JOCUL DE MIŞCARE CA MIJLOC DE REALIZARE

AL ACTIVITATII DE EDUCAŢIE FIZICA

Mişcarea este recunoscută că prim factor al formării intelectuale corespunzătoare a copiilor. Aceştia
dispun de o energie uimitoare ce trebuie exploatată în scopul creşterii normale, armonioase ca viitori
adolescenţi şi apoi ca viitori şi sănătoşi adulţi. Energia, dorinţa de mişcare a copiilor sunt zilnic antrenate
pentru a le asigura acel suport de sănătate şi robusteţe fizică indispensabil desfăşurării oricărui fel de
activitate.
Prin gimnastică de înviorare şi jocurile de mişcare pe care le realizăm în fiecare zi în grădiniţă, copilul îşi
antrenează potenţialul energetic şi motor de care dispune şi în acelaşi timp îi satisfacem necesitatea de a
practică exerciţii fizice pentru menţinerea unui tonus sănătos.
La grupa mare, când copiii deja stăpânesc deprinderi motrice diverse, organizăm parcursuri aplicative
prin concursuri pe echipe.
Aceste întreceri, mult aşteptate şi agreate de copii antrenează în efort întregul organism, generează
trăsături pozitive de voinţă şi caracter, fair-play, corectitudine, perseverenţă, curaj, orientare în spaţiu,
disciplină.
Jocurile de mişcare, în comparaţie cu alte exerciţii fizice prezintă avantajul participării unui număr mare
de copii,într-un spaţiu restrâns şi al angrenării în egală măsură a băieţilor şi fetelor în cadrul unor grupe mixte.
Jocurile de mişcare răspund nevoii de mişcare proprii prescolarului şi şcolarului mic.
În jocuri există perioade de odihnă care le permit participanţilor să facă faţă cu mai multă uşurinţă
eforturilor, ceea ce influienteaza pozitiv starea generală a organismului. Întrecerea între parteneri îi atrage în
mod deosebit pe copii, contribuind la creşterea eficienţei activităţii.
Pentru captarea interesului copiilor, se recomandă folosirea acelor variante care îmbogăţesc şi
complică conţinutul jocului. Astfel că, după secvenţă de încălzire selectivă a aparatului locomotor, se prezintă
pe rând, cu explicaţii şi demonstraţii jocurile dinamic-motrice selectate în funcţie de calităţile şi deprinderile
motrice urmărite.
„ATENŢIE LA BĂTAIA DIN PALME”: Cu scopul dezvoltării atenţiei, vitezei, promtitudinii, împărţiţi în
două sau mai multe echipe, jocul începe. Copiii stau în coloana câte unul. Conducătorul jocului stabileşte că, la
un semnal de fluier, sau bătaie din palme, să se execute două genuflexiuni, la două semnale sau bătăi din
palme, toţi trebuie să execute două sărituri ca mingea pe loc, iar la trei semnale, sau trei bătăi din palme, să
execute trei flotări.. Cei ce greşesc sunt eliminaţi din joc.
„CURSA PE CARTOANE”: Urmărind dezvoltarea îndemânării, jucătorii sunt împărţiţi pe echipe de câte
4-5 şi aşezaţi în coloane de câte unul, în spatele liniei de plecare. În faţă ei, la distanţă de 10 m, se marchează
o linie de sosire. Primul copil din fiecare coloana are câte două cartoane. La semnal, pune cartoanele jos şi
aşează câte un picior pe fiecare carton, iar marginea din faţă o apucă cu mâna din aceeaşi parte, îndoind uşor
cartonul spre tibie. Porneşte în acest mod până la linia de sosire. După ce a depăşit-o, coboară de pe cartoane,
le ia în mâna şi fuge înapoi şi le aşează pe linia de plecare. Urmează un al doilea şi procedează la fel, apoi
următorii, până la ultimul. Nu e voie să se ridice picioarele de pe cartoane sau să se târască cartoanele fără să
fie ţinute cu mâna.
„ŞTAFETA PICTORILOR”: Copiii sunt împărţiţi în două echipe, egale că număr, aşezate în formaţie de şir
şi în spatele liniei de plecare. În faţă fiecărei echipe se plasează câte o tablă de scris, iar pe linia de plecare mai
multe bucăţi de cretă de diferite culori. Înainte de începerea jocului educatoarea hotărăşte ce anume trebuie
să se deseneze pe tablă şi ce element din desen trebuie să deseneze fiecare copil. De exemplu se stabileşte
desenarea unei case. La comandă de începere, primii copii di fiecare echipa iau o bucată de cretă, aleargă la
tablă şi desenează un singur element al casei , apoi aleargă la coadă şirului propriu; pornesc următorii s.a.m.d.,
până se termină desenul respectiv (pereţii, acoperişul, ferestrele, uşile, coşul, pragul de la intrare, gardul,
florile din curte etc). Este declarată câştigătoare echipa care termină prima, care a desenat cel mai corect şi a
colorat mai bine.
Pe tot parcursul activităţii se urmăreşte participarea activă a tuturor copiior, consolidarea spiritului de
echipă, executarea corectă a tuturor acţiunilor motrice, respectarea regulilor, dar şi plăcerea, distracţia şi
amuzamentul.
La finalul activităţii se fac aprecieri asupra modului în care copiii au înţeles regulile de joc, asupra
comportamentului din timpul competitiei, asupra necesităţii de a continua mişcarea, sub orice formă, în
fiecare zi, cel puţin o jumătate de oră.
IEPURAŞUL
Deprinderea motrică exersată: săritură cu desprindere de pe ambele picioare.
Materiale: căciuliţe de iepuraş.
Formaţie de lucru: cerc.
Desfăşurarea jocului:
Mişcările care urmează să fie efectuate de copii sunt sugerate prin intermediul următoarelor versuri:
Iepuraşul urecheat
Sare, sare speriat – săritură pe loc, cu genunchii uşor îndoiţi.
Uite-l, iute s-a ascuns! – ghemuire
De sub tufă el priveşte,
Dacă nimeni nu-l pândeşte.
Când să-l prindem, hop, el sare – săritură cu deplasare înainte.
Şi o ia din nou la vale.
MINGEA JUCĂUŞĂ
Deprinderea motrică exersată: aruncare cu ambele mâini de jos.
Materiale: mingi pentru toţi copiii, jucării suspendate.
Formaţie de lucru: linie.
Desfăşurarea jocului:
Mişcările care trebuie efectuate sunt sugerate de versurile:
Sus, sus, sus, zboară mingea sus.
Ursuleţul de-l ţinţeşti, pe noi toţi ne-nveseleşti. SUS!
La comanda SUS!, mingea este aruncată de toţi copiii aflaţi sub obiectele suspendate, în dreptul unei linii
traste în prealabil de către educatoare. După recuperarea mingilor, jocul continuă. După fiecare aruncare
reuşită, copiii care nimeresc jucăria suspendată sunt apreciaţi, lăudaţi, recompensaţi.
IEPURII LA MORCOVI
Deprinderea motrică exersată: săritură liberă cu desprindere de pe ambele picioare.
Materiale: măşti de iepuraşi, benzi din hârtie colorată, morcovi naturali, din plastic, sau confecţionaţi din
carton.
Formaţie de lucru: două linii trasate faţă în faţă.
Desfăşurarea jocului:
Linia de plecare, delimitată cu ajutorul unor benzi de hârtie colorată, cu creta sau cu scoci, reprezintă casa
iepuraşilor. Aceştia trebuie să ajungă la stratul cu morcovi, situat la o depărtare de 2-3 m, prin săritură pe
ambele picioare.
La comanda Iepurii la morcovi!, copiii pornesc cu aceeaşi săritură, îndreptându-se cât mai repede spre stratul
de morcovi. Odată ajunşi la destinaţie, execută sărituri libere pe loc, imitând ronţăitul morcovilor. La comanda
Iepurii acasă!, copii revin la locurile de plecare, tot prin sărituri libere cu desprindere de pe ambele picioare, cu
deplasare înainte.
CLOPOŢELUL
Deprinderea motrică exersată: alergare spre o direcţie indicată.
Materiale: clopoţei, câteva panglici de 4 culori sau ecusoane colorate.
Formaţie de lucru: cerc.
Desfăşurarea jocului:
Copiii se deplasează în mers, în cerc, pe versurile:
Clopoţelul sună, sună,
Dinga, dinga, ding,
Şi ne-aducevoie bună,
Dinga, dinga, ding.
Clopoţelul îl primeşte
Cine primu-aici soseşte.
La comanda sugerată de ultimul vers, copiii aleargă spre direcţia din care se aude clopoţelul mânuit de
educatoare. Copiii se grupează în funcţie de culoarea panglicilor sau ecusoanelor colorate pe care le poartă. La
reluarea jocului, educatoarea îşi schimbă locul.
TRECEM PUNTEA
Deprinderea motrică exersată: mers în echilibru între două linii paralele, trasate pe sol.
Materiale: fâşii din hârtie sau material, cretă, copaci-machetă.
Formaţie de lucru: şir.
Desfăşurarea jocului:
Copiii se deplasează prin pădure, care este sugerată cu ajutorul copacilor-machetă sau al altor materiale de
care dispune educatoarea, căntând un cântec cunoscut. La comanda Trecem puntea!, aceasta fiind
reprezentată de o porţiune de 2-3 m lungime, delimitată de două benzi din hârtie sau de linii trasate pe sol cu
cretă colorată, la distanţă de 30-40 cm una de cealaltă, copiii execută mersul în echilibru.
ŞARPELE ŞI VRĂBIUŢA
Deprinderile motrice exersate: mers cu ocolirea unor obstacole, alergare cu păşire peste obstacole.
Materiale: jucării mici, cuburi, machete de copaci, jucării de dimensiuni mai mari, scăunele, măsuţe.
Formaţie de lucru: şir.
Desfăşurarea jocului:
Copiii sunt împărţiţi în două grupe, una reprezentând şerpii, cealaltă vrăbiuţele, aşezate pe două şiruri, câte
unul în dreptul traseelor care urmează să fie parcurse, unul cu ocolirea obstacolelor, altul cu păşirea peste
obstacole.
La comandă, şirurile pornesc, fiecare urmând traseul care a fost stabilit dinainte. În timpul deplasării, copiii
imită sâsâitul şarpelui, respectiv, ciripitul vrăbiuţei. Odată ajunse la capătul traseului, echipele îşi schimbă
locurile şi rolurile şi jocul continuă.
URŞII ÎN PĂDURE
Deprinderi motrice exersate: târâre pe genunchi şi palme şi mers cu ocolirea unor obstacole.
Materiale: măşti pentru ursuleţi sau ecusoane, machete de copaci sau alte obiecte care sugerează pădurea,
covor, saltea de gimnastică.
Pentru desfăşurarea jocului se recomandă următoarele versuri:
Mergem veseli prin pădure, - copiii execută mers cu ocolirea obstacolelor.
Tufele le ocolim.
Vrem s-ajungem la bârlogul
Ursului şi să-l privim.
Ursul ce-a stat nemişcat - copiii execută târâre pe genunchi şi palme.
Ne-a văzut şi s-a-nfuriat.
Iute, iute noi plecăm,
Mersul lui îl imităm.
BASTONUL SĂRIT
Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe egale aşezaţi în coloană, câte unul. Primii din
fiecare coloană primesc câte un baston.
Desfăşurarea jocului: La semnal, jucătorii cu bastonul aleargă spre capătul şirului ţinând bastonul în poziţie
orizontală, la o înălţime de 20-50 cm. Jucătorii trebuie să sară peste baston. După efectuarea cursei
bastonul se predă jucătorului următor care repetă acţiunea.
Regulă:
- câştigă echipa care execută mai repede şi fără penalizări.
CERCUL OCHIT
Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi pe două echipe în coloană câte unul. Primii din fiecare echipă au
câte o minge de oină. La o distanţa de 5-10 m faţă de echipe, pe perete sau pe un panou se desenează mai
multe cercuri concentrice, notate fiecare cu puncte; în cerculeţul din mijloc se aşează săculeţul cu nisip.
Desfăşurarea jocului: La comanda conducătorului de joc fiecare echipă, aruncă pe rând încercând să
ochească săculeţul de nisip. Se notează pentru fiecare echipă punctele realizate din aruncare.
Regulă:
- câştigă echipa care obţine cel mai mare număr de puncte.
CURSA ÎN TREI PICIOARE
Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe în perechi. Primii din fiecare echipă îşi leagă
împreună piciorul din interior. La distanţă de 10-15 m în fată fiecărei echipe se marchează n puncte, care
trebuie ocolit.
Desfăşurarea jocului: La comandă primele perechi aleargă în „trei” picioare, ocolesc semnul, se întorc în
alergare şi predau legătura la perechea următoare, care va continua jocul.
Regulă:
- Câştigă echipa care termină prima fără penalizări.
FULGII ZBOARĂ
Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi în grupuri mici, fiecare grup primeşte câţiva fulgi, sau dacă
există posibilitatea fiecare jucător primeşte câte un fulg.
Desfăşurarea jocului: Fulgii sunt ţinuţi în aer, suflând în ei. Grupa (sau jucătorul) ai cărei fulgi au stat cel mai
mult în aer este câştigătoare.
INTRĂ ÎN CERC
Organizarea jocului: Jucătorii se împart în 4 echipe, aşezate câte două faţă în faţă. Intre echipe se trasează
pe sol un cerc cu diametrul de aproximativ 1 m.
Desfăşurarea jocului: La comanda conducătorului de joc, primii copii din fiecare echipă se aşează în faţa
cercului, prind bastonul de capăt şi încearcă să se tragă unul pe altul în cerc. Jucătorul care intră în cerc este
penalizat, sau scos din joc. Sunt admise mişcări în jurul cercului, dar fără a se da drumul bastonului.
Echipele trebuie să fie egale ca număr.
Regulă:
- Câştigă echipa care are mai puţine penalizări sau jucători penalizaţi.

MOTANUL
Organizarea jocului: Jucătorii sunt răspândiţi pe tot terenul de joc.
Desfăşurarea jocului: Unul dintre ei începe jocul, lovind un coleg şi strigând
„Motanul!” apoi aleargă. „Motanul!” (cel care a fost lovit) se ia după cel care l-a atins încercând sa-l prindă.
In timp ce aleargă restul jucătorilor pot sa-i taie calea pentru a împiedica urmărirea.
Reguli:
- Jucătorii nu au voie să folosească mâinile sau să pună piedică pentru a-l împiedica pe motan sa-l
prindă pe urmărit.
- Jocul continuă până când cel puţin jumătate din numărul jucătorilor au schimbat locurile între ei.
NĂVODUL
Organizarea jocului: Jucătorii sunt răspândiţi pe tot terenul, unul dintre ei este ales conducător.
Desfăşurarea jocului: Conducătorul de joc îi urmăreşte pe ceilalţi încercând să- i prindă sau să-i atingă cu
mâna pe unul dintre jucători. Cel atins îl ia de mână pe conducător (formează năvodul) şi continuă
urmărirea altui jucător. Pe măsură ce sunt prinşi mai mulţi jucători năvodul devine tot mai mare.
Reguli:
- Jocul se termină când toţi copiii sunt prinşi;
- Dacă năvodul este prea mare, se poate împărţii în două.
PIPĂITUL
Organizarea şi desfăşurarea jocului: Jucătorii sunt aşezaţi pe două rânduri faţă în faţă, legaţi la ochi cu
fular; li se dă să treacă din mănă în mână obiectele alese pentru joc. După ce toate obiectele au trecut la toţi
jucătorii, fiecare echipă primeşte o foaie de hârtie pe care notează obiectele ce ia trecut prin mână. Câştigă
echipa care notează cele mai multe obiecte.
Reguli:
- Obiectele nu trebuie să prezinte risc de rănire;
- Jocul se poate folosi şi în şcoala pentru deficienţii vizuali.
PANGLICUŢELE
Organizarea jocului: Jucătorii sunt răspândiţi pe tot terenul de joc şi au la braţ legată o panglică colorată.
Unul dintre ei, fără panglică, este „urmăritorul”.
Desfăşurarea jocului: La comanda de începere a jocului, toţi jucătorii aleargă în diferite direcţii, iar
urmăritorul fuge după ei încercând să prindă unul.
Reguli:
- Cel prins trebuie să cedeze panglica şi devine urmăritor;
- Jucătorii pot scăpa de urmăritor, înainte de a fi loviţi, numai dacă iau poziţia ghemuit.
PÂRAIE
Organizarea jocului: Pe terenul de joc se trasează două linii paralele, care reprezintă malurile pârăului.
Distanţă dintre cele două maluri se poate mării, în funcţie de posibilităţile jucătorilor. Jucătorii sunt aşezaţi
cu faţa spre „apă” în linie, pe mal.
Desfăşurarea jocului: La comandă jucătorii trebuie să sară de pe un mal pe celălalt, fie prin săritură pe un
picior fără elan, sau prin săritură cu elan de 3 paşi, pe măsură ce distanţa dintre maluri se măreşte.
Regulă:
- Dacă un jucător nu reuşeşte să ajungă pe malul celălalt şi cadre în „apă” este scos din joc.
SCHIMBAŢI LOCURILE
Organizarea jocului: Jucătorii sunt dispuşi în formaţie de cerc cu faţa spre interior şi fiecare primeşte un
nume de insectă, de pasăre sau de animal. Fiecare jucător se găseşte într-un cerc desenat pe sol, în centrul
cercului mare se află conducătorul de joc.
Desfăşurarea jocului: Când conducătorul de joc strigă două nume de insecte, animale sau păsări, cei strigaţi
trebuie să-şi schimbe locurile între ei, timp în care şi conducătorul de joc vrea să ocupe unul din locurile
libere.
Reguli:
- Cel care a pierdut locul devine conducător de joc.
- dacă cei strigaţi nu au fost atenţi şi nu au schimbat locurile între ei sunt penalizaţi.
ŞTAFETA CU TÂRÂRE PE O PARTE
Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărăţiţi în două echipe egale ca număr, aşezate pe şiruri, înapoia liniei
de plecare. Înaintea şirurilor la câţiva metrii se trasează linia de sosire.
Desfăşurarea jocului: La comanda conducătorului de joc, primii din fiecare echipă se culcă pe partea
dreaptă, cu braţul drept înainte, sprijinându-se pe antebraţ şi îşi deplasează corpul prin împingere,
folosindu-se de braţe şi picioare până ajunge la linia de sosire. După aceasta se ridică repede şi se întoarce în
alergare la echipă, predă ştafeta şi se aşează la coada şirului.
Regulă:
- câştigă echipa care termină prima şi execută corect.
URSUL DOARME
Organizarea jocului: Jucătorii sunt aşezaţi în formaţie de cerc, cu faţă spre centru şi se ţin de mâini. Unul
dintre ei este ales „ursul somnoros”.
Desfăşurarea jocului: Ursul somnoros este plasat în mijlocul cercului în poziţia ghemuit şi îşi acoperă faţa cu
mâinile. Jucătorii se deplasează pe circumferinţa cercului, cântând:
„Ursul doarme, ursul doarme, Şi-a uitat bietul de foame,
De el poţi scăpa uşor,
Dacă eşti prevăzător.”, jucătorii aleargă în toate direcţiile pentru a nu fi prinşi, iar ursul încearcă să
prindă unul. Jucătorul prins devine ursul somnoros.
Regulă:
- Jocul continuă până când cel puţin jumătate din efectiv au fost urşi.
URSUL NĂRĂVAŞ
Organizarea jocului: Jucătorii sunt dispuşi in formaţie de cerc; se ţin de mâini. In interiorul cercului se
desenează un cerc mai mic – „vizuina ursului” în care stă un jucător în poziţia ghemuit. – „ursul”, care are în
faţă săculeţul „adică hrana lui”. Alt jucător – „provocatorul” stă în faţa vizuinii.
Desfăşurarea jocului: La comanda de începere a jocului provocatorul ia săculeţul şi aleargă prin afara
cercului, iar ursul încearcă să-l prindă.
Reguli:
- Dacă cel urmărit este prin , devine urs;
- Jucătorul care-l provoacă pe urs trebuie să intre numai pe portiţa vizuinii.
VRĂBIUŢELE ŞI PISICA
Organizarea jocului: Jucătorii sunt răspândiţi pe toată suprafaţa de joc, ei reprezintă vrăbiuţele. Un jucător
reprezintă pisicuţa, situată într-un cerc mare desenat cu creta în mijlocul terenului de joc.
Desfăşurarea jocului: Pisicuţa se preface că doarme, iar vrăbiuţele vin în casa pisicuţei şi „zboară” în jurul ei.
Deodată pisica se scoală şi aleargă printre vrăbiuţe.
Reguli:
- Jucătorii atinşi înainte de a ieşi din casa pisicii părăsesc jocul;
- Jocul continuă până când pisicuţa prinde mai mult de jumătate din numărul vrăbiuţelor, apoi pisica
este schimbat.