Alina Buga

întrebări
şi
răspunsuri

Cuvînt introductiv
„Să fii căldură, lumină
şi
izvor de oameni pentru cei dimprejurul tău”
(S. Mehedinţi)
Prezentul micro-îndrumar, conceput într-o formă structurată conţine 20 de întrebări şi
raspunsuri la una dintre cele mai importante şi directe forme de educaţie a personalităţii în şcoală –
activitatea dirigintelui. Materialul teoretic şi informaţiile cu caracter practic se adresează
profesorilor diriginţi şi tinerilor specialişti ca un instrument eficient de lucru în defăşurarea orei de
dirigenţie.
În lucrare se face o încercare de a sistematiza şi a dezvălui conţinutul, formele şi metodele
activităţi de diriginţie. Micro-îndrumarul poate fi de asemenea un element util al portofoliului
profesorului diriginte. Pentru susţinerea scopului întrebările şi răspunsurile sunt prezentate într-o
succesiune logică şi o tipologie variată.
În speranţa că această culegere va fi de real folos diriginţilor, mulţumesc anticipat acelora care
prin observaţii şi îndrumări mă vor ajuta în eventualele îmbunătăţiri a lucrării de faţă.
 Autoarea

1. Ce este ora de dirigenţie?

„Educăm ţintind spre adevăr,
spre bine,
spre frumos...”
(V. de Landsheere)
Ora de dirigenţie reprezintă o activitate educativă, inclusă în cadrul planului de
învăţământ, proiectată de profesorul-diriginte cu un rol de agent educaţional central al
clasei de elevi şi a parteneriatului familie-şcoală-societate.
Ora de dirigenţie are menirea de a le oferi elevilor ambianţa necesară exersării
cunoştinţelor,aptitudinilor şi atitudinilor, de ale forma abilităţi de comportament
civilizat în diferite situaţii de viaţă, de a-i motiva pentru autodepăşire şi actualizare.
2. Care este rolul orei educative?
“Omul nu e o insulă de sine stătătoare.
Fiecare e o fărîmă din continentul uman. “
(J. Donne)
Formarea şi dezvoltarea la elevi a capacităţilor integratoare ale personalităţii
contemporane, definită în contextul problemelor şi valorilor individuale, ale
comunităţii naţionale şi mondiale.
Nu închideţi opera de educaţie în clasă!

3. Care sînt funcţiile profesorului-diriginte?

Urmăreşte frecvenţa elevilor, cerecetează cauzele absenţelor unor elevi şi ia
măsurile corespunzătoare pentru îmbunătăţirea frecvenţei;
Analizează periodic situaţia şcolară a elevilor şi ia măsuri pentru mobilizarea
acestora la îndeplinirea cu succes a îndatoriilor lor şcolare;
Ţine legătura cu toţi profesorii care predau la clasa pe care o conduce, în
vederea coordonării eforturilor pentru obţinerea unor rezultate optime în instruirea şi
educarea elvilor;
 Se ocupă de educaţia igieno-sanitară a elevilor;
Organizează şi conduce activitatea clasei, soluţionează probelemele educative al
colectivulului de elevi şi de sarcinile educative ale liceului;
Organizează şi desfăşoară împreună cu colegii profesori activităţile
extraşcolare;
Consolidează legătura cu părinţii elevilor, îi informează despre rezultatele
obţinute de elevi la învăţătură şi purtare;
Calculează media generală a fiecărui elev, stabileşte clasificarea elevilor la
sfîrşitul anului şcolar;
Completează catalogul clasei cu datele personale ale elevilor, alte formulare şi
acte de şcolarizare;
Informează consiliul profesoral despre activitatea desfăşurată în clasa pe care o
conduce;
 Răspunde de baza materială a clasei pusă la dispoziţie.
4. Ce cuprinde diriginţia?
Organizarea clasei şi a colectivului de elevi ca microgrup cu particularităţi
distincte;
Organizarea estetică a clasei, pregătirea, menţinerea ordinii şi curăţeniei;
Organizarea comitetului de părinţi, atragerea acestora spre a sprijini activitatea
clasei şi aşcolii;
Acţiuni educative directe în planificarea, organizarea şi desfăşurarea unor teme şi
activităţi specifice;
Îndrumarea părinţilor şi elevilor în cazuri de: criză de personalitate, afecţiuni
diverse, abandon şcolar, insucces şcolar, abateri grave, stări conflicttuale etc.
Armonizarea influenţelor educative la nivelul colectivului pedagogic al clasei,
părinţilor şi altor factori educativi;
Cunoaşeterea personalităţi fiecărui elev şi întocmirea fişei psihopedagogice;
Asigurarea unităţii relaţiei elev-părinte-profesor.
5. Care sînt obiectivele activităţii de diriginţie?
Formarea conceptului de sine;
Formarea nevoilor/trebuinţelor de autorealizare/ actualizare permanentă şi continuă a
propiei finţe;
Formarea abilităţilor de automanagement al propiei formări fizice, intelectuale şi
spirituale;
Dezvoltarea culturii comportamentale;
Formarea culturii dorinţelor;
Formarea axei valorice personale.
6. Cum este ghidată ora de dirigenţie?
Activitatea de diriginţie se constituie pe principiile:
Respectarea particularităţilor de vîrstă;
Continuitate;
Flexibilitate;
Valori naţionale şi general umane;
Caracterul pozitiv al educaţiei.
7. Ce vizează activitatea de diriginţie?
Managementul clasei ca grup
Educaţia pentru sănătate
Educaţia bunului cetăţean
Educaţia prin şi pentru valori
Educaţia pentru timpul liber
Educaţia pentru familie
Educaţia pentru mediu
Educaţia pentru protecţia civilă
Educaţia pentru cariera profesională
Educaţia pentru protecţia consumatorului
Educaţia pentru securitatea personală
8. Cum se planifică activitatea educativă?
“Există o pregătire a artei prin ştiinţă; o pregătire a inteligenţei şi inimii, care
preced practica educativă.”
(Herbart)
 “ Aş scrie cu pensula mare pe pereţii odăii tale o poruncă: iubeşte-ţi
meseria”
(Tudor Arghezi)
Se precizează locul în contextul general al activităţii dirigintelui ca demers
prospectiv - anticipativ, continuat firesc prin realizarea propriu-zisă a activităţii
şi finalizat prin autoevaluarea dirigintelui.
Activitatea dirigintelui trebuie să treacă dincolo de memorie, dincolo de
intelegenţă – “în regiunea sufletului în care se formează principiile care dau
naştere voinţei şi acţiuni.”
9. De ce se aplică metodele (preponderent interactive)?
Tehnicile interactive au o acţiune consonantă-dezvoltă procesele de cogniţie:

creativitatea, memoria, gîndirea, percepţia.

După funcţia didactică principală putem clasifica metodele şi tehnicile interactive de
grup astfel:
Metode de predare-învăţare interactivă în grup;
Metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare;
Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii;
Metode de cercetare în grup.
 Învăţămîntul modern preconizează o metodologie axată pe acţiune,
operatorie, deci pe promovarea metodelor interactive care să solicite
mecanismele gîndirii, ale intelegenţei, ale imaginaţiei şi creativităţii.
10. Ce tehnici pot fi aplicate în cadrul orei de diriginţie?
T-1: Recenzia prin rotaţie
1. Se scriu 6-8 întrebări pe foi de hîrtie mari, numerotate, care se lipesc pe
diferite mese din clasă;
2. Fiecare întrebare revine unui grup de 3-4 elevi. Ei se duc lîngă foaia de hîrtie
care are numărul lor pe ea, o discută cîteva minute şi scriu apoi răspunsul pe
acea foaie;
3. La semnalul profesorului, grupurile se schimbă la foaia următoare, citesc
întrebarea şi răspunsul care a fost scris pe ea, adăugînd propriile comentari;
4. Procesul se repetă, pe cît de posibil, pînă cînd grupurile revin la foaia iniţială.
T-2: Linia valorilor
1. Profesorul pune o întrebare care permite o gradare a răspunsurilor între
două extreme;
2. Elevii se gîndesc la întrebare singuri şi pot să-şi noteze răspunsul pe hîrtie;
3. Elevii încearcă apoi să se alinieze într-o ordine care să refelecte punctul lor de
veder. Pentru a face asta, trebuie să discute cu alţi elevi;
4. După ce şi-au găsit locul în linie, elevii continuă discuţia cu vecinii;
5. Facultativ, după ce se formează, linia se poate “îndoi” la mijloc, astfel încît
elevii cu puncte de veder divergente să şi le poată discuta.
T-3: Eu + colegii de clasă
1. Elevii vor confecţiona timp de 15 minute un turn care va reprezenta “Eu +
colegii mei”:
2. Se vor utiliza: 10 foi, 10 clame, 1metru de scotch, 5 fişe color;
3. Prezentaţi şi analizaţi activitatea din perspectiva rolurilor exercitate.
T-4: Schimbul de mesaje
Pregătiţi un mesaj adresat elvului vecin de bancă;
Mesajul va vea la bază cinci criterii:
 Clar – mesajul clar de regulă nu trezeşte alte interpretări decît ceea ce are în
veder emiţătorul;
 Concis – mesajul trebuie să conţină o idee principală expusă în cel mult 3
propoziţii, completate de cîteva detalii de concretizare, după cum e cazul;
 Convingător – emiţătorul mesajului trebuie să fie convins cu adevărta de ideea
pe care vrea să o transmită;
 Contrastant – este important ca în mesaj să fie prezentate două imagini:
aspectul negativ al stării de lucruri în problema abordată şi aspectele pozitive la
care se poate ajunge în aceeaşi problemă.;
 Conectat – cel mai important criteriu: mesajul trebuie să atingă prin ceva
motivaţia persoanei căreia este adresată.
 Elevii îşi discută mesajele. Este necesar să existe o conexiune vie între emiţător
şi destinatar.
T-5: Muzeul nasturilor
Profesorul aduce în clasă o colecţie de nasturi. Fiecare elev îşi alege unul şi apoi scrie
istoria lui ipotetică: cui i-a aparţinut, cum arăta îmbrăcămintea la care a fost utilizat,
cît de mult a fost purtat, în ce împrejurare a fost peirdut. În continuare, nasturii sînt
ataşaţi la fişele cu descrierea lor şi sînt fixaţi pe tablă. Este selectată cea mai
interesantă povestire, precum şi compunerea cu cele mai puţine greşeli.
T-6: Cheia democraţiei
1. Repartizaţi fiecărui elev cîte o fişă “Cheia democraţiei” şi sugeraţi-le să
completeze, în mod individual, cei opt “zimţişori”, notînd în fiecare cîte un principiu
pe care se bazează democraţia;
2. După 5-7 minute, împărţiţi elevii în 5-6 grupuri şi repartizaţi fiecărui grup o altă
fişă cu Cheia democraţiei. De data aceasta, echipele vor trebui să completeze
împreună “zimţişorii”, ajungînd la un consens;
3. Peste 10 minute, cîte un reprezentat de la fiecare echipă va comunica rezultatele.
T-7: 3B (Batelle-Bildmappen-Brainwriting)
1. Se citeşte problema în faţa clasei. Purjarea;
2. Asaltul de idei (brainstorming);
3. Se prezintă clasei o imagine;
4. Brainstorming indivudual (în tăcere ) inspirat de imagini, prin care se îmbunătăţesc
ideile din brainstormingul anterior sau se propun alte idei. Fiecare elev scrie în caietul
său;
5. Cîţiva elevi vor citi cu voce tare ideile lor;
6. Clasa discută pentru a găsi şi alte variante.
T-8: PĂIANJEN + BRAINSTORMING
1. Elevilor li se propune să realizeze un păianjen colectiv în jurul cuvîntului pace;
2. Elevii vor reprezenta noţiunea de pace prin:
a) simbol
b) vers
c) slogan
d) schemă
3. Se demonstrează păianjenul şi se stabilesc nişte concluzii comune pentru toată
clasa.
11. Cum vom evalua ora de dirigenţie?
Autocorectarea sau corectarea reciprocă;
Autoapreciarea vegheată;
Estimarea personalităţii;
Testul sociometric (Moreno);
Metoda chestionarului, etc.
12. Care sînt regulele în arta managementului clasei?
Eroarea elevului poate avea valoare pedagogică; acesta depinde de educator;
Pentru a stimula gîndirea elevului nu trebuie nici să dormini, nici să ameninţi;
prezentaţi-i doar exemplul viu, dacă se poate, cel personal;
Coerciţia paralizaează imaginaţia; dar nu orice imaginaţie duce la comportamentul
dorit;
Coborîţi între elevi, dar nu vă confundaţi cu ei; contrariul produce confuzie,
dezorientare;
Fiţi răbdător şi dovediţi stăpînire de sine; acestea mai cu seamă în momente de
criză;
Atitudinea îngăduitoare a dirigintelui nu trebuie să izvorască din indiferenţă, ci din
înţelepciune, competenţă şi pasiune;
Evitaţi ca vînătoarea de greşeli şi imperfecţiuni să vă devină o profesiune de
credinţă; ceea ce nu vă îndreptăţeşte să nu le vedeţi;
Nu ridiculizaţi în public nereuşita elevilor; pot fi împrejurări în care ei vă pot
depăşi; acordaţi-le şansa!
Cînd elevii au idei valoroase, stimulaţi-i; nu vă faceţi că nu le pricepeţi sau, şi mai
rău, că nu vă privesc;
Manifestaţi admiraţie pentru valorile autentice; idolii dumnevoastră pot deveni
idolii elevilor dumneavoastră.
13. Care sînt motivele pentru care şcoala şi familia se străduie să
colaboreze?
 Responsabilitatea părinţilor de educaţia copiilor nu este asigurată de legislaţia în
vigoare;
Învăţămîntul nu este decît o parte din educaţia copilului; o bună parte din educaţie
se realizează în afara şcolii;
Cercetările pun în evidenţă influenţa atitudinii parentale asupra rezultatelor şcolare
ale elevilor (motivaţia învăţării);
Grupurile sociale implicate în educaţia copiilor (în special părinţii şi profesorii) au
dreptul să influenţeze gestiunea şcolară.
14. Ce criterii sînt la baza evaluării activităţii dirigintelui?
Proiectarea activităţii dirigintelui;
Cunoaşterea elevilor;
Ambianţa şi climatul clasei;
Activităţi extraşcolare;
Colaborarea cu familia;
Activitatea de perfecţionare metodică şi ştiinţifică;
Colaborarea cu alţi factori.
15. Care este codul deontologic al dirigintelui?
Orice zi din activitatea ta să înceapă cu un zîmbet şi o formulă de salut caldă la
adresa clasei;
Să fii zîmbitor, receptiv, deschis spre orice problemă a discipolului tău;
Prin vestimentaţie proprie şi comportament, fii un exemplu pozitiv;
Zilnic adu o informaţie nouă elevilor tăi: un eveniment, un ziar, o carte, o idee;
Petrece cît mai mult timp extracurricular cu ei pentru a-ţi crea impresii clare
despre aspiraţiile lor;
Nu fi dictator în relaţii, propune, dar nu şi impune;
Facilitează participarea fiecărui copil în cadrul activităţilor planificate, ai grijă
să nu rămînă cineva în umbră, acesta crează complexul inferiorităţii;
Fii prieten cu părinţii, cooperarea cu ei are un efect magnific în educaţia
copilului;
Învaţă prin exemplu propriu, prin fapte – nu prin morală şi doar vorbe;
 Organizează o dată pe lună poşta anonimă pentru a înţelege mai bine
dificultăţile cotidiene;
Organizează cît mai multe întîlniri cu oameni deosebiţi, acesta contribuie la
crearea idealurilor;
Nu te jena să vorbeşti despre probleme TABU, lipsa de informaţie crează
probleme şi mai complicate;
Petrece cît mai multe activităţi în clasă, asta îi apropie pe copii, îi face mai
sinceri, îi eliberează de complexe;
Ajută fiecare copil în parte să descopere în sine ceva frumos;
Familiarizeauă-l că “Tu eşti prima minune a lumii”, ca să-şi simtă importanţa
lor în spaţiu şi în timp.
16. Ce acte sînt necesare în activitatea educativă?
Documentele ce trebuie completate de diriginte sînt:
Catalogul clasei;
Fişa psihopedagogică a fiecărui elev;
Caracterizarea finală;
Caietul dirigintelui.
Documentele ce trebuie consultate de diriginte:
Legea învăţămîntului
Statutul cadrelor didactice;
Regulamentul şcolar;
Convenţia cu privire la drepturile omului;
Convenţia cu privire la drepturile copilului.
17. În ce mod familia copilului este sprijinită de către şcoală?
Intervenţia specifică aşcolii realizează o triplă funcţiune:
Informare
Formare
Orientare
Dimensiunile activităţilor se referă la:
Prevenirea situaţiilor de risc ale copilăriei;
Rezolvarea problemelor familiei legate de creşterea şi educarea copiilor;
Dezvoltarea competenţelor de parteneriat educaţional între instituţiile sociale care au
funcţii educative, familie, şcoală, comunitate.
Caracteristica principală a abordării activităţilor cu familia este parteneriatul
educaţional!
18. Care sînt formele de colaborare ale dirigintelui cu familia?
1. Comitetul de părinţi;
2. Adunările cu părinţii;
3. Lectoratele cu părinţii;
4. Vizitele la domiciliu;
5. Consilierea părinţilor;
6. Corespondenţa cu părinţii.
19. Ce stiluri educative predomină în familie?
1.Stilul parental de respingere sau neglijare – acest stil presupune atît dragoste
scăzută cît şi limite scăzute;
2.Stilul parental autoritarist – presupune limite înalte şi dragoste scăzută;
3.Stilul parental autoritar – înseamnă a lăsa copiii să fie ei înşişi şi să înveţe despre
lumea înconjurătoare, în mod independent;
4.Stilul parental permisiv – constă în dragoste ridicată (disciplină relaţională) şi limite
scăzute (disciplina acţiunii);
5.Stilul parental democratic sau echilibrat – aceasta înseamnă atît dragoste ridicată,
cît şi limite înalte.
20. Care sînt avantajele relaţiei familie-şcoală- comunitate?
Dezvoltarea abilităţilor parentale;
Accentul pe comunicare;
Volunariatul;
Implicarea comunităţii;
Conducerea şi susţinerea comitetelor şcolii;
Srategie colaborativă;
Iniţiative eficiente.
Repere bibliografice
1. ACHIRI, I., CARA, A. Proiectarea didactică: orientări metodologice, Ed.
Lyceum, Chişinău-2004, 167 p;
2. BĂRAN-PESCARU, A. Parteneriat în educaţie familie-şcoală-comunitate, Ed.
Aramis, Bucureşti-2004, 80 p.;
3. CALOTĂ, R., et.al. Ghid pentru activitatea educativă. Programa Activităţii
Educative în Învăţămîntul preuniversitar, Bucureşti-1995, 201 p.
4. CERCHEZ, N., MATEESCU, E. Elemente de management şcolar, Ed. Spiru
Haret, Iaşi-1995, 179 p.
5. CIDDC, Educaţie pentru dezvoltare, Chişinău-20001, 191 p.;
6. CRISTEA, S. Dicţionar de pedagogie, Ed. Litera Internaţional, Chişinău -2002,
302 p.;
7. DODU, V. Cunoaşterea de sine. Chişinău -2005, 120 p.
8. DOLEAN, I., DOLEAN, D. Meseria de părinte, Ed. Aramis, Bucureşti-2002, 96
p.;
9. MARINESCU, S., DINESCU, R. Invitaţie la educaţie, Ed. Carminis, Piteşti
-2003, 240 p.;
10. Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova. Agenda dirigintelui, Ed. Univers
Pedagogic, Chişinău -2005, 100 p;
11. OPREA, C. Pedagogie. Alternative metodologice interactive. Ed. Universităţii,
Bucureşti-2003, 130 p.
12. SCLIFOS, L., UZICOV, N. Consiliere educaţională profesională, Chişinău –
2006, 68 p.;
13. UZICOV, N., OLARU, V. Cunoaşterea drepturilor refugiaţilor pentru educaţia
toleranţei, Chişinău – 2003, 45 p.
14. VRASMAS, E. Consilierea şi educaţia părinţilor, Ed. Aramis, Bucureşti-2002,
176 p.
***www.didactic.ro