Sunteți pe pagina 1din 3

Modelul parteneriatului educational

n cadrul unei societati care si propune sa se situeze n mod autentic pe coordonatele schimbarii, dezvoltarii, cresterii continue, parteneriatul si, n particular, parteneriatul educational se constituie ca o conditie sine qua non. Ca parte a unei culturi sociale democratice, cultura organizationala a scolii trebuie sa si asume, cu prioritate, elemente specifice parteneriatului educational. Pentru ca acest aceasta cultura a parteneriatului sa devina o realitate, sunt imperios necesare: -elaborarea unor strategii coerente si pe termen lung n domeniul parteneriatului; - precizarea axului valoric care trebuie sa directioneze eforturile partenerilor; - stabilirea directiilor prioritare care sa uneasca eforturile partenerilor; - precizarea rolului asumat de diferitele institutii si categorii n cadrul parteneriatului; - transformarea parteneriatului educational ntr-un principiu fundamental al oricarui demers reformator n educatie. Date fiind complexitatea si gradul de dificultate a problemelor cu care scoala romneasca se confrunta, ct si impactul inerent al educatiei scolare asupra ntregului sistem social, solutionarea dificultatilor prezente reclama colaborarea, cooperarea, parteneriatul unor categorii extrem de largi: - ntregul personal angajat n sistemul de nvatamnt; - toate segmentele de elevi cuprinsi n institutia scolara; - parintii si sustinatorii legali ai elevilor; - organizatiile guvernamentale centrale si locale; - organizatiile cu caracter nonguvernamental; - reprezentantii cultelor religioase, - agentii economici si reprezentantii lumii economico-financiare; - structurile de tip sindical; - autoritatile centrale si locale. Alaturi de motivele mai sus mentionate, pentru aceste relatii de parteneriat pledeaza, n egala masura: - principiile descentralizarii care impun implicarea unei varietati de factori sociali n sustinerea educatiei; - principiile educatiei permanente care pot fi traduse n realitate doar n conditiile unei democratizari reale a nvatamntului; - necesitatea racordarii permanente a scolii la realitate si la schimbarile intervenite la nivel economic si social; - exigentele legate de orientarea copiilor, tinerilor, adolescentilor ntr-un univers informational dinamic, diversificat si uneori contradictoriu. Pornind de la aceste exigente, asumarea si practicarea efectiva a parteneriatului educational trebuie sa se constituie pe baza unui consens axiologic al tuturor categoriilor interesate n dezvoltarea educatiei si, n particular n sustinerea unitatilor de nvatamnt - concretizat prin constituirea unor retele parteneriale care includ reprezentantii diferitelor categorii si institutii ale comunitatii. Coeziunea si eficienta unui astfel de sturucturi orientate catre realizarea parteneriatului educational sunt conditionate de asumarea si promovarea unor valori comune la nivelul tuturor partenerilor implicati. 1

Dintre acestea, semnificative ni se par: - asigurarea egalitatii sanselor n educatie; - revigorarea spiritului civic si a mentalitatilor comunitare; - promovarea dialogului, transparentei si a comunicarii deschise; - ncurajarea initiativei si a participarii; - dezvoltarea cooperarii si a colaborarii; - ncurajarea (auto)disciplinei si a responsabilitatii; - armonizarea specificitatii cu exigentele sociale de ordin general.

Criz educaional n clasa de elevi:


Prezentarea problemei: reprezentarea de ctre elev; reprezentarea de ctre cadrul didactic; prezentarea problemei n sistemul relaional al copilului (grup de prieteni, familie, etc. n urma investigaiilor este formulat problema principal definindu-se situaia de criz educaional. Evaluarea problemei: istoria problemei; eforturi i demersuri anterioare de rezolvare a problemei; n urma interviului se stabilesc i se evalueaz punctele "forte" i punctele "slabe" ale situaiei la nivelurile: a.1. avantajele / dezavantajele biologice; a.2. avantajele / dezavantajele psihologice; a.3. avantajele / dezavantajele pedagogice; Modaliti de intervenie: crearea climatului echilibrat de nvare; evitarea, prevenirea greelilor educaionale; cultivarea intereselor i a preocuprilor colare prin recunoaterea i aprecierea reuitelor; integrarea ntr-un sistem de terapie de grup. Caracteristicile terapiei de grup sunt: Circulaia i plasamentul informaiei, sugestii, opiuni, consiliere n legtur directa cu problemele psihosociale sau didactice; Inocularea speranei care este un ingredient psiho-afectiv, absolut necesar oricrui debut de activitate intraclas Universalitatea, presupune contientizarea faptului c nici o problem nu este unic i personal; Altruismul; Reluarea i corectarea unor obinuine comportamentale; Dezvoltarea tehnicilor de socializare: nvarea social, dezvoltarea competenelor interacionare;

Coeziunea grupului: intensificarea comunicrii ntre membrii grupului; nivele nalte ale ncrederii; asumarea normelor de grup; stabilirea rolurilor; Catharsis-ul individual i de grup Includerea factorului existenial Plan de intervenie: a. Depirea strii de disconfort care are la baz ideea ca efortul este prea dificil b. nlturarea sentimentelor de neputin, lipsa de sperane legate de ideea c problema e mult prea dificil i el este prea slab pentru a face ceva; c. Teama de eec trebuie nlturat prin convingerea c orice succes mic este semnificativ; d. nlturarea tendinei la rebeliune, care rezult din opinia subiectului c trebuie s aib un control total asupra propriului su destin i c poate s fac tot ce dorete, prin practicarea tehnicilor de judecat valoric.