezolvate de elevi, in vederea recunoasteriii notiunii gramaticale studiate si a exemplificarii ei; 3.Strategia analogica 4.transductiva Dupa gradul de structurare a sarcinilor de instruire: 1.Algoritmice pe baza de structuri fixe, repetitive de actiuni mintale sau de alta natura. Pot fi: explicativ-demonstrative, intuitive, expozitive, imitative; 2.Euristice / incurajeaza cautarea, descoperirea pe cont propriu, prin incercare si eroare, de eleborare a cunostintelor prin efort propriu de gandire, folosind problematizarea, descoperirea, formularea de ipoteze, dialogul euristic, asaltul de idei, avand ca efect stimularea creativitatii Evaluarea initiala numita de unii specialisti si raul necesar, pornind pe de o parte de la adevarul ca orice evaluare este stresanta, iar pe de alta parte de la dorinta din ce in ce mai manifesta de a face din acesta activitate un demers cat mai firesc, cat mai normal, cat mai uman. -se realizeaza la inceputul unei clase (mai ales la inceputul clasei I), la inceputul unui nou ciclu curricular (in clasa III), la inceputul anului scolar sau cand o clasa este preluata de catre un alt profesor; rol de control, este diagnostica, stimulanta si indica planul de urmat, in procesul de invatare; informatia obtinuta il ajuta pe profesor sa identifice nivelul de pregatire a elevilor, nivelul achizitiilor in materiei de competete, abilitati si cunostinte, ofera sprijin in planificarea activitatilor de predare si invatare viitoare, chiar si realizarea unor programe diferentiate in functie de capacitatile elevilor; functie diagnostica: modul adecvat de predare/invatare a noului continut, organizarea unui eventual prag de recuperare, adoptare masuri sprijinire si recuperare doar a unor elevi; punte de lagatura intre o stare precedenta si una viitoare Evaluarea formativa/continua insoteste intregul parcurs didactic, ii ofera profesorului posibilitatea de a se raporta la obiectivele programei, de a urmari progresul elevilor; are efecte reglatoare nu numai asupra invatarii, ci asupra intregului proces didactic, verificad sistematic progresele elevilor. Secventele de evaluare formativa se pot insera in orice moment al lectiei, in functie de obiectivele urmarite. Evaluarea sumativa se realizeaza la sfarsitul parcurgerii unei unitati de invatare, la sfarsit de semestru, de an scolar, de ciclu curricular; este sintetica, globala, indeplineste functii de certificare a competentelor dobandite si de ierarhizare a elevilor. - trebuie sa acopere obiectivele de referinta urmarite pe parcursul unei unitati de invatare, al unui an scolar sau de-a lungul unui ciclu curricular. Metode traditionale de evaluare: 1.Probele orale - Se realizeaza mai ales prin intrebari+raspunsuri si rin indeplinirea unor sarcini de lucru, oral

sau in scris (de obicei la tabla), sub directa supraveghere a profesorului; Este folosita cu precadere ca verificare curent si partiala, pe parcursul programului de instruire, ca si in cadrul examenelor. In functie de numarul persoanelor carora le sunt adresate intrebarile poate fi evaluare orala frontala(intrebari puse unui grup de elevi), individuala, pentru un grup(cand elevii sunt impartiti pe grupe pentru rezolvarea unei sarcini) Forme ale evaluarii orale: Conversatia de verificare - un grupaj de intrebari si raspunsuri, in care profesorul evaluator coordoneaza activitatea prin structurarea intrebarilor si dirijarea elevilor; (Care sunt partile de vorbire? Ce este substativul?) Verificarea orala pe baza unui suport vizual folosita mai ales in clasele 1 si 2, elevul fiind pus in situatia de a explica, de a descrie, de a comentaimaginile intuitese recomanda utilizarea acestei tehnici pentru a-i ajuta pe elevii mai timizi sa se exprime oral sau pentru a scurta eleborarea raspunsului de catre elevii cu un timp de gandire mai lent; Redarea(repovestirea) unui continut, a unui ansamblu de informatii, evenimente, fapte, situatii, prezentate oral; Completarea dialogurilor lacunare

2.Probele scrise -indeplinesc functiile de diagnostic, de feedback, corectiva si autoevaluare - dublu rol: evaluare a randamentului elevilor la diversele discipline de studiu si de dezvoltare a capacitatii de exprimare in scris a elevilor - extemporale(lucrari scrise neanuntate), lucrari de control(anuntate), fise de munca independent in diferite etape ale lectiei,tema pentru acasa, teste de cunostinte 3.Probele practice -constau in confectionarea unor obiecte sau aparate, executarea unor experiente sau lucrari expreimentale, a lucrarilor in atelier sau pe lotul scolar, intocmirea unor desene, schite, grafice etc. Metode alternative de evaluare Portofoliul este o selectie a lucrarilor reprezentative care pun in evidenta progresele elevului in invatarea scolara, in functie de obiectivele din planul de studiu. Investigatia-metoda de evaluare care consta in solicitarea elevilor de a rezolva o problema teoretica sau de a analiza o activitate practica pentru care elevul este nevoit sa intreprinda o investigatie pe un interval de timp stabilit. Proiectul metoda interactiva care ii solicita pe elevi in a realiza cercetari, activitati pe grupe, interesandu-se de ceea ce se petrece in scoala si in afara ei. Proiectul poate fi realizat individual sa in grup, este o metoda a carei efectuare incepe in clasa, este continuata acasa si finalizata tot in clasa. Itemii reprezinta cea mai mica componenta a unui instrument de evaluare, care cuprinde o sarcina de rezolvat in concordanta cu un obiectiv operational. Itemii obiectivi- cu un grad mare de obiectivitate in masurarea/evaluarea rezultatelor scolare. Itemi cu alegere duala pun elevul in situatia de aselecta raspunsul corect din doar doua variante posibile: A/F, DA/NU etc. Itemii de tip pereche pun elevul in situatia de a determina corespondenta corecta intre cuvinte, propozitii, fraze, valori numerice, semnificatii, litere, simboluri, informatii etc. (prima coloana contine elementele numite premise, a doua contine elementele care

reprezinta raspunsurile) Itemi cu alegere multipla se mai numesc si itemi cu raspuns selectat, deoarece elevul nu genereaza un raspuns, ci alege unul dintre raspunsurile alternative listate in item.(alcatuit dintr-o lista de variante, cu un raspuns corect, celalte raspunsuri incorecte se numesc distractori) Itemi semiobiectivi- categorie de itemi care solicita elevului construirea partiala sau totala a unui raspuns la sarcina definita in enuntul itemului. Itemi cu raspuns scurt exprima cerinta ca elevii sa formuleze raspunsul sub forma unor propozitii, fraze, uneori doar cuvant, numar sau simbol. Itemi de completare elevul trebuie sa completeze o afirmatie incompleta. Itemi intrebari structurate sunt alcatuite din mai multe subintrebari de tip obiectiv, semiobiectiv sau minieseu legate intre ele printr-un element comun. Itemi subiectivi(cu raspuns deschis) sunt relativ usor de construit, principala problema constituind-o modeul de elaborare a schemei de notare a acestora, cu atat mai mult cu cat aceasta categorie de itemi vizeaza demonstrarea de catre elevi in raspuins a originalitatii si a creativitatii lor, a capacitatii de personalizare a cunostintelor. Itemi subiectivi rezolvare de probleme sau situatii problematice Itemi subiectiv de tip eseu Descriptori de performanta consemneaza performanta(gradul de realizare a obiectivelor) maximala si minimala.