E.T.I.C.

EDUCAȚIE TIMPURIE INCLUZIVĂ ȘI DE CALITATE

POCU/446/6/22/
Beneficiar: Ministerul Educației și Cercetării
Cod SMIS 2014+: 128215

E.T.I.C. – Educație Timpurie Incluzivă și de Calitate Cod SMIS 2014+: 128215

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin programul Operațional Capital Uman 2014 - 2020
 E.T.I.C.

Modul 4. Proiectarea activităților de educație timpurie

pe domenii de dezvoltare
4.4. Proiectarea activităților de dezvoltare fizică, sănătate și igienă personală

E.T.I.C. – Educație Timpurie Incluzivă și de Calitate Cod SMIS 2014+: 128215

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin programul Operațional Capital Uman 2014 - 2020
II. Analiza documentelor curriculare din perspectiva dezvoltării fizice, a sănătății și a igienei
personale în etapa educației timpurii

1.Rolul activităților pentru dezvoltare fizică, sănătate și igienă personală în educația timpurie

2. Analiza documentelor curriculare

 Planul de învățământ pentru educația timpurie

 Programa pentru educație timpurie
 Documentul Repere fundamentale de învățare și dezvoltare timpurie a copilului ( RFIDTC)

3. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activităților de educație fizică în educația timpurie

 
 1.Rolul activităților pentru dezvoltare fizică, sănătate și igienă personală în educația
timpurie
 Educația psihofizică:

 reprezintă un conținut general al educației (alături de educația morală, intelectuală, estetică și

tehnologică) și are la bază una dintre valorile fundamentale pentru existența umană - sănătatea fizică
și psihică;
 Educația psihofizică se desfășoară în cadrul educației timpurii:

 prin raportare la reperele domeniului Dezvoltarea fizică, a sănătății și igienei personale;

 Acest domeniu de dezvoltare se găsește într-o continuă conexiune și interacțiune cu celelalte domenii:
socio-emoțional, capacități și atitudini față de învățare, dezvoltarea limbajului și a premiselor citirii și scrierii,
dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii.
 În literatura de specialitate se utilizeaza sintagma „sinergia planurilor constructive: cognitiv, motor, afectiv,
relațional“ care subliniază unitatea dintre toate aceste planuri în procesul dezvoltării copilului.
 Lipsa acordării atenției cuvenite dezvoltării motorii la vârstele timpurii poate determina dificultăți și
efecte la nivel cognitiv, social (relațional), emoțional pe termen lung.
 Deși există tendința de a acorda o importanță prioritară dezvoltării cognitive, emoționale sau sociale în
copilăria timpurie, preocupările educatorilor și părinților ar trebui să fie orientate în egală măsură și
asupra zonei dezvoltării motricității, având în vedere rolul și implicațiile semnificative ale acestui
domeniu pentru dezvoltarea copilului în integralitatea sa.
Exercițiu de reflecție

„La copiii mici nu se produce disparat dezvoltarea fizicã, socialã, emoționalã, cognitivã sau de limbaj. Copiii

învațã holistic, astfel încât fiecare domeniu le influențeazã pe celelalte și nici unul nu opereazã independent.
Un copil care învațã sã meargã va urmãri privirea mamei sale, iar dacã pe chipul ei citește îngrijorarea sau
spaima se va opri din noua încercare; dacã va citi mulțumirea, încrederea, va avea curaj sã continue.
Aceastã referințã socialã a copilului este esențialã pentru stimularea copilului, stabilirea încrederii sale de a
explora mai departe sub supravegherea adultului. Odatã cu achiziția mersului, copilul învață să-și
coordoneze mișcările, să-și concentreze atenția, să înțeleagã un mesaj verbal transmis de către adult și să
răspundã verbal sau non-verbal la acesta. În același mod, un copil hrănit și îngrijit corespunzãtor va dispune
de o capacitate mare de a învăța.“ (RFIDTC, pag. 9)
„Copiii mici au nevoie sã fie expuși, stimulați în toate domeniile de dezvoltare în mod simultan. Focalizarea

pe oricare dintre domenii și ignorarea celorlalte prejudiciazã dezvoltarea plenarã a copilului. Standardele sunt
elaborate pe domenii de dezvoltare, dar dezvoltarea copilului trebuie consideratã holistic.” (RFIDTC, pag. 9)
 Domeniul DEZVOLTAREA FIZICÃ, SÃNÃTATEA ȘI IGIENA PERSONALÃ cuprinde
 o gamã largã de deprinderi și abilitãți (de la mișcãri largi, cum sunt sãritura, alergarea, pânã la mișcãri
fine de tipul realizãrii desenelor sau modelarea),
 coordonarea, dezvoltarea senzorialã,
 cunoștințe și practici referitoare la îngrijire și igienã personalã, nutriție, practici de menținerea sãnãtãții
și securitãții personale. (conform RFIDTC, pag.10)

 Subdomeniul: Dezvoltarea fizică

 Motricitatea cuprinde trei categorii mari de abilitãți:
 motricitate grosierã, finã și abilitãți senzorio-motorii.

 Abilitãțile de motricitate grosierã:

 se referã la mișcãri ale întregului corp sau ale unor pãrți mari ale corpului, în care sunt implicați
mușchii mari și include mișcãri precum: rostogolirea, mersul, alergatul, sãritura, ocolirea, cãțãrarea.
 Aceste abilitãți îi oferã copilului posibilitatea de a-și coordona mușchii corpului, ajutându-l sã
exploreze mediul înconjurător;
 Dezvoltarea forței musculare determinã copilul sã participle activ și independent la activitãți de joc
și învãțare, în medii cunoscute sau noi pentru el.
 Abilitãțile de motricitate finã:
 se referã la abilitatea de coordonare a mușchilor mici ai mâinilor, ai brațelor, ai degetelor, precum și ai
mușchilor feței.
 Aceste abilitãți includ: prinderea/apucarea obiectelor, folosirea instrumentelor de pictat/scris/modelat, lipirea,
tãierea, mototolirea, înșirarea, utilizarea de instrumente de deservire, încheierea/descheierea nasturilor,
fermoarelor.
 Toate aceste abilitãți pun bazele multor deprinderi necesare pe tot parcursul vieții.

 Abilitãțile senzorio-motrice:
 presupun capacitatea de a utiliza simțurile pentru a-și orienta mișcãrile (auzul, vãzul, mirosul, gustul,
pipãitul).
 aprecierea culorilor, dimensiunilor, categoriilor, abilitatea de a-și orienta corpul cãtre sunetele cunoscute,
cuvinte sau muzicã.
 Cunoașterea obiectelor cu ajutorul gurii, îl ajutã pe copil sã își dezvolte percepțiile și senzațiile gustative și
olfactive, permițându-i sã-și determine preferințele, sã învețe despre mediul înconjurãtor.
 Coordonarea oculo-motorie (vãz, mișcare) este fundamentalã pentru însușirea multor deprinderi ce îi sunt
absolut necesare copilului pe tot parcursul vieții (autoservirea, scrisul, etc.) și care sunt strâns legate de
dezvoltarea cognitivã.
 Subdomeniul: Sănătate și igienă personală
 Sãnãtatea și igiena personalã:
 condiționeazã dezvoltarea sãnãtoasã a copilului.
 Sãnãtatea și igiena personalã cuprind: igiena corporalã (baie, igiena dentarã, îmbrãcãminte), a
somnului, a alimentației, mișcarea în aer liber.
 Pentru a pune bazele unui stil de viațã sãnãtos, copilul are nevoie sã dobândeascã abilitãți de
autoservire în timpul mesei, deprinderi de nutriție sãnãtoasã, de dobândire a capacitãții de a utiliza
toaleta în mod adecvat, de a utiliza voluntar și corect obiectele igienico-sanitare.

 Nevoia esențialã a copilului de asumare a independenței:

 este condiționatã de dezvoltarea abilitãților și deprinderilor acestuia de asigurare a securitãții
personale.
 Este esențialã pentru siguranța copilului abilitatea acestuia de a distinge între siguranțã, risc sau
pericol.
 Integrarea regulilor generale (pentru un stil de viațã sanogen) și particulare (date de diferite contexte
de viațã sau de dezvoltare ale copilului – copilul cu dizabilități, de exemplu) sunt abilitãți importante
pentru dezvoltarea sãnãtoasã a copilului.
 2. Analiza documentelor curriculare
 În componența Curriculumului pentru educație timpurie intră următoarele documente curriculare:

 Planul de învățământ pentru educația timpurie (cu Metodologia de aplicare a planului de învățământ
pentru educație timpurie)
 Programa pentru educație timpurie cu axa: domenii de dezvoltare – dimensiuni ale dezvoltării –
comportamente, ca premise ale competențelor ulterioare;
 Anexe:
o organizarea programului anual, pe teme anuale de studiu a activităților tematice/pe domenii experiențiale
o programul zilnic de activitate al copilului antepreșcolar și preșcolar (pe tipuri de program – orar normal,
prelungit/săptămânal).
o Fișă pentru apecierea progresului individual al copilului înainte de intrarea în învățământul preșcolar
o Fișă pentru apecierea progresului individual al copilului înainte de intrarea în învățământul primar
 Planul de învăţământ pentru educația timpurie

 produsul curricular principal;

 componenta reglatoare esenţială a curriculumului pentru educaţia timpurie;

 documentul oficial, normativ şi obligatoriu care jalonează organizarea de ansamblu a procesului de
predare-învăţare-evaluare, pentru fiecare nivel de vârstă aferent copilăriei timpurii;
 cuprinde tipurile de activităţile de învățare pentru fiecare grupă şi nivel de vârstă, numărul de ore
săptămânale/zilnice aferente fiecărui tip de activități.
Etape ale Interval de Categorii/ Nr.ore de Numărul total de ore de
educației vârstă Tipuri de activități de activități de
Timpurii activități de învățare învățare/săptămână
învățare desfășur te cu
copiii
zilnic/tură

0 – 18 luni
 ANTEPREȘCOLARĂ Jocuri și activități 2h 10 h
liber-alese
 
  Rutine și ½ h (2 14 h
tranziţii zile/săpt.)
 
3 h (3 zile/săpt.)
 
Activităţi 10/15 min. 1h
tematice
  25 h
19 – 36 luni
Jocuri și activități 2½h 12 ½ h
liber-alese

2 h (4 zile/săpt.)
Rutine și tranziţii 10 ½ h
2 ½ h (1
zi/săpt.)

Activităţi 20/25 min. 2h

tematice
TOTAL   25 h
Etape ale Interval de Categorii/Tipuri Nr.ore de Numărul total de ore
educației vârstă de activități de activități de de activități de
timpurii învățare învățare desfășur învățare/săptămână
te cu copiii
zilnic/tură

Jocuri și activități 2h 10h

PREȘCOLARĂ 37 – 60 luni
liber-alese
 
 
Activități pentru 2h 10 h
  dezvoltare
  personală
  Activităţi pe 1h 5h
domenii
experiențiale

Total   25 h
 
Jocuri și activități
61 – 72/84 luni 2h 10 h
liber-alese

Activități pentru
1½h 7½h
dezvoltare
personală
Activităţi pe
1½h 7½h
domenii
experiențiale
Total
    25 h
Exercițiu de reflecție/dezbatere/activitate colectivă:
 Consultând Planul – cadru pentru educație timpurie și Metodologia de aplicare,
analizați comparativ cele două etape ale educației timpurii – etapa antepreșcolarității
și cea a preșcolarității- din punctul de vedere al tipurilor de activități specifice și
timpul alocat acestora pentru fiecare interval de vârstă.
 Activități de învățare în educația antepreșcolară
 În educația antepreșcolară, tipurile de activități de învățare prezente în planul de învățământ sunt:

 Activităţi tematice;

 Jocuri şi activităţi liber-alese;

 Rutine și tranziții.

Activitățile tematice derulate cu antepreșcolarii sunt:

 Jocul (mijloace de realizare: jocul cu jucăria, joc simbolic, joc senzorial, joc de construcție, joc didactic, joc cu nisip și apă, jocul imitativ etc.);

 Activitățile artistice și de îndemânare (mijloace de realizare: desen, pictură, modelaj, activități practice și gospodărești);

 Activitățile de muzică și mișcare (mijloace de realizare: audiții, jocuri muzicale, jocuri cu text și cânt, jocuri cu instrumente de percuție,
cântecele, exerciții euritmice);

 Activitățile de creație și de comunicare (mijloace de realizare: povestiri, memorizări, lucrul cu cartea, citire de imagini, jocuri de cuvinte,
jocuri verbal-imitative, exerciții onomatopeice);

 Activitățile de cunoaștere (mijloace de realizare: observări, lecturi după imagini, activități matematice cu jucării și obiecte concrete,
convorbiri cu și fără suport intuitiv, jocuri didactice, microexperimente);

 Activitățile în aer liber (mijloace de realizare: plimbări, jocuri la nisipar, jocuri și întreceri sportive, utilizarea aparatelor de joacă adecvate
vârstei).
  Jocurile şi activităţile liber-alese

 sunt cele pe care copiii şi le aleg şi îi ajută pe aceştia să socializeze în mod progresiv şi să se iniţieze în cunoaşterea lumii fizice, a mediului
social şi cultural căruia îi aparţin, comunicării, a limbajului citit şi scris.

 Ele se desfăşoară pe grupuri mici, în perechi şi chiar individual.

 dacă este vorba de activităţi desfăşurate în sala de grupă, cadrul didactic va acorda o atenţie deosebită organizării spaţiului în centre, ţinând
cont de resursele materiale, de spaţiu şi de nivelul de vârstă al copiilor. Aceste centre pot fi:

 Biblioteca

 Colţul căsuţei/Joc de rol

 Construcţii

 Ştiinţă

 Arte

 Nisip şi apă

- În funcție de spaţiul disponibil, cadrul didactic poate deschide toate centrele sau cel puţin două centre de activitate, în care pregăteşte zilnic „oferta”
pentru copii, astfel încât aceştia să aibă posibilitatea să aleagă locul de învăţare şi joc în funcţie de disponibilitate şi nevoi.
- Tema Jocurilor şi activităţilor liber-alese poate fi dată sub o formă generică şi comună tuturor centrelor deschise sau se pot stabili teme diferite pentru
fiecare centru de activitate. În ambele situaţii, tema şi conţinutul acestor activităţi se corelează cu celelalte activităţi din programul zilei şi cu tema
proiectului aflat în derulare.
 Rutinele:

 activităţile-reper după care se derulează întreaga activitate a zilei;

 ele acoperă nevoile de bază ale copilului şi contribuie la dezvoltarea globală a acestuia;

 includ activităţi de tipul: sosirea copilului, întâlnirea de dimineaţă, micul dejun, igiena – spălatul şi toaleta, masa de prânz,

somnul/perioada de relaxare de după-amiază, gustările, plecarea şi se disting prin faptul că se repetă zilnic, la intervale
aproximativ stabile, cu aproape aceleaşi conţinuturi.

 La întâlnirea de dimineaţă accentul va cădea, printre altele (calendarul naturii, prezenţa etc.), în funcție de vârsta copilului

pe:

 Autocunoaştere: stimă de sine, imagine de sine – Cine sunt eu/cine eşti tu?, Sunt creativ!, Fluturașul, Etichete bune,
etichete rele; Inimioara mea...).

 Dezvoltarea abilităţilor de comunicare: comunicare asertivă – Învăţ să spun NU fără să îi deranjez pe cei din jur;
comunicare cu colegii/părinţii/educatoarea – jocuri în diade de tipul: Cum salut?; Cum spun mulţumesc?; Cum cer
iertare?; Cum mă împac cu prietenul meu?; Unele secrete nu trebuie păstrate niciodată…, în cine pot avea încredere?;
Comunic în oglindă; Ce ţie nu-ţi place, altuia nu face!; Mima; comunicarea verbală şi non-verbală a propriilor trăiri şi
sentimente - Sunt vesel/trist pentru că…; Azi mi-a plăcut/nu mi-a plăcut la tine…pentru că…; Tristeţea/veselia în culori
şi forme.
 Managementul învăţării prin joc: motivarea copilului pentru a deveni şcolar - Vreau să fiu şcolar; Continuă
povestea....; Meseria de elev; Cum aş vrea să fie învăţătoarea mea; Eu, când voi fi şcolar....

 Dezvoltarea empatiei: Dacă tu eşti bine şi eu sunt bine!; Cum să îmi fac prieteni?; Ba al meu, ba al tău;
Cinci minute eu, cinci minute tu; Cum îmi aleg prietenii?; Îmi ajut prietenul?; Suntem toleranţi; Azi mi s-a
întâmplat…; Cum v-aţi simţi dacă cineva v-ar spune…?, Cum să fac surprize celor dragi etc.

 Luarea deciziilor în funcţie de anumite criterii şi încurajarea alegerilor şi a găsirii a cât mai multe variante de
soluţii la situaţiile apărute – Acum aleg..., Am şi eu o opinie!, M-am certat cu prietenul meu – ce pot să fac?,
Vreau…, îmi permiţi?, La răscruce de drumuri...

 Medierea conflictelor: Învăţ să lucrez în echipă, Singur sau în grup?, Fără violenţă!, Fotograful.
 Tranziţiile
 sunt activităţi de scurtă durată, care fac trecerea de la momentele de rutină la activităţi de învăţare, de la o
activitate de învăţare la alta, în diverse momente ale zilei.
 Mijloacele de realizare ale acestui tip de activitate variază foarte mult, în funcţie de vârsta copilului, de contextul
momentului şi de calităţile cadrului didactic.
Activități de învățare în învățământul preșcolar

Tipurile de activităţi de învăţare prezente în planul de învăţământ pentru învățământul preșcolar

sunt:

 Activităţi pe domenii experiențiale (care pot fi activităţi integrate sau pe discipline);

 Jocuri şi activităţi liber-alese;

 Activităţi pentru dezvoltare personală

 Activităţile pe domenii experienţiale
 sunt activităţile integrate sau pe discipline, desfăşurate cu copiii în cadrul unor proiecte planificate în funcţie de
temele anuale de studiu propuse de curriculum, precum şi de nivelul de vârstă, de nevoile şi interesele copiilor din
grupă.
 Educatoarea poate planifica:
 activităţi de sine stătătoare, respectiv pe discipline (activităţi de educarea limbajului, activităţi matematice, de
cunoaşterea mediului, de educaţie pentru societate, de educaţie fizică, activităţi practice, educaţie muzicală sau
activităţi artistico-plastice)
 activităţi integrate:
 cunoştinţele din cadrul mai multor discipline pot fi îmbinate armonios pe durata unei zile întregi şi, cu acest

prilej, în activitatea integrată intră şi activitățile pentru dezvoltare personală și jocurile şi activităţile alese
 SAU cunoştinţele interdisciplinare sunt focalizate pe anumite domenii experienţiale, iar jocurile şi activităţile

alese și activitățile pentru dezvoltare personală se desfăşoară în afara acesteia.

 Domeniile experiențiale sunt:

 Domeniul Limbă și Comunicare;

 Domeniul Științe;

 Domeniul Om și Societate;

 Domeniul Estetic și Creativ;

 Domeniul Psihomotric.
 Programa pentru educație timpurie

 Programa şcolară pentru educaţia timpurie

 Axa Programei pentru educaţia timpurie o constituie: domeniile de dezvoltare – dimensiuni ale

dezvoltării – comportamente, ca premise ale competențelor ulterioare

 valorifică paradigma curriculară centrată pe competenţe

 fundamentează demersurile educaţionale pe copil şi pe activitatea de învăţare a acestuia ca

proces, respectiv pe dobândirea unor comportamente care să asigure premisele dezvoltării

competențelor cheie mai târziu.
 Luând în calcul particularitățile dezvoltării copilului până la 6 ani, nu este proprie utilizarea conceptului
de competență, înțeleasă ca ansamblu integrat de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini (competența implică un
nivel de dezvoltare cognitivă superior celui specific vârstelor 0-3 ani, 3-6 ani);

 educația timpurie stă la baza dezvoltării celor 8 domenii de competențe cheie.

 Domeniile de dezvoltare reprezintă organizări convenționale, de ordin pedagogic, ce sprijină cadrul
didactic în demersurile sale concentrate asupra dezvoltării globale a copilului.

 A. DEZVOLTAREA FIZICĂ, A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE: cuprinde o gamă largă de

deprinderi şi abilităţi (de la mişcări largi, cum sunt săritul, alergarea, până la mişcări fine de tipul realizării
desenelor sau modelarea), dar şi coordonarea, dezvoltarea senzorială, alături de cunoştinţe şi abilităţi
referitoare la îngrijire şi igienă personală, nutriţie, alte practici de menţinere a securităţii personale.

 B. DEZVOLTAREA SOCIO-EMOŢIONALĂ

 C. CAPACITĂȚI ȘI ATITUDINI FAȚĂ DE ÎNVĂŢARE

 D. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ŞI A PREMISELOR CITIRII ŞI SCRIERII

 E. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII

 
 Fiecare domeniu de dezvoltare este detaliat prin dimensiuni ale dezvoltării și comportamente care
se așteaptă de la antepreșcolari/preșcolari până la finalul perioadei;

 Pentru domeniul Dezvoltare fizică, a sănătății și igienei personale, Programa pentru educație timpurie
prevede următoarele dimensiuni ale dezvoltării:

 1.Motricitate grosieră și motricitate fină în contexte de viaţă familiare;

 2. Conduită senzorio-motorie, pentru orientarea mișcării;
 3. Sănătate (nutriție, îngrijire, igienă personală) și practici privind securitatea personală.
Dimensiuni ale dezvoltării: Caracterizare

1.Motricitate grosieră și Motricitate:

motricitate fină în contexte -
„denumirea globală a reacţiilor musculare prin care se realizează mişcarea corpului sau a diferitelor sale
de viaţă familiare
segmente.“
- calitatea mișcării „este determinată de felul în care sunt receptate şi interpretate informaţile, precum şi de
calitatea actului de răspuns – care este influenţat nu numai de factori motrici ci şi de factori cognitivi,
afectivi, motivaţionali sau volitivi.“
- Nu există deci motricitate ca act în sine, ci psihomotricitate, funcţie complexă în care elementele de
mişcare se corelează cu gândirea, limbajul, afectivitatea şi comportamentul social, dezvoltarea ei
normală fiind coordonată de toţi factorii bio-psiho-sociali. ( Prodea, C. 2015)
Motricitate grosieră: implică mușchii mari ai corpului și presupune capacitatea copilului de a sta în șezut, a
se ridica, a se rostogoli, a sta în picioare, a merge, a sări, a se cățăra, a ocoli obiecte etc.
Motricitate fină: implică de obicei mușchii mici ai degetelor, mâinilor, brațelor, ai feței cu mişcări speciale:
„1. Prehensiune (pensa sau prinderea voluntară), eliberare, transfer de obiecte;
2. Praxii: îmbrăcare, dezbrăcare, igienă corporală, gesturi, de expresie, acționale;
3. Deprinderi motrice fine: îndoit hârtie, decupat, înșirat mărgele, depănat pe ghem, modelaj etc.
4. Abilități grafice: desen, scris pe masă, foaie, caiet etc.
5. Alte activități: scrisul la tastatură, cântatul la instrumente muzicale (...) etc.“ (Petruț- Barbu, G., 2012,
p.146)
Dimensiuni ale dezvoltării: Caracterizare

2. Conduită Conduita senzorio-motorie

senzorio-motorie, pentru
orientarea mișcării
- reprezintă capacitatea copilului de a utiliza, în orientarea propiilor mișcări, toate cele cinci simțuri:
văzul, auzul, gustul, mirosul și pipăitul.
Relațiile între văz- mișcare (coordonarea oculo-motorie), auz –simțul tactil- gust –miros
- sunt esențiale pentru cunoașterea mediului de viață și pentru formarea unor deprinderi
fundamentale.

3. Sănătate Promovarea sănătății și a nutriției

(nutriție, îngrijire, - Deprinderile de nutriție sănătoasă influențează starea de sănătate a copilului și au impact asupra
igienă personală) întregii vieți (deprinderi de alimentație sănătoasă, de autoservire etc)

și practici privind securitatea Promovarea îngrijirii și igienei personale (igiena corporală, dentară, a hainelor etc., igiena
somnului, a alimentelor, deprinderi de utilizare corectă a toaletei etc.)
personală
- Deprinderi de păstrare a sănătății și igienei personale.
Promovarea practicilor privind securitatea personală
-demonstrarea abilităților de protecție față de obiecte și situații periculoase, demonstrarea
conștientizării și înțelegerii regulilor de securitate personalã.
 Comportamente care urmează a fi formate copiilor

 Programa oferă exemple de comportamente specifice fiecărei etape de vârstă care să răspundă

exigențelor fiecărei dimensiuni a dezvoltării;

 Comportamentele prezentate la nivelul programei:
 au rolul de repere, indicatori, care sprijină profesorul în a-și propune și organiza întregul demers
intructiv-educativ pentru perioade lungi, medii și scurte de timp;
 sunt finalități propuse pentru a fi atinse la finalul fiecărei etape ale educației timpurii: etapa
antepreșcolarității și etapa preșcolarității.

 Exemple de comportamente la nivelul antepreșcolar ( vezi Curriculum pentru Educație Timpurie 2019)

Nivel antepreșcolar (de la naștere la 3 ani)

Dimensiuni ale
dezvoltării
Motricitate grosieră și
motricitate fină în contexte de executa o mișcare (a merge, a alerga, a prinde/a arunca o minge etc.)
viaţă familiare
Conduită senzorio-motorie,
pentru orientarea mișcării
Sănătate (nutriție, îngrijire,
igienă personală) și practici
privind securitatea personală
La finalul perioadei antepreșcolare, copilul va manifesta o serie de comportamente, între
care:
1.1.Își poziționează corpul și membrele în mod corespunzător pentru a imita ceva/ pe cineva sau pentru a
1.2. Participă activ în jocuri, dansuri, jocuri în aer liber etc.
1.3. Utilizează mâinile și degetele în manipularea corespunzătoare a unor obiecte/instrumente (tacâmuri,
creion, pensulă, puzzle etc.)
2.1. Imită animale prin mișcare, onomatopee, înfățișare etc.
2.2. Explorează și utilizează texturi și suprafețe diferite când se joacă (nisip, apă, frunze, pluș, plastic, burete
etc.)
2.3. Își coordonează mișcările în funcție de stimuli vizuali, ritm, cadență, pauză, semnale sonore, melodii.
3.1. Face diferența între lucruri care se mănâncă și cele care nu se mănâncă
3.2. Identifică produsele de îngrijire a corpului (săpun, șampon, pastă de dinți etc.)
3.3. Acordă atenție indicațiilor privind situațiile periculoase (ex.: Dă-mi, te rog, mâna când traversăm strada!)
3.4. Solicită ajutorul adultului la nevoie/ când se simte în pericol.
 Valorificând axa Programei pentru educație timpurie:
 domeniile de dezvoltare - dimensiuni ale dezvoltării - comportamente, ca premise ale competențelor
ulterioare,
 cadrul didactic va transfera în practica educațională și va „operaționaliza” comportamentele pe care le va urmări,
prin conceperea unor activități de învățare adecvate.

 Comportamentele sunt susținute și de alte tipuri de ilustrări prezentate în documentul de politici educaționale
Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani
(RFIDTC aprobat prin OM nr. 3851/2010)
 Domeniile de dezvoltare vizate în Curriculum pentru educația timpurie sunt detaliate în RFIDTC prin prezentarea
pentru fiecare domeniu:
 a subdomeniilor,
 a aspectelor specifice fiecărui subdomeniu,
 a unor repere concrete aferente aspectelor specifice,
 a unor indicatori (comportamente concrete)
 și a unor practici de sprijin în vederea stimulării dezvoltării și îndeplinirii indicatorilor.
 3. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activităților de educație fizică în educația
timpurie
 O posibilă structură a activității de educație fizică în grădiniță

 Structura activității de educație fizică în educația timpurie prezintă trei părți distincte:

 partea pregătitoare - pregătește organismul treptat, progresiv pentru efort;

 partea fundamentală - în această etapă se realizează tema de bază (la vârsta antepreșcolară
temele sunt centrate pe formarea deprinderilor motrice de bază: mers, alergare, sărituri, aruncări,
prinderi); mijloacele și durata activităților se mărește în timp, iar modalitățile de realizare se
diversifică.

 partea de încheiere - are ca scop liniștirea organismului după efort (exerciții de respirație,
exerciții de balansare, relaxare etc.)
 Proiectul didactic pentru activitățile de educație fizică

 Proiectul didactic pentru activitatea de educație fizică prezintă o serie de aspecte specifice. Prezentăm mai jos o structură orientativă:

Proiect didactic
 Propunător:
 Nivel:

Activități tematice:
Domeniul de dezvoltare: DOMENIUL dezvoltare fizică, sănătate și igienă personală
Subdomeniul:Dezv fizica / sanatate si igiena personala
 Tema activităţii:
 Mijloc de realizare:
 Scopul activității:

Dimensiuni ale dezvoltării:

Comportamente vizate:
 Obiective operaţionale:
 Strategii didactice:
 • Metode și procedee didactice
 • Resurse materiale
 • Forme de organizare

 Bibliografie:
Veriga / durata Conţinutul activităţii Dozare /codificare Formaţii de lucru şi Obs.
forme de exersare/
Indicaţii metodice şi
organizatorice
Exercițiu de reflecție/dezbatere/activitate colectivă:
 Cum poate fi adaptat proiectul didactic pentru educație fizică activităților cu antepreșcolarii?
Activitate individuală

Propuneți un proiect didactic pentru o activitate tematică care să urmărească dezvoltarea conduitei senzorio-
motorii la antepreșcolari.
 
Activitate individuală

Propuneți un proiect didactic al unei activități pentru dezvoltare fizică/ sănătate /igienă personală.
 
  

Vă mulțumesc pentru interacţiuni!

E.T.I.C. – Educație Timpurie Incluzivă și de Calitate Cod SMIS 2014+: 128215

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin programul Operațional Capital Uman 2014 - 2020