CUPRINS

CONCEPTE INTRODUCTIVE ..................................................................................................3

CAPITOLUL I: PEDAGOGIA ȘI TEMELE DE CASĂ...........................................................4
1.1. Managementul temelor de casă.........................................................................................4
1.2. Temele de casă – responsabilități și valori........................................................................6
1.3. Rolul temelor pentru casă................................................................................................10
1.4. Efectele temelor de casă asupra învățării continue........................................................12
CAPITOLUL II: STUDIUL DE CAZ: INFLUENȚA TEMELOR DE CASĂ ASUPRA
EVOLUȚIEI ȘCOLARULUI.....................................................................................................13
2.1. Ipoteza cercetării...............................................................................................................13
2.2. Obiectivele cercetării........................................................................................................13
2.3. Metodologia și designul cercetării...................................................................................14
2.4. Participanții.......................................................................................................................14
2.5. Instrumentele utilizate pentru culegerea datelor...........................................................15
2.6. Procedura de cercetare.....................................................................................................15
CAPITOLUL III: REZULTATELE CERCETĂRII...............................................................16
3.1. Ilustrarea rezultatelor.......................................................................................................16
CAPITOLUL IV: INTERPRETAREA REZULTATELOR...................................................25
4.1. Interpretarea graficelor ...................................................................................................25
4.2. Integrarea rezultatelor în literatura de specialitate.......................................................30
4.3. Limitele studiului de caz ..................................................................................................30
CONCLUZII................................................................................................................................31
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................33
ANEXA I - PREZENTAREA SUCCINTĂ A ÎNTREBĂRILOR ..........................................35
 ABSTRACT

Tema de casă reprezintă un mijloc prin care profesorii și părinții observă care este nivelul
educațional al copiilor deoarece cu ajutorul temelor de casă elevii disting, analizează și
consolidează informațiile învățate în clasă dar și din activitățile extra-școlare cu ajutorul familiei,
prietenilor, a mediul online și a informațiilor din cărți.
Din punct de vedere al abilităților sociale, elevul poate dezvolta cele mai importante
abilități personale – dedicare, înțelegerea unui text, gândire critică, învățare activă și creativitate -
prin înțelegerea și rezolvarea temelor de casă. Activitatea individuală a elevului prezintă un rol
esențial deoarece temele de casă sunt o punte între instituția educațională și mediul familial.
Prezenta cercetare pune accentul pe rolul temelor de casă și caută să evidențieze percepția
respondenților – profesorii din instituțiile de învățământ - cu privire la temele pentru acasă,
deoarece implicarea acestora (învățătorul sau părintele) și dorința elevilor în a excela privind
disciplina propusă poate crea un drum de succes spre dezvoltarea profesională a acestora.
Scopul prezentei cercetări este de a aduce noi perspective privind rolul temelor de casă. În
literatura de specialitate (notată în bibliografie) se subliniază faptul că activitățile din cadrul
orelor și în cele extrașcolare se dorește îmbogățirea și cultivarea informației și a interesului
pentru ramurile științei și a proiectelor practice, precum și a dezvoltării abilităților.
În cadrul prezentei cercetări s-a pus accentul asupra rolului temelor de clasă și în cadrul
literaturii de specialitate informațiile s-au axat pe surse bibliografice din alte limbi de circulație
internațională și articole ce demonstrează care este rolul temelor de casă asupra educației
continue a elevilor. Se pune accentul care sunt responsabilitățile elevilor, părinților și a cadrelor
didactice asupra temelor de casă dar și valorile aduse acestora. Prin realizarea cercetării se
dorește analizarea unor studii experimentele asupra temelor de casă punând accentul pe rapoarte
și statistici generale.
Prezenta cercetare propune o metodă de cercetare de tip calitativ deoarece se poate
urmării influența temelor de casă asupra comportamentului elevului. Cercetarea pune accentul pe
elaborarea unui chestionar realizat în mediul online. Am ales ca metodă de cercetare chestionarul
deoarece interpretarea rezultatelor poate permite obținerea unor informații transparente și de
actualitate.

TERMENI CHEIE: Teme de casă, Sarcini, Educație, Învățare, Predare, Elevi, Școală
 CONCEPTE INTRODUCTIVE

Temele de casă au rolul de a sprijinii activitatea și percepția elevului să recepționeze

informațiile generale, specifice disciplinei studiate în clasă. Prin prisma temelor de casă cadrele
didactice au posibilitatea de a observa posibilele lacune ale elevului și ce informații au fost dificil
de parcurs în cadrul orelor de curs.
Prin realizarea temelor de casă, profesorul sau învățătorul are responsabilitatea de a
verifica care sunt informațiile ce vor fi abordate în profunzime în timpul orelor și va putea alege
metoda de predare cea mai potrivită pentru elevi. În același timp, activitatea școlară și
extrașcolară a unui elev îi poate amplifica abilitățile de comunicare și învățare o dată cu
dezvoltarea cantității de informații. Toate aceste aspecte pot conduce la obținerea unor rezultate
mai bune în cadrul activităților școlare, de cele mai multe ori și în viața reală.
La nivel structural prezenta cercetare a fost structurată astfel: în primul capitol se
analizează literatura de specialitate și articolele științifice iar în al doilea capitol cercetarea
propriu-zisă reprezintă structura originală a prezentei lucrări. Partea de literatură a avut ca rol
propunerea unor soluții ce se pot adapta modelului de activitate educațională în instituțiile de
învățământ din România, testarea și evaluarea soluțiilor propuse în prezenta lucrare.
Literatura de specialitate s-a axat pe conceptele teoretice privind rolul temelor de casă ca
responsabilități și valori aduse educației continue a elevului prin parcurgerea unor resurse
bibliografice cu caracter științific, baze de date și jurnale științifice internaționale și naționale.
Prezenta cercetare a fost realizată cu ajutorul elaborării unui chestionar și stabilirea unei analize
cantitative prin colectarea datelor rezultate în urma aplicării chestionarului, interpretarea și
prezentarea succintă a rezultatelor.

MOTIVAREA TEMEI
Pe parcursul lucrării se evidențiază rolul temelor de casă privind activitatea elevilor și se
pleacă de la premisa faptului că temele de casă favorizează învățarea metodelor de informare și
de studiu și se pune accentul pe dezvoltarea abilităților și cultivării unui stil de învățare
independentă.
Principiul de bază al studiului de caz este reprezentat de natura conceptuală legată de rolul
temelor de casă în evoluția școlarului. Prezenta cercetare se axează pe dezvoltarea și analizarea
unui studiu experimental prin realizarea unui chestionar ca metodă de cercetare. Publicul țintă
este cadrul didactic din liceele din Timișoara. Premisa cercetării constă în faptul că temele pentru
acasă sunt importante în educația elevilor și se poate constata faptul că acestea reprezintă
fenomene importante de dezbătut deoarece educația poate dezvolta abilitățile personale și
profesionale ale elevilor. Proiectarea cercetării a pornit de la definitivarea întrebărilor de
cercetare:
Care este rolul temelor de casă în ceea ce privește evoluția școlarului?
Care sunt efectele principale și secundare a temelor de casă privind dezvoltarea
continuă a școlarului?
Cum putem măsura randamentul educațional al elevului?
 CAPITOLUL I: PEDAGOGIA ȘI TEMELE DE CASĂ
1.1. Managementul temelor de casă

Literatura de specialitate este extinsă și oferă noi perspective privind rolul și interpretarea
temelor de casă. În acest context, se oferă spre analiză două viziuni pedagogice: „În primul rând,
se discută despre o perspectivă tradițională unde activitatea școlară este automatizată prin
activități cognitive necesare lecției cu scopul de a însuși cele mai importante abilități –
comunicare, analiză și competitivitate. În al doilea rând, se concepe o viziune modernă în care
activitate școlară și extra-școlară oferă o deschidere spre o disciplină preferată de elev”.1
În articolul „Instrucțiuni privind managementul temelor pentru acasă, în învățământul
primar, gimnazial și liceal” realizat în Republica Moldova în 2018 se poate observa faptul că
managementul temelor de casă – timpul, structura temelor de casă, modalitățile de notare - este
clar definit în raport rolul temelor de casă.
În acest sens rolul profesorului este foarte important deoarece cuantifică timpul necesar
realizării temei de casă deoarece acestea „nu trebuie să depășească, din volumul sarcinilor
realizate în clasă, pe parcursul lecției.”2
În articolul „Instrucțiuni privind managementul temelor pentru acasă, în învățământul
primar, gimnazial și liceal” (2018) se notează faptul că în vacanțe temele de casă nu sunt
obligatorii datorită activității în timpul probelor de evaluare și a activităților extra-școlare.
Temele de casă au rolul de a dezvolta conținutul studiat în clasă și nu de a încărca elevul
cu informații greu de procesat. În acest context rolul profesorului este foarte important deoarece
temele de casă și sarcinile primite de elev trebuie explicate și înțelese de acesta pentru acuratețea
și transparența acestora.
Recomandarea articolului constă în faptul că temele de casă au obligativitatea de a
dezvolta caractere praxiologice și de a promova pasiunile și interesele elevilor dar și de a implica
cadrele didactice prin verificarea temelor de casă și oferirea unui suport direct către elevi. Trebuie
să se contureze o diferență între temele de casă și temele săptămânale, bilunare, lunare sau
semestriale și se oferă elevilor în funcție de vârstă și nu de timpul alocat studiului dar și în funcție
de nivelul de înțelegere și învățare a elevului.3
În articolul „Instrucțiuni privind managementul temelor pentru acasă, în învățământul
primar, gimnazial și liceal” (2018) se subliniază care sunt cele mai importante modalități prin
care se evaluează managementul temelor de casă:

1
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării din Republica Moldova, „Instrucțiuni privind Managementul
Temelor de Casă în Învățământul Primar, Gimnazial și Liceal ”, 2018, Chișinău, articol ce se regăsește în
instructiune_teme_pentru_acasa.pdf (gov.md) accesat la data de 22.07.2022
2
Ibidem
3
Ibidem
 evaluarea temelor de casă realizate prin sarcini polivalente – proiecte, studii
practice și realizarea unui eseu;
evaluarea temelor de casă este necesară pentru progresul educațional al elevului;
în cadrul fiecărei lecții se propune evaluarea temelor de casă timp de 10 minute;
pentru realizarea temelor de casă se propune dezvoltarea unor metode de lucru în
echipe pentru o autoevaluare reciprocă corectă;
evaluarea corectă a temelor de casă nu implică acordarea notelor tip insuficient.4
Managementul temelor de casă este important și pentru cadrul didactic. De cele mai multe
ori profesorul propune pentru realizarea temelor de casă exerciții din manualul școlar aprobat de
minister dar poate crea sarcini individuale. Cadrele didactice au datoria de a asigura și propune
teme de casă pentru a motiva elevii să învețe cursiv și de a relaționa cu persoanele din jur pentru
a deprinde cele mai bune abilități pentru dezvoltarea personală.
Recomandarea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova constă
în faptul că temele de casă sunt individuale și special create conform stilului de învățare și a
competențelor personale. În același timp „se interzice impunerea elevului de a realiza teme
pentru acasă din suporturi didactice de alternative, dacă elevul nu are acces gratuit la aceste
surse.”
Literatura de specialitate oferă posibilitatea de a clasifica temele de casă prim următoarele
aspecte de ordin pedagogic:
cunoașterea temei și dobândirea cunoștințelor practice și teoretice prin dezvoltarea și
argumentarea formulărilor cu caracter științific;
dobândirea abilităților practice prin realizarea unor probleme, exerciții și situații de
ordin pedagogic;
folosirea cunoștințelor câștigate în diferite activități școlare/extrașcolare - activități de
creativitate, individuale și de lucru în echipă - prin realizarea unor lucrări de tip
proiecte, sinteze și activități practice prin investigație.5
Literatura de specialitate, precum enciclopediile și rapoartele științifice folosite în
prezenta cercetare și enumerate în bibliografie, dar și rapoartele Uniunii Europene referitor la
educația timpurie și impactul activitățiilor școlare asupra copiilor oferă o evaluare a structurii
educaționale și de-a lungul aniilor, s-a creat un drum mult mai transparent asupra educației
deoarece în calitate de cetăţeni ai Uniunii Europene, copiii au dreptul de a fi şcolarizaţi în
orice ţară din comunitatea europeană, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii țăriilor membre. Fiecare
copil are dreptul la educație, prin diferite mijloace, teme de casă, activități extrașcolare sau în
cadrul orelor de curs.6

4
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării din Republica Moldova, „Instrucțiuni privind Managementul
Temelor de casă în Învățământul Primar, Gimnazial și Liceal”, 2018, Chișinău, articol ce se regăsește în
instructiune_teme_pentru_acasa.pdf (gov.md) accesat la data de 22.07.2022
5
Ibidem
6
Uniunea Europeană, articol despre „Școlarizarea într-o altă țară din Uniunea Europeană”,
www.ec.europa.eu accesat la data de 10.08.2022
 1.2. Temele de casă – între filosofie, responsabilități și valori

Responsabilitățile elevului în
realizarea temelor pentru acasă:
1. Tema trebuie făcută la un
nivel adaptat abilităților
copilului.
2. Trebuie să facă singuri tema,
fără ajutorul părinților sau
prietenilor.
3. Tema trebuie predată la timp.
4. Când apar probleme, elevul
trebuie să comunice cu
profesorul sau părintele
(Bernard,
2013).
Responsabilitățile elevului în
realizarea temelor pentru acasă:
1. Tema trebuie făcută la un
nivel adaptat abilităților
copilului.
2. Trebuie să facă singuri tema,
fără ajutorul părinților sau
prietenilor.
3. Tema trebuie predată la timp.
4. Când apar probleme, elevul
trebuie să comunice cu
profesorul sau părintele
(Bernard,
2013).
 Burbules Nicholas (p. 4) consideră că „tema pentru acasă este o responsabilitate
împărțită între copil, profesor și părinte. Odată ce școala și cei de acasă acceptă valoarea
temelor pentru acasă, fiecare parte are o responsabilitate diferită.”7
Ca literatură de specialitate propusă pentru realizarea prezentei cercetări, se propune
articolul scrisă de BURBULES Nicholas „Philosophy of Education” (p. 4) în care sunt
prezentate cele mai importante aspecte ale filosofie educației. Pentru literatura de specialitate, s-a
abordat cartea filosofică scrisă de Nicholas B. privind mediul educațional cu scopul de a delimita
cele mai punctuale concepte privind rolul temelor de casă.
În primul rând, se punctează care sunt cele mai importante responsabilități ale elevilor în
ceea ce privesc temele de casă:
temele de casă sunt create special pentru a dezvolta abilitățile elevului iar acesta trebuie să
respecte cerințele profesorilor;
elevii au nevoie de a dobândi anumite abilități singuri iar realizarea temelor de casă se
propune a se realiza fără sprijin din partea familiei;
timpul este important iar din acest motiv elevii trebuie să se încadreze în timp în
realizarea temelor de casă;
comunicarea este importantă deoarece elevii trebuie să asigure informațiile necesare și
corecte privind realizarea temelor de casă. 8
Responsabilitatea părinților în realizarea temelor pentru acasă:
1. Să comunice scopul și importanța temelor pentru acasă.
2. Să prezinte interes, entuziasm și sprijin.
3. Să ofere copilului un mediu de studiu potrivit.
4. Să comunice așteptări realiste, dar nu modeste, pentru calitatea temelor.
5. Să comunice importanța efortului în realizarea temelor pentru acasă.
6. Să se asigure că știe copilul dinainte când trebuie să înceapă să își facă temele și cât
timp e necesar să petreacă pentru realizarea lor.
7. Să se asigure că procesul de realizare a temelor pentru acasă este supravegheat de
cineva, pentru a elimina posibilitatea de a trișa.
8. Să laude efortul depus de copil în realizarea temelor pentru acasă.
9. Să încurajeze dorința copilului de a analiza materialele, de a fi perseverent, de a fi
curios și de a obține plăcere din realizarea temelor pentru acasă.
10. Să comunice cu școala atunci când apar probleme (Bernard, 2013).
În al doilea rând, sunt analizate cele mai importante responsabilități ale părinților în
realizarea temelor pentru acasă:
părinții trebuie să comunice cu copii pentru ca temele de casă să fie înțelese;
în același timp, părinții au datoria de a oferii copiilor un interes și sprijin în realizarea
temelor de casă;
părinții trebuie să le ofere copiilor un mediu de studiu atractiv și liniștit;
părinții au responsabilitatea de a comunica cadrului didactic care a fost efortul depus de
propriul copii în realizarea temelor de casă;

7
BURBULES, Nicholas, „Philosophy of Education”, 2000, Routledge International Companion to
Education from New York, p. 4, https://education.illinois.edu/faculty/nicholas-burbules accesat la data de
22.07.2022
8
Idem, p. 5-6
 părinții pot comunica cu copii și le pot oferi explicații asupra timpului alocat realizării
temelor de casă;
părinții asigură și oferă un proces de verificare și control pentru realizarea temelor de casă
pentru a elimina posibilitatea copierii și nerespectării regulilor impuse;
părinții oferă laude pentru efortul depus de propriul copil pentru realizarea temelor de
casă pentru a prinde curaj și încredere în forțele proprii;
părinții pot încuraja acțiunile propriul copil cu scopul de a crea o legătură strânsă între
aceștia și de a aduce în viața copilului perseverența, curiozitatea și plăcerea din realizarea
temelor de casă.9

Responsabilitățile profesorilor, referitor la temele pentru acasă:

1. Tema pentru acasă trebuie concepută în așa fel, încât să poată fi realizată într-o limită
rezonabilă de timp,
2. Copiilor trebuie să li se comunice care este timpil ce trebuie alocat temelor pentru
acasă.
3. Tema pentru acasă trebuie să reflecte și să fie legată de conținutul materialului predat.
În al treilea rând, responsabilitățile profesorilor privind temele de casă sunt și ele
importante pentru buna desfășurare a activității școlare:
profesorul trebuie să propună un timp pentru realizarea temelor de casă;
tema de casă trebuie să reflecte conținutul predat în clasă;
Bernard (2013) consideră că tema pentru acasă este o responsabilitate împărțită între copil,
profesor și părinte. Odată ce școala și cei de acasă acceptă valoarea temelor pentru acasă,
fiecare parte are o responsabilitate diferită.
Responsabilități pentru temele de casă
Bernard (2013) consideră că tema pentru acasă este o responsabilitate împărțită între copil,
profesor și părinte. Odată ce școala și cei de acasă acceptă valoarea temelor pentru acasă,
fiecare parte are o responsabilitate diferită.
Responsabilități pentru temele de casă
Bernard (2013) consideră că tema pentru acasă este o responsabilitate împărțită între copil,
profesor și părinte. Odată ce școala și cei de acasă acceptă valoarea temelor pentru acasă,
fiecare parte are o responsabilitate diferită.
Responsabilități pentru temele de casă
Bernard (2013) consideră că tema pentru acasă este o responsabilitate împărțită între copil,
profesor și părinte. Odată ce școala și cei de acasă acceptă valoarea temelor pentru acasă,
fiecare parte are o responsabilitate diferită.Scopul temei pentru acasă trebuie să fie foarte
clar.5. Tema pentru acasă trebuie evaluată imediat și oferit un feedback relevant.6. Elevilor
trebuie să li se permită forme diverse de a realiza tema.7. Tema pentru acasă ar trebui să
ccrească succesul.8. Elevii trebuie să realizeze temele pentru acasă independent.9. Trebuie
dată o varietate de teme elevilor, iar exercițiile repetitive excesiv trebuieevitate.10.
Tema pentru acasă trebuie stabilită regulat.11. Trebuie să se comunice constant cu părinții
despre conținutul temelor pentru acasă,pentru perioada ulterioară ce va fi studiată.12.
Trebuie să se comunice în mod constant cu părinții, atunci când apar probleme cucopiii lor
(Bernard, 2013).
profesorii au responsabilitatea de a concepe teme pentru acasă cât mai clare;
9
Idem, p. 7
 profesorii trebuie să ofere o evaluare corectă și să ofere un feedback constructiv;
profesorii au responsabilitatea de a crea teme de casă variate și să se elimine exercițiile
repetitive.10
O serie de cercetării în domeniul pedagogiei elaborate de CORNO L. și analiza
informațiilor extrase și analizate din cercetarea lui CORNO L. arată că temele de casă pot avea
valori pozitive asupra părinților și a copiilor. Profesorii pot utiliza temele de casă pentru a crește
aprecierea părinților și implicarea acestora în activitățile școlare ale copiilor. În acest context,
autorul CORNO L. (1989) constată faptul că „părinții pot demonstra un interes în progresul
academic al copiilor lor iar elevii devin mai conștienți de legătura dintre casă și școală.”11
Responsabilitățile profesorilor, părinților și a copiilor în realizarea temelor de casă este
importantă pentru a păstra o linie directă asupra educației continue. În acest sens, autorul Narly
C. în Pedagogia socială și personalitatea (1928) subliniază faptul că „implicarea părinților în
temele de casă ar putea accelera învățarea copiilor și ar putea îmbunătăți relația dintre școală
și familie devenind în același timp un mentor pentru copil.” 12 Cel mai important aspect pozitiv
este faptul că părinții pot crea o relație de încredere cu profesorul cu scopul de a găsii cele mi
potrivite soluții din punct de vedere al educației copilului.13
Petrie P. în articolul Communication Skills for Working with Children and Young
People.  Introducing Social Pedagogy (2011) subliniază faptul că temele de casă sunt create
pentru a încuraja tinerii să învețe și în timpul liber pentru a îmbunătății abilitățile educaționale și
dorința de a învăța încontinuu.14 Realizarea temelor de casă îi oferă elevului autodisciplina de
care are nevoie pentru a se organiza mai bine și pentru a devenii mai independent în rezolvarea
unor posibile probleme de ordin educațional.15

În enciclopedia „International Handbook of Research in Education” (2018) se stabilește

faptul că educația este un domeniu legitim de cunoaștere și de studiu pe o perioadă lungă de timp
și oferă în același timp o bază solidă pentru perspectivele diferite privind rolul educației prin
diferite modalități. Așa cum este stipulat și în prezenta enciclopedie, este important de menționat
faptul că educația examinează practicile actuale și direcțiile viitoare pentru tinerii elevi.
În ceea ce privește metodologia de cercetare , BEN-ZVI, MAKAR și GARFIELD și-au
efectuat propriile cercetări și studii științifice pentru a examina structura actuală în domeniul
10
BURBULES, Nicholas, „Philosophy of Education”, 2000, Routledge International Companion to
Education from New York, p. 8, https://education.illinois.edu/faculty/nicholas-burbules accesat la data de
22.07.2022
11
CORNO, L., „Self-regulated learning and academic achievement: theory, research and practice”,
1989, New York, in Zimmerman & Schunk edition, p. 111
12
Narly, C., „Pedagogia socială şi personalitatea”, 1928, Editura Casei Şcoalelor, Bucureşti, p. 55
13
Olympia, D.E., Sheridan, S.M., Jenson, „Use of student-managed interventions to increase homework
completion and accuracy”, Journal of Applied Behavior Analysis, 1995, U.S.A., p. 85-99
14
Petrie, P., „Communication Skills for Working with Children and Young People. Introducing Social
Pedagogy”, Jessica Kingsley Publishers, London, 2011, p. 122
15
STORO, J., „The Difficult Connection between Theory and Practice in Social Pedagogy”, in The
International Journal of Social Pedagogy, 2012, p. 110, articolul se regăsește pe
https://scholar.google.com/scholar?hl=en&as_sdt=0%2C5&q=STORO%2C+J.%2C+
%E2%80%9EThe+Difficult+Connection+between+Theory+and+Practice+in+Social+Pedagogy
%E2%80%9D%2C+&btnG= accesat la data de 22.07.2022
educației prin efectuarea unui studiu calitativ al articolelor publicate în diverse enciclopedii
pentru stimularea și promovarea educației din ultimii ani.
Cel mai important aspect în ceea ce privește o lucrare științifică este acela de a descrie
cine efectuează acest tip de cercetare, ce fel de întrebări sunt abordate cu această cercetare și
metodele și schemele conceptuale utilizate pentru realizarea cercetării. 16 În prezenta cercetare, s-a
plecat de la considerentele faptului că utilizarea chestionarului ca metodă de cercetare este
În instituțiile de învățământ românești temele de casă au rolul de a întări materia învățată
în cadrul orelor de curs punând accentul pe dezvoltarea abilităților elevilor.
Temele de casă fac parte din integritatea lecției parcursă la școală și garantează folosirea
capacităților învățate în cadrul lecției.17
Pe baza literaturii de specialitate, s-a propus de-a lungul anilor anumite rapoarte ce
măsoară rolul temelor pentru acasă. Pe baza primului raport important realizat de Ministerul
Educației Naționale în 7-20 noiembrie 1017 sunt accentuate rezultatele cercetării în ceea ce
privesc temele de casă.
Cercetarea a urmărit găsirea unor soluții cu privire la rolul temelor și sarcinilor primite de
elevi.
S-a propus ca participanți ai chestionarului din mediul online realizat de Minister un
număr de 70.952 de cadre didactice preuniversitare, dar se observă și 27.383 de părinți, 32.786 de
elevi și 10.783 de cadre didactice din România.18
De cele mai multe ori, cadrele didactice din învățământul școlar, elevii și părinții au păreri
diferite în ceea ce privesc temele de casă, pentru conținutul acestora dar și pentru rolul acestora în
procesul de învățare a materiei. În primul rând, profesorii promovează pozitivitatea acestora, dar
majoritatea elevilor și părinților constată faptul că efectuarea temelor dificile într-un timp mai
îndelungat cauze anumite efecte defavorabile elevului în ceea ce privește rolul temelor de casă.19

Prezenta cercetare pune accentul pe abilitățile dobândite de copii în urma realizării

temelor de casă. De cele mai multe ori profesorii oferă temele de casă pentru a aprofunda lecția
din clasă iar copii își doresc teme de casă creative, provocatoare și activități de echipă. 58%
dintre participanți – profesori – consideră că temele de casă consolidează activitatea școlară și
32% dintre aceștia spun că temele îmbunătățesc lecția predată în cadrul orelor. În ceea ce privește
transferul informațiilor noi, 19% dintre respondenți consideră că temele de casă pot îmbunătății
acest proces de transfer. 10% din cadrele didactice participante la studiul de caz consideră că

16
Dani BEN-ZVI, Hatie MAKAR, Joan GARFIELD, „International Handbook of Research in
Education”, Springer International Handbooks of Education, 2018, www.journals.sagepub.com accesat la
data de 05.08.2022, p. 35
17
J. O. ENGLEMAN, „Libraries for Education”, Field Secretary National Education Association, Boston
University, 1922, www.springer.com accesat la data de 05.08.2022, p. 112
18
Ministerul Educației Naționale prin colaborare cu Institutul de Științe ale Educației, raport privind
„Temele de casă – consultare națională privind rolul, consistența și eficiența temelor de casă”, București,
Decembrie 2017, raport publicat în www.isj-cl.ro accesat la data de 10.08.2022
19
Ibidem
temele de casă au rolul de a încuraja învățarea în timpul liber iar celelalte informații menționate
mai sus nu sunt prioritare.
În cadrul interpretării rezultatelor, 80% dintre elevii și părinții care au participat în cadrul
prezentei cercetări constată faptul că temele de casă sunt multe prea obositoare și ocupă foarte
mult din timpul liber. 71% dintre părinți și 68% dintre elevi consideră că temele de casă oferă
neliniște și anxietate și de cele mai multe ori activitățile sunt realizate cu mult stres. În acest caz,
27% dintre profesori sunt de aceeași părere, punând accentul mai mult pe nevoile copiilor.
Participanții la prezenta cercetare consideră că temele de casă de a înțelege lecția predată
în cadrul orelor de curs pentru posibilitatea unei notări mai mare.20
Pe parcursul acestui raport, s-au stabilit cele mai importante soluții pentru ca temele de
casă să devină mai atractive:
sunt importante temele de casă care sprijină elevii în evoluția competențelor și a
deprinderilor personale;
se dorește eliminarea temelor de casă monotone și repetitive pentru a evita un
proces al memoriei elevului mult prea solicitant;
temele de casă au rolul unei provocări, trebuie să conțină exerciții sau activități
atractive și să nu devină o povară asupra elevului;
se pune accentul pe structura calitativă a temelor de casă, eliminând activitățile
cantitative;
se propun teme de casă diferențiate, deoarece elevi trebuie să realizeze tema în
concordanță cu stadiul acestuia de pregătire dar și de interes pentru disciplina sa.21
Al doilea raport esențial privind rolul temelor pentru acasă este cel realizat de Ministerul
Francez al Educației, prin convocarea a 30 de participanți din 16 țări și din medii ocupaționale
diverse – și aici regăsim economiști, sociologi, experți în educație, comerț și sindicate,
reprezentanți ai universităților, reprezentanți ai studenților și participanți cu factor de decizie. Au
fost în centrul atenției tipurile de abilități ce sunt necesare în învățământul general și cel
profesional.22 Pregătirea elevilor pe parcursul învățământului primar oferă posibilitatea unui drum
bine pregătit în ceea ce privește posibilitatea de viitor a unei profesii mult dorite de aceștia.
Literatura de specialitate, enciclopediile și rapoartele privind temele pentru acasă
promovează rolul temelor de casă și oferă soluții, beneficii și verificări sistematice privind
impactul acestora în educația continuă a elevului. Rolul temelor de casă este reprezentativ prin
dobândirea unor influențe pozitive în ceea ce privește dezvoltarea personală a copilului.

20
Ministerul Educației Naționale prin Institutul de Științe ale Educației, raport privind „Temele de casă –
consultare națională privind rolul, consistența și eficiența temelor de casă”, București, Decembrie 2017,
raport publicat în www.isj-cl.ro accesat la data de 10.08.2022
21
Ibidem
22
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare, raport despre „Cum ar putea piața muncii să
transforme învățământul superior?”, Paris, Franța, 12-13 Februarie 2007, raport publicat în
www.oecd.org accesat la data de 10.08.2022
 1.3. Rolul temelor pentru casă

Managementul temelor de casă este esențial pentru buna desfășurare a activităților

privind realizarea acestora.
Se poate observa faptul că temele de casă au rolul de a optimiza rezultatele asimilării
informaților prin accentuarea evoluții capacităților de organizare a timpului liber și cel în
care elevii studiază.
Temele de casă consolidează încrederea de sine și stimulează atât motivația, cât
responsabilitatea școlarului, deoarece încrederea de sine și promovarea propriei inițiative
poate conduce către realizarea activităților oferite de profesori.23
Literatura de specialitatea este analizată și se subliniază faptul că temele de casă au
rolul de a oferi elevului metode de a dezvolta abilitățile dobândite în cadrul orelor de curs și
de a promova percepțiile cognitive.24
Temele de casă pun accentul și pe gestionarea timpului ales pentru realizarea
acestora iar cadrul didactic are capacitatea de a propune un timp estimativ important pentru
realizarea sarcinilor propuse de acesta.
Informațiile studiate în cadrul clasei sunt învățate mult mai ușor prin realizarea
temelor de casă, iar studiul individual facultativ al elevului nu este obligatoriu.
Temele de casă au un rol specific pentru dezvoltarea abilităților elevilor, dar cadrele
didactice au datoria de a se implica în realizarea și verificarea temelor de casă.
Profesorii trebuie să verifice periodic structura temelor de casă şi a-i încuraja pe
elevi prin oferirea unor soluții constructive în ceea ce privesc dificultățile întâmpinate de
aceștia. Nu există discuții despre rezultate, notări excesive și consecințe în cazul nerezolvării
temelor de casă.
Este important de menționat faptul că profesorii propun teme de casă din manualul
școlar aprobat de minister sau creează sarcini de sine stătător.25

În articolul Ministerului Educației Naționale și a Cercetării Științifice „Ordinul

Ministrului Educației Naționale și Cercetării Științifice nr. 5.893/28.11.2016 asupra
temelor de casă în învățământul preuniversitar” 26 (2016) se expun cele mai importante
ordine în ceea ce privesc temele de casă din sistemul educațional în România.
În acest capitol s-au elaborat informații cu privire la două articole importante ale
ordinului Ministerului Educației nr.5.893/28.11.2016.

23
LANDSHEERE, Viviane de, 1992, „La EDUCATION et la formation”, Paris, p. 55
24
Articolul „Managementul temelor pentru acasă, în învățământul primar, gimnazial și liceal ”,
www.ipm.gov.md accesat la data de 29.06.2022, p. 2
25
Idem, p. 3-6
26
Articol privind „Ordinul Ministrului Educației Naționale și Cercetării Științifice nr. 5.893/28.11.2016
asupra temelor de casă în învățământul preuniversitar”, www.edu.ro accesat la data de 22.07.2022
 Articolul 2 din prezentul ordin pune accentul pe importanța temelor de casă deoarece
cu ajutorul acestora se poate urmării obținerea rezultatelor prin învățare și câștigate pe un
termen lung în cadrul orelor desfășurate de cadrele didactice. Se precizează care este timpul
util și corect pentru a pregăti temele de casă și în acest caz două ore reprezintă timpul
necesar alocat activităților extra-școlare ale unui elev pentru a-și însuma corect materiile
școlare.
Tema de casă trebuie pregătită și oferită prin nivelul de pregătire a elevului deoarece
tema obligatorie este dată tuturor elevilor și promovează un nivel de dificultate pentru
exercițiile și temele oferite, iar tema individuală se dorește a fi elaborată pentru activități ce
țin de dezvoltare și pregătire elevilor în cadrul concursuri școlare sau naționale.
Pentru acuratețea temelor de casă, acestea trebuie evaluate. Ele se pot discuta atât în
cadrul clasei cu ajutorul subiectelor la care elevii au întâmpinat dificultăți cât și printr-o
evaluare timp de 10 minute cu subiecte din tema rezolvată acasă. În cadrul orelor de clasă se
va acorda o atenție specială tehnicilor de învățare independentă. În programul școlar se vor
exersa modalități de rezolvare independentă a unor sarcini de lucru. În stabilirea temelor de
casă se va evita apariția unor efecte negative precum pierderea interesului elevului pentru
materie.
În articolul 9, prezent în ordinul analizat în acest capitol, se interzice folosirea temei
de casă ca unealtă de pedeapsă, prin promovarea cantităților mari de teme și exerciții
repetitive, pentru a evita dezvoltarea unor efecte negative în ceea ce privește interesul
elevului pentru studiul materiei.27

1.4. Efectele temelor de casă asupra învățării continue

Petrie P. (2011) propune o serie de efecte pozitive asupra temelor de casă. Așa cum
responsabilitățile părinților, copiilor și elevilor sunt importante, efectele temelor de casă asupra
învățării continue reprezintă modalitatea de a verifica care este impactul temelor de casă asupra
elevilor. În acest context, PETRIE P. (2011) subliniază faptul că „temele pentru acasă atrag
stresul. Părinții devin extrem de stresați dacă temele copiilor iau foarte mult din timpul lor liber
și, ca atare, nu mai pot să îl petreacă în familie. Copiii devin stresați cu privire la cantitatea de
27
Articol privind „Ordinul Ministrului Educației Naționale și Cercetării Științifice nr. 5.893/28.11.2016
asupra temelor de casă în învățământul preuniversitar”, www.edu.ro accesat la data de 22.07.2022
muncă pe care o au și la timpul pe care îl vor petrece făcând tema. Aceste conflicte în jurul
temelor pentru acasă pot deveni atât de acerbe încât tensiunea creată între părinți și copii să
slăbească relația între cele două părți.”28
Literatura de specialitate propune o serie de factori pozitivi în ceea ce privesc temele de
casă. În acest context, temele de casă pot avea 3 roluri pozitive, nu doar cel de instruire. Potrivit
studiilor realizate în acest sens29, acestea pot fi folosite pentru:
a stabili o conexiune între elevi și profesori și a spori comunicarea dintre aceste
două părți;
a oferi elevilor șansa de a pune în practică cele dobândite în cadrul orelor; 30
părinte și copil (Acock și Demo, 1994;Balli, Demo, și Wedman, 1998; Epstein, Simon, și
a îndeplini directivele propuse de managementul instituției școlare.
Petrie, P. în „Communication Skills for Working with Children and Young
People.  Introducing Social Pedagogy” (2011) propune faptul că temele de casă sunt în unele
situații o sursă de neînțelegeri între familie și școală deoarece părinții subliniază faptul că
sarcinile sunt prea lungi și grele de rezolvat sau prea scurte și ușoare iar profesorii nu sunt
mulțumiți de timpul de pregătire al elevilor. În același timp „mulți elevi consideră că temele de
casă sunt principala lor sursă de stres.”31
Lepper (1989) propune o clasificare pe categorii atât a efectelor pozitive cât și a celor
negative în ceea ce privesc temele de casă. Putem observa ca efecte pozitive dezvoltarea
abilităților motrice și sociale, iar ca efecte negative putem observa pierderea interesului față de
disciplina studiată și activitățile obligatorii oferite de instituția școlară.32
 realizarea imediată a învățării: o mai bună reținere a conceptelor predate la clasă,

realizarea imediată a învățării: o

mai bună reținere a conceptelor
predate la clasă,

28
Petrie, P., „Communication Skills for Working with Children and Young People. Introducing Social
Pedagogy”, Jessica Kingsley Publishers, London, 2011, p. 158
29
KUHN, D., „Theory of mind, metacognition and reasoning: a life span perspective, in Mitchell & Riggs
edition, in Hove England, in Psychology Press, 2000, p. 301
30
Articol privind „Ordinul Ministrului Educației Naționale și Cercetării Științifice nr. 5.893/28.11.2016
asupra temelor de casă în învățământul preuniversitar”, www.edu.ro accesat la data de 22.07.2022
31
Petrie, P., „Communication Skills for Working with Children and Young People. Introducing Social
Pedagogy”, Jessica Kingsley Publishers, London, 2011, p. 202
32
Lepper, M. R., & HODELL, M., „Intrinsic motivation in the classroom”, 1989, Research on
motivation in education, Volume III, p. 255
efecte academice pe termen
lung: dorința de a învăța în
timpul liber, îmbunătățire atitudinii cu privire
la școală, dezvoltarea unor abilități și obiceiuri de studiu;se pune accentul pe o presiune mult prea
mare din partea părinților pentru a finalizarea sarcinilor primite de la școală iar acest aspect poate
fi confuz cu privire la tehnicile de învățare sau rezolvare a temelor de cas
 CAPITOLUL II: STUDIUL DE CAZ: INFLUENȚA TEMELOR
DE CASĂ ASUPRA EVOLUȚIEI ȘCOLARULUI
2.1. Ipoteza cercetării

Această lucrare propune ca ipoteză de cercetare măsurarea percepției a cadrelor didactice

privind rolul temelor de casă în viața propriilor copii influențând într-o anumită măsură
comportamentul acestora.
Temele de casă au rolul de a forma apariția capacitățile de gestionare a unor situații
dificile dar în același timp și a abilităților personale și profesionale. Se propune interpretarea
deprinderilor participanților la studiul de caz privind temele de casă, rolul și obiectivele acestora.
Se analizează concepțiile privind temele pentru acasă și asupra posibilelor soluții oferite pentru ca
temele de casă să devină mai originale și creative.
Se evidențiază rolul temelor de casă asupra randamentului școlar și se pleacă de la
premisa faptului că temele de casă favorizează învățarea metodelor de informare și de studiu pe o
perioadă lungă de timp. În același timp, se pune accentul pe dezvoltarea abilităților și cultivării
unui stil de învățare independent.

2.2. Obiectivele cercetării

Prezenta cercetare evidențiază importanța implicării profesorilor, familiei și a copiilor

asupra stabilității structurii temelor de casă și a percepției fiecărui respondent din cadrul
cercetării.
Prezenta cercetare pune accentul pe evaluarea randamentului școlar prin temele de casă și
caută să evidențieze percepția respondenților – profesorilor - cu privire la temele de casă prin
implicarea acestora - dar și care este dorința și nevoia elevilor pentru a putea excela în disciplina
dorită.
Scopul prezentei cercetări este de a aduce noi perspective privind rolul temelor de casă
deoarece în activitățile din cadrul orelor și în cele extrașcolare se dorește îmbogățirea și
cultivarea informației și a interesului pentru ramurile științei și a proiectelor practice, dezvoltarea
abilităților, lărgirea orizontului cultural și științific asupra implicării elevului în comunitate și prin
promovarea temelor de casă ca fiind o activitatea creativă și benefică a școlarului.
 2.3. Metodologia și designul cercetării

Prezenta cercetare pune accentul pe promovarea temelor de casă cu instrument de

educație continuă, deoarece acestea avansează în structură pe tot parcursul metodologiei de
învățare și sunt axate pe activități practice și de analiză. Temele pentru acasă sunt esențiale pentru
tot parcursul elevului deoarece se propun teme cu însușire analitică și de integrare.
Prin pregătirea metodologiei și a designul-ui cercetării, se dorește evidențierea unor noi
perspective privind rolul temelor de casă deoarece în activitățile din cadrul orelor și în cele
extrașcolare se dorește îmbogățirea și cultivarea informației și a interesului pentru ramurile
științei și a proiectelor practice, dezvoltarea abilităților, lărgirea orizontului cultural și științific
asupra implicării elevului în comunitate și prin promovarea temelor de casă ca fiind o activitatea
creativă și benefică.
Complementar, prezenta cercetarea delimitează efectele pozitive sau negative a implicării
profesorilor și a familiei privind realizarea temelor de casă și impactul acestora asupra educației
elevilor.
Pe baza literaturii de specialitate, prezenta cercetare se focusează pe realizarea unui
chestionar în mediul online și se realizează o analiză cantitativă și a informațiilor cercetare.

2.4. Participanții

Utilizarea chestionarului ca metodă de investigare în prezenta cercetare a condus la

crearea și procesarea întrebărilor importante privind temele de casă. Alegerea participanților a
fost posibilă datorită relaționării acestora cu mediul educațional. Am ales liceele din Timișoara
pentru a măsura gradul de interes al subiectului propus – temele de casă.
Metoda de selecție a respondenților s-a bazat pe principii cler definite. Alegerea
respondenților a fost posibilă datorită formării profesionale a participanților la prezenta cercetare
- profesorii au fost recrutați prin relaționarea acestora cu mediul educațional. Pentru realizarea
cercetării și selectarea respondenților s-a pus accentul pe șanse egale de participare în această
cercetare. Respondenții prezentei cercetări au împlinit 18 ani și au studii liceale absolvite. Pe
parcursul cercetării nu au existat suprimări privind religia, sexul, etnia, limba, orientarea sexuală
sau vârsta.
 2.5. Instrumentele utilizate pentru culegerea datelor

Informațiile studiului de caz au fost selectate în mod transparent iar participanții la

prezenta cercetare au fost informații de structura legală privind protecția datelor. Răspunsurile la
întrebări au fost centralizate și folosite în studiul de caz în scop academic. Pentru realizarea
întrebărilor s-a propus programul GOOGLE FORMS pentru chestionarul realizat în mediul
online.
Redactarea întrebărilor a fost posibilă datorită implicării tuturor respondenților și s-a
realizat în luna Iulie 2022 iar rezultatele au fost colectate și analizate – data limită pentru
colectarea întrebărilor a fost 12.08.2022.
Eșantionul prezentei cercetări s-a bazat pe interesul respondenților pentru tema aleasă,
timpul disponibil pentru completarea chestionarului și accesul la o infrastructură în mediul online
pentru a completa chestionarul în mediul online.

2.6. Procedura de cercetare

Metoda de cercetare aleasă în cazul acestei lucrări este cercetarea cantitativă, deoarece
ajută și facilitează analiza subiectul ales prin generarea de teorii analitice, prin folosirea unor
tehnicii nestructurate, prin observație și variante de analiză a documentelor.
În prima etapă a avut loc preselecția întrebărilor construite pe baza literaturii de
specialitate. A doua etapă a presupus o selectare și verificare directă a participanțiilor la prezenta
cercetare. Prezentul studiu caută să determine și să identifice care sunt cei mai importanți
indicatori de măsurare în ceea ce privesc temele de casă și rolul acestora asupra randamentului
școlar.
CAPITOLUL III: REZULTATELE CERCETĂRII
3.1. Ilustrarea rezultatelor

Care este categoria de vârstă în care vă încadrați?

40%
50%

10%

25 și 35 de ani 35 și 45 de ani 45 și 55 de ani Peste 55 de ani

Grafic 1

Care este genul dvs.?

100%

Masculin Feminin
Grafic 2

În care dintre următoarele categorii de clase sunteți profesor?

10% 10%

50%

30%

Clasa a I a Clasa a II a Clasa a III a Clasa a IV a Clasele I - IV

Grafic 3
 Care sunt datele demografice?
30%

70%

Mediul urban Mediul rural

Grafic 4

În ce măsură sunteți de acord cu următoarea afirmație? Profesorii pregătesc

temele de casă pentru aprofundarea informațiilor învățate în clasă.
60%

60%

50% 40%

40%

30%

20%

10% 0%

0%
În foarte mare măsură În mare măsură În mică măsură

Grafic 5

În ce măsură sunteți de acord cu următoarea afirmație? Temele de casă au

rolul de a pregăti informațiile necesare pentru lecția următoare.
50% 50%

50%
45%
40%
35%
30%
25%
20%
15%
10% 0%
5%
0%
În foarte mare măsură În mare măsură În mică măsură
Grafic 6
 În ce măsură sunteți de acord cu următoarea afirmație? Temele de casă pot
fi utile și necesare pentru învățarea disciplinei.
60%

60%

50%

40% 30%
30%

20% 10%

10%

0%
În foarte mare măsură În mare măsură În mică măsură
Grafic 7

Care este intervalul orar pentru pregătirea și rezolvarea temelor de casă?

50% 50%

1 oră Între 1 și 3 ore Între 1 și 4 ore Peste 4 ore

Grafic 8

Care din următoarele roluri privind temele de casă considerați că sunt cele
mai adaptate nivelului educațional actual?
30%

60%

10%

Dezvoltarea competențelor Atractivitatea și provocarea temelor de casă

Repetitivitatea temelor de casă Stimularea curiozității și a imaginației

Grafic 9
 Temele pentru acasă au un nivel de dificultate:

10%
40%

50%

Mare Mediu Mic

Grafic 10

Temele de casă conțin informații din lecția învățată în cadrul orelor?

10% 10% 30%

50%

Da De cele mai multe ori

Nu De puține ori
Grafic 11

Temele de casă pot fi obositoare și ocupă din timpul liber al elevului?

50% 50%

Da Nu
Grafic 12
 Din punctul dvs. de vedere, elevii au nevoie de sprijin pentru a rezolva
temele de casă?

10%

90%

Da Nu
Grafic 13

Din punctul dvs. de vedere, părinții oferă sprijin copiilor în rezolvarea

temelor de casă?

10%

50% 30%

10%

Da De cele mai multe ori

Nu De puține ori

Grafic 14

Din punctul dvs. de vedere, profesorii oferă sprijin pentru rezolvarea

temelor și oferă în același timp explicații sau sugestii cu privire la rezolvarea
temelor?

100%

Da Nu

Grafic 15
Profesorii corectează, oferă lămuriri asupra aspectelor dificile a temelor de
casă și fac aprecieri asupra cum a fost realizată tema?

10%

90%

Da Nu

Grafic 16

Temele de casă implică cercetarea unor informații noi din diverse surse.

50% 50%

Da Nu
Grafic 17

Temele de casă prezintă un nivel mediu pentru individualizarea procesului

educațional.

10%

90%

Da Nu
Grafic 18
Temele de casă au rolul de a ajuta copii să dobândească o mai bună
înțelegere a ceea ce s-a predat în cadrul orelor din clasă?

100%

Da Nu
Grafic 19

Temele de casă sunt în cele mai multe cazuri repetitive și monotone.

30%

70%

Da Nu
Grafic 20

Din punctul dvs. de vedere, profesorii oferă teme de casă în vacanță?

20% 20%

60%

Da - teme obligatorii Da - teme opționale sau facultative

Nu
Grafic 21
 Care dintre următoarele activități sunt cele mai folosite în cadrul unității dvs.
de învățământ?
50%
50%
45%
40%
35%
30%
20%
25%
20% 15% 15%
15%
10%
5%
0%
Temele scrise Activitățile practice Lucrări de sinteză Proiecte în echipă
Grafic 22

Care este modalitatea de verificare a temelor de casă?

30% 30%

10%
30%

Modalitatea individuală Prin notare

Prin ascultare Modalitatea frontală - cu toată clasa
Grafic 23
 Prin ce modalități se verifică tema de casă în cadrul unității dvs. de
învățământ?

20% 10%

20%

50%

Discutarea dificultăților întâmpinate Verificarea caietelor de teme

Test de evaluare Verificare orală
Grafic 24

Din punctul dvs. de vedere, propuneți un clasament în

ordine descrescătoare al modalităților de evaluare care
sunt cele mai folosite: referatul, chestionarul, testările
orale, notarea lucrărilor practice, lucrările de control,
notarea portofoliului individual, eseul.

Grafic 25

Din punctul dvs. de vedere, enumerați ce ar trebui să facă

profesorii în cadrul orelor din clasă pentru a îmbunătăți
modalitatea de evaluare.

Grafic 26

Dacă ați fi elev, ce fel de teme de casă ați dori să primiți?

Grafic 27
 CAPITOLUL IV: INTERPRETAREA REZULTATELOR
4.1. Interpretarea graficelor

Studiul s-a realizat cu ajutorul participării a 10 cadre didactice din trei licee din
Municipiul Timișoara.
Interpretarea rezultatelor au permis structurarea respondenților pe categorii de gen, 100%
genul feminin. Nu sunt respondenți de gen masculin. 50% dintre participanți au vârsta cuprinsă
între 25 și 35 de ani, 10% cu vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani. Cu un procent de 40% regăsim
respondenții cu vârsta cuprinsă între 45 și 55 de ani. Nu sunt respondenți cu vârsta de peste 55 de
ani. Reședința respondenților diferă, pe primul loc regăsim mediul urban deoarece 70% dintre
participanți au spus că locuiesc în mediul urban și 30% în mediul rural.
Cadrele didactice au fost rugate să răspundă care este clasa în care aceștia predau. 50%
dintre respondenți au spus că sunt profesori în clasa a I a, 10% în clasa a II a, 30% în clasa a III a
și 10% pentru clasele I – IV. Nu sunt respondenți pentru clasa a IV a.
Cu ajutorul următoarei afirmații „În ce măsură sunteți de acord cu următoarea
afirmație? Profesorii pregătesc temele de casă pentru aprofundarea informațiilor învățate în
clasă.” se poate observa faptul că 60% dintre respondenți sunt în foarte mare măsurp de acord cu
această afirmație deoarece se poate îmbunătății activitatea în cadrul orelor de curs. 40% dintre
participanții la prezenta cercetare sunt în mare măsură de acord cu această afirmație deoarece
implicarea copiilor în realizarea temelor de casă le dezvoltă abilitățile sociale și creative. Nici un
respondent nu este în dezacord cu această informație.
Afirmația cu nr. 6 „În ce măsură sunteți de acord cu următoarea afirmație? Temele de
casă au rolul de a pregăti informațiile necesare pentru lecția următoare.” subliniază importanța
temelor de casă în ceea ce privește învățarea continuă și pregătirea pentru următoarea lecție. Din
cei 10 participanți la studiul de caz, 50% dintre aceștia sunt în foarte mare măsură de acord cu
această informație iar 50% sunt în mare măsură de acord cu aceasta. Nici un respondent nu este
în dezacord cu această afirmație.
Afirmația cu nr. 7 „În ce măsură sunteți de acord cu următoarea afirmație? Temele de
casă pot fi utile și necesare pentru învățarea disciplinei.” subliniază ideea că temele de casă au
rolul de a dezvolta abilitățile copiilor atât în cadrul orelor de curs cât și prin realizarea temelor de
casă. Din cei 10 respondenți, 60% sunt în foarte mare măsură de acord cu această afirmație și
30% sunt în mare măsură de acord cu aceasta. În acest caz, regăsim un procent de 10% pentru
respondenții care sunt în mică măsură de acord cu această informație.
Întrebarea cu nr. 8 „Care este intervalul orar pentru pregătirea și rezolvarea temelor de
casă?” a urmărit identificarea celui mai bun timp pentru rezolvarea temelor de casă. Pentru
această întrebare am propus 4 variante de răspuns și regăsim un procent de 50% pentru o oră și
50% pentru varianta între 1 și 3 ore. Timpul este important iar din acest motiv elevii trebuie să se
încadreze în timp în realizarea temelor de casă dar și profesorii trebuie să ofere teme de casă în
așa fel încât să se respecte timpul liber al copilului.
 Prin întrebarea cu nr. 9 „Care din următoarele roluri privind temele de casă considerați
că sunt cele mai adaptate nivelului educațional actual?” s-a măsurat încrederea respondenților
privind temele de casă și care este impactul acestora asupra evoluției acestora. 60% dintre
respondenți consideră că temele de casă sprijină elevii în dezvoltarea competențelor și 30%
dintre aceștia consideră că temele de casă stimulează curiozitatea și imaginația. În același timp,
30% dintre participanții la studiul de caz consideră că temele pentru acasă sunt în multe cazuri în
neconcordanță cu nevoile elevilor și se repetă. În acest caz, respondenții consideră că temele de
casă nu sunt atractive și provocatoare și din acest motiv nu regăsim nici un procent pentru această
variantă de răspuns.
Afirmația cu nr. 10 „Temele pentru acasă au un nivel de dificultate:” a urmărit
identificarea tipului de teme ce sunt promovate în cadrul liceelor din Municipiul Timișoara. În
acest caz, 10% dintre respondenți consideră că temele pentru acasă au un nivel de dificultate
ridicat și 50% dintre aceștia constată faptul că temele pentru acasă prezintă un nivel redus de
dificultate. În ceea ce privește nivelul de dificultate mic, regăsim un procent de 40% deoarece, în
prezent, temele de casă au rolul de a stimula dorința elevului de a învăța concepte noi și practice
privind materia dorită.
Întrebarea cu nr. 11 „Temele de casă conțin informații din lecția învățată în cadrul
orelor?” are rolul de a măsura gradul de implicare al profesorilor și gradul de verificare al
elevilor prin realizarea temelor de casă. Temele de casă sunt importante deoarece acestea verifică
cunoștințele acumulate în cadrul orelor. 30% dintre respondenți consideră că temele pentru acasă
sunt în concordanță cu lecțiile predate la școală iar 50% dintre aceștia spun că temele pentru
acasă sunt în majoritatea timpului înțelese - în acord cu lecția predată. Conform graficului cu nr.
11 se poate observa faptul că 20% dintre respondenți nu sunt de acord cu această întrebare, 10%
dintre aceștia consideră că temele pentru acasă nu sunt în strânsă legătură cu lecția predată iar
10% constată că temele sunt de puține ori în strânsă legătură cu lecția învățată.
Timpul propus pentru realizarea temelor de casă trebuie să fie în strânsă legătură cu
nevoile copiilor și pentru ca acestea să nu devină monotone și obositoare. În acest caz, copii au
nevoie de un timp alocat realizării temelor de casă dar si un timp petrecut alături de familie,
prieteni și activități extrașcolare. Întrebarea cu nr. 12 „Temele pot fi obositoare și ocupă din
timpul liber al elevului?” a măsurat percepția profesorilor în ceea ce privește componența
temelor de casă. Răspunsurile sunt împărțite în două tabere – 50% dintre participanți consideră că
temele de casă sunt ocupă foarte mult din timpul liber al elevului și de cele mai multe ori copii
obosesc. 50% au fost un răspuns negativ, deoarece aceștia nu consideră ca temele de casă sunt
obositoare și nu ocupă din timpul liber.
Așa cum a precizat BURBULES Nicholas (2000) în articolele sale privind rolul temelor
de casă, graficele cu nr. 13, 14, 15 și 16 promovează conceptul precum „tema pentru acasă este
o responsabilitate împărțită între copil, profesor și părinte.”
În acest caz, prin întrebarea cu nr. 13 „Din punctul dvs. de vedere, elevii au nevoie de
sprijin pentru a rezolva temele de casă?” se poate observa faptul că 90% dintre cadrele didactice
participante la studiul de caz consideră că copii au nevoie de ajutor în realizarea temelor de casă
și 10% dintre aceștia spun că elevii se pot descurca și singuri în obținerea informațiilor necesare
în ceea ce privesc temele de casă.
Întrebarea cu nr. 14 „Din punctul dvs. de vedere, părinții oferă sprijin copiilor în
rezolvarea temelor de casă?” este adresată părințiilor și putem observa păreri diferite în
răspunsuri. Se poate observa doar un procent de 10% pentru respondenții care consideră că
implicația părințiilor în rezolvarea temelor de casă este maximă și 10% pentru un răspuns negativ
– părinții nu se implică în rezolvarea temelor. 30% dintre participanți consideră că de cele mai
multe ori părinții sunt un real ajutor iar 50% de puține ori.
 Întrebarea cu nr. 15 „Din punctul dvs. de vedere, profesorii oferă sprijin pentru
rezolvarea temelor și oferă în același timp explicații sau sugestii cu privire la rezolvarea
temelor?” și întrebarea cu nr. 16 „Profesorii corectează, oferă lămuriri asupra aspectelor
dificile a temelor și de casă fac aprecieri asupra cum a fost realizată tema?” este adresată
cadrelor didactice și putem observa faptul că gradul de implicare al acestora în rezolvarea temelor
de casă și oferirea unor sugestii privind notarea temelor de casă este maxim – 100% dintre
respondenți au spus faptul că aceștia oferă un sprijin pentru rezolvarea temelor prin explicații și
sugestii. Cu ajutorul graficului cu nr. 16 se poate observa faptul că 90% dintre respondenți
consideră că profesorii se implică în evaluarea realizării temelor de casă și oferă aprecieri asupra
realizării acesteia dar 10% dintre aceștia consideră că profesorii nu se implică îndeajuns în
educația copiilor iar rolul acestora fiind unul protocolar.
Se poate constata prin afirmația cu nr. 17 „Temele de casă implică cercetarea unor
informații noi din diverse surse.” faptul că prin temele de casă elevii au posibilitatea de a verifica
informațiile necesare realizării temei de casă. În acest caz, 50% dintre respondenți au răspuns
pozitiv și 50% dintre aceștia negativ.
Afirmația cu nr. 18 „Temele de casă prezintă un nivel mediu pentru individualizarea
procesului educațional.” a împărțit participanții la prezenta cercetare în două categorii. 90%
dintre aceștia nu consideră că temele pentru acasă prezintă o structură medie privind
individualizarea nivelului școlar dar 10% dintre aceștia au răspuns afirmativ.
Întrebarea cu nr. 19 „Temele de casă au rolul de a ajuta copii să dobândească o mai
bună înțelegere a ceea ce s-a predat în cadrul orelor din clasă?” măsoară care este impactul
temelor de casă asupra educației elevilor. Afirmația cu nr. 20 „Temele de casă sunt în cele mai
multe cazuri repetitive și monotone.” măsoară gradul de satisfacție a persoanelor implicate în
realizarea acestora. 70% din cei 10 participanți la prezenta cercetare consideră că temele de casă
sunt distractive și apreciate de elevi și nu sunt repetitive și monotone. Se observă un procent de
30% pentru cadrele didactice care consideră că temele de casă chiar sunt repetitive și monotone.
Întrebarea cu nr. 21 „Din punctul dvs. de vedere, profesorii oferă teme de casă în
vacanță?” are rolul de a delimita nevoile elevilor pe durata vacanței și se poate observa faptul că
60% dintre respondenți spun că profesorii oferă teme pentru acasă opționale sau facultative în
vacanță, în timp ce 20% dintre aceștia alocă teme obligatorii pe durata vacanței. Se observă că
20% dintre participanți nu alocă teme de casă pe durata vacanței. „Care din următoarele
activități sunt cele mai folosite în cadrul unității dvs. de învățământ?” este întrebarea cu nr. 22 și
măsoară gradul de interes în ceea ce privesc temele de casă și conceptele privind forma de
realizare a acestora.
Conform graficului cu nr. 22, 50% dintre respondenți consideră că temele scrise sunt cele
mai apreciate activități în timp ce 20% dintre aceștia consideră că proiectele în echipă sunt cele
mai importante activități sub formă de teme. Activitățile practice și lucrările de sinteză au fiecare
un procent de 15% pentru cele mai apreciate activități realizate acasă.
Întrebarea cu nr. 23 „Care este modalitatea de verificare a temelor de casă?” și
întrebarea cu nr. 24 „Prin ce modalități se verifică tema de casă în cadrul unității dvs. de
învățământ?” se adresează cadrelor didactice. De cele mai multe ori, verificarea temelor prin
notare, verificarea individuală și verificarea frontală – cu toată clasa sunt cele mai folosite forme
de verificare – în acest caz se observă un procent de 30% pentru fiecare formă de verificare.
 Forma de verificare a temelor pentru acasă cea mai puțin votată este cea prin ascultare –
cu un procent de doar 10%. În ceea ce privesc modalitățile de verificare a celor 10 participanți la
studiul de caz situația este puțin diferită. 50% dintre aceștia spun că cea mai potrivită metodă de
verificare pentru elevii lor este verificarea caietelor de teme. 20% dintre aceștia apelează la
testele de evaluare iar 20% pentru verificarea orală. Discutarea dificultăților întâmpinate în
realizarea temelor de casă este cea mai puțin votată – cu un procent de doar 10%.
Ultimele 3 întrebări din prezenta cercetare sunt întrebări deschise și pot fi considerate o
viziunea asupra celor mai importanți factori a temelor de casă și care este impactul acestora
asupra educației continue a școlarilor. Cei 10 participanți la studiul de caz au fost rugați să
„propună un clasament în ordine descrescătoare al metodelor de evaluare care sunt cele mai
folosite: referatul, chestionarul, testarea orală, notarea lucrărilor practice, lucrările de control,
notarea portofoliului individual și eseul.” Se poate observa faptul că clasificarea acestor
modalități de verificare diferă dar cele mai importante sunt lucrările practice, eseul și lucrarea de
control, precum următoarelor răspunsuri ale celor 10 cadre didactice ce au participat la studiul de
caz: „notarea lucrărilor practice, testarea orală, chestionarul, lucrările de control,
portofoliul, eseul și referatul / lucrările practice, testarea orală, lucrare de control, eseul,
chestionarul, notarea portofoliului individual, proiecte de tip referat / testarea orală, notarea
lucrărilor practice, eseul, referatul, chestionarul, notarea portofoliului individual, lucrările
de control / lucrările de control, notarea portofoliului individual, eseul, notarea lucrărilor
practice, referatul, chestionarul, testarea orală / eseul, notarea lucrărilor practice, referatul,
notarea portofoliului individual, chestionarul, testarea orală și lucrările de control / lucrările
de control, notarea portofoliului individual, eseul, notarea lucrărilor practice, referatul,
chestionarul, testarea orală / eseul, notarea portofoliului individual, notarea lucrărilor
practice, referatul, chestionarul, testarea orală, lucrările de control / eseul, referatul, notarea
portofoliului individual, chestionarul, notarea lucrărilor practice, lucrările de control,
testarea orală / testarea orală, notarea portofoliului individual, eseul, lucrările de control,
notarea lucrărilor practice, referatul, chestionarul / chestionarul, testarea orală, lucrările de
control, notarea lucrărilor practice, notarea portofoliului individual, eseul, referatul. ”
În cadrul afirmației cu nr. 26 „Din punctul dvs. de vedere, enumerați ce ar trebui să facă
profesorii în cadrul orelor din clasă pentru a îmbunătății modalitatea de evaluare.” se observă
următoarele 3 răspunsuri personalizate din cele 3 licee: M.H (Liceul cu Program Sportiv
„Banatul”) - „Pentru a se îmbunătăți activitatea de evaluare a temelor pentru acasă,
profesorii ar trebui să verifice tema frontal de cele mai puține ori și individual de cele mai
multe ori. Atunci când tema pentru acasă e verifică des și individual, elevii simt că le este
valorificată munca și muncesc cu drag. De asemenea, este de dorit să se ofere teme cât mai
atractive și calitative, în vederea îmbunătățirii stării de bine a elevilor. Cel mai bine ar fi ca
evaluarea să se realizeze prin metode combinate, atât tradiționale cât și moderne, pentru a
conduce spre progresul școlar al elevilor.”
 C.D (Școala Gimnazială Nr. 18 din Timișoara) - „În cadrul orelor de curs, profesorii ar
putea să le ofere copiilor activități de grup, prin vizionarea unor filme și discutarea pe
subiectul acestora. Profesorii ar mai putea analiza temele de casă în fața clasei și ar putea
pune copii să ofere note pentru temele de casă. Mai consider potrivite pentru activitatea de
evaluare și realizarea unor eseuri și verificarea prin lucrări practice create în echipă o dată
pe săptămână.”
D.E (Liceul Teoretic „Vlad Țepeș” din Timișoara) - „Suportul profesorilor este
important și din acest motiv evaluarea acestora ar trebui să difere de la o săptămână la alta
prin activități creative, să transpună temele de casa în activități practice. Profesorii ar trebui
să le ofere copiilor șansa de a participa la activități de echipă, să sporească lucrul în echipă
și spre exemplu să se realizeze teme în echipă.”
Întrebarea deschisă cu nr. 27„Dacă ați fi elev, ce fel de teme de casă ați dori să primiți?”
(ultima întrebare din prezentul chestionar) are rolul de a delimita nevoile elevilor în ceea ce
privesc temele de casă iar participanții la studiul de caz au fost puși în fața unui exercițiu de
imaginație, iar răspunsurile acestora sunt următoarele:
teme complexe și activități ce pot pregăti copilul pentru concursurile școlare.
teme ce îl pot ajuta pe copil să se pregătească pentru materia din a doua zi.
teme ce îl pot ajuta pe copil să exerseze cunoștințele acumulate la școală.
teme distractive, ușoare și care promovează creativitatea.
teme scurte, la fel ca exercițiile lucrate în clasă.
jocuri de stimulare a creativității, desene, activități practice și exerciții.
eseu sau proiecte de echipă.
teme cu nivel ridicat de dificultate pentru note mai mari și pentru a deveni o
sursă de competiție între colegi.
activități practice.
fără teme de casă deoarece activitatea în echipă oferă mai multe șanse în a
dobândi abilități sociale și de comunicare.
 4.2. Integrarea rezultatelor în literatura de specialitate

Temele pentru acasă, ca obiectiv major a prezentei cercetări, au rolul de a întări relația
instituție de învățământ și familie, instituție de învățământ și comunitate pentru a consolida
egalitatea de șanse, încrederii în unitățile de învățământ, dar și dorința școlarului pentru a se
dezvolta pe plan profesional și personal și a se implica în organizații ce promovează activitățile
de voluntariat în comunitate după cum se menționează în articolul lui BURBULES Nicholas
„Philosophy of Education” (2000).
Rezultatele prezentei cercetări se pot integra în literatura actuală de specialitate deoarece
efectele pozitive privind temele de casă sunt acele ce pun accentul pe învățarea continuă cu
ajutorul conceptelor predate în cadrul orelor de curs și dezvoltarea abilităților și a gândirii critice
pentru o mai bună procesare a informației. Articolul lui LEPPER M. și HODELL M. „Intrinsic
motivation in the classroom” (1989) prezintă importanța efectelor negative a temelor de casă și
sunt reprezentate de pierderea interesului pentru materia academică dar în același timp și apariția
oboselii fizice și emoționale precum și micșorarea timpului liber și neimplicarea în activitățile
extrașcolare sau lipsa originalității.
În anul 2017 Ministerul Educației Naționale prin Institutul de Științe ale Educației a
elaborat un raport privind „Temele de casă – consultare națională privind rolul, consistența și
eficiența temelor de casă.” Acest raport se află în concordanță cu rezultatele prezentei cercetări
deoarece subiectul temelor de casă în sistemul educațional din România rămâne unul
controversat, deoarece profesorii cred în rolul temelor de casă iar elevii își doresc teme de casă
mult mai creative, provocatoare și pe activități de echipă.

4.3. Limitele studiului de caz

Normele de distanțare socială privind contextul actual al pandemiei a reprezentat primul

dezavantaj pentru realizarea studiul de caz, deoarece chestionarul s-a realizat în mediul online,
iar acest aspect a dus la un contact fizic redus.
Al doilea dezavantaj privind realizarea studiului de caz a fost reprezentat de dificultățile
legate de accesul parțial la rapoartele de actualitate privind temele de casă în ceea ce privește
realizarea portofoliului pentru prezenta cercetare.
Cea mai potrivită metodă de cercetare a fost chestionarul, deoarece abordarea nu a fost
fizică iar participanții la studiul de caz au completat chestionarul din confortul casei și nu au
întâmpinat dificultăți în completarea acestuia.
 CONCLUZII

Temele pentru acasă sunt planificate în strânsă legătură cu cererea curriculară în ceea ce
privesc activitățile școlare. Temele de casă sunt redactate de către cadrul didactic pentru a ușura
activitatea elevului. Temele de casă, pe tot parcursul structurii de învățare, sunt axate pe activități
practice și de analiză. Temele pentru acasă sunt esențiale pentru tot parcursul elevului deoarece
se propun teme cu însușire analitică și de integrare.
Prezenta cercetare pune accentul pe evaluarea randamentului școlar prin temele de casă și
evidențiază percepția respondenților - cu privire la temele de casă, din punctul de vedere al
implicării acestora (învățătorul sau în unele situații părintele) și a dorinței elevilor de a învăța
disciplina de interes al acestora.
În designul cercetării au fost stabilite premisa, ipoteza și obiectivele. Ipoteza prezentei
cercetări a fost măsurarea percepției cadrelor didactice și a părințiilor privind rolul temelor de
casă în viața propriilor copii punând accentul pe comportamentul acestora. În cadrul cercetării s-
au elaborat două obiective importante.
Această cercetare evidențiază importanța implicării profesorilor, familiei și a copiilor
asupra stabilității structurii temelor de casă și a percepției fiecărui respondent din cadrul
cercetării. Această cercetare evidențiază importanța implicării profesorilor, familiei și a copiilor
asupra stabilității structurii temelor de casă și a percepției fiecărui respondent din cadrul
cercetării.
Folosind chestionarul ca metodă de cercetare, respondenții au avut posibilitatea de a
răspunde cât mai concret și practic întrebărilor propuse. Prin cercetarea cantitativă s-a urmărit
influența temelor de casă asupra randamentului școlar.
Am ales ca metodă de cercetare chestionarul deoarece interpretarea rezultatelor mi-a
permis obținerea unui număr mai mare de informații cu privire la rolul temelor de casă în
educația elevilor.
Prin prezenta cercetare s-a încercat evidențierea faptului că susținerea copiilor în
realizarea temelor de casă este importantă dar mai important este înțelegerea materiei și a
structurii temelor de casă. De cele mai multe ori, temele de casă au rolul de a stimula elevii în a
realiza activitățile propuse de profesori în timpul liber.
Scopul prezentei cercetări a fost de a aduce noi perspective privind rolul temelor de casă
deoarece în activitățile din cadrul orelor și în cele extrașcolare se dorește îmbogățirea și
cultivarea informației și a interesului pentru studierea disciplinelor.
 Concluziile rezultate în urma cercetării din cadrul lucrării deschid următoarele
perspective:
promovarea unor teme complexe și activități creative ce pot pregăti elevul pentru
materia din a doua zi;
impactul temelor de casă privind timpul necesar propus pentru realizarea acestora;
stabilirea și oferirea suportului – a familiei și a profesorilor – în ceea ce privește
realizarea temelor de casă;
măsurarea interesului respondenților față de rolul temelor de casă asupra evoluției
și randamentului școlar al elevilor;
se pune accentul pe participarea elevilor în cadrul activităților de echipă cu scopul
dobândirii abilităților sociale și de comunicare;
descrierea și evaluarea unor posibile activități de evaluare în locul celor uzuale
precum evaluarea strictă a temelor de casă.
Prezenta cercetare a confirmat ipoteza inițială prin posibilitatea urmării și analizării
percepției cadrelor didactice privind rolul temelor de casă în educația copii influențând într-o
anumită măsură comportamentul acestora.
 BIBLIOGRAFIE

A. SURSE
B. STUDII ȘI ARTICOLE
1. Articolul „Managementul temelor pentru acasă, în învățământul primar, gimnazial și
liceal”, www.ipm.gov.md accesat la data de 22.07.2022
2. Articol privind „Ordinul Ministrului Educației Naționale și Cercetării Științifice nr.
5.893/28.11.2016 asupra temelor de casă în învățământul preuniversitar”, www.edu.ro
accesat la data de 22.07.2022
3. BURBULES, Nicholas, „Philosophy of Education”, 2000, in Routledge International
Companion to Education from New York
4. CORNO, L., „Self-regulated learning and academic achievement: theory, research and
practice”, 1989, in New York, Zimmerman and Schunk edition
5. KUHN, D., „Theory of mind, metacognition and reasoning: a life span perspective”, in
Mitchell and Riggs edition, Hove England, from Psychology Press, 2000
6. LANDSHEERE, Viviane de, 1992, „La EDUCATION et la formation”, PUF, Paris
7. Lepper, M. R., & HODELL, M., „Intrinsic motivation in the classroom”, 1989, Research
on motivation in education, Volume III
8. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării din Republica Moldova, „Instrucțiuni privind
managementul temelor pentru acasă, în învățământul primar, gimnazial și liceal”, 2018,
Chișinău, articol ce se regăsește în instructiune_teme_pentru_acasa.pdf (gov.md)
accesat la data de 22.07.2022
9. Narly, C., „Pedagogia socială şi personalitatea”, 1928, Editura Casei Şcoalelor,
Bucureşti
10. Olympia, D.E., Sheridan, S.M., Jenson, „Use of student-managed interventions to
increase homework completion and accuracy”, 1995, U.S.A.
11. Petrie, P., „Communication Skills for Working with Children and Young
People. Introducing Social Pedagogy”, in Jessica Kingsley Publishers, London, 2011
12. STORO, J., „The Difficult Connection between Theory and Practice in Social
Pedagogy”, The International Journal of Social Pedagogy, 2012
13. J. O. ENGLEMAN, „Libraries for Education”, Field Secretary National Education
Association, Boston University, 1922

C. RAPOARTE

14. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare, raport despre „Cum ar putea piața muncii
să transforme învățământul superior?”, Paris, Franța, 12-13 Februarie 2007
15. Ministerul Educației Naționale prin Institutul de Științe ale Educației, raport privind
„Temele de casă – consultare națională privind rolul, consistența și eficiența temelor de
casă”, București, Decembrie 2017
D. ENCICLOPEDII

16. Dani BEN-ZVI, Hatie MAKAR, Joan GARFIELD, International Handbook of Research
in Education, Springer International Handbooks of Education, 2018

E. WEBOGRAFIE

17. www.ec.europa.eu
18. www.education.illinois.edu
19. www.isj-cl.ro
20. www.oecd.org
21. www.journals.sagepub.com
22. www.scholar.google.com
23. www.springer.com
 ANEXA I – PREZENTAREA SUCCINTĂ A ÎNTREBĂRILOR

„Bună ziua!
Vă invit să completați chestionarul de mai jos cu privire la evaluarea randamentului școlar prin
temele de casă.
Acesta se adresează profesorilor din Județul Timiș.
Durata de completare a chestionarului este de 25 de minute!
Răspunsurile dumneavoastră sunt confidențiale și vor fi folosite în scop academic.
Vă mulțumesc!”

1. Care este categoria de vârstă în care vă încadrați?

a. 25 și 35 de ani
b. 35 și 45 de ani
c. 45 și 55 de ani
d. Peste 55 de ani

2. Care este genul dvs.?

a. Masculin
b. Feminin

3. În care dintre următoarele categorii de clase sunteți profesor?

a. Clasa a I a
b. Clasa a II a
c. Clasa a III a
d. Clasa a IV a
e. Clasele I-IV

4. Care sunt datele demografice?

a. Mediul urban
b. Mediul rural

5. În ce măsură sunteți de acord cu următoarea afirmație?

Profesorii pregătesc temele de casă pentru aprofundarea informațiilor învățate în clasă.
a. În foarte mare măsură
b. În mare măsură
c. În mică măsură
d. În foarte mică măsură
6. În ce măsură sunteți de acord cu următoarea afirmație?
Temele de casă au rolul de a pregăti informațiile necesare pentru lecția următoare.
a. În foarte mare măsură
b. În mare măsură
c. În mică măsură
d. În foarte mică măsură

7. În ce măsură sunteți de acord cu următoarea afirmație?

Temele de casă pot fi utile și necesare pentru învățarea disciplinei.
a. În foarte mare măsură
b. În mare măsură
c. În mică măsură
d. În foarte mică măsură

8. Care este intervalul orar pentru pregătirea și rezolvarea temelor de casă?

a. 1 oră
b. Între 1 și 3 ore
c. Între 1 și 4 ore
d. Peste 4 ore

9. Care din următoarele roluri privind temele de casă considerați că sunt cele mai adaptate
nivelului educațional actual?
a. Dezvoltarea competențelor;
b. Atractivitatea și provocarea temelor de casă;
c. Repetitivitatea temelor de casă;
d. Stimularea curiozității și a imaginației.

10. Temele pentru acasă au un nivel de dificultate:

a. Mare
b. Mediu
c. Mic

11. Temele de casă conțin informații din lecția învățată în cadrul orelor?
a. Da
b. De cele mai multe ori
c. Nu
d. De puține ori

12. Temele pot fi obositoare și ocupă din timpul liber al elevului?

a. Da
b. Nu
13. Din punctul dvs. de vedere, elevii au nevoie de sprijin pentru a rezolva temele de casă?
a. Da
b. Nu

14. Din punctul dvs. de vedere, părinții oferă sprijin copiilor în rezolvarea temelor de casă?
a. Da
b. De cele mai multe ori
c. Nu
d. De puține ori

15. Din punctul dvs. de vedere, profesorii oferă sprijin pentru rezolvarea temelor și oferă în
același timp explicații sau sugestii cu privire la rezolvarea temelor?
a. Da
b. Nu

16. Profesorii corectează, oferă lămuriri asupra aspectelor dificile a temelor de casă și fac
aprecieri asupra cum a fost realizată tema?
a. Da
b. Nu

17. Temele de casă implică cercetarea unor informații noi din diverse surse.
a. Da
b. Nu

18. Temele de casă prezintă un nivel mediu pentru individualizarea procesului educațional.
a. Da
b. Nu

19. Temele de casă au rolul de a ajuta copiii să dobândească o mai bună înțelegere a ceea ce
s-a predat în cadrul orelor din clasă?
a. Da
b. Nu

20. Temele de casă sunt în cele mai multe cazuri repetitive și monotone.
a. Da
b. Nu

21. Din punctul dvs. de vedere, profesorii oferă teme de casă în vacanță? (întrebare pentru
profesori)
a. Da – teme obligatorii
b. Da – teme opționale sau facultative
c. Nu
22. Care dintre următoarele activități sunt cele mai folosite în cadrul unității dvs. de
învățământ?
a. Teme scrise
b. Activități practice
c. Lucrări de sinteză
d. Proiecte în echipă

23. Care este modalitatea de verificare a temelor de casă?

a. Modalitatea individuală
b. Prin notare
c. Prin ascultare
d. Modalitatea frontală – cu toată clasă

24. Prin ce modalități se verifică tema de casă în cadrul unității dvs. de învățământ?
a. Discutarea dificultăților întâmpinate
b. Verificarea caietelor de teme
c. Test de evaluare
d. Verificare orală

25. Din punctul dvs. de vedere, propuneți un clasament în ordine descrescătoare al

modalităților de evaluare care sunt cel mai des folosite: referatul, chestionarul, testările
orale, notarea lucrărilor practice, lucrările de control, notarea portofoliului individual,
eseul.
................................................................................................................................................

26. Din punctul dvs. de vedere, enumerați ce ar trebui să facă profesorii în cadrul orelor din
clasă pentru a îmbunătăți modalitatea de evaluare.
................................................................................................................................................

27. Dacă ați fi elev, ce fel de teme de casă ați dori să primiți?
................................................................................................................................................