ADS Alina Lula

Proiect co-finanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014 - 2020
Axa prioritară nr. 6: „Educație și competențe”

Obiectivele specifice: O.S.6.4. - Creșterea numărului de tineri care au abandonat școala și de adulți care nu și-au finalizat educația obligatorie care se reîntorc în sistemul de educație și formare, inclusiv prin programe de tip a
doua șansă și programe de formare profesională;/O.S.6.6. - Îmbunătățirea competențelor personalului didactic din învățământul pre-universitar în vederea promovării unor servicii educaționale de calitate orientate pe nevoile
elevilor și a unei școli incluzive.
Titlu proiect: „Mai multe șanse prin educație!”, Contract nr.: POCU/665/6/23/134358
PORTOFOLIU DE EVALUARE PENTRU PROGRAMUL DE

FORMARE
,, A DOUA ŞANSĂ ÎN EDUCAŢIE, O ȘANSĂ PENTRU

SOCIETATE”

Introducere
Educaţia pentru adulţi este formativã, continuã şi paralelã cu alte forme de educaţie.
Are ca scop perfecţionarea abilitãţilor existente şi/sau dobândirea altora noi precum şi
asimilarea unor sisteme de valori care s-au dovedit performante social şi punerea lor în
practicã. Angajarea în procesul de educaţie se face numai la cererea persoanei sau a grupului.
Educaţia adulţilor a devenit o forţă principală a dezvoltării sociale în lumea actuală.
Educaţia adulţilor se constituie ca sistem alternativ de formare la sistemul de învăţământ.
Nu este mai puţin adevărat că şcoala este concepută ca instituţie fundamentală de
pregătire a individului, inclusiv a adultului. Educaţia adulţilor se afirmă sub diferite forme de
educaţie: educaţia continuă, educaţia nonşcolară, educaţia nonformală. Întrebarea este dacă un
adult, după terminarea unei forme de învăţământ, rămâne cu totul in afara influenţei şcolii?
Formarea adultului este asociată cu problemele generale ale şcolii româneşti, şi
amintesc accesul la învăţământ, care se confruntă cu o serie de fenomene: inegalităţi de şanse
în educaţie, inegalităţi între nivelurile de învăţământ (inegalităţi între unităţile de învăţământ;
inegalităţi între studenţi), inegalităţi de acces între facultăţi. Printre cauzele care împiedică
accesul la la toate treptele de învăţământ: subfinanţarea şcolii, precaritatea dotărilor materiale şi
în nivelul scăzut al infrastructurii şcolare, preponderent în localităţile rurale, creşterea
cheltuielilor educaţionale ale familiei, diferenţe între şcolile din mediul urban şi cele din
mediul rural, probleme legate de resursele umane din şcoli, participarea şcolară scăzută a

copiilor provenind din familii sărace, abandonul şcolar, repetenţia şi necuprinderea unui
segment de populaţie de vârstă şcolară în sistemul şcolar.
Acţiunile de educaţie a adulţilor au loc într-o societate cu un buget auster pentru
educaţie. Datorită nivelului scăzut de finanţare, cheltuielile pentru instruire şi educaţie cad în
seama altor surse de finanţare, în primul rând familia. Legea educaţiei are prevederi clare în ce
priveşte gratuitatea învăţământului pentru finanţarea integrală a costurilor şcolarizării tuturor
elevilor din toate treptele de învăţământ. În realitate, încă din anul 2000 o parte din aceste
cheltuieli sunt suportate de către familie: pentru rechizite şcolare, cărţi, uneori chiar şi manuale
şcolare, pentru hrană, cheltuieli de transport şi de cazare, acolo unde este cazul, cheltuieli
legate de activităţi extraşcolare, de întreţinerea şcolii şi de cumpărarea materialului didactic
(fondul clasei/fondul şcolii). (Neagu et al., 2003, 4) Mai mult, cu cât creşte nivelul de
şcolaritate, cu atât valoarea acestor costuri ale educaţiei pe care trebuie să le suporte familia
este mai ridicată.
Deşi toate guvernele româneşti antebelice au făcut eforturi de asigurare a unor bugete
pentru învăţământ totuşi o caracteristică rămâne subfinanţarea sistemului educaţional reflectată
în precaritatea dotărilor materiale şi în nivelul scăzut al infrastructurii şcolare, preponderent în
localităţile rurale. În perioada comunistă finanţarea şcolii a cunoscut un progres dar nu
suficient pentru dezvoltarea învăţământului şi a educaţiei conformă cu aspiraţii şi opţiuni ale
indivizilor. După 1989 bugetul acordat educaţiei este cu mult redus faţă de alte ţări europene.
Înşuşirea de cãtre adulţi a unor cunoştinţe legate de sistemul de valori promovat de
societãţile democratice, stimularea dezvoltãrii personale continue şi conştiente şi formarea unor


abilitãţi sociale noi care sã facã legãtura armonioasã între sistemul de valori democratice şi
valorile personale dezvoltate de-a lungul procesului de educaţie.
Este important cum orice acţiune de învăţăre continuă porneşte de la nivelul de
pregătire şi de la experienţa de viaţă a adulţilor, de la valorile lor, de la principiile lor de viaţă,
de la mediul lor social, economic şi spiritual deoarece orice adult dispune de exerciţiul
asumării responsabilităţii asupra propriei sale existenţe şi a altora, fie a celor din familia sa, fie
a celor din instituţii în care lucrează.


I. Particularitățile educației elevilor adulți în programul „A doua șansă”
Realizaţi un eseu pe tema „Specificitatea învățării la adulți”
Există o serie de probleme deosebit de importante legate de determinarea socială a
dezvoltării psihice umane. Elemente de îmbunătățire au fost antrenate atât în reformele școlare,
cât și prin numeroase forme de educație a adulților, în vederea anulării diferitelor forme de
perimări profesionale. Acest sistem amplu de instruire directionată în cicluri de scurtă durată,
reciclarea sub forme foarte diverse și tot mai dense a căpătat denumirea de învățare
permanentă. Aceasta presupune o viziune mai clară și complexă asupra sistemului de
interacțiuni dintre factorii tehnici, economici, psihologici și sociologici. În contextul acesteia
există forme directe de educație profesională. Educația permanentă reunește toate formele de
pregătire profesională în vederea perfecționării exercitării unei activitați profesionale. Educația
populară a fost mai mult o experiență a țărilor în curs de dezvoltare. Ca aspect al învățării
permanente pentru toate vârstele are o tradiție relativ cam de 80 de ani în Danemarca și foarte
veche de asemenea în Germania. Universitățile populare au în vedere un evantai mai larg de
pregătire culturală pentru viața socială, civică, economică.
Educația permanentă optimizează condiția de participare a tuturor oamenilor la
progresul științei și tehnicii și, firește, devine intensificat și organizat în condițiile de transfer
de tehnologie.
Învățarea permanentă atenuează inegalitățile existente în pregătire, prelungește durata
participării la vârsta activă prin îmbogațirea de cunoștințe și adaptarea la schimbări, propune un
sistem de valori și culturi înnoite și legate mai direct de caracteristicile vieții concrete social-

economice și industriale, orientează și îmbogățeste posibilitatea de adaptare a adulților la
condiții noi profesionale sau chiar creează condiții de dobândire a unei calificări noi,
contribuind la creșterea randamentului și a productivității.
Adultul, independent, autodirectiv cu o experiență anterioară care este importantă și
oferă resurse pentru facilitarea învățării, se angajează într-un proces de învățare pentru că îi
este necesar- motivație intrinsecă. Cunoștințele învățate trebuie să fie aplicabile imediat. Are
nevoie să învețe într-un mediu confortabil, informal, colaborativ, adaptat pe nevoile
acestuia, centrat pe probleme, sarcini, etc. Dorește să fie implicat în procesul de stabilire a
obiectivelor. Determinarea nevoilor se face împreună cu profesorul, dar este capabil și de
autodiagnosticare. Învață cel mai bine prin experimentare, iar evaluarea preferă să o facă
împreună cu profesorul și să fie un proces reciproc.
Sursele de motivare pentru adulți constau în relații sociale, pentru a lega noi
prietenii, pentru a satisface nevoia de legături și prietenii, bunăstarea pentru a găsi locuri de
muncă bine plătite și pentru a aveamai multe oportunități de venituri, ascensiune personală,
ascensiune personală pentru a aobține un statut mai înalt la locul de muncă, pentru
asigurarea progresului personal.Cel mai complex aspect al individualizării educației adultului
este însă implicat în caracteristicile perimării profesionale.
Forma de perimare de maximă semnificație cuprinde cunoștinte și tehnici ale
disciplinei, fapt ce este exprimat printr-o relație între gradul de perimare individual, nivelul
cunoștințelor acestuia în disciplina considerată ăi nivelul real al cunoștințelor disciplinei.
Aceasta forma de perimare este mai evidentă în perioada a doua adultă (45 și 55 ani).
Diferențele dintre învățarea la adulți față de adolescenți constau în:


- o mai mare coeziune a capacităților de îmbinare a formelor de analiză concretă și abstractă în
actul învățării;
- o mai rapidă extragere a ceea ce este important și semnificativ într-un material ce trebuie
învățat;
- o mai critică și pragmatică acceptare a noului;
- o mai mare și clară atitudine de refuz a ceea ce este neclar
- o mai clară evaluare a surselor de informație, fapt ce se exprim' printr-o mai mare
independență și ,,distanța strategică"
- o mai mare cerință de completare a laturilor aplicative și pragmatice ale cunoștințelor;
- o mai puternică necesitate de a completa cunoștintele de domeniu cu deprinderile, procedeele,
operațiile corespunzatoare;
- o mai mare cerință de precizare a cunoștințelor.
Trei aspecte interesante s-au mai pus în evidență în legatură cu învățarea la adulți:
- faptul că învățarea reimpulsionează procesul general al dezvoltării la vârstele adulte și că
adulții ce trec prin cursuri de reciclare și învățare au o mai mare voiciune decât cei de aceeași
vârstă care nu o fac;
- faptul că structuri implicate în învățare se modifică la adulți, implicând o mai evidentă
direcționare a învățării și, evident, o mai activă circulație socială a cunoștințelor și tehnologiilor
noi;
- faptul că învățarea la adulți constituie nu numai o necesitate socială, ci și un mijloc de
învingere a alienării nu atât prin modificarea de orar și episodul de tip de activitate pe care le

introduce în biografia adultului, ci prin antrenarea capacităților intelectuale emoționale, a
resurselor acestora.
Se permite astfel dialogul cu știința, cu trecutul, incită la filozofie, la conștientizarea
progresului, a muncii, a contribuției avertizate la aceasta. Se semnalează printre dificultățile de
învățare la adulți stereotipurile, interpretarea cunoștintelor noi prin sistemul vechilor
cunoștinte, lipsa deprinderilor de învățare, blocaje ăn fața problemelor prea abstracte, stres și
anxietate în fața competiției.
Educația adulților cuprinde în mod prioritar, pe lângă achiziția de cunoștințe, priceperi
sau deprinderi, mai ales dezvoltarea aptitudinilor, a capacității de creativitate.
Analizând conceptul de educație a adulților, trebuie să facem precizarea că nu este
vorba de a adăuga, ci a dezvolta potențialul existent. Educația nu înseamnă achiziție, ci implică
dobândirea unui alt mod de a acționa, și creșterea competenței de relaționare cu cei din jur.
Procesul de învățare în cazul adulților inseamnă implicarea individuală. Învățarea unei
noi abilități, tehnici sau a unui concept poate promova o imagine pozitivă sau negativă despre
propria persoană. Întodeauna există teama de judecarea de către ceilalți cu care noi, adulții, nu
ne putem acomoda, ceea ce implică anxietate in timpul noilor activități de invățare.
Adulții participă la cursuri având în spate experiența anterioară vastă in diverse
domenii, cunostinte si abilitati, auto-directionare, interese si competente. Adulții doresc sa fie
stapani pe propria lor invatatura, ceea ce presupune implicarea lor in selectarea obiectivelor,
continutului, activitatilor si evaluarii. Adulții se vor opune unor situatii noi de invatare daca ei
le considera ca fiind un atac la competentele lor, si de aici lipsa de interes fata de subiecte sau

activitati impuse. Adulții resping indicatiile altora privind invatarea, în special când ceea ce li
se sugereaza pare a fi un atac la ceea ce fac în acel moment.
Procesul de invatare a adulților este îmbunătățit de un comportament și de programe de
invățare care arată respect, incredere și interes față de problemele studentului.
Caracteristici fiziologice
Până la 40 de ani, adulții nu vor experimenta alte schimbari fiziologice majore in afara
celor produse de un accident, boala, stres, nastere sau stil de viata. De la 40 de ani, adulții vor fi
conștienti de doua schimbări general valabile:
(i) vederea și auzul se vor înrăutăți, afectand astfel procesul de invatare prin
reducerea perceptiei senzoriale, reducandu-se in acelasi timp atat calitativ cat si cantitativ
informatia primita intr-un proces de invatare
(ii) viteza de reacție a sistemului nervos central scade așa incât adulții cu vârsta
mai inaintata au nevoie de mai mult timp pentru a invata. Referitor la scaderea vitezei de
reactie, nu exista nici o corespondenta cu abilitatea de a invata sau corectitudinea raspunsului.
Caracteristici psihologice
1. Auto-aprecierea si respectul de sine. Cunoasterea propriei persoane se numeste
auto-apreciere, iar sentimentul fata de propria persoana poarta numele de respect de sine. Spre
deosebire de copii, auto-aprecierea adultilor este deja formata si fiecare experienta educationala
are rolul de a o fragmenta sau de a o distruge partial. De aceea, adultul trebuie sa se protejeze

impotriva acestei amenintari, pana cand va fi capabil sa inteleaga ca nu i se va intampla nimic
rau si ca schimbarea parerii despre propria persoana poate duce la rezultate benefice.
Functia de auto-apreciere si a respectului de sine in procesul de invatare al adultilor
include urmatoarele:
a. Adulții, care valorifica propria experienta sau a caror experienta este valorificata de
catre altii, invata mai bine.
b. Adulții sunt preocupati mai mult de atingerea propriilor obiective, decat de
atingerea obiectivelor stabilite de catre altii.
c. Adulții invata eficient cand isi stabilesc propriile obiective, care sunt in concordanta
cu auto-aprecierea.
d. Adulții cu un respect de sine ridicat sunt mult mai receptivi la schimbare.
e. Adulții si-au dezvoltat deja stilul de invatare, care este constant si mentinut de-a
lungul maturității.
f. Învațarea rolului de student se desfășoară prin intermediul interacțiunilor
interpersonale, de modelare si de experimentare. Totuși, rolul de student poate fi învățat in mod
eficient, cand adultul observa si interactioneaza cu alti adulti, care au acest rol in activitatile
zilnice si cand mediul este pozitiv pentru a-si testa acest tip de compartament.

II. Școala incluzivă și învățarea centrată pe competențe
Propuneţi o un exemplu de proiect didactic la disciplina pe care o predați adaptat programei

și
programului „A doua șansă”, la orice nivel.
Lesson: Past Simple Tense – Practice –
Time: 50 minutes
Type of lesson: Practicing previous knowledge; reinforcement lesson
Skills: Writing, speaking, listening, reading
Main aim of the lesson:
- to consolidate the use of past simple when talking about past situations
Subsidiary aims:
- to improve listening, reading comprehension, writing and speaking skills in connection

to past simple actions
- to encourage students to express a personal opinion about singers and types of music
- to improve group work
Personal aims:
- to offer clearer examples and more relevant exercises

- to create a relaxing, motivating atmosphere in the classroom
Timetable fit:

- students have been practising the past simple tense of regular and irregular verbs for the
past lessons. Consolidating their knowledge about past actions is the next step, before
introduction new grammatical structures
Assumptions:
- students already have some knowledge about the use and form of past simple and about
types of music, so completing the tasks should not be a problem
Anticipated problems:
- students may have difficulties when pronouncing the ending “-ed” for regular verbs and
they may not remember the past simple form of certain irregular verbs; to solve the
problems the teacher can remind them the pronunciation rules and to find the past
simple form of certain irregular verbs they can look at their personal list of verbs or ask
the teacher.
Teaching aids: worksheets with exercises, the internet, board, laptop, pictures
Teaching techniques: explanation, individual work, group work, pair work, exercise solving
Resources: the internet, their text book, Snapshot Elementary
Stages Activity Techniques Reasons Materials Timing

for activity
Warm up T greets class and Interaction To draw 1

checks the the Ss minute
attendance attention
Ss greet the T

Lead in T checks the Interaction To get Notebooks 3

homework them to minutes
interact
Ss read their
homework
Presentation T explains what Explanation To get Picture of 4

the Ss have to do them P!nk minutes
engaged
The tasks will be
into the
related to the topic
tasks
discussed in the
previous lessons
T shows the Ss a
picture of a singer
and asks them
several questions,
before she begins
the lesson
Practice T hands out the Pre listening To improve Worksheets 24

worksheets with a listening,
Listening Laptop minutes
song , Who knew, reading and
sang by P!nk and After listening writing
plays the song on skills
Reading
the laptop
To enrich
Writing
Ss listen to the their
song and fill in the Reading
vocabulary
missing verbs comprehension
which are in the

past simple tense Pair work
Ss listen again to Individual

check their work
answers
After they listen

to the song T
hands out some
worksheets which
contain a cloze
text about the
singer P!nk
In pairs Ss read
the text and fill in
the verbs in
brackets with their
corresponding
past simple form.
T checks Ss’
answers
Ss read the text

and correct their
mistakes
After that T
checks their
reading
comprehension

with the help of a

set of True/False
statements
Ss answer the
statements
Production T assigns a task Speaking To improve Worksheets 14

speaking
Ss work in groups Group work Board minutes
skills
to fulfill the task
To improve
Ss will ask each
group work
other which is
their favourite To create a
singer/band and mind-map
their favourite with their
type of music preferences
regarding
Ss write down
music and
their answers on
artists
some printed star-
shaped
worksheets
T will ask Ss what

they found out
about their
classmates
preferences and
will stick their star
shaped

worksheets on the
blackboard
Feedback/Evaluation T asks the Ss if Interaction Smiley 3

they enjoyed the faces minutes
lesson
encouraging them
to share their
opinion
During the lesson

for each correct
answer the Ss get
a smiley face
At the end of the

lesson those who
have gained two
or more smiley
faces get a 10(ten)
Assigning T thanks the Ss For further Worksheets 1

homework for their attention practice minute
and assigns their
homework for the
next lesson

III. Managementul și gestiunea clasei de elevi adulți în programul „A doua șansă”
Comentaţi citatul: „Cum în clasă este vorba în primul rând de raporturi şi interacţiuni, de
luări de poziţie personale faţă de alţii, reiese că elevul nu este interesat de fapte şi situaţii de
acest fel decât dacă face parte dintr-o comunitate, dacă participă din plin la viaţa unui grup
uman, în care se integrează” (Dissons, J. L., Faire des adultes, Bruxelles, 1989).
Meseria de învăţător sau de profesor urmăreşte obiective deosebite: pregătirea copiilor şi
a adolescenţilor din punct de vedere academic, dar şi pregătirea lor pentru viaţă. Schimbările
continue care apar în mediul social, particularităţile curriculumului, diferenţele individuale între
copii, fac ca această muncă să fie una provocatoare şi solicitantă în acelaşi timp.
A face managementul clasei înseamnă a utiliza un set de instrumente de gestionare a
relaţiilor dintre profesori şi elevi pe de o parte, şi dintre elevi pe de altă parte. Acest set de
instrumente este oferit profesorilor şi învăţătorilor pentru a le facilita munca şi pentru a-i ajuta să
construiască un mediu de muncă sănătos.
Utilizarea acestor instrumente la clasă urmăreşte doua scopuri egale ca importanţă: un
prim scop este de a asigura reducerea stresului pe care îl presupune munca în şcoală, prin
gestionarea eficientă a problemelor de disciplină şi a relaţiei cu elevii; un al doilea scop este de a
proteja sănătatea emoţională a copiilor şi a le asigura dezvoltarea armonioasă. Acest aspect este
deosebit de important deoarece problemele emoţionale determină problemele de comportament;
cele mai multe dintre comportamentele violente şi situaţiile de indisciplină cu care ne confruntăm
în mediul şcolar se datorează acestor probleme emoţionale.


Un management al clasei care asigură protejarea sănătăţii emoţionale a elevilor şi
reducerea problemelor de disciplină contribuie la dezvoltarea unui mediu de muncă sănătos, mai
puţin stresant şi solicitant. Un mediu de muncă sănătos este o resursă importantă pentru
optimizarea procesului instructiv, pentru protejarea şi menţinerea sănătăţii şi calităţii vieţii
profesorilor şi învăţătorilor.
Starea de bine este strâns legată de învățare și motivație. Nimeni nu poate fi bun în ceea
ce face dacă nu e într-o stare bună. Contextele în care trăim pot stimula sau, dimpotrivă, deteriora
starea de bine. Este un lucru valabil și pentru locul în care un copil își petrece o foarte mare parte
din timp: școala.
Copiii își petrec o bună parte din timp la școală, prin urmare, aceasta trebuie să fie un
loc esențial pentru conturarea stării lor generale de bine, cu toate aspectele sociale, fizice și
emoționale. Starea de bine a elevilor le influențează capacitatea de a-și atinge întregul potențial
școlar. Calitatea relaţiilor pe care le au copiii între ei, pe care le au cu adulţii, precum şi
calitatea mediului de învăţare, influenţează fundamental progresele lor şcolare.
A fost demonstrat faptul că mediul fizic, social și emoțional în care personalul și elevii
petrec o mare parte din fiecare zi, poate afecta sănătatea lor fizică, emoțională și mentală și
starea de bine, precum și rata abandonului școlar.
Se apreciază că mediul şcolar poate îmbunătăți bunăstarea socială, emoţională şi
capacitatea de învăţare când:
 este cald, prietenos şi recompensează învăţarea;


 promovează în special cooperarea şi mai puţin competiţia;
 oferă susţinere şi facilitează comunicarea deschisă;
 încurajează activităţile creative;
 încurajează dezvoltarea de proceduri şi regulamente care interzic pedeapsa fizică şi
promovează
 interacţiunea non-violentă pe terenul de joacă, în clasă şi între personalul şcolii şi elevi
prevenind în felul acesta pedeapsa fizică, agresivitatea, hărţuirea şi violenţa;
Astfel, Institutul naţional de sănătate publică si National institute of public health, au analizat
starea de bine a elevilor. Iată mai jos rezultatele analizei.
Copiii au o capacitate înnăscută de a învăța, dar această capacitate poate fi compromisă
și, uneori, distrusă. O școală prietenoasă recunoaște, încurajează și sprijină capacitățile în
creștere ale copiilor care învață. Şcoala trebuie să reprezinte un mediu prietenos şi sigur de
muncă şi joacă. Rolul profesorului include grija pentru bunăstarea psihică a elevilor.
Climatul şcolar a fost identificat ca una dintre cele mai importante trăsături ale unei
şcoli. Când atmosfera din şcoală este neprietenoasă, îngrijirea nu este atentă, lipseşte
încurajarea şi recompensarea, sănătatea mentală, atât a elevilor cât şi a profesorilor poate fi
afectată în mod advers. Impactul unei atmosfere neprietenoase este în mod particular dăunător
dacă persistă o perioadă mai lungă de timp.
Din perspectiva profesorilor, şcoala asigură în mare măsură un climat adecvat, dar din
perspectiva elevilor cerinţele pentru asigurarea unei atmosfere prietenoase, recompensatoare şi


încurajatoare sunt acoperite într-o mai mică măsură. Este necesar ca şcolile să-şi revizuiască o
serie de aspecte şi să stabilească mecanisme eficiente de feed-back între profesori şi elevi
pentru identificarea deficienţelor şi stabilirea de măsuri de corectare.
Când elevii cooperează, încadrarea în învingători şi învinşi este mai puţin evidentă şi
prin urmare, se evită umilirea consecutivă a celor consideraţi rataţi. Prin această metodă pot
beneficia în mare măsură elevii cu dificultăţi de învăţare şi cei din comunităţi dezavantajate.
Atunci când elevii primesc în mod constant mesajul că sunt rataţi, dorinţa lor de a reuşi se
erodează. Când elevii cooperează în procesul de învăţare, implicarea în rezolvarea sarcinilor
este mai mare, se reduc diversiunile şi se utilizează o proporţie mai mare din timp pentru
instruire. Copiii sunt capabili să se ajute între ei mult mai mult, cei cu un nivel mai scăzut, cât
şi cei cu un nivel mai înalt al realizărilor beneficiind deopotrivă, munca elevilor devenind mai
atentă, aprofundată şi bine prezentată.
În consolidarea procesului de învăţare, odihna şi relaxarea joacă un rol important.
Recreaţiile asigură elevilor oportunitatea schimbului informaţional, timpul liber fiind vital în
dezvoltarea imaginaţiei elevilor. Este important ca şcoala să asigure oportunităţi, facilităţi şi
timp pentru învăţarea unor meşteşuguri şi arte, precum şi condiţii în care elevii să poată acţiona
fără presiunea performanţei sau a evaluării.


IV. Activități pentru orientarea profesională și integrarea pe piața muncii a formabililor
din programul ”A doua șansă” în conformitate cu principiile educației pentru dezvoltare
durabilă
Detaliaţi modalitățile de identificare a trăsăturilor personalităților în vederea orientării
profesionale.
Pedagogul italian G. Callo considera: „a orienta înseamnă a educa”. Nu poți să educi,
spune Callo, dacă nu educi atitudini, interese, trăsături de caracter şi nu poţi să instruieşti dacă nu
orientezi pe fiecare om în direcţia semnalată de trăsătura specifică a personalităţii sale.
Această dificultate a tinerilor de a-și alege o carieră pe care să o urmeze în viitor,
reprezintă una din marile probleme ale societății. Ei au nevoie de ajutor pentru a depăși această
etapă problematică a dezvoltării personale și profesionale. Omul este propriul său manager, el
trebuie să-şi evalueze resursele cu realism, să-şi stabilească obiectivele şi să elaboreze proiecte
existenţiale pe termen lung, mediu şi scurt, să se folosească de oportunităţi pentru a atinge
scopurile de etapă. Identificarea unor scopuri de succes va determina persoana să acţioneze în
consecinţă.
Cariera reprezintă totalitatea profesiilor, meseriilor, ocupațiilor, rolurilor sociale,
familiale, funcțiilor, experiențelor de muncă, timpul liber, hobby-urile – este viața însăşi. Toate
evenimentele care ni se întâmplă, de la naștere și pâna la sfârșitul vieții, ne afectează
viața/cariera. Cariera este definită de Butnaru (1999) ca o succesiune de profesii, îndeletniciri şi
poziţii pe care le are o persoană în decursul perioadei active de viaţă, inclusiv funcţiile pre-

vocaţionale (cum sunt cele de elevi şi studenţi, care se pregătesc pentru viaţa activă) şi post-
vocaţionale (pensionarii care pot avea rol de colaboratori, mentori). Mulţi autori fac o distincţie
clară între cariera obiectivă şi cea subiectivă:
• Cariera obiectivă este o succesiune de poziţii în structurile ierarhice organizaţionale, împreună
cu funcţiile asociate.
• Cariera subiectivă este cadrul dinamic în care un individ îşi percepe căile de orientare şi
dezvoltare personală, bazându-se pe calităţi, competenţe şi experienţe personale.
Cariera individuală se dezvoltă prin interacţiunea dintre aptitudinile, abilităţile, nevoile şi
aspiraţiile individului şi experienţa profesională pe care i-o furnizează organizaţia/compania. Din
această perspectivă, cariera poate fi privită ca o succesiune de experienţe separate sau care se
corelează între ele.
Orientarea în carieră este expresia unor talente personale sau aptitudini dominante. Pe
măsură ce ele se intersectează cu interesele, motivaţiile şi valorile personale ale individului şi ale
mediului extern, social şi economic, se poate ajunge la modelarea unui traseu profesional optim.
Orientarea profesională este o activitate bazată pe un sistem de principii, metode şi
procedee de îndrumare a persoanei către o profesie sau un grup de profesii, în conformitate cu
aptitudinile, înclinaţiile şi interesele sale şi, pe de altă parte, în funcţie de perspectivele pieţei
forţei de muncă şi dinamica sferei ocupaţionale. Prin orientare profesională se urmăreşte găsirea
pentru fiecare individ a ocupaţiei potrivite, respectiv asigurarea unui dublu acord între

posibilităţile individuale şi exigenţele profesiilor şi între aspiraţiile individului şi nevoile
societăţii (Butnaru,1999). Să obţii un loc de muncă este important, dar este de asemenea
important să înţelegi că fiecare activitate profesională practicată face parte din cariera ta, după
cum tot din carieră fac parte şi activităţile de învăţare, modalităţile de petrecere a timpului liber şi
activităţile de voluntariat. Tot ceea ce faci acum, primele joburi sau următoarele – reprezintă paşi
în carieră.
Consilierea pentru orientarea şcolară este un serviciu care se oferă atât individual cât şi în
grup (de exemplu, elevii unei clase). Orientarea şcolară presupune şi o serie de activităţi dedicate
părinţilor şi profesorilor. Influenţa acestora asupra deciziei elevului poate fi mai mare sau mai
mică în funcţie de mentalitate, de poziţia socială, de nivelul lor cultural. Colaborarea cu părinţii
se poate face prin întrevederi, reuniuni, seminarii, conferinţe. Scopul este acelaşi: transformarea
părinţilor şi profesorilor în aliaţi în procesul de orientare conştientă şi realistă a copiilor pe un
drum profesional care să corespundă aptitudinilor, dar şi posibilităţilor concrete oferite pe piaţa
muncii. Orientarea profesională reprezintă ansamblul acţiunilor opţionale şconsultative realizate
prin modalităţi psihologice şi pedagogice, generale şi speciale, destinate să sprijine elevul
psihologic, moral, informaţional în vederea elaborării unor opţiuni profesionale adecvate.
Orientarea profesională are conţinuturi bine definite:
• cunoaşterea şi autocunoaşterea personalităţii elevilor, în vederea autodeterminării
profesionale, a corelării optime între posibilităţi, aspiraţii şi cerinţe socioprofesionale;


• stimularea elevilor să opteze pentru domenii profesionale în concordanţă cu aptitudinile
generale şi speciale de care dispun etc.;
• educarea elevilor în vederea unor opţiuni profesionale corecte şi realiste; facilitarea
perceperii categoriilor socio-profesionale şi aprecierii situaţiilor reale de muncă, de respect
pentru fiecare domeniu de activitate;
• îndrumarea şi consilierea elevilor în scopul elaborării planurilor profesionale:
planificarea propriilor studii în raport cu proiectele profesionale şi de carieră; sprijinirea elevilor
în prefigurarea proiectivă a devenirii;
• informarea referitor la profesie şi domenii profesionale, cunoaşterea realităţilor
economice şi sociale, precum şi a riscurilor şi avantajelor profesionale; informarea părinţilor cu
privire la posibilităţile de formare ale elevilor, precum şi cu dinamica obiectivă a rutelor şcolare
şi profesionale;
• corectarea opţiunilor formulate neadecvat, reorientarea prin consiliere.


V. Aplicații TIC – suport de învățare și integrare pe piața muncii
1. Realizați un plan de acțiune în vederea promovării în mediul online
Promovarea online este setul de activități, tehnici și metode utilizate pentru a determina
publicul țintă să intre, să navigheze sau să viziteze site-ul web în vederea achiziționării unui
produs sau serviciu oferit de companie. Cei care aleg să vândă prin propriul magazin online
pariază, de fapt, pe o strategie de marketing digital. Cu toate acestea, strategiile de marketing
digital nu se concentrează doar pe cum să crească vânzările pe internet, în mod direct, ci și
indirect, prin construirea unei comunități de cumpărători legați de marcă și prin fidelizarea
celor care au făcut deja o achiziție în trecut. Ca să realizezi toate acestea și să-ți sporești
vânzările, este posibil să implementezi mai multe tipuri de strategii de marketing digital:
Optimizarea motorului de căutare: esențial pentru a apărea în rezultatele căutării și
pentru ca utilizatorii să îți cunoască oferta.
 Rețele sociale: mediul ideal pentru a crea o comunitate segmentată și interesată de
afacerea ta și către care să îndrepți oferta ta.
 Marketing prin e-mail: implică acțiuni care permit utilizatorului să consume conținut de
marcă, dar doar dacă este receptiv la acesta.
 Anunțuri sociale și SEM: pentru a face publicitate atât pe rețelele sociale, cât și pe
Google sau pe bannere destinate unui public vizat.


 Blogging: Marketingul conținutului în cea mai pură formă, pentru a atrage clienți
potențiali către diferitele canale digitale de acțiune.
Lucrul în toate sau într-o mare parte din aceste domenii strategice, încorporate într-un plan
de afaceri global, este necesar pentru a promova posibilitățile de creștere a vânzărilor online și
offline.
Marketingul presupune adaptarea constantă a produselor, serviciilor sau informațiilor pe
care dorim să le vindem funcție de cerințele publicului.
Practic, strategia de marketing reprezintă un plan de acțiune care ne poartă către o
creștere a afacerii. Avem nevoie de concentrarea pe crearea de produse care să satisfacă
nevoile oamenilor, pe abilitatea de a descoperi noi oportunități în nevoile și dorințele
clienților, care nu au fost încă satisfăcute.
Strategiile de marketing ajută printr-o imagine de ansamblu asupra priorităților și
organizează eforturile de marketing, deoarece putem identifica de la început resursele necesare
și riscurile posibile, ne ajută să formăm o echipă a cărei membrii știu exact ce au de făcut,
crește profitul, consolidează afacerea, sporește calitatea, duce la maximizarea satisfacției
clientului.
Când creăm o strategie de marketing este nevoie de o analiză a poziției pe care
organizația dorește să o ocupe pe piață, dar și de una a concurenței.
Strategia de marketing are ca scop creșterea afacerii, deci vom avea în vedere

obiectivele de business și ținta către care se îndreaptă afacerea noastră.
O strategie de marketing bine definită va ajuta în luarea deciziilor tactice, care să aibă
întotdeauna ca punct final obiectivul principal. Planul de marketing stabilește practic direcția
către care ne îndreptăm.
Crearea unei strategii de marketing ne va ajuta să luăm deciziile potrivite pentru
promovarea afacerii noastre, chiar dacă ne vom lovi de diferite impedimente în fața clientului.
Este important să te gândești zi de zi la afacerea ta pentru a concepe strategia de marketing
potrivită.
În lipsa unui plan de marketing potrivit pe segmentul afacerii noastre, scopul afacerii nu
poate fi atins.
Etapele necesare în crearea unei strategii de marketing:
Stabilirea planului afacerii și obiectivele acestuia.
Definirea situației pe partea de marketing.
Stabilirea obiectivele de marketing.
Crearea strategiilor și tacticilor
Stabilirea resurselor și a posibilelor riscuri.


Pașii de parcurs:
⮚ Definirea scopului și obiectivului strategiei- eforturi canalizate, evitarea abordării haotice.
⮚ Strategie eficientă și punctuală- vânzările lunare, echilibrarea între costuri și cheltuieli,
căutarea unor noi canale de marketing
⮚ Întocmirea analizei pieței și a competitorilor direcți
⮚ Planul de marketing- cercetarea pieţei în care vom activa (dimensiunea pieței, gradul de
creștere și comportamentul de cumpărare al potențialilor clienți, studii, analize sau statistici vis
a vis de trendurile industriei în care vom activa)
⮚ Aprofundarea strategiei de marketing a celor cu care concurăm pe piață, analiza brandulului,
mesajul și elementele care îi poziționează ca o valoare în industrie ⮚ Împărțirea potențialilor
cumpărători pe grupe de vârstă, sex sau origine ⮚ Descoperirea nevoilor clienților- fișă de tipul
buyer persoana în care se adună informații despre preferințele lor, rețelele de socializare în
care activează, cât de prezenți sunt în mediul online și offline, ce influenceri urmăresc, ce stil
de viață adoptă
⮚ Utilizarea Facebook Insights- urmărirea paginilor competiției și chiar a brandurilor
internaționale pe care potențialii clienți le urmăresc și vom descoperi tipare ⮚ Discuțiile față în
față- aflarea obiceiurilor, dorințelor, problemelor cu care se confruntă publicul nostru
⮚ Stabilirea locului în care noi și produsul nostru se poziționează pe piață ⮚ Întocmirea listei cu

beneficiile pe care le are produsul sau serviciul, valorizarea
Clientul trebuie să afle:
⮚ Ce este produsul/serviciul tău? (ex. „Servicii de marketing prin conținut creativ, digital, SEO
și consultanță tehnică” – Organic agency, agenție de marketing)
⮚ Ce primește? (ex. „Vrei mai multe vizite? Vrei mai multe lead-uri? Vrei mai multe
vânzări?”)
⮚ Ce poate face cu acest produs/serviciu? (ex. „Ajutăm business-urile inovative să domine
mediul digital.”)
⮚ Cum ajungem la clienţi? (idei pentru a comunica cu potențialii clienți).
Reevaluarea planului de marketing:
⮚ Rezumat: ideile principale, cercetarea pieței, analiza strategiilor de marketing ale
competitorilor, setarea obiectivelor, întocmirea strategiilor în funcție de obiective și public
țintă, implementare, evaluarea și controlul obiectivelor atinse.
⮚ Îmbunătăţirea și adaptarea strategiei de marketing
⮚ Reevaluarea strategiei în urma evaluării noilor date


Alegerea canalelor de marketing
Mixul de marketing sau pârghiile de creștere pot fi utile în această etapă.
Un magazin online va avea nevoie mare de atragere a traficului prin SEO și Google Ads față de
o afacere de tipul business-to-business (B2B), unde prezența fizică a agenților de vânzări la
diferite evenimente și târguri poate fi mult mai utilă.
Principalele canale de marketing online:
❖ Google Adwords
❖ Facebook
❖ SEO
❖ Video marketing – Facebook și YouTube
❖ Referral marketing
❖ Google Display
❖ Email marketing
❖ Content marketing
❖ Influencer marketing

Canalele de marketing potrivite pentru afacere în funcție de cei șase factori (conform lui Brian
Balfour, conducătorul departamentului de creștere de la HubSpot, una din cele mai mari
platforme de content marketing din lume):
∙ Cost – cât de mare va fi investiția în funcție de fiecare canal în parte
∙ Targetare – cât de facil va fi accesul la publicul țintă
∙ Timp de implementare – timpul în care se va putea testa un canal de promovare ∙ Timp de
măsurare a rezultatelor – cât durează să ne dăm seama dacă un canal de marketing are rezultate
sau nu
∙ Potențialul ideii – care este impactul pe care ideea îl are asupra afacerii? Este una de succes?
∙ Încrederea acordată ideii – care sunt șansele ca această idee să funcționeze
Indiferent de domeniul în care activăm, promovăm produsele sau serviciile prin intermediul
modalităților online și offline.
Promovarea prin conţinut- blogul,
Promovarea prin SEO- crearea în mod gratuit a unei pagini de tip Google Local Business și o
locație prin Google Maps
Motoarele de căutare- Google, Google Keyword Planner
Promovarea anunțurilor pe Google Search


Promovarea anunțurilor pe Google Adwords
Cont pe OLX
Promovarea prin e-mail marketing
Promovarea printr-o campanie de retargeting/remarketing
Promovarea pe social media, respectiv Facebook, Instagram
Promovarea prin influenceri
Promovarea prin video
Promovarea prin recomandarea clienților


Bibliografie:
Emil Verza - ”Psihologia vârstelor- Învățarea permanentă, Ed. ProHumanitate, București,
2000”
Șchiopu, U., Psihologia modernă, Ed. România Press, București, 2008.
Delors J. (coord.), Comoara lăuntrică, Editura Polirom, Iaşi, 2000. 2. Dumitru Al. I., Iordache
M., Educaţia la vârstă adultă şi elemente de management şi marketing aplicate în educaţia
adulţilor, Editura Eurostampa, Timişoara, 2002. 3. D’Hainaut L. (coord.), Programe de
învăţământ şi educaţie continuă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981.
Sava S. (coord.), Educaţia adulţilor în România – Politici educaţionale, culturale şi sociale,

Editura Almanahul Banatului, Timişoara, 2001.
Schifirnet C., Educaţia adulţilor în schimbare, Editura Fiat Lux & ANUP, Bucureşti, 1997.
Siebert H., Învăţarea autodirijată şi consilierea pentru învăţare. Noile paradigme

postmoderne ale instruirii, Institutul European, Iaşi, 2001.
Vinţanu N., Educaţia adulţilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1998. 8.

Memorandum cu privire la învăţarea permanentă, Comisia Europeană, 2001. 9. Învăţarea
deschisă şi flexibilă, Consorţiul REREAL 2000, Bucureşti, 2001.

Stan, Lucian; Stan, Ileana; Botezatu, Elisabeta – „Educaţie plastică”, ghid metodic clasele I –
IV, Editura Aramis, Bucureşti, 2003.
Iucu, R.B. (2006) - Managementul clasei de elevi. Aplicaţii pentru gestionarea

situaţiilor de criză educaţională, Editura Polirom, Iaşi;
Păun, E.,(1999) - Şcoala – abordare sociopedagogică, Editura Polirom, Iaşi; Stan, E. (2003) -
Managementul clasei, Editura Aramis, Bucureşti; Ulrich, C. (2000) - Managementul clasei de
elevi – învăţarea prin cooperare, Editura Corint, Bucureşti.
Zlate, M. (1984) – „Model sintetic-integrativ al dezvoltării personalităţii”, în Revista de

Pedagogie, nr.8, Bucureşti
Radu I., Iluţ P., Matei R., (1994), Psihologie socială, Ed. EXE, Cluj-Napoca La Pédagogie
générale, PUF, Paris
*** (1984), Model sintetic-integrativ al dezvoltării personalităţii, în Revista de Pedagogie,

nr.8, Bucureşti
Baban, A. , (2001), Consiliere educaţională, Cluj -Napoca

Holban, I., (1973), Orientarea şcolară, Iaşi, Editura Junimea
Tomşa, Ghe., 1999, Consilierea şi orientarea în şcoală, Viaţa Românească, Bucureşti *** A
doua şansă. Suport de curs. Modulul IV https://dppd.tuiasi.ro/wp
content/uploads/2020/01/Consilierea-elevilor-pentru-cariera.pdf
http://www.asociatiaproroma.ro/site/index.php/domeniu/servicii-specializate/informare
consiliere
https://www.edufor.ro/documents/suport_curs_cariera.pdf
https://organic-agency.ro/2019/12/16/strategii-de-marketing-cum-cream-o-strategie-de
marketing-exemple/
Cum iti promovezi businessul.htm

A doua şansă. Suport de curs. Modulul I-V


ADS Alina Lula

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ADS Alina Lula

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect co-finanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014 - 2020

Axa prioritară nr. 6: „Educație și competențe”

PORTOFOLIU DE EVALUARE PENTRU PROGRAMUL DE

,, A DOUA ŞANSĂ ÎN EDUCAŢIE, O ȘANSĂ PENTRU

Axa prioritară nr. 6: „Educație și competențe”

Educaţia adulţilor a devenit o forţă principală a dezvoltării sociale în lumea actuală.

Educaţia adulţilor se constituie ca sistem alternativ de formare la sistemul de învăţământ.

Nu este mai puţin adevărat că şcoala este concepută ca instituţie fundamentală de

Formarea adultului este asociată cu problemele generale ale şcolii româneşti, şi

amintesc accesul la învăţământ, care se confruntă cu o serie de fenomene: inegalităţi de şanse

în educaţie, inegalităţi între nivelurile de învăţământ (inegalităţi între unităţile de învăţământ;

accesul la la toate treptele de învăţământ: subfinanţarea şcolii, precaritatea dotărilor materiale şi

în nivelul scăzut al infrastructurii şcolare, preponderent în localităţile rurale, creşterea

Axa prioritară nr. 6: „Educație și competențe”

segment de populaţie de vârstă şcolară în sistemul şcolar.

priveşte gratuitatea învăţământului pentru finanţarea integrală a costurilor şcolarizării tuturor

legate de activităţi extraşcolare, de întreţinerea şcolii şi de cumpărarea materialului didactic

este mai ridicată.

pentru învăţământ totuşi o caracteristică rămâne subfinanţarea sistemului educaţional reflectată

în precaritatea dotărilor materiale şi în nivelul scăzut al infrastructurii şcolare, preponderent în

localităţile rurale. În perioada comunistă finanţarea şcolii a cunoscut un progres dar nu

suficient pentru dezvoltarea învăţământului şi a educaţiei conformă cu aspiraţii şi opţiuni ale

Înşuşirea de cãtre adulţi a unor cunoştinţe legate de sistemul de valori promovat de

societãţile democratice, stimularea dezvoltãrii personale continue şi conştiente şi formarea unor

Axa prioritară nr. 6: „Educație și competențe”

valorile personale dezvoltate de-a lungul procesului de educaţie.

Este important cum orice acţiune de învăţăre continuă porneşte de la nivelul de

pregătire şi de la experienţa de viaţă a adulţilor, de la valorile lor, de la principiile lor de viaţă,

a celor din instituţii în care lucrează.

Axa prioritară nr. 6: „Educație și competențe”

I. Particularitățile educației elevilor adulți în programul „A doua șansă”

Realizaţi un eseu pe tema „Specificitatea învățării la adulți”

Există o serie de probleme deosebit de importante legate de determinarea socială a

permanentă. Aceasta presupune o viziune mai clară și complexă asupra sistemului de

interacțiuni dintre factorii tehnici, economici, psihologici și sociologici. În contextul acesteia

pregătire profesională în vederea perfecționării exercitării unei activitați profesionale. Educația

veche de asemenea în Germania. Universitățile populare au în vedere un evantai mai larg de

pregătire culturală pentru viața socială, civică, economică.

Educația permanentă optimizează condiția de participare a tuturor oamenilor la

Învățarea permanentă atenuează inegalitățile existente în pregătire, prelungește durata

participării la vârsta activă prin îmbogațirea de cunoștințe și adaptarea la schimbări, propune un

Axa prioritară nr. 6: „Educație și competențe”

economice și industriale, orientează și îmbogățeste posibilitatea de adaptare a adulților la

contribuind la creșterea randamentului și a productivității.

Adultul, independent, autodirectiv cu o experiență anterioară care este importantă și

nevoie să învețe într-un mediu confortabil, informal, colaborativ, adaptat pe nevoile

obiectivelor. Determinarea nevoilor se face împreună cu profesorul, dar este capabil și de

împreună cu profesorul și să fie un proces reciproc.

asigurarea progresului personal.Cel mai complex aspect al individualizării educației adultului

este însă implicat în caracteristicile perimării profesionale.

Forma de perimare de maximă semnificație cuprinde cunoștinte și tehnici ale

cunoștințelor acestuia în disciplina considerată ăi nivelul real al cunoștințelor disciplinei.

Diferențele dintre învățarea la adulți față de adolescenți constau în:

Axa prioritară nr. 6: „Educație și competențe”

- o mai mare coeziune a capacităților de îmbinare a formelor de analiză concretă și abstractă în

- o mai critică și pragmatică acceptare a noului;

- o mai mare și clară atitudine de refuz a ceea ce este neclar

independență și ,,distanța strategică"

- o mai puternică necesitate de a completa cunoștintele de domeniu cu deprinderile, procedeele,

- o mai mare cerință de precizare a cunoștințelor.

- faptul că învățarea reimpulsionează procesul general al dezvoltării la vârstele adulte și că

vârstă care nu o fac;

- faptul că structuri implicate în învățare se modifică la adulți, implicând o mai evidentă