:

1. Întroducere........................................................................................3
2. Clasificarea creativităţii ..................................................................5
3. Factorii ce inhibă creativitatea ......................................................6
4. Metode de stimulare a creativităţii.................................................7
5. Jocuri didactice ..............................................................................12
6. Bibliografie......................................................................................28
 Stimularea potenţialului creativ al elevilor reprezintă una din principalele priorităţi
ale educaţiei în lume .
Învăţarea creativă a chimiei se bazează pe capacitatea elevului de a elabora ceva nou ,
original , valoros , important şi util pentru sine şi pentru mediul în care activează .
Procesul dat stimulează imaginaţia şi curiozitatea , iniţiativa şi încrederea în forţele proprii
, independenţa în găsirea variatelor soluţii – atitudiuni atît de solicitate în societate
contemporană.
Edison consideră că actul creativ se compune din 99% transpiraţie şi 1% inspiraţie .
Crearea unui produs reprezintă rezultatul unui proces complex , care necesită multă muncă
. ”Prin prisma produselor sale , activitatea de creaţie se diferenţiază în creaţie ştiinţifică şi
creaţie artistică . Dezvoltarea creativităţii ştiinţifice doar prin discipline reale şi a celor
artistice prin discipline umaniste nu poate avea sorţi la izbîndă.
Din contra educaţia artistică se răsfrînge şi asupra creativităţii ştiinţifice, după cum
educaţia ştiinţifică şi tehnologică va avea repercusiuni şi asupra creaţiei artistice, din
moment ce substratul lor psihologic incumbă aceleaşi mecanisme”
Produsele create de elevi la chimie sunt foarte diverse : obiecte ( modele, colecţii,
tablouri, filme foto şi video, materiale didactice etc.), idei, probleme, teste, proiecte,
programe pentru utilizarea computerului, lucrări literare ( poezii, proză, jocuri didactice,
şarade, triade ), lucrări grafice (desene, scheme de reper), ziare de sinteză, creaţii
musicale etc.
Creativitatea didactică este o formă de lucru în echipă ( profesor – elev) prin care
profesorul foloseşte o strategie didactică novatoare care induce elevul într- o stare
generatoare de produse şi idei noi într-un context dat.
Odată cu venirea la şcoală experienţa de viaţă a elevului se îmbogăţeşte, ceea ce
stimulează dorinţa de comunicare şi de cunoaştere. ,,De ce?” – ul este tot mai frecvent
între elevi, pe de o parte şi profesori şi părinţi pe de altă parte, după informare şi înţelegare
elevul simte nevoia să reproducă, să demonstreze ce a reţinut, manifestare care-l situează,
crede el, pe o treaptă superioară de vârstă, în faţa celor ce-l ascultă şi cu care poartă
conversaţie. Stimularea acestei dorinţe de comunicare este deosebit de importantă încă de
la grădiniţă şi se cere accentuată pe măsură ce copilul creşte. Suscesele obţinute în această
direcţie influenţează şi în formarea personalitaţii elevului; cei care au deprinderea de
comunicare, la nivelul vârstei lor sunt mai activi, mai siguri pe ei, capătă încredere în ceea
ce fac. Ceilalţi sunt retraşi, timizi, ascultă interiorizaţi.
Şcoala trebuie să se adapteze fiecărui elev în parte, încurajând creativitatea. Profesoara va
deveni ,,antrenor’’ iar activităţile ,,experinţe de învăţare’’.
Desigur, până la dezvoltarea creativităţii putem acţiona asupra componentelor acesteia:
noutatea, spontaneitatea, ingeniozitatea, flexibilitatea, etc.
Activităţile trebuie să fie stimulative, provocatoare, interesante, plăcute, chiar amuzante.
Copiilor le face o deosebită plăcere să participe la aceste activităţi, iar rezultatele sunt
deosebite. Cu minim de efort, dar ceva bunăvoinţă şi o migăloasă proiectare a activităţilor,
toate categoriile de activităţi pot deveni în orice moment un teren propice dezvoltării
gândirii creatoare.
 În literatură de specilitate sînt descrise diferite clasificări ale nivelului creativităţii ca
produs al muncii creatoare:
1)Creativitatea expresivă – este o premisă de dezvoltare a formelor superioare de
creativitate. Produsele creative se caracterizează prin spontanietate, fără a viza utilitatea
şi valoarea socială a lor. Se manifestă la nivel de exerciţiu prin diferite soluţii
productive. Creativitatea expresivă poate fi stimulată prin jocuri de creaţie, desene cu
subiecte liber alese, instituirea unui climat favorabil. Nu se admit observaţiii critice,
pentru a nu bloca spontanietatea activităţii elevilor.
2) Creativitatea productivă – se manifestă prin realizarea unor lucruri utile pe
baza anumitor tehnici îmbunătăţite. Produsele se deseobesc cu puţin de cele obişnuite, ele
nu sunt foarte originale. Stimularea creativităţii productive se realizează prin învăţarea
creativă, ce presupune metode de descoperire şi problematizare, lărgirea orizontului de
cunoştinţe, acumularea experienţei.
3)Creativitatea inovativă – este legată de cea expresivă şi cea productivă, dar în
procesul ei se caută o soluţie nouă, o interpretare originală a unor lucruri cunoscute, prin
combinarea ingenioasă a unor elemente. Se descoperă noi relaţii între obiecte şi
fenomene, dar cu totul neobişnuite. Inovaţia de acest fel sporeşte simţitor productivitatea,
îmbunătăţeşte procesul de predare-învăţare-evaluare.
4) Creativitatea inventivă – reprezintă nivelul creaţiei persoanelor talentate care
produc noi idei, soluţii, tehnologii.
5) Creativitatea emergentă – este nivelul descoperirelor excepţionale în ştiinţă,
creaţie artistică, tehnică, etc. Celor mai valoroase creaţii li se acordă Premiul Nobil.
Identificarea creativităţii este o premisă pentru anticiparea acţiunii de educare a ei .
Factorii inhibatori pentru creativitate pot fi diferenţiaţi pentru toate cele patru factori de
fond ale creativităţii: personalitate,proces,produs,climat creativ.

Factorii care pot bloca creativitatea, pot fi:

Blocajele culturale
 Conformismul:se referă la dorinţa oamenilor ca toţi cetăţenii să se poată să
gîndească la fel.Cei cu idei şi comportamente neobişnuite sunt dezaprobaţi şi priviţi cu
suspiciune,atitudine care îi descurajează şi împlicit îi inhibă atitudinele creative;
 Influenţa nefastă a prejudecăţilor existente la un moment dat în societate;
 Atitudinea descurajatoare practicata de corpul didactic la adresa spiritului
interogativ natural al oamenilor;
 Supraestimarea aparentelor.
Blocajele intelectuale,atitudinale,motivaţionale

a) Rigiditatea algoritmilor anteriori:se referă la situaţia în care suntem obişnuiţi să

aplicăm într-un anumit caz un algoritm .
b) Fixitatea funcţională: se refera la folosirea obiectelor şi uneltelor potrivit funcţiei
obişnuite ,făra a le utiliza în alt mod.
c) Imaginaţia deficitară;
d) Cunoaşterea superficială a metodelor de gîndire divergentă;
Blocaje emotive-aceste blocaje apar pentru ca factori afectivi care au o influenţă
importantă

 Neîncrederea în fantezie şi acordarea unei exagerate raţiunii logice;

 Teama de a nu greşi,de a nu fi pe măsura aşteptărilor,de a nu se face de rîs:
 Graba de a accepta prima idée.

Autodescurajarea

 Tendinta exagerată de a-i intrece pe altii,duce la evitarea ideilor prea deosebite si

dauneaza procesului de creatie;
 Lipsa de incredere în forţele proprii.
Metodele de stimulare a creativităţii se impart în:
a)Metode logico-matematice:
-Inventarul de atribute
-Încrucişarea forţată - se face o descriere detaliată a unui obiect (substanţă, amestec ,
fenomene ) pe care dorim să-l transformăm . Se alege un alt obiect şi se descrie analog.
Apoi se sintetizează teoretic proprietăţile produsului obţinut prin încrucişare forţată a
proprităţilor celor două obiecte.
-Analiza morfologică-reprezintă analiza unui obiect după părţile componente şi
proprietăţile fizico-chimice . Pentru a obţine mai multe variante ale obiectului se cere
permutarea cu locul componenţilor şi pro prietăţile lui.
-Matricea descoperirilor - se dau un şir de substanţe Na2SO4 , FeCl3 indentificaţi în care
substanţă este Fe2+ şi Cl- prin diferite reacţii chimice .
-Tehnica catalogului;
-Extensia limitelor metodologice.
b)Metodele psihosociale:
-Asaltul de idei (brainstormingul)- reprezintă formularea a cât mai multor idei – oricât
de fanteziste ar putea părea acestea - ca răspuns la o situaţie enunţată, după principiul
cantitatea generează calitatea. Conform acestui principiu, pentru a ajunge la idei viabile şi
inedite este necesară o productivitate creativă cât mai mare.

O asemenea activitate presupune o serie de avantaje:

 participarea activă a tuturor participanţilor
 dezvoltarea capacităţii de a trăi anumite situaţii, de a le analiza, de a lua decizii privind
alegerea soluţiei optime
 exprimarea personalităţii
 eliberarea de prejudecăţi
 exersarea creativităţii şi a unor atitudini deschise la nivelul grupului
 dezvoltarea relaţiilor interpersonale, prin valorizarea ideilor fiecăruia (şi, în consecinţă,
prin înţelegerea calităţilor celor din jur)
 realizarea unei ambianţe pline de prospeţime şi de emulaţie

Pentru derularea optimă a unui brainstorming se pot parcurge următoarele etape:

 Alegerea temei şi a sarcinii de lucru
 Solicitarea exprimării într-un mod cât mai rapid, în fraze scurte şi concrete, fără
cenzură, a tuturor ideilor – chiar trăznite, neobişnuite, absurd, fanteziste, aşa cum vin
ele în minte legate de rezolvarea unei situaţii-problemă conturate. Se pot face asociaţii
în legătură cu afirmaţiile celorlalţi, se pot prelua, completa sau transforma ideile din
grup, dar, sub nici un motiv, nu se vor admite referiri critice. Nimeni nu are voie să
facă observaţii negative.
 Inregistrarea tuturor ideilor în scris (pe tablă, flipchart)
 Anunţarea unei pauze pentru aşezarea ideilor (de la 15 minute până la o zi)
 Reluarea ideilor emise pe rând şi gruparea lor pe categorii, simboluri, cuvinte cheie,
imagini care reprezintă diferite criterii etc.
 Analiza critică, evaluarea, argumentarea, contraargumentarea ideilor emise anterior, la
nivelul clasei sau al unor grupuri mai mici
 Selectarea ideilor originale sau a celor mai apropiate de soluţii fezabile pentru
problema supusă atenţiei. In această etapă se discută liber, spontan, riscurile şi
contradicţiile care apar.
 Afişarea ideilor rezultate în forme cât mai variate şi originale: cuvinte, propoziţii,
colaje, imagini, desene, cântece, joc de rol etc.

Sfaturi practice

 Încurajaţi exprimarea ideilor

 Nu permiteţi intervenţii inhibante
 Stimulaţi explozia de idei
 Motivaţi învăţarea elevilor începând o lecţie nouă cu un brainstorming
 Puteţi recurge la variante prescurtate amintindu-vă că obiectivul fundamental constă în
exprimarea liberă a opiniilor prin eliberarea de orice prejudecăţi.
 -Sinectica- este o modalitate de creaţie în cadrul grupului, care presupune :
a) transformarea mentală a unui obiect , proces sau fenomen ciudat în unul familiar.
b) realizarea transformărilor inverse.
În acest sens pot fi folosite patru tipuri de analogii:
personală - să realizeze indentificarea cu un proces , fenomen sau situaţie ,
pentru găsirea soluţiei de rezolvare : „ Admitem că eşti Anilină şi discuţii cu
o Amină”
directă – a folosi ideile sau soluţiile dintr-un domeniu în altul
simbolică – transformarea problemei dintr-un cadru concret în altul abstract
fantastică – a depăşi în planul imaginaţiei limitele controlabilui.
 -Ideea engineering (tehnica ideilor)
c)Metode şi activităţi şcolare şi extraşcolare creative
Activităţile şcolare şi extraşcolare pot constitui un cadru favorabil dinamizării
creativităţii prin: munca independentă în clasă, rezolvarea temelor pentru acasă,
elaborarea proiectelor, expoziţii ale elevilor, sesiuni ştiinţifice, concursuri, olimpiade,
documentarea şi investigarea ştiinţifică independente îndeosebi.
Dintre metodele de învăţămînt care dezvoltă creativitatea, importante sunt cele active
participative, printre care cităm: învăţarea prin problematizare şi descoprire semidirijată,
metoda modelării şi exerciţiile creative, care ar trebui să existe în manualele şcolare la
sfîrşit de capitol sau după un grup de capitole.
Jocul didactic imprimă activităţii didactice un caracter viu şi atrăgător, induce o stare
de bună dispoziţie, de veselie şi de bucurie, de divertisment si de destindere care previne
monotonia şi oboseala
Jocul didactic are un conţinut şi structură bine organizate, subordonate particularităţilor de
vârstă şi sarcinii didactice, se desfăşoară după anumite reguli şi la momentul ales de adult,
sub directa lui supraveghere, rol important capătă latura instructivă, elementele de
distracţie nefiind mediatori ai stimulării capacităţilor creatoare.
Jocurile didactice sunt realizate pentru a deservi procesul instrustiv-educativ, au un
conţinut bine diferenţiat pe obiectele de studiu, au ca punct de plecare noţiunile dobândite
de elevi la momentul respectiv, iar prin sarcina dată, aceştia sunt puşi în situaţia să
elaboreze diverse soluţii de rezolvare, diferite de cele cunoscute, potrivit capacităţilor lor
individuale, accentul căzând astfel nu pe rezultatul final cât pe modul de obţinere al lui, pe
posibilităţile de stimulare a capacităţilor intelectuale şi afectiv motivaţionale implicate în
desfăşurarea acestora.
Considerarea jocului didactic ca metodă de stimulare şi dezvoltare a creativităţii se
argumentează prin capacităţile de antrenare în joc a factorilor intelectuali şi non
intelectuali evidenţiaţi în cercetările de până acum.
Jocurile didactice cuprind sarcini didactice care contribuie la modificarea creatoare
a deprinderilor şi cunoştinţelor achiziţionate la realizarea transferurilor între acestea, la
dobândirea prin mijloace proprii de noi cunoştinţe. Ele angajează întreaga personalitate a
copilului constituind adevărate mijloace de evidenţiere a capacităţilor creatoare, dar şi
metode de stimulare a potenţialului creativ al copilului, referindu-se la creativitatea de tip
şcolar, manifestată de elev în procesul de învăţământ, dar care pregăteşte şi anticipează
creaţiile pe diferite coordonate.
A se juca şi a învăţa sunt activităţi care se îmbină perfect. Principiul aplicat în
jocurile educative şi didactice este acela al transferului de energie. Un interes care nu
poate exercita încă decât o acţiune minimă sau nulă asupra comportamentului copilului
este înlocuit cu un interes imediat şi puternic.
Ideea folosirii jocului în ativităţile educative nu este nouă. Şi Platon în Republica
recomanda: “ Faceţi în aşa fel încât copiii să se instruiască jucându-se. Veţi avea prilejul
de a cunoaşte înclinaţiile fiecăruia.”
Învăţarea este o activitate serioasă ce solicită efort voluntar pentru punerea în
acţiune a disponibilităţilor psihicului ; efortul este mai uşor declanşat şi susţinut mai
eficient când se folosesc resursele jocului, când între joc şi învăţare se întind punţi de
legătură.
Prin intermediul jocului didactic se pot asimila noi informaţii, se pot verifica şi
consolida anumite cunoştinţe, priceperi şi deprinderi, se pot dezvolta capacităţi cognitive,
afective şi volitive ale copiilor, se pot educa trăsături ale personalităţii creatoare, se pot
asimila modele de relaţii interpersonale, se pot forma atitudini şi convingeri.
Copiii pot învăţa să utilizeze bine informaţiile, timpul spaţiul şi materialele puse la
dispoziţie, li se poate dezvolta spiritul de observaţie, spiritul critic şi autocritic, capacitatea
anticipativ-predictivă, divergenţa şi convergeţa gândirii, flexibilitatea şi fluenţa. Poate fi
solicitată capacitatea elevilor de a se orienta într-o anumită situaţie, de a propune soluţii,
de a le analiza şi opta pentru cea optimă, de a extrapola consecinţele unei anumite situaţii
concrete, de a interpreta şi evalua anumite experienţe, fenomene, situaţii .
Manifestând creativitate, învăţătorul va determina avântul libertăţii şi creativităţii
copiilor, va realiza ehilibru între preocupările pentru formarea gândirii logice, raţionale,
flexibile, fluide, creatoare, depăşind înţelegerea îngustă, eronată, potrivit căreia libertatea
de manifestare şi creaţie a copiilor se dezvoltă spontan. Aplicând cu pricepere jocul
didactic, învăţătorul trebuie să poată valorifica unele din bogatele resurse formativ-
educative ale acestuia în angajarea personalităţii copilului de a desfăşura o activitate ce
solicită efort susţinut, dar într-o atmosferă de voie bună, de cooperare, de înţelegere .
Jocurile didactice în majoritatea lor au ca element dinamic întrecerea între grupe de
elevi sau chiar între elevii întregului colectiv, făcându-se apel nu numai la cunoştinţele lor,
dar şi la spiritul de disciplină, ordine, coeziune, în vederea obţinerii victoriei. Întrecerea
prilejuieşte copiilor emoţii, bucurii, satisfacţii.
Jocul didactic constituie o eficientă metodă didactică de stimulare şi dezvoltare a
motivaţiei superioare din partea elevului, exprimatăprin interesul său nemijlocit faţă de
sarcinile ce le are de îndeplinit sau plăcerea de a cunoaşte satisfacţiile pe care le are în
urma eforturilor depuse în rezolvare.
Jocurile didactice sunt antrenante pentru toţi elevii şi acţionează favorabil şi la elevii
cu rezultate slabe la învăţătură, crescându-le performanţele şi căpătând încredere în
capacităţile lor, siguranţă şi promptitudine în răspunsuri, deblocând astfel potenţialul
creator al acestora.
Creativitatea, ca formaţiune complexă de personalitate, se formează şi exersează cu
metode cât mai adecvate structurii sale, metode care să acţioneze pe tot parcursul
şcolarităţii elevului, iar din acest punct de vedere, jocurile didactice satisfac cerinţele la
nivelul claselor primare.
Am ales câteva jocuri despre creativitate pe care le-am aplicat la clasă iar
rezultatele au fost peste aşteptări. S-a dovedit astfel că posibilitatea de creativitate a
copiilor este practic inepuizabilă.
 1. Jocul comparaţiilor
Se alege un cuvânt în funcţie de tema abordată şi se cere să se găsească un termen de
comparaţie (ex.: ,,Aurul este ca.......” ). Se încurajează elevii să găsească comparaţii cât
mai interesante, una, două, chiar mai multe.
Comparaţiile au fost dintre cele mai variate: ,,un soare”, “inima buna”, ,,mîini
muncitoare”, ,,un sfînt”.

2. Lucruri şi numere
Elevii stau aşezaţi în semicerc, cu faţa spre profesoare. Aceasta spune un număr şi
indică un elev. Elevul trebuie să răspundă imediat, cu un cuvânt sau cu o propoziţie
asociată cu numărul.
Nereuşitele fiecăruia sunt notate. La trei nereuşite sau mai puţine, copilul este eliminat.
Exemple de asocieri:
7 – perioade
4 – cea mai mare electronegativitate
1 – hidrogenul
2 – electoni pe nivel I
5 – valenţa maximală a azotului
3 – nemetale în grupa a V-a

3. Lanţul
Primul jucător spune un cuvânt, iar următorul jucător trebuie să spună un alt cuvânt
care începe cu ultimul sunet al primului cuvânt. Cel de-al treilea jucător trebuie să spună
un cuvânt care începe cu ultimul sunet al cuvântului anterior. Sunt eliminaţi jucătorii care
nu găsesc cuvântul potrivit.
Ex. Argint , telur , rubidium , uran , azot , titan .
4. Găseşte greşeala comisă completând tabelul:
Denumirea substanţei Formula
greşită corectă
Acid clorhidric H2Cl
Amoniac NH2
Apă HO
Molecula de hidrogen H
Oxid de magneziu MgO3
Dioxid de carbon CO3
Monoxid de carbon CO2

5. Triadă -Traseaza prin săgeţi

gaz indispensabil vieţii

inflamabil
inodor hidrogen
parţial solubil
bun conducător de căldură oxigen
inflamabil
insolubil în stare lichidă are
insipid culoarea albastru închis
6. Floricica – proprietăţile chimice ale metalelor şi nemetalelor, etc. .

Al2O3

O2

H2 C
+
Fe2O3

CuO

7.Jocul Kim, dezvoltă memoria vizuală – grafică—o serie de 8 – 12 obiecte sunt puse
pe catedră şi se lasă un timp în câmpul vizual al copiilor, apoi se acoperă cu o pânză.
Copiii vor desena toate obiectele pe care şi le amintesc.

8.Serii de elemente—joc pentru dezvoltarea memoriei vizuale şi atenţiei. Se execută

la tablă, sub ochii elevilor, o serie de elemente şi, în timp ce atenţia copiilor este
distrasă, se şterge unul sau mai multe. Elevii trebuie să identifice elementele sau
elementele care au fost şterse.

9.Un tablou neterminat—este un exerciţiu care vizează imaginaţia, creativitatea, cât

şi inteligenţa şi abilitatea de a desena. Se prezintă o lucrare neterminată (sunt trasate
doar câteva linii) şi se cere elevilor să o continue.
 10.Problematizarea – rezolvarea problemelor de diferite tipuri şi la diferite
nivele de complexitate.
Situaţii de probleme – Cîte stări de agregare se întîlnesc în corpul uman , şi care
sunt ele ?

Stări de
agregare

Lichidă-
sîngele Gazoasă –
Solidă -
aerul din
oasele
plămăni

Va interacţiona sarea NaCl cu acidul HCl ? Argumentează răspunsul .

11.Paleta fermecată – este utilizată bine la tema „Elementele chimice” şi „Substanţele
chimice”

P
Mg Al2O3 FeO

12.Ceasul Chimic – este bine utilizată la tema „Alcătuirea formulelor Chimice”.

Cl-

SO42- PO43-

OH- H+ CO32-

SO32- NO3-

Br-
13.Triadă
Combinati expresiile notate cu cifre cu cele notate cu litere astfel incat sa formati propozitii care sa
reprezinte adevaruri stiintifice:
1. Carbonul, sulful, fierul si aluminiul
2. Vulcanizarea cauciucului se face
3. Hidrogenul, fierul si cuprul
4. Margarina se produce
5. Diamantul si unii oxizi de aluminiu
6. Grafitul si metalele
7. Oxigenul si cuprul
8. Sulful, carbonul, hidrogenul, aluminiul,
fierul si cuprul
9. Sulful, carbonul si oxizii de metal
10. Intoxicatiile se pot produce
A. sunt conductoare electrice.
B. au stari de agregare diferite.
C. si cu monoxid de carbon.
D. se gasesc foarte putin libere.
E. sunt solide.
F. reactioneaza cu hidrogenul.
G. sunt pietre pretioase.
H. cu sulf.
I. cu hidrogen.
J. reactioneaza cu oxigenul.

Solutie
1–E 3–D 5-G 7–B 9-F
2–H 4–I 6–A 8–J 10
-C
14. Şarpele – şarpele a înghiţit o mulţime de cuvinte aranjează-le să
formeze un enunţ
1.bijuteriilor; care; aurul; foloseste; si; contine; argint; fabricarea; aliaj;
platina; un; aur; este; si; se; alb; pentru.

2.formata; deoarece; iar; de; substanta; fac; vasele; este; bucatarie;

cupru; nu; din; acesta; otravitoare; se; cocleste.

3.par; atomic; chimice; raspandirea; numar; cu; elementelor; mult;

natura; decat; atomic; cu; in; elementelor; a; este; mai; impar; numar;
mare; a.
Posibile aranjari
1.Aurul alb este un aliaj care contine aur, argint si platina si se foloseste
pentru fabricarea bijuteriilor.

2.Vasele de bucatarie nu se fac din cupru deoareca acesta cocleste, iar

substanta formata este otravitoare.

3.Raspandirea in natura a elementelor chimice cu numar atomic par este

mult mai mare decat a elementelor cu numar atomic impar.

15.Joc didactic –„pacalici chimic”

Jocul este util elevilor de gimnaziu,pentru formarea si aprofundarea
notiunilor generale despre formule chimice (ioni componenti, scriere,
citire,calculul masei moleculare etc.)
Jocul se compune din 43 de cartonase care se vor decupa cu
dimensiunile unor carti de joc obisnuite.
 Pe fiecare cartonas se scrie denumirea elementului sau a
radicalului ,masa atomica sau masa radicalului,sarcina electrica a ionului
sau a radicalului dupa exemplul urmator:

23 Na+
sodiu

Principiul jocului consta in imperecherea si etalarea (unele sau altele )

a perechilor de cartonase ce contin ioni (+) cu (-) , ioni(2+) cu (2-) si (3+) cu
(3-).
Cartonasele vor contine :neon,4 sodiu , clor ,3 potasiu, 2 hidroxil, 2
amoniu, cesiu, fluor, litiu, sulfura acida, 2 argint, carbonat acid, fosfat diacid,
azotat, azotit, hipoclorit, fier (2),carbonat, cupru, sulfat, zinc, fosfat acid,
aluminiu, fosfat, fier(3), fosfit, 2 calciu, 2 oxigen, sulf,iod, brom,
magneziu,sulfat acid .
Pe baza acestui joc elevii invata ca:
1. O formula chimica ionica se compune din ioni de sarcini
opuse care se atrag si se neutralizeaza reciproc;
2. Scrierea unei formule chimice ionice are pe primul loc ionul
pozitiv si apoi pe cel negativ;
3. Citirea unei formule chimice se face de la ionul negativ spre
ionul pozitiv;
4. Masa moleculara este suma maselor atomilor continuti;
5. Gazele rare au reactivitate chimica redusa, nu formeaza ioni
si sunt stabile ca atomi in conditiii obisnuite ,deoarece au
structuri stabile ale invelisului de electroni(dublet la heliu si
octet la cele din grupa aVIII-a )
Jocul se poate desfasura pe mai multe niveluri, marindu-se treptat
atat acumularea de cunostinte,cat si gradul de dificultate.
 Nivelul I de joc:
Se impart toate cartonasele jucatorilor (2-6 persoane ) .Acestia vor
imperechea ioni(+) cu (-), ioni (2+) cu(2-), ioni (3+) cu (3-) si vor etala
perechile unele sub altele, cu fata in sus.Cartile ramase neimperecheate
fiecarui jucator se trag de la unul la altul in mod circular ,se imperecheaza si
se etaleaza in momentul in care i-a sosit jetonul necesar.
Jucatorii care si-au terminat jetoanele ies din joc,dar acesta va
continua intre jucatorii ramasi ,pana la imperecherea tuturor cartonaselor.Cel
care a ramas cu cartonasul „ NEON„este „pacalici”si pierde jocul.
Nivelul II:
Se desfasoara din nou jocul dupa modelul prezentat anterior. Fiecare
jucator isi intoarce perechile de carti cu fata in jos si va alege o
pereche.Apoi, in mod circular, un jucator va spune denumirea compusului
continut pe jetoane, iar celalalt va spune numele si numarul de atomi
continuti,fara sa vada bineinteles fetele cartonaselor extrase de jucatorul
vecin.
EX: Jucatorul 1 are in mana cartonasele :SODIU si CARBONAT ACID
( dupa modelul celor prezentate anterior) si spune ,,carbonat acid de sodiu”;
jucatorul 2 spune: sodiu 1 atom,hidrogen 1 atom, carbon 1 atom, oxigen 3
atomi.
Daca spune corect el preia cartile si le pune cu fata in sus in fata lui, daca
jucatorul 2 greseste,cartile raman jucatorului 1 care le va aseza cu fata in
sus , la el.Apoi jucatorul 2 isi va alege o pereche de carti, va spune
denumirea compusului, iar jucatorul 3 va preciza numele si numarul atomilor
continuti dupa modelul prezentat anterior.Jocul continua pana la epuizarea
tuturor cartonaselor aflate cu fata in jos.
Jucatorul care a ramas cu jetonul ,,NEON,, i se va scade o pereche din
cele realizate prin denumirea substantelor continute pe cartonase.
Castigatorul este cel care are in fata sa cel mai mare numar de perechi de
ioni. La numar egal,departajarea se face in favoarea celui care are jetonul cu
ionul pozitiv cu masa cea mai mare( cesiu ).
 Nivelul III:
Se desfasoara jocul ca la nivelulI si II. De aceasta data punctajul se
calculeaza astfel:
 fiecare jucator calculeaza masele moleculare ale perechilor de
atomi etalati,in mod orizontal (si nu vertical)pentru a invata calculul
masei moleculare a unei formule chimice.
EX: MCaO=40+16=56
 jucatorul care a ramas cu jetonul ,,NEON,, pierde din punctajul total
100 puncte.
Ierarhia este data, bineanteles ,de ordinea descrescatoare a
punctajelor realizate.
Cu ajutorul simbolurilor chimice se pot construi: cuvinte, propozitii, fraze etc
16.Spirala elementelor – în pătratul cu simbolurile elementelor aşezaţi cele patru
secţiuni de mai jos , astfel încît totalul numerele atonice Z ale elementelor care vor
rămîne descoperite să fie egal cu masa rotunjită a elementelor Ca (Ca-40).

1 2 3 4 5
H He Li Be B

16 17 18 19 6
S Cl Ar K C

15 24 25 20 7
P Cr Mn Ca N

14 23 22 21 8
Si V Ti Sc O

13 12 11 10 9
Al Mg Na Ne F
17. Mozaicul elementelor - scrieţi numerele atomice Z pentru elementele din fig.1,
plasaţi în spaţiile libere pătrăţelele (fig.2) conţinînd simboluri ale elementelor , astfel
încît suma numerelor Z înscrise pe verticală sau orizontală să fie 33
Fig.1 Fig.2
N B He C C F Be O O N

H F O N O Li F He C Li

Li Be F Be B N B O

C N Li N O H C Be

Be Li C O C C B C O C

N C B Be N B N Be Li He

18.Jocul elementelor –plasaţi cele patru desene alăturate în pătratul mare (fig1) ,
astfel încît pe vericală , pe orizontală şi pe cele două diagonale să nu se găsească
aceleaşi simboluri.
Fig1 H Cl N P
Cl S P N
S N O H
H S Cl N
H O Cl O P
Cl O P H
19.Rebus

2
3
4
5
6
7
8

9
B

Orizontal: 1) Fenomen în urma căruia o substanţă se răspândeşte printre moleculele altei

substanţa; 2) Amestec omogen de două sau mai multe substanţe obţinut în urma dizolvării; 3)
Element cu 5 electroni în învelişul electronic (simbolul chimic); 4) Soluţie cu concentraţie redusă;
5) Substanţa în care se produce dizolvarea; 6) Halogen cu 7 electroni pe stratul O (simbolul
chimic); 7) Soluţie care conţine cantitatea maximă de substanţă dizolvată, la o anumită
temperatură; 8) Viteza de dizolvare depinde de… componenţilor soluţiei. 9) solubilitatea gazelor
scade o dată cu creşterea…
Vertical: pe coloana mov A-B, la o rezolvare corectă va rezulta denumirea proprietăţii unei
substanţe de a se dizolva într-o altă substanţă.
Cu ajutorul simbolurilor chimice se pot construi: cuvinte, propozitii, fraze etc

20.Dulăpiorul cu reactivi – într-unul din sticlele de mai jos se află acid

sulfuric. Aflaţi care este aceasta ştiind că :
 substanţa aflată în dreapta sticlei este aceeaşi cu substanţă aflată în stînga
 substanţa din partea de jos nu este apă
  caracterul chimic al substanţei aflate în partea de jos a sticlei este diferit de
caracterul chimic al substanţei aflate în partea de sus .
A B C D E F G
Cl2 Mg H2O Na C Cu

H2O S8 H2O Zn Ca S8

H2O Cu N2 Br2 Mg

Ni Al Al H2O K

Cl2 H2 K P4 N2 He

Cl2 Cl2 H2O H2O H2O

Na H2O Br2 K C Ne H2O

I2 H2O H2O Li

S8 H2O Ca Na N2

21.Micul laborant-sticlele şi borcanele cu reactive din laborator s-au încurcat .

Încercaţi să le aşezaţi după compoziţia reactivelor (oxizi , baze , acizi , săruri ).
22.Ghicitori
O substanta plutitoare, Daca vrei sa fii ,,beton,,
E de-a dreptul uimitoare. Este-o vorba din jargon.
Umfla un balon mare. Invata-te ca sa sudezi
Care zboara-n departare. Si in ,,mediu de………….
(Hidrogenul) (Argon)
Sunt singurul din lume, Metal usor,alb-argintiu
Galben si stralucitor In industrie mult folosit
La bijuterii folosit Din bauxite se obtine
Dar e greu de gasit. Dar curent mult el mananca.
(Aur) (Aluminiu)
22.FLASH – PUZZLE- Dupa ce veti incercui numele celor 12 nemetale din
tabelul de mai sus literele ramase,citite in ordine vor alcatui numele tabelului in
care se gasesc aceste nemetale.
Cuvintele se cauta citindu-se de la stanga la dreapta,de la dreapta la stanga pe
orizontala si
de sus in jos,de jos in sus pe verticala.Aceasi litera poate fi intalnita in doua
cuvinte.

S A S T A T I N O F
X E N O N O O R X O
I S E T E Z D A I S
M U O L P A E D G F
R I N C L O R O E O
C A R B O N O N N R
B O R B R O M D I C

23. Cubul

Metoda presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe
perspective, permiţând abordarea complexă şi integratoare a unei teme. Sunt
recomandate următoarele etape :
1. Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară,
analizează, asociază, aplică, argumentează.
2. Anunţarea temei, subiectului pus în discuţie
3. Impărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva
cerinţei de pe una dintre feţele cubului
o Descrie: culorile, formele, mărimile ( numărul de atomi diferiţi) etc.
o Compară: ce este asemănător? Ce este diferit?
o Analizează: spune din ce este făcut, din ce se compune
o Asociază: la ce te îndeamnă să te gândeşti?
o Aplică: ce poţi face cu aceasta? La ce poate fi folosită?
o Argumentează: pro sau contra şi enumeră motivele care vin în sprijinul
afirmaţiei tale
4. Redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe
5. Afişarea formei finale pe tablă sau pe pereţii clasei
APLICAŢIE: Definirea oxizilor
Se notează pe tablă câteva formule chimice:
Al2O3 SO3
CaO CO2
CuO CO
Se împarte clasa în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din
perspectiva cerinţei de pe una dintre feţele cubului
o Descrie: 2 tipuri de atomi
o Compară: toţi conţin atomi de oxigen şi metal sau nemetal
o Analizează: oxigenul se poate combina cu metale şi nemetale
o Asociază: oxizii se pot clasifica în metalici şi nemetalici
o Aplică: oxizii sunt compuşi binari ai oxigenului cu metale sau nemetale
o Argumentează: -pro sau contra şi enumeră motivele care vin în sprijinul
afirmaţiei tale
24.Diagrama Venn

1.
- hidroacid
- legătură covalentă
polară simplă
- nu reacţionează cu
metalele aflate în serie
după hidrogen
- reacţionează cu
AgNO3  AgCl –
precipitat alb brânzos
(reacţie de recunoaştere)
- gaz incolor
- se obţine prin reacţia
de sinteză
- reacţionează cu Fe; Al
2.
3. - oxiacid
- acizi monobazici - reacţionează cu
- miros înţepător metalele aflate după
- solubili în apă hidrogen fără a-l
- înroşesc turnesolul substituii
- nu au acţiune asupra - lichid
fenolftaleinei - se obţine prin
- reacţionează cu oxidarea catalitica a
amoniacul
- reacţionează cu amoniacului
metalele cu caracter - are caracter oxidant
puternic electropozitiv - concentrat nu
- reacţionează cu reacţionează cu fierul
oxizii metalici, bazele, - nu reacţionează cu Al
- se descompune termic
sărurile.

25.Glume
- Care este diferenta dintre chimie,biologie si fizica 
- Daca misca e biologie,daca miroase este chimie,daca nu
functioneaza este fizica.

- De ce este heliul asa antisocial

- Pentru ca nu vrea sa se ,,combine,, cu nimeni……….

-Ce este apa chioara

-Apa cu ochelari.
- Copile,spune-mi ce este apa
- Apa este un lichid incolor,care devine negru,cand ne spalam pe maini.

Ce spun dipolii in trecere

- Ai un moment
Ce spun dipolii la despartire
- De-bye

26. Cinquian-reprezintă o poiezie de 5 versuri .

1. Mercur
2. Argintiu ,lichid ;
3. Dilatîndu-se , contractîndu-se , fuge ;
4. Termometre umple el rapid ;
5. Metal .
27. Poiezia : « Oda Glucozei »
C – un procent te întregeşte
In celule animale ,
Iar în cele vegetale ,
Iţi spun drept : regină eşti !
Sora bună cu fructoza ,
Faceţi mierea de albine –
Te iubesc , dulce glucoză ,
Cînd te-ascunzi într-un ciorchine .

Alb Conduce
argintiu curentul
electric

Solid Grupa a III-a

Perioada a 3-
a

Conduce
În aer se căldura
oxidează

Formează Structura K=2e-

COPACUL IDEILOR-
aliaje tehnică de evocare a cunoştinţelor şi experimentelor anterioare
învelişulu L=8e-
i M=3e-

Pasivitate Simbolul
faţa de AL
HNO3

Vaze de Duritate
ALUMINIU

bucătărie mică
1.Vodă C. , Vodă Ş. Jocuri şi probleme distractive . Bucureşti . Editura Didactică şi
pedagogică 1996
2.Fryer M. Predarea şi învăţarea creativă . Chişinău 1996
3.Bouillerce B. , Carre E.Cum să ne dezvoltăm creativitatea .Iaşi 2002
4. Godoroja R. Formarea la liceeni a capacităţilor creative în procesul instruirii
problematizării . Chişinău 2005.