Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
C S U L F A R S E N
A A Z O T F H F N T
R C U P R U B L E E
B I G L A C R U O L
O O O I R A O O N U
N D Z T G R M R R R
A U R I I B B O R K
F F I U N O C L O R
Z I N C T N C R O M
Clasa a IX-a: Carbonul şi compuşii lui Clasa a IX-a: Aluminiu şi compuşii săi
Sarcină didactică:
- Selectaţi câte o substanţă de pe feţele ambelor cuburi;
- Scrieţi şi egalaţi ecuaţia reacţiei ce are loc între aceste substanţe;
Nivel: dificil
Clasa a VII-a
Nivel: mediu
Nivel: mediu
P + O2 →
S + O2 →
N2 + O2 →
C + O2 →
H2 + O2 →
Cl2 + H2 →
S + H2 →
Joc didactic SPRINTUL CHIMIC
Clasa a VIII-a
Nivel: mediu
Forme de organizare: în pereche sau în grupe
Descrierea jocului didactic: Doi sau mai mulți participanți trebuie să aleagă
cartonaşele de pe masă şi să le aranjeze într-un şir genetic.
Clasa: a IX/X
Nivel: dificil
Ra Be Ca Sr Mg Ba
Clasa: a VII-a
Nivel: mediu
III II V II IV II II II
Fe O PO NO Ca O
Fe2O3 N2O4 CaO
P2O3
Nivel: mediu
Nivel: mediu
Ex. Are azotul valenţa trei? Bazândumă pe cunoştinţele anterioare pot susţine...
Când azotul poate interacţiona cu oxigenul? Din tema studiată dedeucem că
azotul înteracţionează cu oxigenul în urmă descărcărilor electrice sau..., etc.
Nivel: mediu
Nivel: mediu
,,Ghiciți nemetalul“
№ Caracteristica nemetalului Denumirea
substanței
1. Cea mai ușoară substanță gazoasă.
2. Singurul nemetal lichid.
3. Galben, insolubil în apă, are 2 forme alotropice, se utilizează la
vulcanizarea cauciucului.
4. Solid, cristalin, puțin solubil în apă, poate identifica amidonul din
produsele alimentare.
5. Are duritatea 10 pe scara lui Mohs.
6. Gaz galben-verzui cu proprietăți asfixiante, utilizat la epurarea apelor.
7. Miroase a usturoi, se păstrează sub un strat de apă, luminează în întuneric.
8. Unsuros la pipăit, are rețea atomică stratificată, deaceia conduce curentul
electric.
9. Formă alotropică a oxigenului cu miros plăcut de aer proaspăt.
10. Se conține 78% în aerul atmosferic.
Nu îndemn să transformăm învățarea într-un joc. Jocul nu este un scop în sine,
ci un mijloc de învățare care contribuie la intensificarea activităților educaționale
ale elevilor, o aplicație care, în combinație cu alte mijloace, ar trebui să contribuie
la soluţionarea problemelor instructiv-educative ale şcolii.
Menţionez că utilizarea jocurilor didactice în predarea chimiei are anumite
limite.
1. În clasele, cu o pronunțată activitate a elevilor la ore și un nivel ridicat a
capacității lor de lucru, interes mai mare au jocurile cu un caracter competitiv,
oferind posibilitatea elevilor de a demonstra erudiție, inventivitatet, inteligenţă și
de a fi primul în rezolvarea sarcinilor propuse. În astfel de clase nu se recomandă
jocuri al căror scop este de a reţine unele concepte, simboluri ale elementelor
chimice, etc. deoarece elevii au atenția şi memoria bine dezvoltată și astfel de
acțiuni educaționale nu provoacă dificultăți.
2. Jocurile didactice urmează a fi utilizate la scară largă în studierea subiectelor
care formează concepte chimice generale (noţiuni chimice elementare, clasele de
compuşi anorganici, sistemul periodic al elementelor chimice etc.) care favorizează
asimilarea, fixarea, memorarea și sistematizarea mai efectivă a materialului studiat.
În cazul în care conţinuturile de învățare au un caracter specific (chimia
elementelor, viteza reacțiilor chimice, baza producțiilor chimice etc.), unde există o
aprofundare a cunoștințelor dobândite anterior, nu are sens să fie desfășurat un joc
didactic. Utilizarea jocului în acest caz va fi mai productive la realizarea unei lecții
de generalizare la tema studiată. Astfel, în clasa a 7-a, lecțiile în care predomină
situațiile de joc sunt mai frecvente, deoarece elevii preferă această tehnică, ei cu
placer sunt antrenaţi în joc și cu uşurinţă asimilează materialul studiat. În liceu,
nevoia de momente de jocuri slăbește, pe măsură ce studiul chimiei are loc la elevi
într-un mod mai conștient.
3. Jocul de rol/jocul discurs este propus claselor mai mari (9-12), deoarece:
acestea conțin informații legate de orientarea profesională;
la pregătirea lor trebuie să se ia în considerare nu numai vârsta, dar, de
asemenea, particularităţile individuale ale elevilor, particularităţile
caracterului fiecărui participant la joc;
este nevoie de o pregătire minuţioasă atât din partea profesorului, cât și
din partea elevilor participanţi la joc.
Având în vedere aceste caracteristici ale jocurilor de rol, profesorul nu le va putea
folosi sistematic, ele sunt, de regulă, promovate nu mai mult de 1-2 ori pe an.
4. La etapa de explicarea a noului material, profesorul nu trebuie să utilizeze în
exces jocul didactic, deoarece semnificația ştiinţifică a conţinuturilor, nu trebuie să
fie deghizată în jocuri cu atribute distractive. Elevul trebuie să perceapă conștient
faptele științifice studiate. În cazul în care, în procesul de învățare a unui conţinut
nou, se utilizează un joc cu caracter distractiv, acesta fiind mai captivant, va
rămâne în memoria elevului, iar caracterul ştiinţific al conţinutului va fi pierdut. E
binevenită abordarea istorico-logică a jocului în explicarea conţinuturilor noi,
astfel elevii îşi pot imagina și simți nivelul de dezvoltare a științei din acea
perioadă și pot urmări logica unei descoperiri.
5. Nu trebuie utilizate jocurile didactice de lungă durată, ele obosesc elevii,
deoarece necesită o mai mare implicare și, prin urmare, o pregătire mai durabilă.
Un rezultat mai bun și mai eficient în procesul de învățare al chimiei îl au jocurile
de scurtă durată (5-10 minute).
6. Jocul didactic facilitează munca profesorul. Reduce din timpul preconizat
pentru testarea cunoștințelor unui număr mare de elevi, timp de 5-10 minute
profesorul prin joc uşor verifică gradul de asimilare a materialului. Cu toate
acestea, aplicarea prea frecventă a jocurilor didactice în lecție duce la o situație în
care elevii vor percepe cursul de învățare a chimiei ca joc în general. Prin urmare,
profesorul nu trebuie să încarce procesul educațional cu activități de joc. Jocul
didactic ca mijloc este mai eficient în combinație cu alte metode, mijloace și
tehnici de învățare.