P. 1
Parteneriat scoala-gradinita

Parteneriat scoala-gradinita

|Views: 115|Likes:
Published by Mihaela Florea

More info:

Published by: Mihaela Florea on Sep 23, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/24/2012

pdf

text

original

Modelul parteneriatului educational

În cadrul unei societati care îsi propune sa se situeze în mod autentic pe coordonatele schimbarii, dezvoltarii, cresterii continue, parteneriatul si, în particular, parteneriatul educational se constituie ca o conditie sine qua non. Ca parte a unei culturi sociale democratice, cultura organizationala a scolii trebuie sa îsi asume, cu prioritate, elemente specifice parteneriatului educational. Pentru ca acest aceasta cultura a parteneriatului sa devina o realitate, sunt imperios necesare: -elaborarea unor strategii coerente si pe termen lung în domeniul parteneriatului; - precizarea axului valoric care trebuie sa directioneze eforturile partenerilor; - stabilirea directiilor prioritare care sa uneasca eforturile partenerilor; - precizarea rolului asumat de diferitele institutii si categorii în cadrul parteneriatului; - transformarea parteneriatului educational într-un principiu fundamental al oricarui demers reformator în educatie. Date fiind complexitatea si gradul de dificultate a problemelor cu care scoala româneasca se confrunta, cât si impactul inerent al educatiei scolare asupra întregului sistem social, solutionarea dificultatilor prezente reclama colaborarea, cooperarea, parteneriatul unor categorii extrem de largi: - întregul personal angajat în sistemul de învatamânt; - toate segmentele de elevi cuprinsi în institutia scolara; - parintii si sustinatorii legali ai elevilor; - organizatiile guvernamentale centrale si locale; - organizatiile cu caracter nonguvernamental; - reprezentantii cultelor religioase, - agentii economici si reprezentantii lumii economico-financiare; - structurile de tip sindical; - autoritatile centrale si locale. Alaturi de motivele mai sus mentionate, pentru aceste relatii de parteneriat pledeaza, în egala masura: - principiile descentralizarii care impun implicarea unei varietati de factori sociali în sustinerea educatiei; - principiile educatiei permanente care pot fi traduse în realitate doar în conditiile unei democratizari reale a învatamântului; - necesitatea racordarii permanente a scolii la realitate si la schimbarile intervenite la nivel economic si social; - exigentele legate de orientarea copiilor, tinerilor, adolescentilor într-un univers informational dinamic, diversificat si uneori contradictoriu. Pornind de la aceste exigente, asumarea si practicarea efectiva a parteneriatului educational trebuie sa se constituie pe baza unui consens axiologic al tuturor categoriilor interesate în dezvoltarea educatiei si, în particular în sustinerea unitatilor de învatamânt - concretizat prin constituirea unor retele parteneriale care includ reprezentantii diferitelor categorii si institutii ale comunitatii. Coeziunea si eficienta unui astfel de sturucturi orientate catre realizarea parteneriatului educational sunt conditionate de asumarea si promovarea unor valori comune la nivelul tuturor partenerilor implicati. 1

avantajele / dezavantajele biologice. presupune conştientizarea faptului că nici o problemă nu este unică şi personală. În urma investigaţiilor este formulată problema principală definindu-se situaţia de criză educaţională. avantajele / dezavantajele pedagogice.armonizarea specificitatii cu exigentele sociale de ordin general. • Altruismul. 2 . • evitarea. • integrarea într-un sistem de terapie de grup. • Dezvoltarea tehnicilor de socializare: învăţarea socială. . consiliere în legătură directa cu problemele psihosociale sau didactice. . semnificative ni se par: .Dintre acestea. a. Caracteristicile terapiei de grup sunt: • Circulaţia şi plasamentul informaţiei. etc. avantajele / dezavantajele psihologice. dezvoltarea competenţelor interacţionare.1.dezvoltarea cooperarii si a colaborarii.promovarea dialogului. . • prezentarea problemei în sistemul relaţional al copilului (grup de prieteni. transparentei si a comunicarii deschise.asigurarea egalitatii sanselor în educatie. • În urma interviului se stabilesc şi se evaluează punctele "forte" şi punctele "slabe" ale situaţiei la nivelurile: a.încurajarea (auto)disciplinei si a responsabilitatii.încurajarea initiativei si a participarii. Criză educaţională în clasa de elevi: Prezentarea problemei: • reprezentarea de către elev. a. • Reluarea şi corectarea unor obişnuinţe comportamentale. . Modalităţi de intervenţie: • crearea climatului echilibrat de învăţare.revigorarea spiritului civic si a mentalitatilor comunitare. .3. prevenirea greşelilor educaţionale. . opţiuni. • reprezentarea de către cadrul didactic.2. • cultivarea intereselor şi a preocupărilor şcolare prin recunoaşterea şi aprecierea reuşitelor. • eforturi şi demersuri anterioare de rezolvare a problemei. Evaluarea problemei: • istoria problemei. sugestii. • Inocularea speranţei care este un ingredient psiho-afectiv. absolut necesar oricărui debut de activitate intraclasă • Universalitatea. familie.

stabilirea rolurilor. care rezultă din opinia subiectului că trebuie să aibă un control total asupra propriului său destin şi că poate să facă tot ce doreşte. Teama de eşec trebuie înlăturată prin convingerea că orice succes mic este semnificativ. Înlăturarea sentimentelor de neputinţă. • Catharsis-ul individual şi de grup • Includerea factorului existenţial Plan de intervenţie: a. c. nivele înalte ale încrederii. Înlăturarea tendinţei la rebeliune. 3 . d. Depăşirea stării de disconfort care are la bază ideea ca efortul este prea dificil b. lipsa de speranţe legate de ideea că problema e mult prea dificilă şi el este prea slab pentru a face ceva. asumarea normelor de grup. prin practicarea tehnicilor de judecată valorică.• Coeziunea grupului: intensificarea comunicării între membrii grupului.

  !70039.00..  .:.70.x43.:0./7://.0 89:.° fn ¾ f ¾ ¯°€nf °¾ ½f   f¾–f f –ff¾f°¾  ° nf   –f f¾½nn¾f¯ °ffn¯°f  ½¯f f f– f°¾½f ° ¾fn¯°nf ¾n¾   °nf©f f°f ¾f½fn½f   f fn½ f¾fnf f   °nf©f f%f% ¾n½° ¾f ¾½°¾f f  f¯°f f¾½ n€nfn – °  ¾nf   °– ° f   7g0/:.gL3..  3:72.9..g/0133/: 8089:.3907.g970.70..574-020  3:72.70.x43.45:: 7:5/0570903 1.g97000.g  .3. 800./000. 570039.573.574-020 8947..-0.. 70570039.x..9008..::8089.70.70.3.574-020 70570039.8.20 09..39074.g5:3.39./0.x4708901472:./0.0:70 .-08.x0.089.70.5.574-020 01479:7 /02078:7./0.9g574-02.x43...90014790 5:3.7g 0/:.70/0704..574-020L388902:70.

.../0..39.39.00.  .0 .00-44.

39./0..39...  ..005844.0 .00.

425479.0 .0370..470.08.390708047 ..700890:3370/039584 .4574-02g3:0890:3.70.x.39.2039:31472.70. .90789.9...9. ..570.g /0.1.70.7. 5.x43.70 0.://..03x0 .70 0470/:.90397.:34.gx.gx.2039.0 4/.: 574-020058484.49.50/07:58:39 7.:.70.70L3.70.70.078.903.59::.8507.x43..70.10.0050/.70.:9.:5g747 ./0.9.9..9.g 507843..9/0L3.:3474- 3:3x0. .5704.-7. 70: 9047 3907..47/084..7057370.070.8g &3.70   .70..x0 8:089 45x:3 .43 9039.2. 570.g3..-84:930...49.9::0.g7: /0-:9/0.90.9.0907.70.70.438070L30g9:7g/70..3x0.747.8.70.L397 :388902/0907.08.g 97:82: #0:. 5708:5:30.9.9..0 0..50/07:5  .9gx/03907. 9070.4.:.0 34.4.84.4250903x047 3907.

:/070.9g573./1.. /  3g9:7.g7L3970202-77:5::3.7:5::390381.0/470 90 573 57.0.g    .9g.788 :3/.2.-g :3.43...70/07.8:2..8:57.70./00 0.70.g 574-02..70.... /07:5 3..0890 80231.082.3070.43974949.7070:9g/3453.431479.-70.00L3..70.3472047/07:589.g54.-50397:.08:.9./:.8:-0.40:30..8...70-0:30 .g47.0.47.90.970-:0L3g9:7.1.01479:0890570.3/03907.0 L3.g 00890570.908g1. !..74:747 . 05g 70.9::.90/0/00.g970-:08g.. -  3g9:7.02:9570. %0.-.42:3.70../1.70. .1.9.9.903.70..947::08903x.3x00.80392039047/0305:93xg 58.47/0:/0..03x0 ..903/3x0./08507.89g7/0/8.57457::8g:/0893 .g949.g/00.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->