UB/FPSE/DP/PIPP

MANAGEMENTUL CLASEI
NIȚEANU BIANCA-ELENA

Managementul clasei/ grupei de

elevi:
dimensiuni și particularități
UB/FPSE/DP/PIPP
MANAGEMENTUL CLASEI
NIȚEANU BIANCA-ELENA

Definire de concepte 2

Specificul managementului clasei de elevi în contextul educațional și al învățării de

astăzi 2
Rolurile Cadrului didactic in postura de manager 2

Particularitati ale grupului de copii/ ale clasei de elevi. Dimensiuni ale clasei 3

Caracteristici ale unui mediu de învățare favorabil. Climatul clasei de elevi 4

Ce este situația de criză educațională și cum realizăm intervenția? 5

Exemplificarea a două situații de criză educațională și rezolvarea lor 6

Prima situație 6
IDENTIFICAREA SITUAȚIEI DE CRIZĂ 6
ETIOLOGIA CRIZEI 7
OBSERVAREA SI ANALIZA IMPACTULUI ASUPRA COLECTIVULUI 7
LUAREA DECIZIEI 7
MONITORIZAREA EFECTELOR 7
A doua situație 8
IDENTIFICAREA SITUAȚIEI DE CRIZĂ 8
ETIOLOGIA CRIZEI 8
OBSERVAREA SI ANALIZA IMPACTULUI ASUPRA COLECTIVULUI 8
LUAREA DECIZIEI 9
MONITORIZAREA EFECTELOR 9

Concluzii 9

Bibliografie 10

1
UB/FPSE/DP/PIPP
MANAGEMENTUL CLASEI
NIȚEANU BIANCA-ELENA

Definire de concepte

Silvia Făt (2019, p.509) afirmă că termenul de „Management” a devenit popular in

America prin prisma lucrării lui James Burnham(The managerial revolution, 1942) si s-a
dezvoltat de-a lungul anilor ca o știință de sine stătătoare. Managementul clasei/ grupei, nu
este foarte diferit de ceea ce a însemnat inițial termenul si simbolizeaza un ansamblu de
norme si principii ce stau la baza unei intervenții eficace a profesorului pentru a crea
climatul potrivit învățării academice sau sociale a copiilor din clasa/grupa.
Managementul clasei reprezinta o grupare integrata de strategii pentru intervenție si
comunicare, prin prisma cărora profesorul menține o organizare eficienta si stimulanta din
punct de vedere academic, a clasei. El promovează si subliniază comportamentele pozitive
ale copiilor, le diminuează pe cele negative si dezvolta relatii stranse dintre membrii
clasei/grupei, formand un grup unitar de copii care se susțin reciproc.
Daca managementul clasei reprezinta o grupare de strategii, managerul este
reprezentat de implementatorul acestor strategii, mai bine spus, de pilonul principal al
clasei/grupei de elevi care este capabil sa gestioneze eficient fiecare situație apărută. Jacob
Kounin in lucrarea „Disciplina si managementul grupului in clasa” afirma ca diferenta dintre
un manager eficient si altul ineficient este dată de capacitatea individului de a sesiza
timpuriu comportamentele copiilor si de a realiza o intervenție precoce, înainte ca acestea
sa aiba aspecte negative.

Specificul managementului clasei de elevi în contextul

educațional și al învățării de astăzi

Rolurile Cadrului didactic in postura de manager

Cadrul didactic ca manager trebuie sa asigure unitatea de grup a clasei, scopuri comune
colectivului, dar si structurarea unor căi de a ajunge la aceste scopuri. Silvia Făt(2019,
p.515) sublinia ideea ca el planifica spatuiul grupei/clasei, organizeaza eficient activitati, le
coordoneaza prin gestionare de resurse, antrenează interesul copiilor si, nu in ultimul rand,
le monitorizează progresele.

2
UB/FPSE/DP/PIPP
MANAGEMENTUL CLASEI
NIȚEANU BIANCA-ELENA

Un manager eficient in clasa, trebuie să țină cont de mai multe aspecte, dintre care voi
încerca sa enumar o parte:
-sa felicite pe loc copiii, de fiecare data cand s-au descurcat bine;
-sa specifice de la început sarcinile de lucru, condițiile realizării sarcinii, dar si metodele de
evaluare folosite pentru fiecare activitate, lecție ținută sau pentru finalul de unitate;
- sa fie spontan;
-sa recunoasca eforturile făcute de copii si sa le aprecieze;
-sa reuseasca sa motiveze copiii si sa le direcționeze atenția către sarcinile de lucru pe care
si le-a propus;
-sa managerieze cu eficienta conflictele apărute între copii;
-sa ofere suport emoțional;

Particularitati ale grupului de copii/ ale clasei de elevi.

Dimensiuni ale clasei

Clasa/grupa de copii reprezinta, un grup organizat, de dimensiuni variabile, care este

orientat de către un manager eficient spre îndeplinirea unor sarcini si a unor obiective
stabilite de acesta. De asemenea reprezinta o structura sociala in interiorul careia
întotdeauna se produc schimbări iminente. Nicioadata, ca manager, nu poți fi 100% sigur de
ceea ce se va intampla in secundele următoare, ci mai degrabă poți încerca sa anticipezi,
deoarece copiii sunt imprevizibili. Întotdeauna apar noi discuții si probleme de rezolvat, iar
un bun manager trebuie sa le rezolve cu promptitudine. Divergențele nu sunt singurele
situații pe care managerul trebuie sa le gestioneze, cu atat mai mult in lumea modernă in
care trăim. El trebuie sa sustina copilul si de punct de vedere emoțional, deoarece, in ziua
de astăzi, spre exemplu, cresc numărul de divorțuri, de părinți plecați peste hotare sau de
părinți care pur si simplu nu au timp de petrecut cu copiii lor, lucruri intalnite mult mai rar in
trecut, dar aspecte, care totuși își pun amprentă pe copil. De asemenea, un manager eficient
va gestiona inclusiv lipsa de motivatie si interes a copilului, stimulandu-l pana acesta va
deveni curios sa afle mai multe. Nimeni nu spune ca gestionarea unei grupe de preșcolari
sau a unei clase de elevi este un pas ușor de realizat, însă el devine un pas firesc pentru
fiecare profesor-manager bun. De asemenea, in clasa/ grupa pe care o manageriaza,

3
UB/FPSE/DP/PIPP
MANAGEMENTUL CLASEI
NIȚEANU BIANCA-ELENA

profesorul trebuie să aibă in vedere „anticiparea rezultatelor”(Panisoara, 2015, p132), ceea

ce înseamnă ca un cadru didactic „ nu trebuie sa ia in calcul doar activitatea sa, ci si sa
anticipeze ce reacții va starni”(Panisoara, 2015, p132).
Clasa de elevi poate fi descrisă si ca un „spațiu normativ”(Fat, 2019, p.517), un loc unde se
aplica reguli, roluri si statusuri clare ale fiecărui membru. Cu toate ca aceste relații si reguli
exista in grupul mare, Silvia Fat considera elevii/copiii din grupa, tind sa formeze grupuri
paralele, nesupervizate de profesor, iar aceste grupuri isi creează propriile norme, iar
șansele de a încălca regulile de baza scad atunci cand crește calitatea relației profesor
-elev.

Caracteristici ale unui mediu de învățare favorabil. Climatul

clasei de elevi

E. Avram(2008) descrie climatul ca fiind un fenomen colectiv, care se referă la o serie de

caracteristici observabile, cu un caracter abstract si descriptiv care poate influența
comportamentul celorlalți într-o durata relativa de timp. Consider ca acesta idee sugerată de
E. Avram este destul de dificil de înțeles de toată lumea, așa ca am sa încerc sa o explic. As
spune ca acest climat reprezinta un ansamblu al stărilor si al energiei unui colectiv,
observabil prin atitudinea si comportamentul membrilor colectivului, care poate influența
comportamentul altor persoane din grup într-un timp nedeterminat. Ambientul unei clase are
o legătură directă cu calitatea învățării copiilor si de aceea este important sa asigură un
climat cald si placut in clasa. Întrebarea este, cum facem acest lucru? Răspunsul la aceasta
intrebare este „ cu ajutorul profesorului”, deoarece el reprezinta inima clasei/grupei care
pompeaza sange prin vene(strategii si mijloace didactice, stiluri de predare) către toate
organele(copiii). Astfel, dacă inima nu funcționează eficient, nici restul organelor nu o vor
face si tocmai de aceea profesorul-manager este atent la detaliile care pot face diferenta.
In literatura de specialitate sunt foarte populare trei stiluri de predare descrise in 1939 de
Kurt Lewin, Ronald Lippitt si Ralph White, citate ulterior de alti autori in propriile lucrări, astfel
Silvia Făt(2019, p.517) menționează:
-stilul democratic in care profesorul negociază cu elevii si ii tratează in mod egal pe aceștia,
avand așteptări realiste. El stimulează prin aceste actiuni intreprinse, independența si
participarea copiilor la calitatea actului educațional si la viața clasei;

4
UB/FPSE/DP/PIPP
MANAGEMENTUL CLASEI
NIȚEANU BIANCA-ELENA

-stilul autoritar in care profesorul utilizeaza regulile stricte si pedepse/sancțiuni in cazul

neindeplinirii acestora. El stimulează prin aceste actiuni intreprinse competitivitatea,
atitudinea de conformare, dar si pasivitatea in grupa/clasa;
-stilul laissez-faire unde profesorul are un stil neclar, oferind libertate necontrolată. El
stimulează posibila producere a haosului;

Aceste stiluri de predare pot functiona diferit in funcție de contextele si de grupurile pe care
acestea sunt aplicate, însă rezultatele sunt similare. Anterior am menționat competitivitatea
copiilor ca fiind benefică, iar in incipitul lucrării am afirmat ca intre copii trebuie sa existe o
colaborare. Nu cred ca am făcut o greșeală folosind ambii termeni pentru ca fiecare are
implicații diferite. Copiii trebuie sa fie in competiție cu ei înșiși, cu rezultatele de ieri pe care
le-au avut si să se automotiveze cu scopul de a se imbunatatii pe zi ce trece. Acest lucru se
intampla treptat, odată cu creșterea in varsta, dar pot fi pasi marunti întreprinse si la varste
mai mici. Colaborarea nu are legatura cu competiția dintre eu de ieri si eu de maine, ci are in
vedere lucrul si bună înțelegere cu colegii de clasa/grupa si relationarea dintre ei, in
contextul susținerii unui climat afectiv prielnic, spre o mai buna calitate a învățării.

Ce este situația de criză educațională și cum realizăm

intervenția?

„Criza educațională este un eveniment perceput ca avand probabilitate scăzută si impact

semnificativ, caracterizat printr-o ambiguitate a cauzelor, efectelor si mijloacelor de
rezolvare( Pearson, Clair, 1998). Flanney and Everly(2000) definesc criza ca fiind o condiție
de răspuns într-o situatie in care echilibrul este afectat, iar mecanismele curente nu mai
funcționează.” (Făt, 2019, p.521). In ambele descrieri ale situatiei de criza educationala se
face referire la un moment neașteptat, in a cărui gestiune sunt implicați o serie de factori
diferiți in funcție de contextul intamplarii. Așadar, putem afirma ca un manager eficient va
acționa bazandu-se pe experiențele si cunostintele anterioară in rezolvarea situațiilor
iminente. Un profesor nu poate cunoaște momentul aparitiei viitoarei situații de criza însă
poate anticipa o posibila viitoare criza urmărind caracteristicile de comportament si atitudine
a copiilor in mod permanent. Astfel, momentele de hiperactivitate, distractibilitate de la
sarcini, stimă de sine exagerată sau foarte scăzută, iritabilitatea copiilor, schimbările de

5
UB/FPSE/DP/PIPP
MANAGEMENTUL CLASEI
NIȚEANU BIANCA-ELENA

dispoziție sau chiar agresivitatea pot ridica suspiciunea unei viitoare crize educaționale.
Factorii pot fi multiplii si nu se pot incadra in categorii standard datorita unicitatii fiecărui
individ si fiecarui mediu de provenienta. Chiar dacă am menționat anterior ca situațiile de
criza pot fi anticipate, pot fi unele situații in care anticiparea nu poate avea loc, iar in
acestea, profesorul-manager trebuie sa aibă o intervenție promta. Acesta trebuie sa
realizeze o evaluare a evenimentului, urmată de o planificare a intervenției corecte. El
trebuie sa observe impactul pe care criza l-a avut in randul colectivului, sa ia deciziile
potrivite si mai apoi sa le pună in practică. După ce sunt puse in practica deciziile, profesorul
va monitoriza evolutia situatiei si va concepe un plan pentru intervențiile viitoare.
Cum se spune in popor: „Mai bine sa previ decat sa tratezi!” se poate aplica si in cazul unui
management eficient al clasei/grupei, deoarece preventia este mult mai ușor de realizat
decat intervenția ulterioară. In acest sens se pot desfășura acțiuni, specifice varstei, de
conștientizare si acceptare a diferențelor interumane in cadrul colectivului. Pe langa acestea,
profesorul-manager, poate aplana conflictele, înainte ca acestea sa devina mult prea greu
de gestionat, poate personaliza învățarea pentru elevii aflați in „situații de risc”(Făt, 2019,
p.522) sau poate folosi resursele comunității disponibile. Copiii au nevoie de reguli, iar mai
ales in cazul celor care nu participă la acțiuni de prevenire ale crizei educaționale este util sa
li se reaminteasca regulile pe care aceștia le încalcă. Intr-o meniera pozitiva, este util, ca
mai ales in cazul copiilor cu risc sa li se spună și ce reguli au respectat, la finalul zilei sub
forma unor felicitari, urmate de cateva explicatii.
Situația de criza, este unică in conformitate cu specificul fiecărui individ, cu convingerile si cu
experiențele proprii, dar si in conformitate cu specificul fiecărei clase/grupe si al fiecărui
profesor.

Exemplificarea a două situații de criză educațională și

rezolvarea lor

Prima situatie

IDENTIFICAREA SITUATIEI DE CRIZA

Într-o gradinita a fost cumparat un nou set de jucării din lemn pentru gătit, simbolizand,
legume, fructe, dulciuri, felii de pizza, decoratiuni de tort, etc. A fost un set foarte indragit de

6
UB/FPSE/DP/PIPP
MANAGEMENTUL CLASEI
NIȚEANU BIANCA-ELENA

copii și i-am lăsat să se joace destul de mult cu noile achiziții. La cateva zile distanta de la
achizitionare, cativa copii mi-au spus ca una dintre colegele lor de grupa are o reacție
ciudată la jocul lor „De-a bucataria”. II împinge, ii muscă si folosește cuvinte urate la adresa
lor

ETIOLOGIA CRIZEI
Incerc sa realizez o diagnoza a evenimentului, deoarece Sofia, fetita în cauza, nu a mai
reacționat similar până acum. Am încercat sa o observ timp de 2 zile in cadrul acestui joc si
mi-am dat seama ca reacțiile ei sunt reale, dar acestea reprezinta doar repercursiunile
evenimentului initial.

OBSERVAREA SI ANALIZA IMPACTULUI ASUPRA COLECTIVULUI

Colectivul grupei a fost deranjat pe parcursul a cateva zile de acest comportament nepotrivit
din partea Sofiei, iar eu am putut sa înțeleg de ce ea reacționează așa. La inceput am
încercat sa ii explic ceea ce făcea greșit, am încercat să ii ofere alternative de jucat sau
chiar am încercat sa o exclud complet din joc, însă niciuna dintre aceste abordări nu a fost
cea corectă si potrivită pentru ea, iar in acest timp, după o observație amănunțită, am
realizat si de ce.

LUAREA DECIZIEI
În prima zi copiii si-au ales cate un set complet de joacă, și-au ales copiii cu care se vor juca
si și-au împărțit niște roluri in joc. Ea, ajunsa mai tarziu la mesele de joaca, nu a mai prins
niciun rol in grupurile formate, astfel copiii au început sa o excludă. Simtindu-se exclusă, a
început sa aibă un comportament nepoliticos, sa impunga si sa muște colegii pentru a fi
bagata in seama. Decizia inițială a fost aceea de a purta o discuție cu grupa legată de
integrare si despre cum fiecare individ are un rol pe Pamant. Ulterior am stabilit ca in acesta
situatie vina a aparținut atat copiilor care au exclus-o, cat si Sofiei, iar apoi am purtat o
discuție despre violenta si despre cat de mult rau ne poate produce.

MONITORIZAREA EFECTELOR
Pe termen lung am stabilit ca fiecare abatere de la normele si regulile de comportare
valabile la nivelul grupei va atrage după sine pedepse ca: acordarea de buline negre,
izolarea, interzicerea jocului cu jucăriile preferate, instiintarea familiei, etc. Ca măsuri de
intervenție imediată am stabilit ca : fetita sa ceara ajutor data viitoare cand nu isi găsește un
grup de joacă si sa nu mai folosească agresivitatea pentru a primi atenție

7
UB/FPSE/DP/PIPP
MANAGEMENTUL CLASEI
NIȚEANU BIANCA-ELENA

A doua situație

IDENTIFICAREA SITUAȚIEI DE CRIZĂ

Într-o scoala dintr-un oraș mare a fost transferata o fetita, Ana, de la o școală dintr-un sat
destul de mic, in urma găsirii de către părinți unor noi locuri de munca mult mai bine plătite.
Fetita merge la nouă scoala de 2 zile si are dificultăți mari in integrare. Tinde sa nu pronunte
in totalitate cuvintele, se grăbește să termine un cuvânt uitandu-i finalul sau se balbaie, toate
acestea din cauza fiorilor dați de aceasta schimbare majoră. Fetita nu a fost bine primită de
colegii de clasa din cauza hainelor simple cu care a venit îmbrăcat(fără un brand cunoscut)
si a rechizitelor precare. Clasa, colectiv deja unit de 3 ani în care s-au cunoscut si
împrietenit, au considerat-o o intrusa si-au început sa rada de ea la fiecare pas, la fiecare
răspuns sau gest.

ETIOLOGIA CRIZEI
Am observat, încă de la prima criza de ras întreaga situație. Intervenția mea nu a fost in
concordanță cu gravitatea situației pe care eu nu am reușit sa o anticipez de la bun început,
iar singurul lucru pe care l-am făcut a fost sa ii rog sa fie atenți la mine si să-mi povestească
ce este așa de amuzant. Evident ca nimeni nu a mai spus nimic, iar in cadrul orelor nu s-a
repetat situația, însă in pauze am observat ca nimic nu era diferit, iar Ana devenise subiectu
principal de barfa si chicoteala din clasa. Într-un fel, am înțeles reacția lor, deoarece una
dintre regulile clasei noastre este aceea ca „Nu radem de prieteni!”, iar Ana, fiind nou venita,
nu a fost considerată de grup ca fiind prietena cu ei si de acolo a survenit reacția, însă
acesta nu este una firească si politicoasă, iar comportamentele de genul trebuie aplanate.

OBSERVAREA SI ANALIZA IMPACTULUI ASUPRA COLECTIVULUI

Impactul este unul major, de ambele parti. Ana a suferit un șoc din cauza comportamentelor
negative din prima zi, iar colectivul clasei nu s-a așteptat ca nouă colega sa fie atat de
diferita de ei, deși ei fuseseră anunțați că de săptămâna care urma sa vina, o vor primi pe
Ana.

8
UB/FPSE/DP/PIPP
MANAGEMENTUL CLASEI
NIȚEANU BIANCA-ELENA

LUAREA DECIZIEI
Am luat deciziile potrivite abia pentru a doua zi. Din păcate nu am reușit sa anticipez situația
de criza, iar remarcile mele scurte din prima zi nu au avut niciun efect. In prima zi am reușit
sa observ si sa identific punctul de pornire al problemei si de acolo au venit si soluțiile.
Pentru început, mi-am alocat o perioada de timp, la prima ora a diminetii pentru a purta o
discuție cat se poate de serioasa cu copiii si pentru a vedea la ce ne poate conduce
marginalizarea, toate acestea cu exemple concrete, din viata reala si cum le-a fost afectata
pe termen lung viața. Discuția a continuat cu integrarea si acceptarea diferențelor
interumane, deoarece asta ne face speciali. Pasul următor a fost sa le explic ca nu eticheta
hainelor defineste un om, ci mai degrabă eticheta pe care si-o formeaza singur prin
comportamentul si atitudinile proprii in societate. Mi-am propus sa revin la anumite intervale
sau ori de câte ori consideră necesar, la aceste discuții.O întrebare pe care am adresat-o si
dupa care toti copii au raspus „da” în cor a fost :„Dacă Ana ar fi intrat ieri in clasa, cu haine
de firma si cu rechizite scumpe v-ați fi împrietenit cu ea?” Apoi i-am rugat sa îmi spună de ce
atunci s-ar fi împrietenit si acum nu, la aceasta intrebare s-a lasat linistea. Le-am explicat ca
nu exteriorul conteaza cu adevarat, iar la final i-am rugat, sa imi dea exemple de situații in
care s-a ras de ei și cum s-au simiti. În acel moment au realizat ca au greșit.

MONITORIZAREA EFECTELOR
Pe termen lung, se vor mai purta astfel de discuții, accentuându-se ideea ca într-o prietenie
diferențele se completează una pe cealaltă formand un întreg. Se vor purta si discuții pe
tema banilor si a brandurilor din ce in ce mai populare in rândul copiilor. Se vor face cateva
sedinte cu parintii in care aceștia vor fi consiliati in legatura cu informațiile si parerile pe care
le transmit unui copil si nu in ultimul rand, se vor aplica mustrari, discuții și chiar pedepse in
cazul in care aceste comportamente de excludere se vor repeta.
Pe termen scurt, pare ca au invatat lectia, iar Ana a promis ca va cere ajutor si va spune
atunci cand va trece printr-o problema. Pana la finalul zilei au început deja sa discute cu ea,
iar lucrurile se îndreaptă către mai bine.

Concluzii
Ca o sumarizare, managementul clasei/grupei reprezinta o serie de provocari prin care
profesorul-manager trece, utilizând un set de strategii proprii, complementare specificului

9
UB/FPSE/DP/PIPP
MANAGEMENTUL CLASEI
NIȚEANU BIANCA-ELENA

copiilor și situației, individualizate si integrate, pentru a se putea produce învățarea într-un

climat favorabil.

Bibliografie
● Pânișoară Ion-Ovidiu, & Manolescu Marin(2019) Pedagogia Învățământului Primar si
Preșcolar, Editura Polirom, Iași
● Pânișoară Ion-Ovidiu(2015) Profesorul de succes: 59 de principii de pedagogie
practica(Ediția a II-a), Editura Polirom, Iași
● Informatii din curs-Laura Ciolan

10